Dimensiuni ale pietei Uniunii Europene Prezent si perspective

8/16/2019 Dimensiuni ale pietei Uniunii Europene Prezent si perspective

1/14

Dimensiuni ale pietei Uniunii Europene

Prezent si perspective

Ce este Piata Interna a Uniunii Europene ?

"Piata interna" este definita ca un spatiu fara frontiere interne, în care este asiguratalibera circulatie a marfurilor, persoanelor, serviciilor si capitalurilor. Este o piata care are o

dimensiune sociala si în care concurenta activa este încurajata. Crearea "Pietei Interne" reprezinta poate cel mai mare proiect de integrare economicaadoptat vreodata.

rt.! al ratatului de la #oma, semnat în $!%& si intrat în vigoare în $!%', prevedeaurmatoarele( "Comunitatea va avea la baza o uniune vamala, ce va acoperi întregul comert cu

bunuri si care va implica interzicerea tarifelor la importul si e)portul de produse între statelemembre, ca si a altor ta)e cu efect ec*ivalent."

C+teva considerente(

ceasta Piata are la ora actuala peste %-- milioane locuitori care dispun de libertatea side mobilitatea de a lucra, a trai si a face cumparaturi nu numai în propria tara, ci în oricarealta tara membra a Uniunii Europene. n calitate de consumatori, ei profita de pe urma oferteisporite de bunuri, la preturi concurentiale. Populatia Uniunii Europene reprezinta, în prezent,circa $-/ din populatia totala de pe glob0 comparativ, 1U au o populatie de 2!- milioane delocuitori, iar 3aponia $4- milioane0

Piata Interna reprezinta unul din principalele instrumente de care dispune UniuneaEuropeana pentru a atinge o serie de obiective, precum( o crestere durabila, ec*ilibrata si caresa respecte mediul înconjurator, o rata înalta de ocupare a locurilor de munca si a protectieisociale0 o mai mare coeziune economica si sociala. Piata Interna îmbunatateste performantaeconomica a statelor membre ale Uniunii Europene. Integrarea economica întro piata farafrontiere cum este Piata Unica a UE este mai profunda dec+t alte forme de cooperareeconomica, cum ar fi zonele de libersc*imb, uniunile vamale si pietele comune care mentinfrontierele fizice0

Piata Interna a reprezentat fundamentul pentru faza urmatoare a integrarii UE si anumerealizarea Uniunii Economice si 5onetare 6UE57, precum si conditia esentiala pentru iesireaEuropei din recesiune si reluarea cresterii economice0

n ciuda obiectivului declarat de a integra economiile nationale ale tarilormembre, Piata Interna nu urmareste eliminarea diferentelor nationale în ceea ce privestelimba, cultura, identitatea sau traditiile. 8impotriva, ea se bazeaza pe recunoasterea de catre


2/14

tarile membre a reglementarilor nationale din orice alta tara. ceasta recunoaste, de asemenea, principiul subsidiaritatii, potrivit caruia deciziile sunt luate la nivelul cel mai apropiat decetatean0

Crearea Pietei Interne a fost un proces comple) care a însemnat adoptarea unei

legislatii detaliate întro serie întreaga de zone de natura sa duca la îndepartarea barierelorfizice, te*nice si fiscale dintre statele membre.

Piata Interna a UE va reprezenta în conditiile globalizarii elementul esential care vaface din aceasta structura un "actor global" 6global pla9er7 în masura sa joace un rol maiimportant pe scena politicii mondiale.

Piata unica europeana este constituita din : libertati de circulatie, care constau in(

• ;ibera circulatie a bunurilor( înseamna eliminarea controlului la frontierele intra

comunitare. lte bariere netarifare au fost cu timpul identificate, impun+nd actiunicomunitare în noi domenii. n momentul de fata, nu mai e)ista personal vamal lafrontierele intracomunitare. 1ingurele verificari care se mai fac ad*oc, în diverse

puncte sunt pentru droguri si arme de foc.

Un important pas facut în vederea eliminarii barierelor te*nice din calea liberei circulatii a bunurilor îl reprezinta introducerea principiului recunoasterii reciproce.


3/14

>irmelor, Piata Unica le ofera %-- milioane de potentiali cumparatori odata cu transformareaoperatiilor de comert e)terior în operatii de comert interior. 5area "revolutie" din $!'! cu

privire la a constat în scutirea de obligatia de a plati la vama fiecarui stat prin caretrecea produsul, regula fiind ca se plateste o singura data, catre autoritatea fiscala dinstatul în care este importat produsul.

Pentru firme, aceasta a însemnat desfiintarea celor apro)imativ @- de milioane de documentevamale ce trebuiau întocmite întrun an pentru astfel de operatiuni.

ctualul sistem este totusi un sistem de "tranzitie", av+nd în vedere ca, în mod normal întro piata unica, trebuie platit e)portatorului.1e prevede totodata armonizarea nivelului în statele membre, nivel care variaza în momentul de fata de la $% / la 2% /.

• ;ibera circulatie a persoanelor

ceasta înseamna abolirea oricarei discriminari bazata pe nationalitate în privinta angajarii,

stabilirii salariilor si conditiilor de munca. E)ceptii erau prevazute doar în cazul functionarilor publici, sau în cazuri justificate de argumentul securitatii sau sanatatii publice. n momentulde fata nar mai trebui sa e)iste control al identitatii la frontierele intracomunitare. Eforturi semai depun înca pentru armonizarea politicilor sociale, recunoasterea diplomelor, repatriereadrepturilor la asistenta sociala, a pensiilor, etc.

Progresul cel mai mare sa înregistrat în domeniul sanatatii si sigurantei la locul de munca. Adirectiva generala a fost introdusa din $!!4 pentru a stabili un set de principii obligatorii

pentru toate statele membre. 8e asemenea, au fost adoptate directive specifice, privind duratasaptam+nii de lucru, folosirea ec*ipamentului de protectie, etc. oate statele membre, cue)ceptia 5arii


4/14

Informarea, consultarea si participarea lucratorilor0

Protejarea sanatatii si siguranta la locul de munca0

Protejarea copiilor si adolescentilor0

8repturile persoanelor în v+rsta0 8repturile persoanelor cu infirmitati.

Pentru a încuraja libera circulatie a persoanelor, Comisia Europeana a initiat lansarea maimultor programe ce au ca scop facilitarea miscarii libere a tinerilor(

"Bout*" 6"ineretul pentru Europa"7 a fost demarat în primavara anului 2--- si areca scop încurajarea si dezvoltarea sc*imburilor de tineri, publicul tinta av+nd v+rstecuprinse între $% si 2% de ani0

"1ocrates" program al Uniunii Europene pentru colaborarea în domeniul educatiei,

domeniile vizate fiind( sc*imburi de elevi, studenti si preofesori, princomponentele Comenius si Erasmus, învatarea si predarea limbilor straine 6;ingua7,învatam+ntul desc*is si la distanta, etc0 în anul universitar 2--42--:, $4%--- destudenti au fost beneficiari ai programului Erasmus 6comparativ cu cei 42-- destudenti beneficiari ai programului în anul universitar $!'&$!''70

";eonardo da inci" destinat îmbunatatirii pregatirii profesionale a tinerilor,dezvoltarii de parteneriate între universitati si companii în vederea pregatirii tinerilor,formarea profesionala continua.

• ;ibera circulatie a serviciilor

Prevazuta în art. %2 si %: ale ratatului de la #oma, aceasta a treia libertate a însemnat cafirmelor dintro tara comunitara le este suficienta licenta de operare din tara de origine, pentrua putea opera pe întreg teritoriul UE.

8esi sectorul serviciilor este cel ce ocupa cea mai mare parte a fortei de munca din UE 6@-/7, progresele în liberalizarea acestui sector sunt mai mici dec+t cele înregistrate în cazulcirculatiei bunurilor. n domeniul serviciilor financiare, de e)emplu, numai serviciile bancareerau pe deplin liberalizate la $ ianuarie $!!4. 1erviciile de asigurari au intrat pe deplin înPiata interna la $ iulie $!!:, iar cele privind investitiile, la $ ianuarie $!!@.

n $!!: a fost adoptata o directiva pentru a oferi garantii depunatorilor si investitorilor, în

cazul unui faliment international de proportii, precum cel al


5/14

datorita divergentei de opinii între statele membre, se refera la modul de impozitare aeconomiilor.

Euromarketingul reprezinta marDetingul adaptat cerintelor pieteiunice6interne7europene, dar care se bazeaza pe mi)ul consacrat 6produs, pret, promovare,distributie7. Indiferent de conceptul utilizat, euromarDeting, marDeting european, continutuleste acelasi si are tangenta cu integrarea progresiva a pietelor nationale intro piata unica pecalea celor patru libertati fundamentale si a politicilor comune. Integrarea pietelor nationale

prin reglementari si standarde comune a condus la practici de afaceri si comerciale tot maisimilare, la uniformizarea cerintelor consumatorilor, la tratarea unitara a pietei unice de catrestrategiile de marDeting.

5arDetingul european se situeaza intre marDetingul international si marDetingul global.Pentru a profita de oportunitatile aparute pe piata unica europeana a aparut euromarDeting

ul,in conte)tul amplificarii sc*imburilor comerciale, a dezvoltarii Uniunii Europene. paritia sa a fost influentata de doi factori esentiali(

dezvoltarea marDetingului international si a celui global formarea, e)tinderea si consolidarea spatiului economic al Uniunii Europene

EuromarDetingul a aparut pentru ca intreprinzatorii sa poata profita de oportunitatile acestei piete. Crearea si dezvoltarea Uniunii Europene a marcat o armonizare a relatiilor dintretarile participante, determinand si adaptari ale practicilor de marDeting, in functie de noileConditii de pe aceasta piata. ctiunea de standardizare nu se refera numai la consumatorul

european 6tinta7, ci si la produs, pret, distributie si promovare.

5arDetingul european face necesara utilizarea instrumentelor specifice marDetingului, ingeneral0 apeleaza la segmentarea pietei.

>iecare cetatean al Uniunii Europene poate fi considerat un potential consumator pentru produsele si serviciile oferite de interprinderile europene dar si pentru cele ale firmelordin afara spatiului european.

otiunea de euromarDeting constituie o preocupare a intreprinzatorilor de standardizare siadoptare a mi)ului de marDeting la specificul consumatorului din cadrul spatiului pietei uniceeuropene.

Practicarea euromarDetingului face necesara asigurarea unor informati pertinente decaracterizare a pietei europene. In ciuda barierelor pe care le are de depasit, reprezinta unconcept e)trem de util in practica intrerpinzatorilor si actiunea la nivelul pietei si c*iarin perspectiva paneuropeana.

doptarea unor strategii corespunzatoare pentru reusita in afaceri pe piata unicaeuropeana poate fi asigurata numai printrocunoastere profunda a realitatilor acesteia, a perspectivelor evolutiei sale.

Consolidarea pietei Uniunii Europene a determinat variate impacturi si implicatii pentrudiferite activitati economice.


6/14

EuromarDetingul sa conturat a fi un mod de orientare si actiune practica alintreprinzatorilor ce actioneaza pe aceasta piata regionala imensa, care obliga intreprinzatoriisa ofere performante cat mai ridicate si cu vocatie europeana.EuromarDetingul isi are originea in formarea Uniunii Europene, in intarirea coeziuniieconomice si sociale a tarilor membre, a abolirii obstacolelor economice dintre tarile membre.

8esc*iderea pietelor tarilor membre ale Uniunii Europene si constituirea pietei uniceeuropene reprezinta o mare oportunitate pentru intreprinzatori, fie pentru cei comunitari, fie

pentru cei din afara, dar si o mare amenintare.

stfel, pentru asi asigura o activitate profitabila, intreprinzatorii ce isi propun sa actioneze inaces t cadru trebuie sa act ioneze cu mijloacele specifice marDetingului modern, pornindde la cercetari specifice pentru cunoasterea terenului.

Piata unica europeana, in prezent cea mai mare din lume, este unul dintre succeseleincontestabile ale Uniunii Europene.

1emnele unei transformari sensibile ale economiilor tarilor membre ca urmare a functionarii pietei unice sunt, in mod evident,reprezentate de(

• intensitatea concurentei dintre intreprinderile atat in sectorul productiv, cat si in cel alserviciilor

• accelerarea ritmului restructurarilor industriale printro imbunatatire acompetitivitatii, o gama mai larga de produse si servicii oferite la preturi mai reduse

• mai mare rapiditate si costuri mai mici a livrarilor transfrontaliere datorita absenteicontroalelor

• mobilitate crescanda in cadrul Uniunii a lucratorilor si persoanelor neincadrate in

munca• crearea de noi locuri de munca• cresterea suplimentara a veniturilor in Uniune• rate mai mici ale inflatiei fata de cele care ar fi e)istat in absenta pietei unice europene• intensificarea convergentei si coeziunii intre diferte regiuni ale Uniunii Europene• asigurarea unui climat concurential propice cresterii economice, descurajand crearea

marilor monopoluri internationale

>unctionarea pietei unice a produs o crestere a comertu lui int racomunitar sia marit ponderea tarilor Uniunii Europene in totalul investitiilor straine directe.

Piata unica europeana apare ca o piatra de temelie a Uniunii Economice si 5onetare.

Fona esentiala de aplicare a euromarDetingului o const ituie spatiul pietei unice europene celactual, iar in perspectiva, intro continua largire. Piata unica europeana reprezinta o treapta superioara de dezvoltare a Comunitatii EconomiceEuropene.

Consolidarea pietei unice europene a generat diferite efecte asupra ansamblului activitGtiloreconomice, prin îndepGrtarea barierelor economice Hi desc*iderea granitelor pentru flu)urilede mGrfuri, de servicii Hi de fortG de muncG. 8e asemenea, practicile în afaceri au devenit înmod treptat similare, reglementGrile în diferite domenii au început sG se uniformizeze, iar


7/14

gusturile consumatorilor au început sG conveargG, e)ist+nd premise de aplicare a unor strategiistandardizate de cGtre agentii economici. Posibilitatea de abordare unitarG a zonei europenedevine atractivG pentru investitori av+nd în vedere numGrul ridicat de consumatori potentiali Hi

puterea ridicatG de cumpGrare a acestora. otuHi, nu trebuie uitat faptul cG, e)tindereaactivitGtii întreprinderii pe pietele e)terne presupune confruntarea acesteia cu un mediu de

afaceri comple) Hi dinamic, marcat de o mare diversitate a conditiilor politice, legislative,culturale, economice, de competitie Hi fGc+nd necesarG adaptarea politicii de marDetinginternational la particularitGtile fiecGrei piete vizate de firmG. Ca urmare, în continuare estenecesarG o prezentare comparativG a principalelor componente de macromediu la nivelultGrilor membre ale Uniunii Europene. naliza mediului economic al unei tGri sau al unui grupde tGri furnizeazG informatii pretioase privitoare la nivelul de dezvoltare al societGtiirespective, oferta de produse e)istente pe piatG, precum Hi evolutia comportamentului decumpGrare al consumatorilor potentiali. Principalii indicatori macroeconomici care oferG oimagine de ansamblu asupra dezvoltGrii economiei sunt produsul intern brut, venitul mediu pelocuitor, structura c*eltuielilor consumatorilor 6principalele destinatii ale veniturilor

populatiei7, rata inflatiei, gradul de ocupare a fortei de muncG, soldul balantei comerciale Hi al balantei de plGti, precum Hi productia principalelor ramuri ale industriei.

CreHterea veniturilor consumatorilor europeni se concretizeazG întro putere de cumpGraresporitG Hi implicit întro pondere mai ridicatG a c*eltuielilor pentru bunuri de calitatesuperioarG. 8e altfel, puterea de cumpGrare este un alt indicador care oferG informatii înlegGturG cu potentialul de dezvoltare al unei piete, fiind un indicador compozit ce tine cont denivelul veniturilor, preturilor, de înclinatia spre economii Hi posibilitatea contractGrii decredite. Integrarea economicG europeanG, prin liberalizarea flu)urilor de bunuri, capitaluri Hioameni, are drept rezultat o creHtere economicG prin eliminarea costurilor tranzactionale,

obtinerea economiilor de scarG Hi intensificarea competitiei între firmele europene. ProcesulintegrGrii în Europa a avut efecte at+t la nivel macroeconomic c+t Hi la nivel microeconomic.8e interes sunt în special efectele la nivel de afacere, care sau manifestat at+t ca oportunitGtic+t Hi ca amenintGri.

8emersul de euromarDeting trebuie sG ia în considerare, de asemenea, factorii de mediu politic Hi legislativ, ce pot facilita sau îngreuna accesul Hi prelucrarea unei anumite pietee)terne. 5odul în care este organizatG Hi în care functioneazG Uniunea EuropeanG este de odeosebitG importantG pentru companii, întruc+t, numai cunosc+nd foarte bine sistemule)ecutiv Hi legislativ, ele pot încerca sG influenteze procesele de decizie la nivelul UniuniiEuropene. E)istG patru institutii principale cu rol în initierea, promulgarea Hi aplicarea legilorUE, Hi anume( Comisia EuropeanG, Consiliul European, Parlamentul European Hi CurteaEuropeanG de 3ustitie. #olul Comisiei Europene cuprinde trei directii( de a initia procesullegislativ, de a activa ca e)ecutor Hi manager al politicilor UE Hi de a urmGri respectareatratatelor. Consiliul European reprezintG interesele tGrilor membre fiind principalul organdecizional al UE0 acesta promulg*eazG toate legile importante ale comunitGtii. ParlamentulEuropean este apGrGtorul interesului european Hi al drepturilor cetGtenilor. Este principalulforum public Hi singurul forum ales dintre institutiile UE. cesta detine totodatG puterealegislativG cu rol consulativ în domeniul legislatiei, supervizarea e)ecutivului, precum Hi

puteri asupra stabilirii bugetului. Curtea EuropeanG de 3ustitie, aflatG la ;u)emburg reprezintGarbitrul final în disputele ce apar de pe urma ratatelor ComunitGtilor Hi a legislatiei ce se

bazeazG pe acestea. n privinta legislatiei Uniunii Europene aceasta cuprinde mai multe


8/14

componente( legislatia primarG care are în vedere prevederile tratatelor Hi care se aflG sub jurisdictia Curtii de 3ustitie Europene, legislatia secundarG elaboratG de institutiile deguvernare ce cuprinde directive, regulamente Hi decizii, recomandGri Hi opinii. >irmele care

pGtrund pe piata europeanG trebuie sG tinG cont de configuratia economicG, politicG Hi eticGimplicatG de standarde Hi legislatia formalG. >irmele proactive vor aloca resurse pentru

studierea tendintelor Hi preocupGrilor ce nu au ajuns la stadiul de lege, dar care vor ajunge probabil în viitor, întro formG sau alta.

Practic, o organizatie ce activeazG pe piata UE trebuie sG dispunG, din punct de vedere alaspectelor legislative, de un sistem comple) prin care sG asigure respectarea legilor UE Hi astatelor membre, sG anticipeze viitoarea politicG sau sG participe la procesul de elaborare a

politicilor UE.

Pentru a beneficia cat mai din plin de oportunitatile deosebite oferite de piata unicaeuropeana, intreprinzatorii ce urmaresc sa actioneze in cadrul acesteia trebuie sa ii cunoasca

cat mai bine fizionomia specifica, trasaturile interne cantitative si calitative in relatie cufactorii in cadrul si sub influenta carora evolueaza.

1patiul gerografic in cadrul caruia au loc sc*imburile specifice pietei unice europene poate fistudiat prin prisma principalelor dimensiununi ale acesteia(

aria si structura pietei

capacitatea pietei

• Aria si structura pietei unice europene

Evaluarea dimensiunilor spatiale ale pietei va asigura intreprinzatorilor adoptarea celor mai bune decizii, in primul rand, legate de zone teritoriale pe care urmeaza sa actioneze sau pecele pe care isi vor e)tinde activitatea.

Privita in cone)iune cu spatiul sau sau cu perimetrul in cadrul caruia se desfasoaraconfruntarea dintre cerere si oferta, piata cunoaste particularitati teritoriale in continutul ei siin modul de realizare a tranzactiilor pe piata.

stfel, adoptarea corecta a unor decizii majore, cum sunt cele referitoare la structura ofertei,logistica marfurilor, amploarea si dispersia retelei de distributie, organizarea vanzarilor etc,sunt direct legate de teritorialitatea pietei, de spatiul economicogeografic unde urmeaza a seintalni cererea cu oferta, in functie de particularitatile e)istente intrun spatiu sau altul,urmand a se opera delimitarile necesare.

;a acest inceput de secol si de mileniu, piata unica europeana cuprindea un spatiu de3238 miikm², constituit din teritoriile celor $% state membre, ceea ce reprezinta peste 31,8% dinintregul spatiul al continentului european.

In urma noului val de aderare a inca $- tari la Uniunea Europeana, spatiul comunitar va crestecu &4' mii Dm, ajungand la 3!"#$$$ km². Iar prin integrarea a inca 2 state in 2--&, aceasta

dimensiune spatiala a Uniunii va ajunge la 32#$$$ km², peste :2,%/ din suprafata Europei.


9/14

#eunind astfel sub aspect economic teritoriile unor state de marimi diferite in fruntea carorase situeaza &ranta si 'pania, precum si 'uedia si avand la cealalta e)trema unele state dedimensiuni mici( (u)em*urg, +elgia, alta, -ipru, putem conc*ide ca aria pietei uniceeuropene este deosebit de vasta si deosebit de variat strcturat geografic.

ctualul spatiu comunitar cuprinde o populatie de peste #$$ milioane de locuitori.

• -apacitatea pietei unice europene

E)ista diverse modalitati de evaluare a capacitatii pietei.

Capacitatea pietei este oprotun a fi analizata prin prisma(

volumului si structurii cererii

a factorilor de influenta a acestuia 6populatia J numar si structura, veniturile populatiei, preturi, sistemul de ta)e si impozite, factori sociologici, psi*ologici,legislativi, culturali, sezonieri, conjuncturali etc.7

PI< pe ansamblul celor 1# state J !#$8 mld . 6contributia cea mai mare o au( Kermania,>ranta si Italia7

PI< pe ansamblul celor 2# de state J 1$3#$,# mld . 6contributia cea mai mare la PI< dintrestatele ce vor intra in Uniune in 2--: o are Polonia7.

Provocari pentru Piata Unica /n conte)tul actual

Aderarea de noi mem*ri. A Carte lba referitoare la Piata Unica a fost adoptata îniunie $!!%, cu scopul de a sprijini tarile asociate sa devina compatibile cu Piata Internaa UE. Pe l+nga cordurile Europene 6E7 de asociere si dialogul structurat între acestetari si institutiile UE, acest document a reprezentat unul din componentele strategiei de

preaderare la UE.

Cartea lba sa dorit a fi un g*id al masurilor pe care tarile asociate la UE ce aspira saadere la aceasta trebuiau sa le adopte pentru a fi capabile sa participe la o componenta

primordiala a UE, Piata Interna. Cartea lba a stabilit care sunt caracteristicilefundamentale ale Pietei Interne ce au dus la eliminarea barierelor fizice, te*nice, fiscale sitarifare dintre statele membre ale UE. Pentru a adapta pietele nationale ale tarilor asociateastfel înc+t ele sa poata face piata unica cu aceea a UE în perspectiva aderarii lor, Cartealba a prevazut domeniile în care apro)imarea legislatiei este o conditie obligatorie

pentru realizarea Pietei Interne, precum si masurileinstitutiile de implementare si controlal respectarii acestei legislatii. Cartea a oferit un g*id cu ordinea logica de prioritate înarmonizarea legislatiei în diferite sectoare ce concura la crearea Pietei Interne.

n fine, Cartea a reprezentat fundamentul programelor finantate prin UE PL#E, desprijinire a tarilor asociate în efortul lor de asimilare a unei parti a legislatiei comunitare,cea referitoare la piata unica.

#om+nia si


10/14


11/14

Ideea pe care o intarim aici, este ca fle)ibilitatea asigurata prin crearea pietei unice estecea ce poate inlocui pierderea instrumentelor monetare ca mijloace de ajustare economica incazul unor socuri asimetrice.

Cert este ca e)perienta Uniunii Europene da un raspuns la intrebarea( ce trebuie urmarit

intai, realizarea pietei unice sau uniunea monetara? cum stim ca uniunea monetara nu poatefi benefica in lipsa unor masuri de integrarea specifice pietei unice. In acelasi timp o piataunica nu poate functiona bine decat cu stabilitatea cursurilor de sc*imb. Cel mai bun mod de aatinge aceasta stabilitate in final il reprezinta uniunea monetara. In continuare uniuneamonetara determina o mai buna integrare a pietelor ducand practic la definitivarea pieteiunice, ceea ce face din Uniunea Economica si 5onetara o constructie cu beneficii nete.

Putem conc*ide ca, pe baza acestor rationamente, pana la discutiile legate de UniuneaEconomica 5onetara, liderii europeni au facut eforturi pentru accelerarea formarii pieteiunice interne, considerand efectele benefice ale acesteia si necesitatea pregatirii pentru omoneda unica.

Piata unica inseamna de fapt inceputul realizarii Uniunii Economice si 5onetare.Abiectivul acesteia consta din asigurarea conditiilor pentru ca, la finele anului $!!2, sa circuleliber in cadrul CEE bunurile, serviciile, persoanele si capitalurile. In termeni generali piataunica interna a inceput sa functioneze efectiv de la $ ianuarie $!!4, cu libera circulatie acapitalurilor ca o componenta realizata integral.

In acest conte)t, moneda unica europeana a fost vazuta ca un element necesar pentrucompletarea Pietei Unice Interne. >ara o moneda unica, fluctuatiile cursurilor de sc*imb,costurile si ineficienta ce rezulta din comertul cu valute diferite ar fi putut bariere majore incalea investitiilor si a comertului intern si e)tern al UE. Implementarea Mctului Unic estEuropeanO in $!'& a dat o noua forta credintei ca un ansamblu de economii puternic integratear avea de castigat de pe urma unificarii monetare.

Pe ansamblu insa, Piata Unica functioneaza relativ multumitor in acest moment. 8ar reformele privind functionarea pietei unice nu sau terminat in momentul atingerii stadiului deUniune 5onetara. In acest sens trebuie sa amintim ca statele membre sunt preocupate derealizarea reformelor structurale prevazute in strategia de la ;isabona, menite sa duca la ungrad de integrare economica mai ridicat.


12/14

CAC;UFII

Piata unica este dinamica si cunoaste o evolutie si o adaptare permanenta la noile realitati.

In concluzie, piata unica nu va fi niciodata MfinalizataO sau McompletaO. In majoritateasectoarelor, sa instituit un cadru legislativ solid, dar e)ista in continuare lacune, iar normelenu sunt intotdeauna puse in aplicare pe deplin.

Piata unica europeana ofera europenilor o baza solida care le permite sa se adapteze laaceste realitati in sc*imbare. otusi, aceasta trebuie sa evolueze si sa se adapteze pentru asi

pastra relevanta si pentru a contribui in continuare la cresterea economica si la coeziuneasociala.

Piata unica trebuie sa isi defineasca pozitia prin stimularea dezvoltarii normelor si astandardelor de calitate care stau la baza normelor mondiale, cu scopul de a permitecetatenilor si intreprinderilor europene sa profite de oportunitatile oferite de globalizare.

Abiectivele Pietei Unice, din punct de vedere al afacerii, se refera la miscarea libera a bunurilor, serviciilor, oamenilor si capitalului, eliminand barierele e)istente in comert, intrestatele membre. ceasta politica intentioneaza sa fie baza eforturilor de mentinere a libereiconcurente in industria europeana, de creare a locurilor de munca si de stimulare a cresteriieconomice.

Crearea Pietei Europene Unice si efectele semnificative ale integrarii europene au avutdeja o influenta profunda asupra politicilor de marDeting. Cateva companii europene,anticipand sc*imbarea, au modificat deja aspecte legate de politica comerciala0 pentru ele numai e)ista piete MstraineO in Europa, ci doar o singura piata europena pe care oaprovizioneaza.

8oar companiile care vor dezvolta planuri de marDeting care sa ia in consideraree)tinderea afacerilor pe aceasta piata e)tinsa vor beneficia in totalitate de avantajele oferite dePiata Unica Europeana.

Intre marDetingul regional sau national pe piata auto*tona si marDetingul pe Piata Unicacu %-- milioane de consumatori e)ista diferente considerabile. 8aca pe piata nationalacercetarea e restransa, bazata pe instincte personale si pe e)perienta, piata unica e)tinsanecesita o cercetare sistematica asupra pozitiei pe care o ocupa firma, a nevoilor consumatorilor, a activitatii concurentei.

>irmele care dezvolta o strategie de marDeting europeana nu trebuie sa ignore diferentele

culturale, traditiile, obiceiurile, atitudinile distincte care caracterizeaza popoarele europene. In


13/14

prezent, sc*imbarile din Europa, cauzate de turism, impactul media, de legislatie, fac posibilavanzarea pe baza unei politici unice in UE.

Un start reusit este dat de cunoasterea clientilor si a consumatorilor potentiali. A solutieeste segmentarea lor pe baza caracteristicilor similare, acordand prioritate acelor piete pe care

numarul celor care formeaza piata tinta este mai mare. 5ai apoi, e necesara atragerea atentieiasupra produselor firmei, castigarea loialitatii pe termen lung.

endintele actuale in comportamentul consumatorilor fac posibila identificarea deatitudini, idei, gusturi similare in toata Europa. Piata este segmentata pe grupuri deconsumatori si firma se va adresa acelor grupuri carora le poate satisface cel mai bine nevoile

prin produsele pe care le vinde.

Pentru a elabora o strategie de marDeting corecta trebuie cunoscute nevoile clientilor din piata tinta. 1unt aplicabile aceleasi teorii folosite in vanzarile produselor pe piata nationala afirmei si pe pietele straine sau trebuie modificate? 8e e)emplu, pe piata locala piata tinta este

formata din segmentul de mijloc, insa, in tarile cu o economie mai putin dezvoltata, aceasta piata poate fi formata dintrun public mult mai select.

8atorita costurilor mari, multe firme nusi pot permite sa vanda pe noi piete si pe piatalocala in acelasi timp. C*iar daca o firma e)porta pentru prima data, trebuie sa stie problemelecare pot sa apara datorita diferentelor de cultura si limba( pentru acelasi produs, ambalajul sietic*eta pot sa difere. Pot sa apara complicatii legate de pret datorate fluctuatiilor pe piatavalutara. Piata Unica sc*imba aceasta situatie, pregatind terenul pentru dezvoltarea uneisingure politici de marDeting pentru Europa.

Primele companii care siau modificat strategiile de marDeting, in scopul integrariieuropene, au fost multinationalele straine. Cele mai mari companii siau revizuit dejastrategiile de marDeting inca inainte de formarea Pietei Unice. 5asurile luate de acestea inceea ce priveste politicile de produs, de pret, de distributie si promovare pot fi e)empleeficiente si pentru firmele mici.

Inlaturarea progresiva a barierelor te*nice si de alta natura, fie prin recunoastere mutualaa produselor, fie prin armonizarea diferitelor standarde, desc*ide calea spre lansarea maimultor MEuroproduseO standardizate. Este vorba despre marcile vandute in mai multe tari, dar care au o strategie de marDeting comuna, un design al ambalajului identic in orice tara, cudiferente in etic*etarea lor, din motive legale. Produsele vandute in Europa cu specificatii

complet standardizate sunt inca in minoritate. or aparea insa in numar mare produse partialstandardizate, fiecare cautand sa e)ploateze o serie de nise de piata pe baza unei strategii de pozitionare comune.

cest lucru va spori presiunea concurentiala pentru produsele din aceeasi ramura,stimuland in acelasi timp producatorii sa sporeasca eforturile de promovare a produselor de

baza in limita costurilor care se aloca in medie in ramura respectiva.

8aca firma are o gama de produse, e important sa stabileasca care din ele vor ficomercializate in statele UE prin utilizarea acelorasi politici de pret si de produs.

1c*imbarea strategiei de produs va influenta si piata e)istenta in tara de origine a firmei.


14/14

Preturile curente pentru acelasi produs pot sa difere semnificativ de cele practicate intarile Uniunii Europene. ariatiile de pret sunt datorate strategiilor diferite de pozitionare a

produsului si de distributie, dar si diferentelor privind notorietatea consumatorilor si nivelelor concurentiale. Utilizarea de strategii de pret diferite in tari diferite este o practica ce vadisparea in timp. Pozitionarea produsului similar pe toate pietele necesita timp si eforturi

promotionale considerabile.

Preturile pot sa fie mai mari pe celelalte piete, comparativ cu nivelul lor pe piata locala.Ele pot fi reduse mai tarziu, cand se e)tinde piata si apar concurentii. E mai greu sa cresti

pretul mai tarziu, in cazul in care vanzarile nu acopera c*eltuielile.

8istribuitorii specializati vor continua sa raspunda necesitatilor segmentelor similare deconsumatori din Europa cu produse ce inglobeaza o formula de marDeting comuna. In acelasitimp, retailerii, broDerii care opereaza doar pe o piata, formeaza aliante strategice pentru asiconsolida puterea de cumparare. ceasta poate necesita sc*imbari majore in cadrul metodelor curente de distributie, prin cautarea de furnizori care sa le indeplineasca cerintele.

5ulti producatori mici vor cauta sa isi vanda produsele standard, in afara pietei lor nationale. Ca rezultat, se va accentua considerabil concurenta prin calitate si pret. 8easemenea, va creste si francizarea paneuropeana, ca si consecinta a inlaturarii barierelor comerciale. Eliminarea restrictiilor e posibil sa declanseze dezvoltarea directmailului,marDetingului prin telefon sau altor canale de distributie netraditionale.

1e estimeaza ca se va inregistra o crestere a c*eltuielilor pentru reclama in media PanEuropeana, ca firmele ce comercializeaza produsele si serviciile in Europa vor c*eltui 2%%-/din bugetul de promovare in media paneuropeana. Este importanta utilizarea aceluiasiconcept de comunicare. In cazul produselor adresate consumatorilor finali e)ista si variatii ale

politicii promotionale, pentru a respecta cerintele vanzatorilor.

Dimensiuni ale pietei Uniunii Europene Prezent si perspective

Documents

Transcript of Dimensiuni ale pietei Uniunii Europene Prezent si perspective