AUREI, GHEORGHILA$

GEOGRAFIA TURISMULUIMEToDE DE ANALrzLix ruRrsM

Editia a III-a, revizuiti ;i adiugiti

wEDrruRA uNrvERSrranA

Bucure;ti, 2014

ilr poate

CUPRINS

PARTEA I - a NOIIIINI GENERALE Dn GEOGRAFIA TURISMULUI

Capitolul 1. ASPECTEGENERALE, CONTINUT, TERMINOLOGIE. . . . . 11

1.1. Geografia turismului - obiect interdisciplinar de studiu 1 1

1.2. Concepte gi definiri ?n Geografia turismului 15

1.3. Organizatii internafionale cu responsabilititi in domeniul turismului . . . . 25

Capitolul2. SCURT ISTORIC AL APARITIEI $I EVOLUTIEI

CATATONTNOR TURISTICE 30

30

35

38

4I

2.1. Perioada anticlZ.Z.Pefioada evului mediu pdn[ in secolul al XV[-lea2.3. Perioada englezd- secolele XVII-XVIII2.4. Perioada moderni - secolul XIX - inceputul secolului XX

Capitolul 3. DIMENSILTNEA FENOMENULUI TURISTIC INPERIOADA CONTEMPORANA 45

3.1. Consolidarea turismului ca fenomen de masl 45

3.2. Dimensiunea actuall a circulafiei turistice intemafionale . . . . 50

3.3. Turismul qi dezvoltarea durabili 59

Capitolul4. TIPURI $I FORME DE TURISM 65

4.1. Criterii de clasificare gi particularita{i 65

4.2. Noi tipuri gi forme de turism 82

Capitolul.5. BAZINELE TURISTICE ALE TERREI

5. i. Bazinul turistic al Europei

5.1.1. Exploatarcaturisticd a zonelor de litoral

5.1.2. Amenajarea gi valorificarea turisticd a Muntilor Alpi .

5.1.3. Elementele componente gi valorificarea spatiului turistic cultural

eufopean

9I

92

92

100

105

5

e

S.Z.Bazinulturistic al Americii gi zonelor sale adiacente . . . .

5.2.1. Oferta pentru turism litoral5.2.2. Obiective gi zone consacrate pentru turismul cultural

5.3. Bazinul turistic al Asiei, Australiei qi Oceaniei

5.3.1. Complexitatea obiectivelor turistice cultural-istorice . .

5.3.2. Turismul de lux. Studiu de caz- Dubai - Emiratele Arabe Unite .

5.3.3. Turismul de pionierat. Studiu de caz- Muntii Himalaya5.4.Bazinul turistic al Africii

PARTEA A II-A METODE $I INDICATORI DE ANALIZA PRIVINDACTIWTATEA TURISTICA

capitolul6. SISTEME STATISTICE UTILIZATE N INDUSTRIATURISMULUI

6.1. Metode de obfinere a informaliei statistice

135

137

l4r148

151

165

168

170

?llffif,rI

(ltLI tL8tfl

nLtnnrc i"*i

I1rr hrurhF!JhnL,thnurh

mTa-'lt-Fstl

l:n r (g1is[,!r-" lful

ilrrI qr(-{

ll !r 15

'EF.rrrr{;ri_

trEfALChi(r fi

trGfAt_XE

f,f,EfA t- LbrrrUfi.E.I

177

r77

181

Capitolul 7. INFRASTRUCTURA $ITRANSPORT TURISTIC

7. 1. Transporturile turistice aeriene

7.2. Transporturile turistice terestre

7.3. Transporturile turistice navale

Capitolul 8. STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICA

8.1. Structuri de cazare

8.2. Unit[trile gi serviciile de alimentafie publicl8.3. Structuri gi sewicii de agrement

8.4. Forfa de muncd din turism

Capitolut 9. PIATA TURISTICA - CARACTERISTICI gIINDICATORI DE EVALUARE

9. 1 . Particularitilile pielei turistice9.2. Cerere:aturisticd qi factorii determinan{i ai consumului turistic

9.2. 1. Motiva{ia turisticd

9.2.2. Factorii sociali gi economici9. 3 . Oferta turistici qi comercial izar ea produselor

9.3.1. Politici destinate organizdrii gi lansdrii ofertei turistice9.3.2. Comercializarca ofertei pe piala turisticd

SERVICIILE DE

186

t87

193

r99

20t

20r2t1215

22r

224

224

227

228

231

234

235

239

r35

t3'lt4r148

151

165

168

170

177

17'l

181

186

187

t93199

20t

20r2tl215

. 221

224

224

227

228

231

234

235

239

PARTEA A III.a METODE $I INSTRUMENTE DE EVALUARE AcUNO$TTNTELOR

Capitolul 10. EVALUAREA SEMESTRIALA LA NTVELULORELORDECURS 247

10.1. Proiectarea demersului de evaluare gi examinare 247

l0.2.Tipurideitemi.Recapitulare :......... 259

I}.2.l.Itemi cu alegere multipld 25g

l0.z.2.Itemi de completare a spafiilor libere . 270

10.2.3.Itemi de asociere / selec{ie 276

10.2.4.Itemi pe bazd de suport cartografic 281

I0.2.5.Itemi subiectivi (care soliciti un rlspuns deschis) 287

capitolul 11. METODE COMPLEMENTARE DE EVALUARESPECIFICE ORELOR DE SEMINAR . .

11.1. Obiectivele seminarului de Geografia turismului . . . . .

11.2. Proiectul semestrial . . . .

lI.2.l. Organizarea qi valorificarea spaliului turistic ?n

(...tara sau regiunea turistic[ X...) .

II.2.2. Analiza indicatorilor de performantd turisticl in regiunea

geografici X

289

289

29r

293

300

305BIBLIOGRAFIE

ANEXA 1. Clasamentul mondial dupd indicatorii de performantl turisticl -TOP 100

ANEXA 2. Indicatorii de performanf[ turisticb pentru principalele

regiuni geografice ale Terrei 313ANEXA 3. Lista monumentelor inscrise in Patrimoniul Mondial

U.N.E.S.C.O.

310

331

Partea I - a

NOTIUNI GENERALEDE

GEOGRAFIA TIJRI SMULIJI

ASPECTE GENERALE, CONTINUT, TERMINOLOGIE

SCURT ISTORIC AL APARITIEI $I EVOLUTIEI

cArAroRrrLoR TURrsrrcE

DIMENSIUNEA FENoMENULUI TURI Snc IxPERI OADA C ONTEIT,PONANA

TIPURI $I FORME DE TURISM

BAZINELE TURISTICE ALE TERREI

a

a

a

a

Cupitolul I

ASPECTE GENERALEO CONTINUT, TERMINOLOGIE

1.1. Geografia Turismului - obiect interdisciplinar de studiu

Ca domeniu relativ nou de cercetare, turismul prezinld, o complexitate

in continud creqtere, in plan economic sintetizAnd rezultatele unui mare

numdr de activitdli, iar in plan psiho-social constituindu-se ca modalitate

superioard de organizare a timpului liber. Ritmurile inalte de dezvoltare pe

care le-a cunoscut turismul incep6nd cu a doua parte a secolului XX, sunt

consecinta directd a dezvoltdrii celorlalte sectoare economice. Astfel,

dezvoltarca muncii gi a producfiei a impulsionat cregterea veniturilor qi aputerii de cumpdrare. Acestea, corelate cu creqterea bugetului de timp liber,prin reducerea s6ptdmAnii qi a zilei de lucru, au creat premise viabile pentru

desfdgurarea actului turistic.

Turismul a devenit una dintre cele mai complexe ramuri economice

din lume, in derularea sa fiind implicatd intreaga societate. in acelagi timp,turismul reflectd intreaga societate qi poate fi considerat un adev[ratbarometru al acesteia. Turismul valorificd superior potentialul natural gi

antropic al unei tdri, imbogdtindu-le continuu, satisfbcdnd multiple motivatiiumane. Are un efect multiplicator, introducdnd in circuitul economic laturiinedite cum sunt: peisajul (pentru ,,consumarea" cdruia este necesard

deplasarea la fata locului), ospitalitatea, solicitudinea qi informatia(geograficd, cultural-istoricd, gastronomicd, artisticd etc). Din punct de

vedere economic, dezvoltarea furismului se concreti zeazd,prin cererea uneigame sporite de servicii gi bunuri de consum, cerere care stimuleazd

t1

!q

sectoarele producatoare $i prestatoare de servicii, antrendnd o creqtere a

activitdlilor economice qi a consumului.

Cercetarea fenomenului turistic a captat atenlia unui volumimpresionant de institulii gi specialiqti din cele mai diferite domenii(geografi, economigti, psihologi, arhitecJi, istorici etc). Geografii, avAnd labazd, o disciplind cu un caracter extrem de dinamic qi complex, in speld

Geografia, au fost cei care au reuqit sd analizeze fenomenul turistic prinprisma complexitAlii potenlialului turistic qi a fenomenelor social-

economice condi{ionate de valorificarea acestuia. S-a ndscut astfel un obiect

indispensabil in facultd{ile de profil - Geografia Turismului - disciplindintegratoare ce consolideaz[ relalii cu principalele qtiinle geografice:

Geografia Fizicd, prin intermediul potenlialului natural de atractivitate gi

Geografia Umand, turismul fiind o activitate specific umand.

Obiectul de studiu al geografiei turismului este reprezentat de

fenomenul turistic cu toatd complexitatea s3, respectiv deplasarea

persoanelor cdtre obiectivele cu func{ie atractiv6,, din zona emitentd cdtre

zona receptoare, acolo unde are loc consumul produsului turistic qi

val orifi carea elementelor de infrastructurd.

Fenomenul turistic este conditionat de trei mari categorii de premise

care infl uen[eaz6, cir culatia turisticd:a) fondul turistic - format din totalitatea factorilor de atrac{ie dintr-un

teritoriu, respectiv: obiective ale .fondului turistic natural care aparfinreliefului, climei, apelor, inveliqului biogeografic qi obiective ale fonduhituristic antropic, care pot fi cultural - istorice, obiective economice, vestigiiarheologice, monumente istorice sau arhitectonice, colec{ii de artd, colecJiiqtiinfifice, valori etnografice gi folclorice, obiective qtiinlifice qi religioaseetc.

b).factorul umen - care iqi exprimd cerinla pentru o formd. de turism infunclie de nevoile socio-culturale gi posibilitdlile materiale individuale. Deexemplu, populalia urband igi manifestd. nevoia de echilibru, de refacere

ftzicd. qi nervoas[ la care se asociazd nevoia de divertisment qi de ldrgire aorizontului spiritual. Toate aceste nevoi sunt rodul modului de viaJS urban incare ritmurile cotidiene au creat o noud psihologie qi noi necesitdli de

valorificare a timpului liber.

c) baza tehnico - materiqld - care vine in intdmpinarea doleanlelorturistice, atdt ale rezidentilor cdt qi ale non-rezideniilor - reprezintd

l2

o cre$tefe a

unui volum

diferite domenii

i- avAnd la

in speld

stic prin

social-

del un obiect

i - disciPlinb

geografice:

Sactivitate qi

rqrezentat de

deplasarea

cmitentii cStre

i huistic 9i

ii de premise

dintr-un

cue aParlin

ale fonduluiflce, vestigii

rtii, coleclii

$ religioase

deurrism in.De

dc refacere

gi de Hrgire a

ui{purban in

rcititi de

doleantelor

- reprezintd

totalitatea amenajdrilor realizate, aici fiind incluse dotdrile qi serviciileturistice pentru cazare) alimentatie publicd, sport, distractie, recreere,

dotdrile comerciale gi alte servicii publice, precum gi transporturile ce faclegdtura intre zona rezidentiald gi zona de agrement. Prin acest ansamblul de

amenajdri este valorificat, la parametrii optimi, fondul turistic natural qi

antropic.

Ca efect al tendinlei generale de evolutie a societd{ii omeneqti,

fenomenul turistic a intrat intr-o fazd, accelerat1, de creptere, producdnd o

interactiune complexd, specificd, la nivelul mediului geografic. in acest

context, geografia turismului trebuie sd beneficieze de o informa{ieconformd cu stadiul atins de fenomenul turistic, precum qi cu tendinta sa de

evolutie, fapt pentru care subliniem legdturile acestei discipline cu celelalteramuri ale geografiei.

De altfel, geografia turismului are un caracter puternic integrator, fiindconsideratd pe bund dreptate o disciplind de sintezd geografici. Acest lucrueste subliniat qi de cdtre dl. Pompei Cocean (Geografia Turismului, 1996)

carc aratd. cE domeniul sdu de studiu - mediu geografic - prin prisma

activitdtii sale qi a fenomenelor social - economice condiJionate de

valorificarea acestuia, se suprapune tufuror celor trei ramuri ale geografiei -frzicd", umand gi economicd.

Functionalitatea fenomenului turistic este de neconceput frrd aportulfactorului irman. Turismul, in ansamblu, este o activitate specific umand,

fapt pentru care este bine de gtiut qi in{eles toate mecanismele care

genercaz1,aceastd activitate. in clarificarea acestor probleme un rol hotdrdtoril are: geografia populafiei (diferenlierea popula{iei pe grupe de vdrste gi

condilii sociale), geograJia asezdrilor (diferentierea localitdlilor turisticedupd structurd pi func{ionalitate) qi geografia culturald (definireapotentialului antropic al turismului).

TotodatS, subliniem relatiile geografiei turismului cu principaleleramuri ale Geografiei Economice, in special cu geografia transporturilor(c[ile qi mijloacele de transport turistic), geografia schimburilorinternalionale (schimbul international de valori materiale gi spirituale) sau

geagrafia agriculturii (produsele agro-alimentare specifice oferite inprocesul consumului turistic) etc.

13

Legdtura cu'geografia fizicd se realizeazd prin intermediul resurselor

turistice naturale oferite de cadrul natural (relieful, clima, apele, vegetatia qi

fauna). Deqi, teoretic, aceste elemente oferd un potential turistic inepuizabil,

trebuie bine cunoscutd limita optim[ pAnd la care exploatarea turisticd nu

afecteazd trdsdturile qi structura peisajului geografic (atenlia fiindconcentratd asupra elementelor de vegetatie qi faun[ componente

epuizabile in decursul timpului).

t4

mrr^ -rr*;. 1g:ftL cffrilnrrrffrftry&rbffhftFH;&n

fr&flr-&mffcd,ruhbha:tubrff"-

tI.{h

fu;,1nfffrffr

flft1Hq"frpnt*nffi*frrp,ilhr*trIffiffFi*

fteflfrl

a

ffi hcr|qi

GEOGRAFIATURISMULUI

studiulfenomenului

turistic

Fig. 1. Geografia turismului - obiect interdisciplinar de studiu (schema concept)

erafia Umanl

Deloc de neglijat este caracterul interdisciplinar al geografiei

turismului, mentiondnd in acest sens legdturile sale cu istoria, biologia sau

geologia care, prin domeniul lor de studiu, intregesc poten{ialul de

atractivrtate a unor regiuni. De exemplu, in criteriile de identificare a

poten{ialului cultural - istoric de mare relevanld este pozitia etnologicd(porneqte de la origini, pdnd in contemporaneitate), precum gi subiectul sau

tema culturald (se referd la sursele de inspiralie care au stat labazamultorbunuri culturale qi care poate caracteriza o anumitd culturd, in anumiteperioade de evoluiie istoricd).

Pe de altd.pafte, fiind o ramurd economicd de prim rang, valorificdnd o

serie de resurse gi comercializind pe piaid produse turistice foarte diverse,

turismul este de neconceput in afara limitelor de rentabilitate economicS.

Astfel, devine clard legdtura intre geografia turismului, care studiazd

intreaga dimensiune a fenomenului turistic, qi disciplinele economice care

drcteazd" normele unei bune funcliondri economice, respectiv'. economia

turismului, s tatis tica, marketingttl qi managementul turis tic.

1.2. Concepte qi definiri in Geografia Turismului

Treptat, pentru a definii intreaga complexitate a fenomenului turistic,

s-a definitivat o terminologie specific5.. Dintre aceqti termeni specifici

amintim:

a) turism - fenomen social-economic definitoriu pentru societatea

umand actuald., in continud creqtere, care satisface nevoia umand de

cunoagtere, de recreere qi recuperare fizico-psihicd in condiliile unei

civilizalii solicitante, dar cu posibilitdli materiale superioare pentru

majoritatea populatiei. Prin relafiile generate de satisfacerea nevoilor de

consum ale cdldtorilor, turismul prezintd trdsdturile unui domeniu distinct de

activitate, constituindu-se, aga cum apreciaz1, unii autori, intr-o ramurd a

economiei nationale, care prin specificul ei se integreazdin sfera sectorului

te4iar. Pe de altd. parle, turismul cuprinde in sfera sa de acliune o serie de

activitdti de natura serviciilor gi anume: furnizarea de informatii,comercializarea de vacanfe, efectuarea unor prestalii de transport, cazare,

tratament, agrement etc.

Marile concentrdri de populatie pe areale restrdnse, obligativitateaunei pdrfi a populatiei de a muncii gi trdi intr-o interdependentd continud,

s;hema concePt)

:ermediul resurseior

a. apele, vegetalia qi

iuristic inePuizabil,

loatarea turisticd nu

ahc (atenlia fiind

mi componente

!t

15

lipsa miqcdrii, stresul cotidian qi efectele negative aie poludrii chimice gi

sonore? au contribuit la creqterea dorinfei de exod temporar, intr-un mediu,

de reguld natural. in acest fel se departajeazdlocul de reSedin{d cu func{ia sa

emitentd qi locul de destina(ie, cu funclia sa de primire, de receptare cu

caracter temporar. Legdtura intre cei doi poli se face printr-o deplasare intr-

un teritoriu detranzit turistic. Acest proces se repetd la intervale mai mult

sau mai pulin regulate, materializ6ndu-se prin sosiri qi plecdri. Geografic, se

constatd imbinarea a trei elemente: 1) deplasarea in scop turistic

(componenta dinamicd); 2) concentrarea in zonele de destinalie, cu

deplasdri de micd anvergurd in orizontul local (componenta staticd); 3)

modificarea peisajului geografic ca urrnare a activitdlilor turistice, prin

dotdrile turistice cu caracter infrastructural.

$tioti cd ?

Una dintre cele mai vechi qi cuprinzdtoare definilii date turismului Si

acceptatd pe plan mondial a fost formulatd fn anul 1942 de cdtre

profesorul elvelian l(. Hunziker:

,,Turismul este ansamblul de relalii Sifenomene care rezultd din deplasarea

Si sejurul persoanelor in afara domiciliului lor, atdt timp cdt seiurul qi

deplasctrea nu sunt motivate printr-o stabilire permanentd Si activitote

lucrativd oarecare",

tn lucrarea: Allgemeine Fremdenverkehrslehre (Manual general de turism),

P oligraphis cher Verlang A. G. Zurich

in ansamblu, notiunea de turism exprimd actiunea de avizita diferite

locuri qi obiective turistice pentru pldcerea proprie, aceastd cdldtorie

implic6nd atdt deplasarea, cdt qi sta{ionarea temporard in locurile alese ca

destinalie pentru petrecerea timpului liber. insd, in turism se disting doud

categorii de relajii: relalii materiale, care apar atunci cAnd turiqtii recurg la

anumite servicii pl6tite, qi relalii imateriale (intangibile), rezultate din

contactul cu populalia locald, cu civiliza{ia, cultura, tradiliile, instituliile

publice etc. din laravizitatd.

:i-"-' _- --

*_ :*

,l- -r--' ,, - JlOlLt,r

_ - -, - , --: - i

: -: -.=--

t6