CUPRINS

INTRODUCERE………………………………………………………………………..……….……………………………………..2

1.Sistemul Fiscal al R.M si al Ucrainei - istorie şi etape de perfecționare...........................3

2.Atribuțiile organului fiscal............................................................................................6

3.Resursele Umane implicate în activitatea Serviciului Fiscal de Stat...................................7

4. Impozitul pe venit .............................................................................................................8

5. Impozite indirecte............................................................................................................14

CONCLUZII.......................................................................................................................17

BIBLIOGRAFIE...................................................................................................................18

1

INTRODUCERE

Serviciul Fiscal de Stat este un sistem centralizat de organe fiscale, inclusiv activitatea

funcţionarilor fiscali care deţin funcţii în aceste organe, orientată spre exercitarea atribuţiilor de

administrare fiscală, conform legislaţiei fiscale; este un organ de stat, activitatea căruia este

orientată spre asigurarea încasării impozitelor, taxelor şi altor plăţi obligatorii la buget, care sunt

îndreptate ulterior la dezvoltarea statului,

fiscală spre care tinde Serviciul Fiscal de Stat este îndreptată către comoditatea asistenţa şi

protecţia socială a populaţiei .

Serviciul Fiscal de Stat este o instituţie publică care interacţionează zilnic cu cetăţenii şi

agenţii economici din Republica Moldova, prin urmare, măsurile administrative aplicate de către

funcţionarii fiscali sunt privite ca parte componentă a politicii guvernamentale. Administraţia

fiscală are obligaţiunea de a facilita activitatea cercurilor de afaceri prin stabilirea unei proceduri

de raportare clare şi cuprinzătoare, modernizarea procedurilor de control fiscal prin reducerea

numărului şi majorarea eficienţei, combaterea corupţiei în rîndurile funcţionarilor fiscali şi

asigurarea transparenţei adecvate a activităţii Serviciul Fiscal de Stat.

Politica de administrare contribuabililor, minimizarea costurilor activităţilor de raportare

fiscală a mediului de afaceri, soluţionarea problemelor de ordin fiscal cu care se confruntă

contribuabilii, toate acestea direcţionînd spre majorarea civismului fiscal.

Veniturile fiscale constituie contribuţia majoră la buget, iar Guvernul RM se concentrează atît

pe nivelul de colectare a acestor venituri, cît şi la implementarea măsurilor moderne, corecte şi

coerente de administrare fiscală.

În acest scop este necesar ca Serviciul Fiscal de Stat să-şi impună o misiune cuprinzătoare,

priorităţi, obiective şi plan de implementare a acestora, o reformă majoră în administrarea

fiscală, ce este necesară în deosebi în situaţia actuală, implementarea căreia conduce la beneficii

atît pentru ţară, cît şi la beneficii instituţionale. Necesitatea schimbărilor calitative în

administrarea fiscală sînt dictate şi de diversificarea relaţiilor şi formelor de cooperare,

perfecţionarea mecanismelor de management şi a proceselor tehnologice, dezvoltarea

tehnologiilor informaţionale, dar şi pentru menţinerea competitivităţii în raport cu progresele

mediului de afaceri .

2

1.Sistemul Fiscal al R.M si al Ucrainei - istorie şi etape de perfecționare.

Decenii de-a rîndul sistemul fiscal autohton s-a dezvoltat paralel cu cel al URSS, dupa aceleași

legi, principii și regulamente, cuprinzînd atît drepturile, cît și obligațiile, responsabilitățile

inspectoratelor fiscale. În RSSM, ca și în URSS, a fost stabilit un sistem strict centralizat de

calculare și încasare în buget a impozitelor și altor plăți percepute de la întreprinderile și

organizațiile de stat, cooperativele agricole și de producere, precum și de la populație.

Primul document despre crearea inspectoratelor fiscale de stat orășenești și raionale este cel cu

numărul 68 din luna martie 1990, aprobat de Sovietul Miniștrilor al RSSM. Tot atunci, pe lînga

Ministerul Finanțelor, și-au început activitatea anumite subdiviziuni fiscale, dar care nu intrau în

componența organelor financiare locale.

Începînd cu anul 1991, în republică a început sa se aplice propria legislație fiscală, ținîndu-se

cont de specificul economiei și interesele bugetare naționale. La 15 februarie, de exemplu,

Sovietul Suprem adopta Legea privind prioritățile dezvoltării sociale a satului și complexului

agroindustrial, în care se prevăd particularitățile impozitării beneficiului întreprinderilor, însoțite

de o listă suplimentară de înlesniri, acordate acestor gospodării.

În aprilie 1992 a fost adoptată Legea cu privire la investițiile străine. Astfel, a fost prevăzut un

șir de scutiri de impozit pe beneficiu pentru întreprinderile mixte cu investiții străine. Ulterior au

fost introduse anumite modificări care au simplificat considerabil ordinea acordării lor. În afară

de aceasta, întreprinderile mixte se bucură și de scutirile de bază prevăzute pentru întreprinderile

autohtone.

La 17 noiembrie 1992 Parlamentul adoptă Legea privind bazele sistemului fiscal. Această

lege determină principiile economice, juridice și organizaționale generale de constituire a

sistemului fiscal, prevede tipurile impozitelor și competența organelor puterii de stat, drepturile

și obligațiile contribuabililor, drepturile, obligațiile și responsabilitatea organelor fiscale,

apărarea contribuabililor, răspunderea pentru încălcarea legislației. Această lege este

asemănătoare cu cea rusească. Sistemul fiscal e voluminos, prevede 10 impozite generale de

stat si 10 locale, numărul cărora ulterior crește.

De la 2 decembrie 1992 intră în vigoare Legea privind impozitul pe beneficiul

întreprinderilor. Impozitului sînt supusi toți agenții economici - persoane juridice de pe teritoriul

Republicii, indiferent de formele de proprietate și de cadrul juridic, inclusiv întreprinderile cu

investiții străine, asociațiile și organizațiile internaționale care își exercită activitatea de

antreprenoriat nemijlocit sau prin intermediul reprezentanțelor permanente și filialelor.

3

Întreprinderile agricole, cu excepția celor de tip industrial, nu plătesc impozitul pe beneficiul

provenit din fabricarea și desfacerea producției agricole, precum și din desfacerea producției

obținute prin prelucrarea industrială a materiei prime proprii. Beneficiul obținut din activitatea

neagricolă și beneficiul întreprinderilor de tip industrial este impozitat în baza principiilor

generale.

La 01.03.2010, a fost lansat proiectul „Declaratie electronica pentru persoanele fizice”. Acest

serviciu permite persoanelor fizice primirea gratuita a semnaturii digitale pentru prezentarea

declaratiei pe venit, în regim on-line, fara a vizita organul fiscal teritorial.

Legislația fiscală ucraineană este construită pe principiul de non-discriminare și condiții

egale de impozitare pentru orice entitate de afaceri în Ucraina. În ceea ce privește investitorii

străini, în domeniul de aplicare al impozitării, ele sunt tratate în cadrul regimului național.

Următoarele legi sunt principalele legile fiscale din Ucraina:

Legea cu privire la sistemul de impozitare;

Legea privind impozitele si taxele locale;

Legea privind impozitul pe profit companiei;

Legea cu privire la taxa pe valoarea adăugată;

Legea cu privire la tarifele vamale unificate;

Legile privind accizele.

Sub legi ale sistemului de impozitare, numai legile fiscale pot introduce taxe,

impozite și ratele lor. Numai taxele și impozitele prevăzute de legile menționate se plătesc.

Amendamente la această lege, precum și la alte legi de impozitare, în ceea ce privește prețurile și

mecanismul de calcul a taxelor, se fac nu mai târziu de șase luni înainte de un nou an bugetar și

va intra în vigoare de la începutul noului an bugetar .

Impozitele naţionale, cum sunt impozitul pe veniturile corporaţiilor, TVA, impozitul

pe venitul personal, taxele vamale şi accizele formează cea mai mare parte a veniturilor bugetare.

De asemenea, autorităţiile locale colectează venituri prin urmatoarele impozite locale: impozitul

pe bunurile imobiliare, taxe de parcare, taxa pentru călătorie cu transportul auto pe teritoriul

regiunilor prefrontaliere, plata petru folosirea specială a resurselor de apă.

4

Noul Cod Fiscal a schimbat numarul tipul de impozite, taxe naţionale şi locale,

introducînd un numar de 24 de impozite şi taxe, dintre care 19 sunt naţionale, iar 5 sunt locale.

Colectarea impozitelor este controlată şi administrată de către Administraţia Fiscală de Stat în

timp ce plata a taxelor vamale este administrată de către Serviciul Vamal de Stat. Toate

persoanele fizice şi juridice care sunt angajate în activităţi de afaceri trebuie să se înregistreze la

administraţia fiscală locală şi să raporteze în mod regulat toate operaţiunile impozabile şi

impozitele plătite.

Începînd cu anul 2000, Ucraina a implementat un şir de reforme legislative şi economice

semnificativ pozitive. Economia a crescut cu rata anuală depăşind 7% pînă în anul 2006, inclusiv

12% creştere pentru anul 2004.

În general, Ucraina stimulează investiţiile şi comerţul străin şi legislaţia permite oamenilor

străini de a procura afaceri sau proprietăţi (în afară de terenurile cu destinaţie agricolă), de a

repatria bunurile şi veniturile, şi de a primi compensaţii în cazurile cînd proprietatea este

naţionalizată.

În general, impozitul este destul de mic şi constituie 25% pentru companii, şi 15% pentru

persoane fizice în timp ce taxa pe valoare adăugată este de 20%

-Ucraina are un sistem fiscal schimbător, des se introduc amendamente legislative.

-Se supune taxării venitul global al rezidenţilor. La nerezidenţi, taxării se supune numai venitul parvenit din surse ucrainene.

-Profitul corporativ se supune impozitului de 25%. Dividendele se impozitează separat la nivel de acţionari.

-Ucraina are relativ de înaltă Taxă pe Valoare Adăugată (20%).

-Cu excepţia întreprinderilor din sectorul agrar anul fiscal coincide cu anul calendar.

-Studiul recent al Băncii Mondiale, a inclus Ucraina în lista ţărilor cu cel mai complicat sistem fiscal.

5

2.Atribuțiile organului fiscal

Inspectoratul Fiscal Principal de Stat  exercita urmatoarele atributii:

a) efectueaza supravegherea activitatii inspectoratelor fiscale de stat teritoriale în vederea

exercitarii controlului fiscal, asigura crearea si functionarea unui sistem informational

unic privind contribuabilii si obligatiile fiscale;

b) controleaza activitatea inspectoratelor fiscale de stat teritoriale, examineaza scrisorile,

cererile si reclamatiile referitoare la actiunile acestora, ia masuri în vederea eficientizarii

activitatii lor;

c) emite ordine, instructiuni si alte acte în vederea executarii legislatiei fiscale;

a) organizeaza popularizarea legislatiei fiscale, raspunde la scrisorile, reclamatiile si la alte

petitii ale contribuabililor în modul stabilit;

e) efectueaza controale fiscale;

f) organizeaza si efectueaza, dupa caz, executarea silita a obligatiilor fiscale;

g) examineaza contestatii si emite decizii pe marginea lor;

h) exercita controlul asupra respectarii legislatiei fiscale în activitatea organelor vamale si

serviciilor de colectare a impozitelor si taxelor locale si prezinta autoritatilor competente

propuneri vizÎnd tragerea la raspundere a functionarilor acestor autoritati care au încalcat

legislatia fiscala;

i) organizeaza diferite concursuri, cu stimularea din surse bugetare a contribuabililor care,

direct sau indirect, si-au adus contributia la îmbunatatirea procesului de administrare fiscala

si/sau la majorarea încasarilor la bugetul public national. Organizarea concursurilor se

efectueaza în modul stabilit de Guvern;

j) colaboreaza cu autoritati din alte state în baza tratatelor internationale la care Republica

Moldova este parte si activeaza în cadrul organizatiilor internationale de specialitate al caror

membru este;

k) prezinta informatii si rapoarte asupra obligatiilor fiscale, inclusiv asupra restantelor, în

conformitate cu instructiunile Ministerului Finantelor;

l) deleaga atributii inspectoratelor fiscale de stat teritoriale;

m) preîntîmpina, depisteaza si curma încalcarile ce tin de repatrierea mijloacelor banesti, a

marfurilor si serviciilor provenite din tranzactiile economice externe;

n) exercita alte atributii prevazute de legislatie.

6

3. Resursele Umane implicate în activitatea Serviciului Fiscal de Stat:

Concomitent cu modificarea structurii SFS, lărgirii atribuţiilor pe care le îndeplinea, precum

şi a obligaţiilor şi responsabilităţilor stabilite prin actele legislative ulterior adoptate, era absolut

necesară şi schimbarea, completarea structurii de personal.

Dacă e să ne referim la dinamica personalului de la crearea SFS, numărul de unităţi de

personal treptat s-a majorat de la 1160 de unităţi în anul 1990 şi pînă la 3170 - în anul 2000. În

anul 2001 s-a înregistrat o descreştere a numărului de unităţi de personal în rezultatul micşorării

numărului de personal, ajungînd pînă la 2248 în anul 2004. Această cifră a fost menţinută pînă în

anul 2006, iar începînd cu anul 2007 numărul angajaţilor a fost iarăşi micşorat.

Evoluţia numerică a personalului pentru anii 1990-2013 (angajați)

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

1310

1650 1650

1980

23102517

2970 29703162 3170

2905

2620

2294 2248 2248 2248 21962081

1930 1930 1930 1935 1939

Structura pe vîrstă a personalului SFS este următoarea: 91 angajaţi au între 20 şi 24 ani, 519 angajaţi au între 25 şi 34 ani, 486 angajaţi au între 35 şi 44 ani, 547 angajaţi au între 45 şi 54 ani, 239 - mai mult de 55 ani.

4. Impozitul pe venit

7

Impozitul pe venit se aplică in Republica Moldova incepind cu 1 ianuarie 1998 in baza

prevederilor titlurilor I şi II ale Codului fiscal. Aplicarea acestui impozit reprezintă realizarea

unuia dintre obiectivele reformei fiscale, derularea căreia a fost condiţionată de necesitatea

excluderii inechitabilităţii intre persoanele fizice şi agenţii economici aflaţi in condiţii economice

neegale.

Prin introducerea impozitului pe venit a fost asigurată posibilitatea stabilirii intr-un act

legislativ a principiilor generale ale impozitării in Republica Moldova a veniturilor obţinute atit

de intreprinzători din diferite domenii ale economiei naţionale, cit şi de persoanele fizice. Pină la

apariţia impozitului pe venit aceste principii au fost reglementate de 4 acte legislative.

Cota impozitului pe venit e stabilită prin art. 15 al Codului fiscal. Pe parcursul anilor

1998-2013 cota impozitului pe venit are tendinţă stabilă de reducere, evoluţia cotelor fiind

prezentată în figura alăturată.

Cotele impozitului pe venitul persoanelor fizice sînt stabilite în dependenţă de mărimea

venitului pe tranșe .Pe parcursul anilor 1998-2014 cotele impozitului pe venit au fost micşorate,

evoluţia cotelor fiind prezentată în tabelul şi diagrama ce urmează. În acelaşi timp, mărimea

scutirilor personale, matrimonială şi pentru persoanele întreţinute acordate, au crescut în fiecare

an .

Cotele impozitului pe venit persoanelor fizice şi scutirile personale pentru anii 1998, 2010-

2014.

8

AnulTranşele de impozitare

Cota impozitului pe venit (%)

Mărimea scutirii personale

Mărimea scutirii pentru soț/soție

Scutirea pentru persoana întreţinută

1998

<6000 15%

2100 2100 1206000-10800 20%

>10800 32%

2010-2011 <25200 7% 8100 8100 1800

2012 >25200 18% 8640 8640 1920

2013<26700 7%

9120 9120 2040>26700 18%

2014<27852 7%

9516 9516 2124>27852 18%

Trebuie remarcat faptul că legislaţia Ucrainei (inclusiv legislaţia privind impozitele), este

supusă destul de des unor modificări, producaînd dificultăţi, chiar şi contribuabililor locali.

Astfel cel mai frecvent în Ucraina se întilnesc următoarele tipuri de impozite pe venit.

Persoanele care sunt rezidente în Ucraina, sunt supuse la plata impozitului pe venitul

personal. Persoanele fizice nerezidente sunt impozitate numai pentru veniturile obtinute din surse

ucrainene. Codul Fiscal a introdus, de asemenea, o serie de modificări semnificative cu privire la

modul în care sunt impozitaţi contribuabilii, persoane fizice. Legea stabileste o rata de

impozitare de 15 % si 17 % care variază în funcţie de marimea venitului. Această rată de

impozitare nu depinde de statutul fiscal al individului.

Veniturile neimpozabile sunt următoarele:

- Sumele asigurărilor sociale de stat şi plăţile sociale de stat;

- Venitul de la titlurile de stat emise de Ministerul de Finanţe din Ucraina;

- Sumele provenite din plăţi de caritate;

- alte tipuri de plăţi.

9

Cota de impozitare a veniturilor

Venituri impozabile

0 % Această rată se aplică moştenire de la moştenitorii care sunt membrii de familie de gradul I de rudenie;

Pentru veniturile obținute de un contribuabil din vânzarea unei case, apartament sau camera nu mai mult de o dată în decursul unui an, în cazul în care suprafața totală a casei, apartament sau o cameră nu depăşeşte 100 de metri pătrați.

1 % Această rată se aplică pentru veniturile obținute de un contribuabil de la prima vânzare a unei case, apartament sau camera nu mai mult de o dată, în timpul unui an în cazul în care suprafața totală a obiectului depăşeşte 100 de metri pătrați. Baza de impozitare este partea din venit proporțională sumei care îl depăşeşte.

5 % Această rată se aplică veniturilor din vânzarea de mai mult de un obiect de proprietate imobiliară pe parcursul unui an calendaristic;

În caz de moştenire de către alți membri ai familiei decât moştenitorul de primul grad de rudenie.

15 % Este rata de impozitare standard. Această rată se aplică de obicei la venituri de muncă de până la 10 ori salariul minim lunar, veniturile din chirii, venituri din investiții, în caz de moştenire de către orice moştenitor de la un testator non- rezident, venituri din vânzarea unui bun mobil.

17 % Venituri de muncă de peste 10 ori mai mare decât venitul minim lunar. Vânzarea de bunuri imobile de către un non- rezident. Impozitul pe succesiune în cazul în care beneficiarul este non-rezident.

30 % Această rată se aplică pentru veniturile din premii şi câştiguri de rezidenți, a veniturilor din premii şi câştiguri ale nerezidenților originare din Ucraina.

Un contribuabil rezident poate solicita o deducere din venitul anual impozabil pentru o cantitate limitată de cheltuieli documentate efectuate în anul de raportare pentru:

Învățământ profesional, superior sau secundar al contribuabilului și membrii familiei sale;

Donații sau contribuții caritabile pentru organizații non-profit;

Costul serviciilor de plată cu privire la tratamentul medical al contribuabilului sau a unui membru al familiei sale de gradul I de rudenie.

10

Plătitori ai impozitului pe profit sunt rezidenţii – agenţii activităţii economice şi nerezidenţii, care

obţin profit din sursele ce se găsesc în Ucraina. Obiectul impunerii fiscale este profitul, determinat ca

diferenţă dintre venitul global fără evidenţa impozitelor indirecte şi cheltuielile totale. Venitul global este

venitul total al contribuabilului din toate tupurile de activitate în formă bănească, nematerială şi în natură,

obţinut atît pe teritoriul ţării, cît şi în afara teritoriului ei. Cercul plătitorilor, metodica calculului

impozitului pe venitul total al persoanelor fizice sunt aceleaşi ca şi în Rusia. Sunt prevăzute deduceri

pentru angajaţi şi pentru copii. Veniturile obţinute de persoanele fizice la locul principal de muncă se

impozitează în baza scării progresive a cotelor: alte părţi în folosul rezidenţilor şi veniturile nerezidenţilor

– după cota de 20%.

Legea stabilește următoarele rate de impozitare profit pentru persoanele rezidente:

25 % ca rată de bază;

3 % pe profit brut din activitatea de asigurare (cu excepția asigurărilor de viață ) ale societăților de asigurare rezidente;

0 % pe profitul brut și pe asigurări de pensii;

25 % pe dividende, care este plătit atunci când se efectuează plata dividendelor acționarilor, aceeași rată și mecanismul de plată a taxei se aplică şi în cazul profiturilor nete din activități de investiții;

0 % pentru profitul brut al entităților non-profit obţinut din activele primite cu titlu gratuit, în formă de bani sau bunuri ca ajutor financiar sau donații de caritate;

0 % introdus temporar până la 1 ianuarie 2009 pentru profitul brut al editurilor pentru producția de cărți pe teritoriul Ucrainei;

6 % pe profiturile brute ale nerezidenților care le-au primit ca plăți ale rezidenților pentru transportul de marfă;

20 % pentru orice plată efectuată în favoarea non-rezidentului pentru serviciile de publicitate prestate.

În scopul impozitării se cunosc următoarele venituri obţinute de o companie străină:

Dobînzi plătite (inclusiv dobânzi achitate pentru biletele la ordin);

Dividende;

Redevențele, servicii de inginerie și venituri din vînzarea mărfurilor;

Taxele de leasing;

Profiturile din vânzările imobiliare;

Profiturile din tranzacțiile cu valori mobiliare;

Profiturile din contracte de investiții;

Taxe din activități culturale, educaționale, religioase, sportive și de divertisment din Ucraina;

11

Brokeraj, comisioane sau taxele agenților primite pentru serviciile prestate în Ucraina;

Contribuțiile și primele de asigurare sau de reasigurare a riscurilor în Ucraina (inclusiv asigurarea riscurilor de viață) sau asigurarea societăților rezidente de riscurile din afara Ucrainei;

Alte venituri din activități de afaceri din Ucraina, cu excepția compensațiilor pentru bunuri, lucrări sau servicii prestate de societăți rezidente, inclusiv serviciile comunicațiilor internaționale sau informații internaționale.

Entităţiile juridice constituite şi care funcţionează în conformitate cu legislaţia ucrainiană sunt tratate ca şi rezindeţii fiscali şi sunt impozitate pe venitul obţinut la nivel mondial.

Persoanele juridice care sunt constituite în strainatate şi care funcţionează în conformitate cu legile altei ţări sunt considerate persoane juridice nerezidente şi sunt impozitate pe două surse de venit:

- venitul obţinut din desfăşurarea activităţii profesionale sau comerciale în Ucraina;

- venituri obţinute din alte surse ucrainiene.

Acest impozit a fost redus gradual:

- 21 % de la 1 ian. 2012 pînă la 31 dec. 2012

- 19 % de la 1 ian. 2013 pînă la 31 dec. 2013

- 16 % de la 1 ian 2014.

Pentru companiile de asigurare, primele nete de asigurare se supun impozitului de 3% maximum. Întreprinderile mici pot opta pentru aplicarea sistemului fiscal simplificat. Companiile care plătesc dividende trebuie să achite impozit pe venit corporativ în avans cu rata standard. Întreprinderile trebuie să reţină impozitul pe venit de la dividendele plătite persoanelor fizice şi întreprinderilor străine. Rata standard este de 15%. O rată mai mică poate fi aplicată în baza unor acorduri respective.

Pe o perioadă de 10 ani, începînd cu 1 ian. 2011, noul Cod fiscal prevedea o scutire de la impozitul pe profit pentru:

serviciile hoteliere, pentru categoriile de la 3 la 5 stele;

intreprinderile din industria uţoară, cu excepţia celor care lucrează cu baza de taxare;

vînzările de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie;

construcţiile navale şi de aeronave;

fabricarea maşinilor agricole.

Pentru perioada 1 aprilie 2011 - 1 ianuarie 2016, rata aplicabilă impozitului pe profit va fi de 0% pentru companiile care indeplinesc unul dintre aceste criterii:

- au fost infiintate dupa 1 ianuarie 2012;

- sunt companii active, care pe parcursul a 3 ani consecutivi anteriori au declarat venituri anuale care nu depăşesc 2 mil. UAH, iar numarul mediu de salariaţi în această perioadă nu a fost mai mare de 20.

12

- sunt companii înregistrate ca fiind plătitoare de impozit unic, în conformitate cu legilaţia pentru perioada anterioară intrării în vigoare a noului Cod Fiscal, şi al cărui volum de venituri din vânzări de produse, bunuri sau servicii pentru anul calendaristic precedent a fost de sub 1 milion UAH, iar numărul mediu de salariaţi sub 50.

Există de asemenea scutiri pentru edituri şi producatorii de filme şi animaţii. Reguli distincte de impozitare se aplică întreprinderilor agricole, operaţiunilor cu valori mobiliare, precum şi societăţilor de asigurare.

Sistemul de securitate socială din Ucraina se referă la pensionari, muncitori și persoanele aflate în întreținerea acestora pentru accidente de muncă, pensionare, boală, pensii de invaliditate și de deces, îndemnizația de concediere, prestații de boală și maternitate, îngrijire medicală, precum și copiilor și alocațiile familiale. Contribuție unică la fondul obligatoriu de securitate socială se aplică numai în cazul în care salariul este plătit prin statul de plată al unei întreprinderi din Ucraina sau reprezentanțe ale persoanelor juridice străine în Ucraina.

Trebuie de reţinut că contribuția unică nu este inclusă în sistemul de impozitare și este reglementată de Legea privind colectarea și calcul a contribuției unice la fond obligatoriu de securitate socială.

Contribuția unică este plătită la birourile locale ale fondului de pensii de stat și ratele sale variază de la 36,76 % la 49,7 %, în funcție de așa numita "clasă de risc profesional". Această "clasă de risc" este determinată de tipul de activitate a unei persoane juridice.

Angajatorii ucraineni sunt obligați să plătească contribuțiile de asigurări sociale în numele angajaților lor naționali și străini. De sistemul asigurărilor sociale în Ucraina beneficiază pensionarii, muncitorii şi persoanele accidentate la locul de muncă, bolnavii, invalizi, de asemenea mamele care se află în concediul de maternitate, familiile despărţite.

Contribuţiile datorate de angajatori:

33.2 % la Fondul de Pensii;

1,4% la Fondul de Asigurări Sociale;

1,6% la Fondul de asigurări de şomaj;

0,2 – 13,8% la Fondul de Compensare al lucrătorilor.

Rata plătită în Fondul pentru Asigurare Socială este determinată de autorităţile Fondului, pentru fiecare entitate în parte, şi depinde de riscul de accidentare în sectorul industrial al entităţii. În majoritatea cazurilor, aceasta constituie aproximativ 1% - 2%. Ratele majore, se aplică doar la activităţile cu risc ridicat cum ar fi: exploatarea minieră, lucrul cu materialele inflamabile, etc.

Pentru angajaţii entităţiilor ucrainiene, contribuţiile la asigurările sociale sunt reţinute la sursă din plăţile salariale realizate de catre angajator şi remise direct către autorităţiile competente.

Contribuţiile angajaţilor ucraineni sau străini bazate pe salariu calculat sunt următoarele:

2% la Fondul de pensii de stat;

0,5 - 1% la Fondul de Asigurări Sociale;

13

5.Impozite indirecte

În partea ce ţine de evoluţia în timp a impozitelor indirecte (din care fac parte taxa pe valoare

adăugată, accizele, taxele vamale și alte impozite) menţionăm că impunerea livrării pe teritoriul

ţării şi a importului mărfurilor, serviciilor cu TVA şi accize (după caz) s-a început odată cu

adoptarea legilor de profil care au fost unificate într-un singur act legislativ – Codul fiscal. Titlul

III al Codului fiscal „Taxa pe valoare adăugată” şi Tilul IV „Accizele”

Pe parcurs, a fost extins dreptul la restituirea sumelor TVA trecute în cont pentru un spectru

mai larg de tranzacţii, cum ar fi: livrările efectuate în cadrul contractelor de leasing, efectuarea

investiţiilor (cheltuielile) capitale.

Atît diversificarea categoriilor de mărfuri şi produse asupra cărora se impun accizele şi

livrarea cărora este impozitată cu TVA, cît şi excluderea acestora este dictată de fluctuaţiile

economice existente, care şi determină includerea sau excluderea categoriilor vizate.

Bazele teoretice ale impunerii fiscale indirecte sunt destul de complicate. In primul rand,

trebuie găsit punctul de echilibru intre interesele fiscale şi principiul echităţii sociale. In

condiţiile preţurilor de echilibru, aplicarea acestor impozite conduce la distribuirea beneficiului

potenţial al producătorului in favoarea statului, mai ales in situaţii, cand aplicarea impozitelor

indirecte provoacă depăşirea preţului de echilibru ce duce la excesul ofertei de mărfuri. In ţările

cu presiune fiscală inaltă, se inregistrează cel mai inalt nivel de economie subterană. Astfel,

Grecia, Italia, Belgia şi Suedia sunt ţări cu cel mai mare nivel de impunere din Europa – de la 72

pană la 78%, respectiv şi ponderea sectorului subteran este destul de mare. Totodată, ţările cu

nivel redus de povară fiscală deţin un sector subteran relativ mai mic, iar in Elveţia şi SUA,

presiunea fiscală, respectiv, atinge nivelul de 39,7% şi 41,4%.

Impozitul pe valoare adăugată a fost introdus în anul 1992, cota lui constituind circa 60% din

toate încasările fiscale. Spre deosebire de multe ţări, TVA se percepe aici după o cotă unificată.

De aceea, referitor la impozitul dat sunt prevăzute numeroase înlesniri.

În conformitate cu legislaţia Ucrainei, TVA-ul se aplica asupra:

1. vînzărilor interne de bunuri şi / sau servicii,

2. bunurilor sau serviciilor importate, pentru folosirea şi consumul acestora în Ucraina,

3. bunurilor sau serviciilor exportate, pentru folosirea şi consumul acestora în afara

Ucrainei.

14

TVA se percepe la o rată de 20% din valoarea totală impozabilă a vînzărilor pe piaţa internă

şi a bunurilor sau serviciilor importate pînă la 31 decembrie 2013. Începînd cu 1 ianuarie 2014,

TVA a fost redus la 17 %.

Pentru bunurile sau servicii exportate, rata de TVA este zero. Regula generală este că suma

impozabilă este definită în funcţie de valoarea contractuală a bunurilor sau serviciilor furnizate.

Restituirea impozitelor şi plăţile trebuie efectuate lunar. Afacerile cu venit anual de nu mai

mult de 300 000 UAH pot alege să plătească TVA trimestrial. Este foarte greu sa se obţină

despăgubiri. Adăugător la aceasta, autorităţile fiscale lămuresc aceasta prin faptul că legea

prevede că persoana impozitată înregistrată poate să nu ceară despăgubiri în primele

douăsprezece luni de la înregistrare.

Taxa vamală este platită de către importatori pentru mărfurile importate şi se aplică în

conformitate cu Tariful Vamal. Rata taxei depinde de clasificarea vamală a mărfurilor şi ţara lor

de origine.

În anii recenţi, Regulamentul vamal ucrainean s-a dezvoltat treptat în conformitate cu

standardele internaţionale. Intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2004, Ucraina a implementat noul

Cod Vamal. Acest Cod cuprinde principalele prevederi, ce conţin convenţiile internaţionale

vamale precum şi principiile OMC, de asemenea şi clasificările vamale urmate din ghidul OMC.

Cu toate că, cadrul juridic s-a dezvoltat, multe din practicile administrative (executive), rămîn

a fi neschimbate. Aşadar, deşi legislaţia Ucrainei permite autorităţilor vamale efectuarea

auditului după introducerea mărfurilor pe teritoriul vamal al statului întru a verifica

compatibilitatea cu legislaţia vamală şi cea fiscală, autorităţile continuă să efectueze aproape tot

control vamal în momentul verificării iniţiale a mărfurilor. Se preconizează că controlul după

introducerea mărfurilor pe teritoriul vamal al statului să se modifice, după ce Ucraina se va

alătura la OMC.

Taxele cu rata redusă se aplică aproape la toată producţia provenită din ţările care au oferit

Ucrainei statutul comercial “Most Favoured Nation". Majoritatea acestor ţări fac parte din ţările

Uniunii Europene precum şi China, Turcia, USA. Taxele cu rată deplină se aplică la toată

producţia provenită din alte ţări, sau în cazul cînd ţara de origine nu poate fi determinată.

Urmatoarele taxe sunt plătite de către importator:

15

taxa de import în conformitate cu Tariful Vamal.

accizele pe anumite bunuri, cum ar fi autoturisme, băuturi alcoolice, produse din tutun,

bere, benzină şi motorină;

TVA la nivelul de 20%.

Baza de impozitare este valoarea contractuală a mărfurilor, care nu ar trebui să fie mai mică

decât valoarea declarată în vamă, inclusiv taxa de import. Taxele vamale la import şi impozite

sunt datorate de către importator, în moneda locală înainte de /sau la vămuire.

Ucraina, nu a stabilit taxe pentru export cu excepţia: gazului natural, animalelor vii, pieilor

brute, metal uzat, şi anumite soiuri de seminţe oleaginoase. Serviciile şi mărfurile destinate

pentru export nu sunt impozabile.

Accizele sunt un impozit indirect la unele grupe şi tipuri de mărfuri. În general, sunt stabilite

cote specifice (fixe) în euro sau în monedă naţională (hrivne) la o unitate de măsură a mărfii,

ratele ad valorem (dobînzi) sunt prevăzute numai la articolele de giuvaergie. La impozitul

mărfurilor pe teritoriul vamal al Ucrainei se percep accize; exportul mărfurilor este scutit de

accize.

În continuare se vor prezenta unele cote ale accizelor la cîteva dintre mărfusile supuse acestui

impozit.

Produs Marimea/valoarea accizului

Bere 0,31 UAH pentru 1 litru

Material vinicol 0

Vin,şampanie,vermut 0,25-2,6 UAH pentru 1 litru

Alcool etilic sau alte tipuri de alcool,lichior şi alte bauturi spirtoase

17 UAH pentru 1 litru de 100% alcool

Coniac, brandy 6 UAH pentru 1 litru de 100% alcool

Materie primă pentru tutungerie 0

Ţigarete 20 UAH pentru 100 bucati

Ţigări 5-11,5 UAH pentru 1000 bucăţi si 8% din volumul vînzărilor

16

Tutun pentru fumat 10 UAH pentru 1 kg si 8% din volumul vînzărilor

Automobile noi 0,02-0,1 EUR pentru cm3

Automobile uzate 1-3,5 EUR pentru cm3

Motociclete 0,2 EUR pentr cm3

Benzină, motorină 12-60 EUR pentru 1000 kg

CONCLUZII

Reieşind din cele menţionate, devine evident faptul că, prezentul şi viitorul Serviciului Fiscal

Stat este determinat şi direct influenţat de nivelul civismului fiscal al contribuabililor. Astfel,

prin colaborarea permanentă şi susţinerea acestora prin acordarea unei asistenţe consultativ-

informative adecvate, inclusiv, prin oferirea de noi servicii de administrare fiscală care să

contribuie la reducerea costurilor, se vor realiza noi performanţe la capitolul – onorarea de

către contribuabil, în mod voluntar, conştient şi corect a obligaţiilor fiscale.

Aspectul respectiv al activităţii desfăşurate nu presupune un punct final de referinţă în

procesul dezvoltării activităţii şi a procedurilor utilizate de Serviciul Fiscal de Stat, deoarece

încrederea contribuabililor deserviţi, în calitatea şi eficienţa serviciilor oferite, constituie un

obiectiv de primă importanţă.

În această ordine de idei, cu scopul de a înlătura incertitudinea şi sentimentul de suspiciune a

mediului de afaceri, precum şi a societăţii civile în partea ce ţine de competenţa şi eficacitatea

serviciilor acordate, este necesar de a intensifica continuu eforturile depuse întru optimizarea

procedurilor de administrare fiscală implementate şi de a maximiza activitatea pentru înlăturarea

rezervelor şi obţinerea unor rezultate avansate, care în final, se vor reflecta în acumulările de

venituri la bugetul public national .

În prezent SFS îşi orientează eforturile spre modificarea planificării controlului fiscal într-un

mod eficient şi eficace, bazat pe riscuri, cu asigurarea realizării acestuia într-o perioadă de timp

şi într-un domeniu bine determinat, ceea ce va garanta obţinerea rezultatelor propuse cu

minimum de resurse, costuri şi efort.

17

BIBLIOGRAFIE.

1. LEGE nr. 1163-XIII din 24.04.1997 cu privire la codul fiscal.Titlul V. Publicat în: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.1-3/2 din 04.01.2002.

2. Serviciul Fiscal de Stat. Planul de dezvoltare al Serviciului Fiscal de Stat al Republicii Moldova pentru anii 2011 – 2015. Chişinău 2010.

3. Ministeru Afacerilor Externe si integrarii Europene adoptata in iunie 1996.

4. .http://mfa.sites.mfa.gov.md/gae/ghid.ucraina.html;

.

18