DIMITRIE CANTEMIR PERSONALITATE COMPLEXA A CULTURII ROMANE SI PRECURSOR AL INTEGRARII EUROPENEMaterial realizat de: Murg Ancuta clasa a XII-a B Prof.Lakatos Diana

LICEUL AGRICOL ION IONESCU DE LA BRAD SEINI,jud.MARAMURES

Trile Romane sunt poate produsul cel mai firesc al unor conditionri culturale. Antichitatea romana si-a extins viziunea istoric peste hotarele epocii feudale, mbratisnd, de pilda, destinul poporului romn, dnd demersului intelectual o orientare noua, care s-a concretizat prin procese social politice. Operele lui Miron Costin, ale stolnicului Constantin Cantacuzino si ndeosebi ale lui Dimitrie Cantemir au adus n prim plan conceptele de patrie si politic care au delimitat domeniul civilizatiei fertilizat de gndirea si fapta umana. Umanismul Civic a fundamentat cunoasterea si cultura romneasca moderna. Ideile umanistilor au ptruns n operele contemporanilor, asa cum au patruns treptat n constiinta colectiv, cristaliznd-o din punct de vedere politic. Rentoarcerea spre originile poporului romn aduce n prim plan grandioasa civilizatie romana antic, creia umanistii i se ataseaza, ntruct au descoperit n ea un model desvrsit n Renastere. Puternic influentat de aceasta, opiniile asupra originii romnilor se pot ntlni n operele celor mai importanti istorici romni din Transilvania, Valahia si Moldova.

Umanismul: Miscarea culturala cunoscuta sub numele de Renastere sau Umanism s-a manifestat in secolele XIV,XV si XVI mai inti n Italia si apoi n intreaga Europ. Manifesta interes pentru stiint, art, pentru dezvoltarea armonioas a spiritului uman, pentru eliberarea fiintei umane de orice constrangeri si manifestarea multilaterala. Redescopera filozofia antic, greac si latin , la fel limbile respective. se dezvolt: filozofia, filologia, literatura, pictura, sculptura, arhitectura, astronomia. Increderea in ratiune, n valorile modelatoare ale culturii; armonie ntre om si natura. Reprezentantii n literatura roman. : Grigore Ureche, Miron Costin, Stolnicul Constantin Cantacuzino, Ion Neculce, Dimitrie Cantemir. Literatura universal. :F. Petrarca, G. Boccaccio, Pico della Mirandola, Leonardo da Vinci, Michelangelo Buonarroti, F. Rabelais, P. Ronsard , Franta; Martin Luther.

La sfrsitul secolului al VII-lea, figura cea mai important a culturii romne ramne cea a lui Dimitrie Cantemir, principe al Moldovei si unul dintre cei mai originali scriitori romni, el va realiza o sinteza ntre cultura oriental si influentele occidentale de sorginte latin. Dimitrie Cantemir va fi printre primii carturari care au demonstrat stiintific faptul c romnii si au originea la Roma, ca limba noastrprovine din cea latin. Astfel cunoasterea limbii latine i-a determinat pe intelectualii Transilvaniei, grupati n Scoala Ardeleana s scrie numeroase carti asupra problemelor de istorie si lingvistic, subliniind n acelasi timp ideea c unica posibilitate pentru poporul romn ca sa devina un popor civil european ar putea fi rentoarcerea la originile sale, rentoarcerea la cultura latin si la valorile civilizatiei romane.

Dimitrie Cantemir Viata si cariera politica (n. 26 octombri 1673- d. 21 august 1723), domn al Moldovei (martie - aprilie 1693i 1710- 1711), autor, crturar, enciclopedist, etnograf, geograf, filozof, istoric, lingvist, muzicolog, compozitor, om politic i scriitor romn. * s-a nscut la 26 octombrie 1673, n localitatea Siliteni din comuna Flciu, azi comuna Dimitrie Cantemir din judeul Vaslui, n partea de sud a oraului Hui. * a fost fiul lui Constantin i al Anei. La 15 ani a fost nevoit s plece la Constantinopol(1688-1690), unde a stat 17 ani, ca zlog al tatlui su pe lng nalta Poart, nlocuindu-l pe Antioh, devenit ulterior domn al Moldovei.

*n perioada martie-aprilie1693 , dup moartea tatlui su, a fost domn al Moldovei, dar nalta Poarta nu l-a confirmat, astfel nct s-a ntors la Constantinopol pentru a-i continua studiile. Cu prilejul unui rzboi turco-austriac, a efectuat o cltorie n Europa.* n perioada martie-aprilie1693 , dup moartea tatlui su, a fost domn al Moldovei, dar nalta Poarta nu l-a confirmat, astfel nct s-a ntors la Constantinopol pentru a-i continua studiile. Cu prilejul unui rzboi turco-austriac, a efectuat o cltorie n Europa Central, ajungnd i n Banat, la Timioara. Central, ajungnd i n Banat, la Timioara.

* S-a cstorit cu fiica lui erban Cantacuzino, Casandra, care i-a druit doi copii, Maria i Antioh (viitorul poet, scriitor i diplomat rus Antioh Dimitrievici Cantemir(1709- 1744).)

* Dup numai un an de domnie (1710 - 1711), s-a alturat lui Petru cel Mare n rzboiul ruso-turc i a plasat Moldova sub suzeranitate ruseasc. Dup ce au fost nfrni de turci n Lupta de la Stnileti- inutul, neputndu-se ntoarce n Moldova, a emigrat n Rusia, unde a rmas cu familia sa. A devenit consilier intim al lui Petru I i a desfurat o activitate tiinific rodnic.A fost investit cu titlul de Principe Serenissim al Rusiei la 1 august 1711.

*A murit pe moia sa Dimitrievka la Harkovn 1723 i a fost nmormntat n Rusia. Actualmente, osemintele sale se odihnesc n Biserica Trei Ierarhi din Iai.

Portretul lui Dimitrie Cantemir:Moreau de Brassey,unul din ofiterii tarului Rusiei ,prezent la ntlnirea dintre acesta si D.Cantemir,ne-a lsat portretul domnitorului Moldovei:,,Acest domnitor era un om de mica statur,cu trupul slefuit in chip delicat,brbat frumos si grav,cu o nftisare asa de placut cum nu s-a mai vazut . Era om politicos,afabil,cu conversatie bland, politicoas,curgtoare,vorbi latineste n chip ales..

Studiile:Studiaz pentru inceput limba si literatura greaca,Retorica si logica,Ffilosofia natural si teologie ortodox sub indrumarea invatatului grec Ieremia Cacavelas,urmeaza Academia greceasc din Constantinopol unde studiaza limbi strine,literatura clasica etc., 1716 devine membru al Academiei din Berlin.

Dimitrie Cantemir domnitor

n primavara anului 1693,Constantin Cantemir simtindu-si sfarsitul aproape,intruneste divanul la 13-24 martie 1693 si propune boieilor sa aleag un nou domnitor.Boierii l aleg ca domnitor pe Dimitrie Cantemir fiul lui C.Cantemir,insa nu domneste decat 3 saptamani martie-aprilie 1693 fiind inlocuit cu C.Duca.In 1710,dupa 10 ani de framntari si numeroase demersuri de a recpata tronul,revine pe tronul Moldoveila 14 noiembrie ,cu gandul de a juca un rol important n destinul acesteia domnind pana la 16 iulie 1911.Ca domnitor a fost preocupat de doua lucruri esentiale: -eliberarea trii de sub jugul otoman prin alianta cu Rusia, -doborarea regimului aristocratic din Moldova si instaurarea unei monarhii autoritare Drept care se aliaz cu Petru cel Mare si lupta la Stnilesti impotriva armatei turcesti,infptuieste o serie de reforme sociale menite sa supuna boierii mari si s creeze domniei un suport n categoriile sociale mijlocii:boierimea,trani si orseni. Astfel Tratatul de alianta dintre D.Cantemir si Petru cel Mare,incheiat pe 13 aprilie1711 a marcat nceputul unei perioade noi n istorie.

n opera lui Dimitrie Cantemir, influenat de umanismul renacentist i de gndirea avansat din Rusia, s-au oglindit cele mai importante probleme ridicate de dezvoltarea social i istoric a Moldovei de la sfritul secolului al XVII -lea i nceputul secolului al XVIII lea. n ceea ce privete concepia politic, Dimitrie Cantemir s-a manifestat ca adept al domniei autoritare i adversar al atotputernicei marii boierimi. n scrierile sale el a privit cu simpatie lupta rnimii mpotriva abuzurilor boierimii i s-a pronunat mpotriva transformrii ranilor liberi n erbi. Cantemir a fost primul scriitor romn de lucrri filozofice propriu-zise.Gndirea lui filozofic reflect lupta dintre concepiile religioase medievale i cele laice moderne, vdind tendine naintate, raionaliste.El a subliniat rolul simurilor i al experienei n cunoatere, a afirmat existena cauzalitaii i legalitii n natur i societate i i-a exprimat ncrederea n puterea tiinei i a raiunii omeneti. Cantemir a conceput istoria ca o succesiune a monarhiilor care trec prin perioade de ascensiune i decdere n conformitate cu legile naturii.Cantemir a fost un remarcabil istoric, geograf i orientalist.Prin metoda sa critic de cercetare a izvoarelor, Cantemir este aproape un istoric modern, depind faza cronicreasc.

Opera istorica: Cresterea si descresterea curtii otomane, Cantemir face istoria imperiului otoman si analizeaza cauzele care aduc la destrmarea sa; insista asupra posibilitatilor poporului asuprite de a-si cuceri libertatea. Lucrarea a fost tradusa si publicata in engleza, franceza, germana si prin ea cultura romana intra n circuitul culturii universale Hronicul vechimii romano-moldo-latine, a fost scrisa n 1714-1715 la cererea Academiei din Berlin. Hronicul este opera unui istoric modern. Pentru scrierea acestei lucrari Dimitrie Cantemir a consultat peste 150 de izvoare romane si straine in limbile latina, greaca, polona si rusa. Dimitrie Cantemir sustine originea romanica a tuturor romanilor, folosind ca argumente numele tarii si limba romana: ,,Romnii sunt mosii si stramosii nostri, a moldovenilor si a tuturor oriunde se afla a romnilor, precum si singur numele de mosie ne arata si limba cea parinteasca un nebiruit martor ne este.Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor 1719 - 1722 sustine originea comun a tuturor romnilor ,Viata lui Constantin CantemirEvenimentele Cantacuzinilor si ale Brancovenilor. Descrierea Moldovei

Opera filosofica1.Interpretarea natural a monarhiilor este consacrat demonstrrii pe plan teoretic a ideii succesiunii naturale a monarhiilor ntr-o ordine anumit i poate fi considerat ca una dintre primele ncercri de filosofie a istoriei din Europa modern.2.Divanul sau glceava neleptului cu Lumea sau giudeul sufletului cu trupul 3.,,Istoria ieroglific 1703-1705 filosofia fizic care se ocup de studiul corpurilor naturale de credin a crei lucrri nici dovad au, nici a s dovedi s pot. D. Cantemir subliniaz importana simurilor i a experienei n cunoatere: Toat tiina n pova simurilor s afl, toat cunotina i toat tiina din naintemergtoarea simire purcede. 4.,,Micul compendiu de logica1700 este o apoteoza a ratiuniilumina natural, prin care omul ajunge la adevrata nelepciune.

Dimitrie Cantemir omul Cantemir si facuse o reputatie de european. Nu se stie sigur dac a ntlnit la Moscova pe Leibniz, sau alti carturari germani de frunte, chemati acolo de Petru cel Mare. Ceea ce este sigur, spune C. Noica, este nsa ca era privit de contemporani drept vrednic s confere cu acestia, el lund, ntocmai unui Leibniz, initiativa de a se alcatui o Academie ruseasca. Consilier intim al lui Petru cel Mare, pe lng care l aruncase dusmnia turcilor stapni pe acea vreme asupra destinelor romnesti,n urma nfrngerii suferite de Petru cel Mare, Cantemir si trieste ultimii ani n mparatia tarului, pentru care ntreprinde o serie de cercetari stiintifice. Dimitrie Cantemir este, n timpul su, primul european din Rsrit.

Idei sustinute: Teza fundamental pe care asustinut-o ntotdeauna cu tarie principele Moldovei, este aceea a necesittii culturale si chiar politice dintre Orient si Occident. Principele propune deci o sintez Orient-Occident, o acoperire a rupturii care sa fie profitabil Europei,

Relatia national/universal subordoneaz,deci toate celelalte probleme ale istoriografiei cantemiriene, aceea cunoscut sub numele traditie/inovatie fiind cea mai important.Latinitatea limbii romane,

Tipologie si istorism:Istoria se bazeaza pe fapte iar tipologia pe concepte filosofice,de aici dezacordul dintre istorie si tipologii,Modelul culturii greco latine.

Imaginea lui Dimitrie Cantemir pe o marc potal din Republica MoldovaReprezentare a lui Dimitrie Cantemir pe bancnota de 100 de ruble transnistrene din 2007

Concluzii:Un argument decisiv n sprijinul viziunii universaliste l constituie nsusi modelul cultural al lui Dimitrie Cantemir. Cel dupa care se formase era bazat pe antichitatea greco-latin si pe cultura orientala. Locul traditiei romnesti, apartenenta sa la cultura universala erau ferm ncadrate n tot acest ansamblu. Pe parcursul activitatii sale Cantemir i-a adugat informatii provenite din diverse modele ale umanismului occidental, ndeosebi italian si francez. Trebuie precizat n chip explicit aspiratia spre Occident a acestui specialist n Orient. Intuia ca, asa cum trecutul apartinuse Orientului, viitorul apartinea Europei! ,, D.Cantemir este o personalitate de dimensiuni greu de conturat. A fost un mare savant, un patriot, un mare european, care, prin tot ce-a facut, a vrut sa serveasc

Bibliografie:D.Cantemir ,,Opere complete,ed.Academiei,1973,Dimitrie Cantemir Istoria Imperiului Otoman Bucuresti, Editura Minerva, 1989,I.D.Laudat ,,Dimitrie Cantemir viata si opera,Iasi,ed Junimea 1973,Alexandru Gutu ,,Cultura european n civilizatia european modern, Bucuresti, Editura Minerva, 1978Constantin Noica, Pagini despre sufletul romnesc, Bucuresti, Editura Humanitas, 1991,