7/31/2019 Din ciocolată în carne. Soia modificată genetic, antidotul foametei sau „bombă” de ucidere în masă?

http://slidepdf.com/reader/full/din-ciocolata-in-carne-soia-modificata-genetic-antidotul-foametei-sau 1/5

Din ciocolată în carne. Soia modificată genetic,antidotul foametei sau „bombă” de ucidere în masă?

De când a fost introdusă în furajele animalelelor, soia modificată genetic a ajuns să fie unuldintre cele mai consumate alimente din ţara noastră. O găsim inclusiv în ciocolată sau carne. Întimp ce medicii o laudă, ecologiştii o consideră o "bombă" alimentară.

SOIA MODIFICATĂ GENETIC

Europa nu cultivă, dar exportă masiv soia modificată genetică și asta în special pentru a hrăanimalele.

Nucultivăm, dar mâncăm soia modificată genetic pe pâine. Şi nu doar din şniţele, tofu saucârnaţi vegetali, ci şi din ciocolată, pateuri sau carne.500.000 de tone intră anual în ţară,dintre care 90% sunt culturi modificate genetic, care ajung în mare parte în furajelepentru animale.

Pe cât este de studiată, pe atât este însă de controversată: toate cercetările efectuate în ultim15 ani n-au reuşit să închidă gura ecologiştilor, iar Internetul e împânzit de imagini care asociazconsumul de soia modificată genetic cu feţi malformaţi. Oamenii de ştiinţă care au studiatplantele spun că interesele politice primează în faţa opiniei lor documentate.

De la tofu la ciocolată şi carne de porc

Organismele modificate genetic au o istorie de aproape 20 de ani, iar în prezent, OMG-urile

ocupă 1% din suprafeţele arabile din lume. Acestor plante le sunt transferate diverse gene printehnici de inginerie genetică. De exemplu, soia este "împuşcată" cu o genă pentru a sintetiza oenzimă care face ca planta să absoarbă pesticidele fără să moară. Diferenţa dintre soianemodificată genetic şi cea modificată este faptul că prima cultură va fi distrusă de erbicide sa buruieni, iar cealaltă va rezista graţie enzimei insensibile la chimicale.

Fermierii împu şcă doi iepuri dintr -o lovitură: obţin recoltă mai bogată, dar protejează şimediul. "Soia convenţională trebuie stropită cu 4-5 tipuri de erbicide, pe când cea modificată arenevoie de unul singur", explică Marcela Badea, biolog la Institutul de Biochimiedin cadrulAcademiei Române. În ceea ce priveşte compoziţia, cercetătorul spune că"nu există diferenţebiologice între acestea. E doar o mică diferenţă de tehnologie".

Piaţa este "invadată" de soia modificată genetic, o confirmă chiar fostul ministru alAgriculturii, Stelian Fuia, care a declarat recent că "circa 90% din producţia de soia din lume modificată genetic". Ajungem să consumăm produsul prin două filiere: direct,prin derivate calapte de soia, brânză tofu, cârnaţi vegetali, dar şi indir ect, prin carne de pui sau de porc. În prezent, nu există furaj pe a cărui etichetă să nu se regăsească şi şrotul de soia MG. Pe lângăacestea,mai există o serie de produse "drese" cu făină de soia: ciocolată, biscuiţi şimezeluri.

7/31/2019 Din ciocolată în carne. Soia modificată genetic, antidotul foametei sau „bombă” de ucidere în masă?

http://slidepdf.com/reader/full/din-ciocolata-in-carne-soia-modificata-genetic-antidotul-foametei-sau 2/5

"Lecitina din soia sefoloseşte în ciocolată, pateuri etc., dar asta trebuie să se specifice peetichetă", subliniază biologul Badea, care mai spune că nu avem de ce să ne temem. "29 de ţărcultivă OMG şi 50 consumă. Studiile nu au putut să dovedească niciun efect negativ. Ecologişsunt plătiţi să sară în sus. În momentul în care se cultiva şi la noi în ţară, eu am avut acces la

dosare", dă asigurări specialistul. Cele mai dezbătute riscuri se referă la efectele erbiciduluiglifosat cu care e stropită planta, dar şi laefec tul de reducere a fertilităţii şi la riscul decancer.

Cel mai prăpăstios studiu, "un fâs"

Potrivit unui studiu austriac efectuat pe animale şi citat de Asociaţia Bio-România, şoareciihrăniţi cu soia MG au suferit modificări la ficat, iar femelele - sch imbări la nivelul uteruluişi ovarelor. De asemeni, hamsterii hrăniţi cu soia MG şi-au pierdut capacitatea de reproducere.Cercetătorul român spune că studiul e "o făcătură". "Austria a comandat acest studiu pe care l-afăcut public înainte să apară, cum cere legea, într-o revistă de specialitate. S-a făcut tam-tam, iar

la un an, guvernul l-a retras. Dar răul era deja făcut". O altă temere a fost legată legată de faptulcă OMG-urile ar putea modifica genele."Aceste gene umane se modifică oricum de -a lungultimpului, din cauza virusurilor" , subliniază biologul Marcela Badea.

De cealaltă parte, ecologiştii se tem că odată stricat genotipul celulei, se produc reacţiipericuloase. "OMG-urile prezintă riscuri semnificative pentru mediu şi sănătate.Ele pot afectaspecii de faună, pot cauza toxicitate pentru organele interne şi nici măcar nu conduc larecoltele miraculoase promise.Nu au fost evaluate riscurile pe termen lung , toxicitateaindirectă, efectele neaşteptate", este replica preşedintelui organizaţieiAgent Green, GabrielPăun.

Furajele cu care sunt hrănite animalele au la bază șrot de soia modificatăFOTO: LIBERTATEA

7/31/2019 Din ciocolată în carne. Soia modificată genetic, antidotul foametei sau „bombă” de ucidere în masă?

http://slidepdf.com/reader/full/din-ciocolata-in-carne-soia-modificata-genetic-antidotul-foametei-sau 3/5

90% din producţia de soia din lumee modificată genetic şi se regăseşte în cea mai mare parte

în furajele păsărilor sau porcilor

Mitul malformaţiilor sau riscului de cancer asociate cu soia modificată genetic a pornit de laun studiu fals, susţin experţi români

Controale la etichetă

Înainte de a primi autorizaţia de punere pe piaţă,producătorii de soia trebuie să demonstrezepr in studii ştiinţifice că produsul lor este sigur. În România, sistemul de control al OMG-urilor este coordonat de Autoritatea Naţională Sanitar -Veterinară, prin Ministerul Agriculturii,Ministerul Mediului şi Autoritatea pentru Protecţia Consumatorilor.Inspectorii ANSVSAverifică modul în care operatorii respectă normele de etichetare , în conformitate cu legislaţiaUE. În 2011, autorităţile au efectuat 1.203 controale în cazul alimentelor (soia granule, şniţel,

cuburi, izolat proteic de soia, făină de soia, tofu, produse din carne, ciocolată, biscuiţi sau şrotmezeluri).Majoritatea producătorilor etichetează corect produsele , cel puţin asta dovedesccifrele: inspectorii au aplicat, anul trecut, doar două sancţiuni.

Pe eticheta produselor trebuie să se specifice dacă în compoziție intră soia modificată FOTO: EVZ

7/31/2019 Din ciocolată în carne. Soia modificată genetic, antidotul foametei sau „bombă” de ucidere în masă?

http://slidepdf.com/reader/full/din-ciocolata-in-carne-soia-modificata-genetic-antidotul-foametei-sau 4/5

România are un mare potenţial de cultivare

În România, de la 1 ianuarie 2007, o dată cu aderarea la Uniunea Europeană, nu se mai cultivăsoia modificată genetic. Până în acel moment, plantaţiile se întindeau pe 130.000 de hectare, în

judeţul Olt. În prezent, singurele culturi modificate genetic permise sunt cele de porumb şicartofi.

La nivelul Uniunii Europene, sunt autorizate pentru consum 38 de OMG-uri (printre care şi soiamodificată genetic). Autorizaţia se dă de către Comisia Europeană, pe baza unei opinii ştiinţififavorabile a Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentelor (EFSA).

Deşi este mare importatoare (25 de milioane de tone de soia MG, în anul 2010), UE interzicecultivarea acestor plante. Decizia ascunde interese politice şi ţine prea puţin cont de cercetărileştiinţifice.

Soia = droguri, pentru UE

"Legislaţia europeană este prea draconică, tratează OMG-urile de parcă ar fi droguri, atât este de

7/31/2019 Din ciocolată în carne. Soia modificată genetic, antidotul foametei sau „bombă” de ucidere în masă?

http://slidepdf.com/reader/full/din-ciocolata-in-carne-soia-modificata-genetic-antidotul-foametei-sau 5/5

drastică. La mijloc sunt însă interese politice. Pentru că ţările din UE nu au în generalcondiţii favorabile de cultivare, cu excepţia României" , precizează academicianul Badea.Decizia ne dezavantajează clar, în condiţiile în care ţara noastră are o capacitate de producţie d2 milioane de tone la un consum intern de 500.000 şi ar avea posibilitatea să exporte.

Aceeaşi problemă a fost ridicată şi de fostul ministru al Agriculturii, Valeriu Tabără, unsusţinător fervent al cultivării de soia modificată genetic."Ţara noastră pierde anual aproape1 miliard de euro pentru că nu cultivă această plantă" , declara acesta, în 2011. Şi producătorii agricoli români doresc reautorizarea cultivării soiei modificate genetic, fiindcă arpresupune cheltuieli mult mai mici de producţie.