1

CARTITE.

,,,4.$a isi spuneau, iar denumirea asta ar face o poveste

buna", gdndea Balenger, motiv pentru care se intahea cu ei inacest motel uitat de Dumnezeu din New Jersey dintr-un

ora$el-fanbma cu doar 17 000 de locuitori. Chiar $i cAteva

luni mai taziu, tot i se pirea insuportabil sa se afle in incapericu ugi.le inchise. Mirosul grcu de mucegai avea sa continue se

declangeze amintirea lipetelor. Raza de lumina a unei lanteme

avea sa-l faca mereu si transpire.

Ulterior, pe cdnd se afla in convalescenlr" sedativele aveau

sa doboare barierele impuse memoriei sale, permipnd unorsunete gi imagini dezlanFite sa iasa la iveala. Acea noapte

racoroasa de sembffl de la sfirginrl lui octombrie. Putin dupa

ora noua, Acela a fost momenhrl fun carc s-ar fi putut intoarce

$i s-ar fi putut salva de cogmarul intens al urmatoarelor ore.

insa, privind retrospectiv, de$i a supravietuit, cu sigffanlA nua fost salvat. Se invinuia ca nu a reusit sa observe cat de intensparea totul. Pe cand se apropia de motel, zgomoful valudlorde pe plaja aflatA la doua. stizi distanF pArca neobi9nuit de

putemic. Briza arunca nisip pe caldaramul de ruina- Frunzemoarte fosneau pe pavajul crapat.

insa sunenrl pe care Belenger $i-l amintea cel mai bine,cel care, igi spunea el, ar fi febuit s{l faca sA se retrag{, era

un dangat ritonic, ca de jale, ding, dong, ce rasuna pe strbzile

13l2 DAVID MoRRELL

abandonate din zona. Era aspru, ca gi cum ar proveni de la unclopot spart, insa ayea si aile curdnd adeva,mta lui odgine $i fap-

tul ca reprezenta tdramul lipsit de speranta in care ayea sa infe.Ding.Ar fi putut reprezenta zgomotul de avertisment adresat

naYelor pentru a evita dezastrul.

Dong.Sau clopotele ce bat la o inmormantare.

Ding.Sau putea fi zgomorul pierzaniei.

2

Motelul avea douasprezece camere. insa doar patru erau

ocupate, o lumina palid galbuie inhezaimdu-se printre per-

dele. Exteriorul era deteriorat, avind nevoie de reparatii la felca $i celelalte clSdiri din zona. Balenger nu putea sa nu se

intrebe de ce gmpul alesese tocmai motelul lla. in ciuda greu-

tatilor suferite de comunitate, erau totuli cateva locuri decente

in care puteai sta.

Vantul rece facu sa-$i traga pana h gdt fermoarul de lajacheta impermeabila. Era tul barbat de heizeci si cinci de ard,

lat h umeri, cu par scurt 9i blond, Si un chip brazdat, pe care

femeile il gaseau atagator. deSi lui ii pasa doar de o singura

femeie. Se opri in fata camerei, lncercand sa-Si controleze

gandurile, sa-si pregateasca tairile pentru rolul pe care

kebuia sa-l indeplineasca.

Prin usa subreda auzi o voce de barbat. Parea tanar:

- Tipul int6rzie.

Apoi o voce de femeie, de asemenea, tanara:

Poale cd nu mai vine.

CARTITE

Un al doilea individ, mult mai batran:

- CAnd m-a contactat, era entuziasmat de proiect.

Un al treilea barbat, 6nar, ca primii doi:

- Nu cred ca e o idee buna. Nu am mai luat niciodata cu

noi un straLin. Ne va sta in cale. Nu trebuia sl fi fost de acord,

Balenger nu voia ca discufia sa mearga in dircctia aceasta,

astfel ca isi lua inima in dinfi si ciociLni la usl.in camera se fiau lini$te. Dupa o clip4 se auzi incuietoarea.

Uqa se deschise cit lungimea langului de siguranla. in deschi-

za.hua se ivi un chip cu barba.

- Profesorul Conklin?Chipul didu din cap.

- Sunt Frank Balenger.

Uga se inchise. Se auzi un zomait de lantr. Uga se deschise

din nou, lisdnd vederii irnaginea unui barbat de $aizeci de ani

invaluit in lumina.Balenger $tia varsta bA,rbatului pentru ca facuse cercetaLri

amanunlite legate de el. Robert Con-k.tin. Profesor la Univer-sitatea de Stat din Buffalo. Protestatar lnpoaiva Razboiuluidin Vietnam in timpul studenliei. A facut inchisoare de cateva

ori in timpul unor diferite evenirnente politice, inclusivmargul din 1967 de la Pentagon. Arestat o data pentru detrinere

de marijuana, acuzatriile fiind respinse din lipsa de probe.

Casatorit in 1970. Ramas vaduv in 1992. Un an mai t6rziu, a

devenit cartifa-

- E trecut de noua. incepeam sa ne hhebam daca mai vii.Parul grizonant al profesorului era in ton cu barba. Avea

nigte ochelari rnici gi pomeli grogi. Dupa ce se uiti cu gdja injur, inchise gi incuie uga.

- Am pierdut nenul ce pleca mai devreme din New York.imi cer scuze ca v-am re{inut.

- Nu face nirnic. $i Vmnie a ajuns mai t6rziu. Ne organizam.

Profesorul, care arata neobi$nuit imbracat cu blugi, pulover

$i jacheta impermeabila, facu semn catle un barbat slab de

t4 DAVID MORRELL

douazeci 9i patru de ani, care era de asemenea imbracat cublugi, pulover gi jachetA impermeabila. La fel si ceilald doi ti-neri din camera. La fel ca gi Balenger, care urmase instructiu-nile pe care le primise, inclusiv directiva ca hainele sa fie de

culoare inchisd.

Vincent Vanelli. Licentiat in istorie: Universitatea de Statdin Buffa.lo, 2002. Profesor de liceu in Syracuse, New York.Necasatorit. Marna decedatA. Tatal pensionat pe caz de boala,suferind de emJizem pulmonar cauzat de fumat.

Conldin se lntoa$e cafe celelalte doua persoane ramase,

un barbat 5i o femeie. $i acegtia aveau douazeci $i patu de ani,Balenger $tia acest lucru din investigatiile facute. Femeia aveapArul ro$cat prins in coada, o gura senzuala la care majoritateabArbalilor nu puteau sa se abfina sa nu se holbeze gi o siluetape care puloverul 9i jacheta impermeabilA nu o puteau ascunde.

Ba$atul aratos de langa ea avea parul saten si o constituliesolida. Chia.r dacn Balenger nu i-ar fi cercetat hecutul, si-ar fidat searna ca acestuia ii place sa facii sport.

- Eu sLrnt Cora, iar el este Rick, spuse lemeia cu o voceplAcuta $i profunda.

Din nou, doar numele mici, desi Balenger $tia ca numelelor de familie era Magill. Absolyisera istoria la Universitateade Stat din Buffalo in anul 2002, iar acum erau masteranzi inacelagi domeniu ai Universitilii din Massachusetts. S-au cunos-cur in 2001 5i s-au casarorit in 2002.

- incintat de cunogtinla.

Balenger dddu m6na cu toata lumea.

Momentul stAnjenitor lua sfarsit cand arita spre obiecteleingi.rate pe cearceaful uzat.

- Deci acesEa sunt uneltele voastre de lucru?

Vinnie izbucni in ris.

- Cred cA, dactr aici ar intra cine nu trebuie,banuitor

ar deveni

Era o colec{ie uimitoare de echipamente: ca$ti de pro-

tectie cu lanteme ata9ate, lumanari, chibrituri, baterii de

schimb, manu$i de lucru, cutite, rucsacuri, ftanghie' banda

adeziva, sticle cu apa, ciocane, o ranga, camere digitale, sta-

6e de emisie-receptie, batoane energizante si cateva dispozi-

tive elecfionice micutre pe care Balenger nu le putea identifica.

Un set de scule universale (clesti, Patenti, diferite feluri de

$urubelnite) se afla langa o fiusar de prim-ajutor dintr-un sac

rogu de nailon. Trusa, cu eticheta Pro Med, era la fel cu cea

pe care o au echipele SWAII $i unitalile militare speciale,

Balenger $tia acest lucru.

- Va asteptaf sa apala probleme? Unele dintre acestea ar

putea fi considerate unelte de spargatori.

- Departe de noi acest gind, spuse Profesorul Conklin.

Oricum, nu e nimic de furat,

- Din cate $tim noi, spuse Cora. Nu ca ar fi vreo diferenla.

Cercetam, insa nu punem mana. Desigur, acest lucru nu e

intotdeauna posibil, dar asta e, in mare, ideea.

- Pentru a cita din Siena Club, ,,nu furati decat fotogra-

fii2; nu lasali decdt urme de pasi".

Balenger scoase un caiet 9i un stilou din buzunarul jachetei.

- De cdnd sunted cartile?

- Sper ca nu vei folosi acest cuvant in articolul tau,

obiecta Vinnie.

- Dar face parte din jargon, nu-i aga? ,,Sticletii" sunt poli-

tristii, nu-i asa? ,,spargatoarele de bile" sunt conductele peste

care trebuie sa feceli. ,,Pocnitodle" sunt rangile pe care le

folosili ca sa desfaceli gurile de canal. Iar ,,cardfele" sunt...

I Acronim pentru ,,Special weapons and tactics" este o unitate tacdca de

elita in anumite departamente de Politie din America (n red.)2 Joc de cuvinte inFaductibil: in original, ,,take rcthing but photogaPhs" -,,nu faceti decat fotografii" (n.red.)

l5

t6 DAVID MORRELL CARTITE l'/

,,Intrufi" e un termen Ia fel de dramatic, cu conotatii maiputin dure, desi implica faptul ca incalcam legea, recunoscu

profesorul Conklin, Lucru care, tehdc vorbind, e adevarat.

- De ce sa nu ne numesti exploratori urbani sau aventu-

rieri urbani? spuse Cora.

Balenger continua sa scrie.

- Speologi ai oragului, sugera profesorul. Investigatori de

pesteri care coboara in hecut.

Ar fi bine sa stabilim nigte reguli, spuse Rick dintr-odata.

Tu lucrezi pentxu..,

New York Times Sunday Magazine. Am fost adus pen-

tru a scrie articole despre tlenduri culturale interesante. De-spre mi$carile marginale.

- Marginali an vrea sa $i ramanem, spuse Cora. Nu ai voiesa spui cine suntem in articolul tau.

'- Nu va Stiu decat prenumele, minti Balenger.

- Chiar si asa. Acest lucru este deosebit de important pen-

tru profesor. A fost pA$rat permanent in functie, dar acest lucrunu inseamna ca decanul nu va incerca sal excluda daca se aflala universitate cu ce ne ocupam.

Balenger ridica din umeri.De tapt, sunt cu mult inaintea voastra din acest punct de

vedere. Nu am nici cea mai micd intentie sA va folosesc mrmele

ori detalii exacte despre trccutul vostru. Presupusul element

de pericol va fi cu atat mai mare, daca voi face sa para ca

sunteti un grup secret.

Vinnie se apleca inainte.

- Nu e vorba de nici un,,presupus" pericol in asta. Unelecdnite au fost ranite grav. Unele chiar au murit.

Daca ne dezvalui identita[ile, am putea ajunge la inchi-soare sau pldti amenzi mari, sublinie Rick. Ne dai cuvantultau ca nu ne vei compromite?

- Va garantez ca nici unul dintre voi nu va avea de suferitdin cauza a ceea ce voi scrie.

Acestia se privira unul pe celalalt, nesiguri.

- Profesorul mi-a explicat de ce crede ca articolul merita

sa apara, ii asigua Balenger. El gi cu mine credem acelagi

lucru. Avem o cultura a dispensabilului. Oamenii, plasticul,

sticlele, principiile. Totul e dispensabil. Naliunea sufera de.

tulburari de memorie. Ce se intampla acum doua sute de ani?

E imposibil de imaginat. Acum o suta de ani? Prea greu de

imaginat. Cu cincizeci de ani in urma? Antic si de demult. Un

film facut acum zece ari e considerat vechi. Un serial tumat

acum cinci ani e considerat clasic. Majoritatea ca4ilor au o

existenla de hei luni pe raftud. Organizaliile sportive nici nu

brmina bine stadioanele, ca le si arunca in aer penau aconstrui unele noi, mai urdte. Cladirea gcolii generale pe care

am urmat-o a fost daramata !i in locul ei s-a construit un mall.

Cultura noastra e atat de obsedata de tot ce e nou, incat

dishugem hecutul si ne prefacem ca nu a existat niciodata.

Vreau sa scriu un eseu care sa-i convinga pe oameni ca trecu-

tul e important. Vreau sa-i fac pe cei care citesc sal simta $i

sal aprecieze.

in incapere se lasase linistea. Balenger auzea dangatul de

afara si valurile spargdndu-se pe plaja.

- Tipul asta incepe sa-mi placa, spuse Vinnie.

3

Balenger se relaxa. $tiind ca vor urma $i alte teste, urmari

cum caftitele isi umpleau rucsacurile.

- La ce ora intra,m?

- Imediat dupa zece.

Conklin igi prinse la blau o stade de emisie-receptie.

1918 DAVID MoRRELL

- Cladirea e la doar doua shazi distanta Si am facut dejamunca de recunoa$tere, astfel ca nu suntem nevoif sa pierdem

vremea gandindu-ne cum sa ne infilham. De ce zdmbegti?

- Ma inheb daca i[i dai seama cat de mult seamala voca-

bularul tau cu cel al militarilor.O misiune operativa speciala, spuse Vinnie prinzdndu-gi

un briceag de buzunarul blugilor. Asta este.

Balenger stiitea pe un scaun als de figara de tanga u5a gi

lua constiincios notite.

- Am gasit o mullime de materiale pe site-ul profesorului,prccum $i altele importante pe net, de exemplu infiltration.org.Cdte grupuri de explorare urbana crezi ca exista?

- Yahoo Ei Google afiqeaza mii de site-uri, nspunse Rick.Australia, Franla, Anglia. Aici in Statele Unite existd in toata

1ara. San Francisco, Seattle, Minneapolis. Pentru exploratoriiurbani, orasul acela e cunoscut datorita retelei de tuneluriutilitare drept Labirintul. Apoi mai sunt Pittsburgh, NewYork, Boston, Deroit...

- Buffalo, spuse Balenger.

Locul unde ne fdceam veacul inainte, spuse Vinnie.Grupurile se ivesc deseori in zone cu cladid in paragina,

spuse Conklin- Buffalo gi Deboit sunt locuri tipice. Oameniifug cate suburbii, lasand cladbile vechi neocupate. Hoteluri.Birouri. Magazine. in multe cazuri, proprietarii pur gi simplupleaca. in contul taxelor, municipalitatea preia posesia. insadeseori birocra;ii nu pot hotAfi daca sa renoveze sau sa darame.

Daca avern noroc, cladidle sunt izolate si pastate. in centrul

oragului Buffalo, desoi ne infiltram in locuri construite in juulanului 1900 $i abandonate in 1985 sau chiar mai devreme. invrcme ce lumea merge inainte, ele ra'man h fel. Avariate, da.

DeteriorzLrea e inevitabih. Dar in esenta nu se schirnba. Cu fie-crLre cladire in care ne infilnam, e ca qi cum o ma5ina a tim-pului ne duce cu decenii in urma.

Balenger lasa stiloul jos. Interesul din privirca lui il incu-raia pe profesor sa continue.

CARTITE

- Cdnd eram copil, obignuiam sa ma furisez in cladidvechi, lamuri Conklin. Era mai bine decat sa stau acasa si sa-i

ascult pe parintrii mei cum se certau. Odata, intr-un complexde apartamente izolat, am gasit un teanc de discuri de fono-graf din anii '30. Nu cele de vinil, cele numite LP-uri, cu sase

melodii pe fiecare parte. Ma refer Ia acele discuri groase, dinplastic, usor casante, cu o singura melodie pe fiecare parte.

Cand padndi mei nu erau acasa, imi placea sa pun discurile lapick-up-ul tata.lui meu si sa le ascult din nou gi din nou, o

muzica veche $i sca4aita, care ma facea sa-mi imaginez stu-

dioul de inregistrari primitiv gi hainele vechi pe care le purtau

cantiretii, Pentru mine, trecutul era mai bun decat prezentul,

Daca te gande$ti la qtirile din zilele noashe - ameninjarilesporite $i atacurile teroriste are sens sa te ascunzi in txecut.

- Pe cand eram studenti si ftecventam un curs pe care ilpreda profesorul, ne-a cerut sa mergem cu el inft-un vechimagazin universal, spuse Vinnie.

Conklin parea amuzat.

- Implica un oarecare risc. Daca vreunul dintrc ei era ranitsau daca universitatea afla ca incurajam studenfii sa comita

infractiuni, a$ fi putut fi demis.Delectarea ii facea chipul sa para mai tanar.

Cred ca inca mai merg impotriva curentului, dorind sa

stamesc valuri cat inca mai pot.

- Experienta a fost ciudata, spuse Vinnie. Tejghelele maga-

zinului se aflau inca acolo. $i cdteva produse. Pulovere man-

cate de molii. Bluze roase de goareci. Case de marcat vechi.Cladirca era ca o baterie care stoca energia a tot ce se intam-plase inauntru. Apoi raspdndea acea energie 5i aproape ca

simleam clienlii mo4i cu multa vreme in urmi care rnigunau

in jurul meu.

Poate ca ar hebui sa faci parte din sectia artistica aUniversitalii din Iowa, glumi Rick pe searna lui.

- Bine, bine, dar fiecare dintre voi $tie la ce ma refer.

Cora incuviinF din cap.