TEMA 2. DIMENSIUNILE FENOMENULUI TURISTIC.

2.1. Factorii determinanţi ai dezvoltării turismului.

2.2. Turismul intern şi internaţional al Republicii Moldova.

2.2.1. Fluxuri turistice spre şi din Republica Moldova.

2.2.2. Circulaţia turistică internă a Republicii Moldova.

2.1. Factorii determinanţi ai dezvoltării turismului

Clasificări ale factorilor:

1. După natura social-economică:

Factori economici (veniturile populaţiei şi modificările lor, preţurile şi

tarifele, modificările lor, oferta turistică etc.);

Factori tehnici (performanţele mijloacelor de transport, tehnologiile în

construcţii, parametrii tehnici ai instalaţiilor şi echipamentelor specifice

etc.);

Factori sociali (urbanizarea şi timpul liber);

Factori demografici (evoluţia numerică a populaţiei, creşterea

longevităţii, structura pe vârste, sexe etc.);

Factori psihologici, educativi şi de civilizaţie (nivelul de instruire,

cultura indivizilor, dorinţa de cunoaştere, caracterul individului etc.);

Factori organizatorici (formalităţi la frontieră, facilităţi/priorităţi în

turismul organizat, regimul vizelor etc.).

2. După durata în timp a acţiunii factorilor:

1

Factori de influenţă permanentă (creşterea timpului liber, modificarea

veniturilor, mişcarea naturală şi migratorie a populaţiei etc.);

Factori conjuncturali (crizele economice, dezechilibrele politice şi

sociale, confruntările armate, catastrofele naturale, condiţiile

meteorologice defavorabile, terorismul etc.).

3. După importanţa în determinarea fenomenului turistic:

Factori primari (oferta turistică, veniturile populaţiei, timpul liber,

mişcarea populaţiei etc.);

Factori secundari (cooperarea internaţională, facilităţile de viză,

varietatea serviciilor suplimentare etc.).

4. După natura provenienţei şi sensul intervenţiei:

Factori exogeni (sporul natural al populaţiei, creşterea veniturilor

alocate pentru practicarea turismului, creşterea gradului de urbanizare şi

mobilitatea sporită a populaţiei ca urmare a dezvoltării formelor noi de

transport etc.);

Factori endogeni (varietatea conţinutului activităţii turistice, lansarea de

noi produse turistice, diversificarea gamei produselor turistice oferite,

ridicarea nivelului de pregătire a personalului din turism etc.).

5. După profilul pieţei (de marketing):

Factori ai cererii turistice (veniturile populaţiei, timpul liber,

urbanizarea, dinamica evoluţiei populaţiei);

Factori ai ofertei turistice (costul prestaţiilor turistice, diversificarea şi

calitatea serviciilor etc.).

2

Factorii reprezentativi care influenţează dezvoltarea turismului:

Nivelul de dezvoltare economico-socială;

Preţurile şi trifele;

Oferta turistică;

Progresul tehnic;

Mutaţiile demografice;

Procesul de urbanizare;

Loisirul (timpul liber);

Factorii psiho-sociologici

2.2. Turismul intern şi internaţional al Republicii Moldova

Determinată de o gamă largă de factori, circulaţia turistică se înfăţişează diferit

în timp şi spaţiu, manifestările ei concrete reflectând elasticitatea dorinţelor şi

posibilităţilor pentru turism.

În ultimii ani evoluţia circulaţiei turistice în Republica Moldova manifestă o

tendinţă de stagnare (vezi tabelul 1).

Tabelul 1.Evoluţia circulaţiei turistice în Republica Moldova în perioada 2003-2007

persoane2003 2004 2005 2006 2007

Numărul de plecări ale vizitatorilor din ţară – total

67328 67846 57231 67826 81790

Numărul de sosiri ale vizitatorilor străini în ţară – total

23598 26045 25073 14239 14722

Numărul turiştilor şi excursioniştilor interni

62541 75960 70525 50820 53383

Numărul vizitatorilor* – total 153467 169851 152829 132885 149895* Inclusiv turişti şi excursionişti interniSursa: Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova.

Numărul total al vizitatorilor a scăzut de la 153,5 mii persoane în anul 2003 până

la 149,9 mii persoane în 2007, adică cu 2,3%. În 2007 numărul total al vizitatorilor a

3

crescut cu 12,8% faţă de 2006, totuşi, cu 2,3% mai puţin decât în 2003 şi cu 11,8%

mai puţin decât în anul de vârf 2004.

Evoluţia circulaţiei turistice pe forme de turism reflectă aceeaşi tendinţă de

descreştere (excepţie făcând turismul emitent), dar în proporţii diferite. Turismul

emitent depăşeşte pe cel receptor, ceea ce implică o scurgere semnificativă de valută

în exterior, Republica Moldova manifestându-se ca o ţară importatoare în turismul

internaţional. Astfel, dacă numărul de plecări ale vizitatorilor din Republica Moldova

a crescut de 1,2 ori (de la 67,3 mii în 2003 la 81,8 mii în 2007), atunci numărul de

sosiri ale vizitatorilor străini în Republica Moldova a scăzut de 1,6 ori (de la 23,6 mii

în 2004 la 14,7 mii în 2007), şi primul indicator îl depăşeşte pe al doilea de 5,6 ori în

anul 2007, în uşoară urcare faţă de anul precedent. Din păcate, această discrepanţă se

impune începând cu anul 2006: turismul emitent îl depăşeşte pe cel receptor de 4,8 ori

în acest an, faţă de numai 2,3 ori în anul 2005. În consecinţă, în ultimii cinci ani ai

perioadei de referinţă 2003-2007 se observă o tendinţă constantă de creştere a

turismului emitent (+21,5% în 2007 faţă de 2003) şi de scădere a turismului receptor

(-37,6% în 2007 faţă de 2003). Totuşi, se observă o uşoară creştere a turismului

receptor în anul 2007 în raport cu anul precedent (+3,4% în 2007 faţă de 2006).

Un real stimulent pentru redresarea stării turismului din Republica Moldova îl

reprezintă dezvoltarea turismului intern, manifestată prin creşterea interesului

turiştilor naţionali faţă de obiectivele turistice din interiorul ţării. Numărul turiştilor şi

excursioniştilor interni a sporit de 1,1 ori, de la 62,5 mii în 2003 la 70,5 mii în 2005.

Cu toate acestea în ultimii doi ani ai perioadei analizate se observă o scădere a

turismului intern, de la 70,5 mii în 2005 la 14,2 în 2006 şi respectiv 14,7 mii în 2007.

Ponderea turismului intern în totalul activităţilor de turism a scăzut de la 46,1% în

2005 până la 35,6% în 2007. În 2007 numărul turiştilor şi excursioniştilor interni a

crescut cu 5% faţă de 2006, mai puţin, totuşi, decât în 2004, când s-a produs o

4

creştere însemnată de +21,5% faţă de anul precedent, fiind cea mai mare creştere din

ultimii ani (vezi tabelul 1).

Analiza evoluţiei sosirilor vizitatorilor străini în Republica Moldova, după

scopul vizitelor, indică o creştere a ponderii persoanelor străine care ne vizitează ţara

cu scopul de afaceri şi motive profesionale, de la 50% în 2004 la 58,2% în 2007 şi o

scădere a ponderii persoanelor străine care ne vizitează ţara cu scopul de vacanţe,

recreere şi odihnă, de la 45,2% în 2004 la 39,4% în 2007, precum şi a celor cu alte

scopuri, de la 4,9% în 2004 la 2,4% în 2007 (vezi tabelul 2).Tabelul 2.

Evoluţia sosirilor vizitatorilor străini în Republica Moldova, după scopul vizitelorpersoane

2003 2004 2005 2006 2007Numărul de sosiri ale vizitatorilor străini în ţară – total

23598 26045 25073 14239 14722

din care, după scopul viziteivacanţe, recreere şi odihnă 9920 11767 7840 6170 5804afaceri şi motive profesionale 12975 13012 16372 7444 8572alte scopuri 703 1266 861 625 346

Sursa: Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova.

Evoluţia structurilor de cazare din Republica Moldova în perioada 2003-2006

reflectă o creştere a numărului unităţilor de cazare (de la 63 în 2003 la 76 în 2006: o

creştere de 20,6%) (vezi tabelul 3). Se constată o scădere (-6,8%) a capacităţii de

cazare unice de la 4850 locuri în 2004 până la 4519 locuri în 2006, respectiv a

numărului total de camere în hoteluri şi structuri similare, de la 2576 camere în 2004

până la 2457 camere în 2006 (-4,6%). Această scădere a fost determinată, în principal,

de intrarea în reparaţii capitale a unor hoteluri, moteluri, precum şi de schimbarea

destinaţiei de utilizare ale unor moteluri şi case pentru vizitatori. Totuşi, această

situaţie este compensată de tendinţa pozitivă existentă pe piaţa hotelieră privind

creşterea numărul de înnoptări a vizitatorilor în decursul anului, de la 370 mii în 2003

la 483,7 mii în 2006, o creştere de aproximativ 1,3 ori (+30,7 %). Totodată, se

observă o creştere susţinută a indicilor de utilizare a capacităţii de cazare, ceea ce

5

sporeşte eficienţa economică a funcţionării acestor structuri de cazare. Astfel, dacă în

2003, gradul de ocupare hotelier era de 22,1%, atunci în 2006 acesta constituia deja

30,9%, de aproape 1,4 ori mai mult. În anul 2006, unei camere de hotel îi revenea

1,84 locuri de cazare. În perioada de referinţă, de asemenea, sporeşte nesemnificativ şi

numărul angajaţilor din domeniul hotelier, de la 1,7 mii salariaţi în 2003 la 1,9 mii în

2006, adică o creştere de aproape 1,1 ori (+11,8%).

Tabelul 3.Hoteluri şi structuri similare

2003 2004 2005 2006Hoteluri şi structuri similare 63 69 71 76Total camere 2565 2576 2475 2457Capacitatea de cazare unică, locuri 4651 4850 4581 4519Numărul de înnoptări în decursul anului, mii 370,0 404,1 434,8 483,7Indicii de utilizare a capacităţii de cazare, % 22,1 25,2 26,6 30,9Numărul de salariaţi, mii 1,7 1,8 1,8 1,9

Sursa: Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova.

În perioada de referinţă 2003-2007 intensitatea circulaţiei turistice în Republica

Moldova manifestă o uşoară tendinţă de descreştere, totuşi, în urcare în 2007 cu

12,8% faţă de anul precedent, însă cu 11,7% mai puţin decât în 2004 (vezi tabelul 4).

Tabelul 4. Intensitatea circulaţiei turistice după formele de turism

vizitatori pe zi2003 2004 2005 2006 2007

Numărul zilnic de vizitatori – total 421,6 466,6 419,9 365,1 411,8Numărul zilnic de vizitatori – turism emitent 185,0 186,4 157,2 186,3 224,7Numărul zilnic de vizitatori – turism receptor 64,8 71,5 68,9 39,1 40,4Numărul zilnic de vizitatori – turism intern 171,8 208,7 193,8 139,6 146,7

Sursa: Alcătuit şi calculat după datele Biroului Naţional de Statistică al Republicii Moldova.

Aceeaşi tendinţă de descreştere a intensităţii turistice se menţine pentru două

forme de turism – receptor şi intern în ultimii ani, excepţie făcând anul 2007, când s-a

înregistrat o creştere nesemnificativă a acestora faţă de anul precedent. Totuşi aceste

cifre sunt mai mici decât cele din anii precedenţi. Doar, intensitatea circulaţiei din

turismul emitent a înregistrat creşteri. Astfel, în 2007 aceasta a fost de 1,4 ori mai

6

mare decât în 2005 (+42,9%), respectiv de la 157,2 la 224,7 vizitatori pe zi şi de 1,2

ori mai mare decât în 2003 (+21,5%), respectiv de la 185 la 224,7 vizitatori pe zi.

Intensitatea circulaţiei în turismul receptor manifestă o tendinţă negativă şi a scăzut în

2007 cu 37,7% faţă de 2003 (de 1,6 ori), cu 43,5% faţă de 2004 (de 1,8 ori), însă,

totuşi, a crescut nesemnificativ cu 3,3% faţă de 2006. Intensitatea circulaţiei în

turismul intern în perioada 2003-2007 a fost în scădere continuă (excepţie făcând

anul 2007), scăzând de aproape1,2 ori în 2007 faţă de 2003 (-14,6%) şi 1,5 ori în 2006

faţă de 2004 (-33,1%).

În continuare vom face o analiză a destinaţiilor turistice preferate de turiştii

autohtoni şi ţările emitente de turişti pentru Republica Moldova. În tabelul 5 putem

urmări destinaţiile străine preferate de vizitatorii moldoveni în anul 2004. Cea mai

vizitată ţară de către cetăţenii Republicii Moldova este Turcia cu 31,3% din totalul

plecărilor în 2007 (aproape un vizitator din trei a preferat această destinaţie). Începând

cu anul 2004, ponderea Turciei în turismul emitent al Republicii Moldova creşte

necontenit. Astfel, dacă în 2004 aceasta ocupa doar 15,2%, atunci în 2007 – deja

impresionanta cotă de 31,3 % (aproape o treime din piaţa turistică emitentă).

Tabelul 5.Clasamentul primelor 10 ţări

după numărul de plecări ale vizitatorilor din Republica Moldova

Poziţia ţării în clasament2006

(vizitatori)2007

(vizitatori)

Abatere (%)

Cota de piaţă (%)

2007/2006 2006 2007Total 67826 81790 20,6 100 100

Din care:1. Turcia 13802 25636 85,7 20,3 31,32. Ucraina 13478 17379 28,9 19,9 21,23. România 9186 15253 66,0 13,5 18,64. Bulgaria 18639 13106 -29,7 27,5 16,05. Rusia 4530 3147 -30,5 6,7 3,86. Egipt 911 1827 100,5 1,3 2,27. Polonia 1560 905 -42,0 2,3 1,18. Italia 123 875 611,4 0,2 1,19. Grecia 671 590 -12,1 1,0 0,7

7

10. Cehia 96 506 427,1 0,1 0,6Sursa: Alcătuit şi calculat după datele Biroului Naţional de Statistică al Republicii Moldova.

În anul 2007 pe piaţa turistică emitentă a Republicii Moldova au loc schimbări

surprinzătoare de poziţii în clasament în comparaţie cu anul precedent. Astfel, locurile

doi şi trei sunt ocupate de Ucraina şi România, acestea din urmă urcând cu câte o

poziţie în clasament faţă de anul 2006. Turcia de pe poziţia a doua în 2006 a trecut în

fruntea clasamentului, dublându-şi aproape numărul de vizitatori din Republica

Moldova: o creştere de 1,9 ori (+85,7%). În acelaşi timp, Bulgaria îşi pierde poziţia de

lider în clasament, trecând tocmai pe poziţia a patra: o scădere semnificativă de

29,7%. Marii perdanţi în 2007 sunt destinaţiile turistice Polonia (-42%), Rusia (-

30,5%) şi Bulgaria (-29,7%). Creşteri importante au cunoscut România (+66%),

Turcia (+85,7%) şi Egipt (+100,5, aceasta efectiv dublându-şi vizitatorii din ţara

noastră), dar mai ales aşa destinaţii ca Cehia (+427,1%) şi Italia (+611,4), cu creşteri

de moment de-a dreptul spectaculoase. Doar patru ţări depăşesc cota de piaţă de 15%:

Turcia (+31,3%), Ucraina (+21,2%), România (+18,6%) şi Bulgaria (+16%). Primele

două destinaţii turistice din clasament, şi anume Turcia şi Ucraina, reprezintă ceva

peste jumătate din cota totală a pieţei turistice emitente (52,5%), iar primele patru

destinaţii însumează 87,1% din ponderea pieţei (circa 9 turişti din 10 pleacă în aceste

patru ţări).

În tabelul 6 putem urmări ţările străine care au preferat Republica Moldova ca

destinaţie turistică în anul 2007, după numărul turiştilor acestor ţări cazaţi în

structurile noastre de primire turistică.

Tabelul 6.Clasamentul primelor 10 ţări

după numărul turiştilor străini cazaţi în structurile de cazare turistică colective

Poziţia ţării în clasament2006

(vizitatori)2007

(vizitatori)

Abatere (%)

Cota de piaţă (%)

2007/2003 2006 2007Total 62771 70302 12,0 100 100

8

din care:1. România 13187 14855 12,6 21,0 21,12. Ucraina 7066 7855 11,2 11,3 11,23. Rusia 5904 6798 15,1 9,4 9,74. Turcia 5086 5512 8,4 8,1 7,85. Italia. 3788 4775 26,1 6,0 6,86. S.U.A 4534 3740 -17,5 7,2 5,37. Germania 2872 3471 20,9 4,6 4,98. Marea Britanie 1724 2057 19,3 2,7 2,99. Franţa 1404 1862 32,6 2,2 2,610. Polonia 1220 1389 13,9 1,9 2,0

Sursa: Alcătuit şi calculat după datele Biroului Naţional de Statistică al Republicii Moldova.

Aceleaşi opt ţări pot fi găsite în clasamentul primelor opt ţări în anul 2007, la fel

ca în 2006, cu o singură inversare de poziţii dintre Italia şi S.U.A., Italia avansând cu

o poziţie în clasament pe locul cinci, graţie unei creşteri semnificative de 26,1%, în

defavoarea S.U.A., care coboară pe locul şase, cu cea mai drastică scădere înregistrată

în 2007 de 17,5%. Doar două ţări depăşesc cota de piaţă de 10%: România (+21,1%)

şi Ucraina (+11,2%). Acestea două din urmă rămân pe poziţii de lider, cota de piaţă a

lor practic rămânând nemodificată, împreună ocupând aproape o treime din cota pieţei

de cazare a turiştilor străini (32,3%). Cu alte cuvinte, un turist cazat din cinci provine

din România, iar unul din trei – din România şi Ucraina. Primele patru ţări din

clasament, şi anume România, Ucraina, Rusia şi Turcia, reprezintă aproape jumătate

din cota totală a pieţei de cazare pentru turismul receptor (49,8%). Astfel, un turist

cazat din doi provine din una din aceste patru ţări. Creşteri importante s-au înregistrat

la cazarea turiştilor din Rusia (+15,1%), Marea Britanie (+19,3%), Germania

(+20,9%), dar mai ales la cazarea turiştilor din Italia (+26,1%) şi Franţa (+32,6%).

Toate aceste particularităţi privind evoluţia circulaţiei turistice în Republica

Moldova indică necesitatea unui efort deosebit pe linia marketingului turistic în sensul

stimulării în continuare a cererii turistice, în scopul ajungerii şi depăşirii nivelului de

la sfârşitul anilor 1980 – începutul anilor 1990.

9

Stimularea circulaţiei turistice în ţara noastră, atât pentru turiştii naţionali, cât şi

pentru turiştii străini, este cu atât mai necesară cu cât Republica Moldova dispune de

un important potenţial turistic deosebit, din păcate, în mare parte nevalorificat.

Atragerea unui număr sporit de turişti străini vestici şi estici poate contribui

substanţial la majorarea volumului de încasări valutare şi realizarea unei eficienţe

economice sporite a activităţii turistice în Republica Moldova.

10