Dictionar de termeni medicali.pdf
942
X. SISTEMUL INTERNATIONAL (SI) DE UNITATI DE MASURA IN MEDICINA Scurt istoric Incercarile de exprimare cantitativa a unor date medicale sunt vechi, dar ele au inceput sa dobafldeasca un grad de consistent;! abia in secolul al XIX-lea, cand, datorita dezvoltarii fizicii, au putut fi adaptate o serie de instrumente atat in scop experimental, cat si pentm efectuarea unor masurari cu caracter aplicativ in medicina cli-nica. Pe de alta parte, inca din cele mai vechi timpuri, masurarile obisnuite, impuse indeosebi de necesitStile vietii, proveneau din parametrii corpului care erau la indemana oriunde. Astfel, ^digit" era latimea unui deget, "palin" -latimea a patru degete si "cubit" (cotui) era distant dintre articulatia cotului si varful degetului mijiociu. Se mai utiliza si distant dintre brafele intinse, ca si distant corespunzatoare unui pas. La aceste "unitati" cu totui empirice $i variabile, se adaugau numeroase alte unitati pentru masurarea distan^elcr, volumelor si greutatii. Haosul si varie- tatea locala domneau peste tot si, pe langa faptui ca provocau numeroase confuzii, stimulau frauda. Un dictionar al unitatilor locale de greutati si masuri, folosit in Franfa inainte de Revolutie, avea doua sute de pagini! In conditiile mai sus mentionate, in 1785 James Madison observa ca: "Imediat dupa inconvenientui vorbirii de limbi diferite venea eel al folosirii diferitelor fi arbitrarelor greutafi §i masuri" (citat din D. J. Boorstin - "Descoperitom", vol. II, p. 133, Edit. Meridiane , Bucuresti, 1996). Prima incercare de instituire a unui sistem national de greutafi si masuri a apartinut cunoscutului om politic francez Talleyrand (1754-1838), care, in aprilie 1790, a adresat in acest scop un apel Adunarii Na{ionale a Revolutiei Franceze. Adunarea a imputemicit Academia de ^timfe din Paris sa propuna Societa^ii Regale din Londra o colaborare pentru a deduce un standard invariabil pentru toate masurile si greutatile. Britanicii nu au raspuns, m schimb francezii au hotarat curand ca pentru noile unitati sa adopte sistemul zecimal, iar unitatea de baza sa fie denumita metru, de la cuvantui grec pentru masura, iar de la acesta aveau sa fie derivate alte unitati metrice. Este interesant ca, dimpotriva, americanii au fost extrem de receptivi, Thomas Jefferson (1743-1826) elaborand in acela^i an ca §i Talleyrand un "Raport despre subiectui stabilirii unei uniformita}i in greutafi, masuri si monede ale Statelor Unite". Procesul de unificare, mai intai pe plan national, apoi regional si international, a unitafilor de masura a fost, insa, foarte indelungat. Este adevarat ca aceasta modificare era condifionata si de dezvoltarea stiinfelor tn care do-mina exprimarea cantitativa. Trebuie sa menfionam ca, in 1901, fizicianul Giorgi a preconizat un prim sistem bazat pe centimetru, gram, secunda si denumit sistemul CGS, care a fost aplicat cu consecventa o perioada de timp in fizica. Momentui decisiv in crearea premiselor unui sistem international a fost insa infiinfarea, prin acorduri diplo-matice, m 1873, a Biroului International de Masuri si Greutafi. Curand, la 20 mai 1875, reprezentanfi din 17 state au semnat la Paris Conventia Interna{ionala a Metrului, care a consacrat sistemul metric, avand ca unitafi de baza metrul si kilogramul. Romania a devenit membra a Conventiei in anul 1883. Totodata, s-a infiintat un Birou In- ternational de Masuri si Greuta{i (BIPM) cu sediul la Sevres, in apropiere de Paris, indrumat de Comitetui International de Masuri si Greutati (CIPM). Intreaga activitate din domeniu este coordonata de Conferinta Generala de Masuri si Greutafi (CGPM), care cuprinde specialisti din toate {arile si care a reusit, la a X-a reuniune, din anul 1954, sa prezinte un sistem practic de unitati de masura, susceptibil de a fi aplicat in toate {arile. In anul 1960, la urmatoarea Conferinfa, s-a produs un eveniment istoric, important prin consecinte le sale pentru intreaga umani-tate: adoptarea Sistemului Internation al (SI) de unitati, care, fund practic, coerent, simplu si rational, poate fi aplicat in toate domeniile stiintei si tehnicii. Treptat, SI a fost legiferat in aproape toate {arile, iar o serie de com-pletari si precizari elaborate dupa anul 1990 au permis perfectionarea sa. Date de baza asupra SI Unitaflle de masura utilizate m SI se clasifica in: A. Unitati fundamentale. . B. Unitati derivate. C. Unitati suplimentare. 1155
-
Upload
raluca-popovici -
Category
Documents
-
view
305 -
download
0
