DianaCulescu Teza Extenso

8/15/2019 DianaCulescu Teza Extenso

http://slidepdf.com/reader/full/dianaculescu-teza-extenso 1/294



Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urbane

63

Parcul Izvor Parcul Mauer Parcul Görlitzer

Suprafa ță (aprox.) 17 ha 15 ha 14 ha

Statut Parc al orașului Parc al orașului Parc al orașului

Data demar ării proiectului (aprox.)

1990 1992 1987

Localizare apărut pe loculdemolărilor realizateîn perioada comunistă în zona centrală aorașului

apărut pe amprentafostului Zid alBerlinului

apărut pe locul uneifoste gări dezafectateca urmare aschimbărilor politico-administrative

Selectarea unor situri din contexte socio-culturaleși economice diferite mizează și pe posibilitatea de a identifica deosebiri în modul de agregareși utilizare a acestor spații. Deasemenea, studierea acestora are în vedereși găsirea de eventuale aspecte similare.

5.2 DEFINIREA CONTEXTULUI ÎN CARE EVOLUEAZĂ SITURILESTUDIATE

5.2.1 București: istoric și decupaj administrativBucureștiul este capitala Românieiși a fost atestat documentar pentru prima dată în anul

1459. Orașul și-a început dezvoltarea la intersecția unor importante drumuri comerciale aleEuropei (Harhoiu, 1997). Comunități rurale prezente în zonă sunt înglobate rând pe rând decreșterea orașului, aceasta nefiind îngr ădită de prezența fortificațiilor cum este cazul altorimportante orașe europene de la acea vreme. La 200 de ani după prima sa menționare,Bucureștiul devine capitalaȚă rii Românești și cunoaște o importantă perioadă de dezvoltare.

În secolul al XIX-lea orașul face obiectul unui amplu proces de modernizare, caretransformă țesutul lax al orașului, modernizare determinată și de alegerea sa ca noua capitală aPrincipatelor, odată cu unirea Moldovei cuȚara Românească. Dezvoltarea orașului este însă în permanență influențată de prezența celor două râuri - Dâmbovița și Colentina, precumși decutremurele, inundațiile și focurile care mistuiesc periodic orașul (Cioroianu, 2000). Perioada demodernizare continuă și la începutul secolului al XX-leași aduce multe transformări importante.Astfel, în această perioadă apar sau sunt retrasateși lărgite o serie de axe importante ale orașului,

sunt construite clădiri emblematice, zone industriale, legături feroviare etc. Această modernizareeste ilustrată și de construirea primelor parcuriși gr ădini publice ale orașului, fiind creeate în



Elabor

această mici gr

Fig. 5.

Ioana T Fig. 5.

area unei

perioadă gdini public

– Planul di

udora)

– Bucharest

etode de

r ădinile Kie de cartier

ector de sis

masterplan

naliz ă a c

seleff și Ci include Gr

ematizare a

from 1935, r

lit ăț ii spa

șmigiu, Gr

ădina Ioani

Bucure știul

ealised by Ci

iilor verzi

dina Botad și Gr ădin

i din 1935,

ncinat Sfin ț

urbane

ică, Parcula Icoanei î

ealizat de C

scu (source: I

Carol etc. centrul or

incinat Sfin ț

oana Tudora)

O serie de

șului.

escu (sursa:

64




65

În perioada interbelică orașul își continuă dezvoltarea prin densificare, expansiunea safizică fiind foarte redusă (Tudora, 2009). În perioada interbelică, Bucureștiul primește denumireade ”micul Paris” datorită vieții sale socio-culturale, atmosfereiși str ălucirii pe care acesta o areîn această perioadă. Noi spații verzi moderne sunt realizate în această perioadă dintre acestea putând menționa extinderea Parcului Her ăstr ău, realizarea Parcului Bordei, realizarea de scuaruride cartier precum cele din Vatra Luminoasă. Tot în această perioadă este realizat, de cătreCincinat Sfințescu, și primul plan de urbanism ce prevedea crearea unor sisteme verzi urbane demari dimensiuni, de-a lungul râului Colentina, transformat în aceași epocă într-o salbă de lacuri.Din păcate acest proiect (Fig. 5.1), ce propunea o viziune corentă asupra dezvoltării unei rețeleverzi urbane, plan de o modernitate remarcabilă pentru momentul în care a fost realizat, nu a fostdus la bun sfâr șit, lucr ările fiind suspendate odată cu începutul r ăzboiuluiși doar par țial reluate

ulterior (realizarea lacurilor din estul orașului).După cel de-al Doilea R ăzboi Mondial, în timpul perioadei comuniste, orașul sufer ă alte

transformări considerabile. Apar astfel cartiere importante ale orașului dezvoltate împreună cumari zone industriale. Cele mai multe dintre aceste cartiere sunt dezvoltate în jurul unor parcurisau a unor spații verzi majore dintre care putem menționa Parcul Titan în Balta Albă, ParculMoghioroș în Drumul Taberei, Parcul Garibaldiși Parcul Floreasca în cartierul Floreasca sauParcul Tineretului în cartierul omonim. În anii ’80, o parte importantă a centrului orașului este

distrusă pentru a face loc Centrului Civic - ansamblu menit să reprezinte regimul de la aceavreme; în cadrul acestui proiect cu efecte devastatoare pentru structura urbană fiind proiectat, dar practic lipsit de o amenajare coerentă, și Parcul Izvor ce va fi analizat în continuarea lucr ării.

După Revoluția din 1989, Bucureștiul cunoaște o dezvoltare haotică (Fig. 5.2), în care planificarea urbană este influențată într-o mare măsur ă de interese private. O serie de ansamblurirezidențiale înlocuiesc treptat zone naturale ale orașului, însă dezvoltarea acestora nu estedublată și de o creștere corespunzătoare a infrastructurii urbane. Aceste noi dezvoltări nu cuprind

în cadrul lor spații verzi, în puține dintre ele fiind prezente spații plantate sau atașate clădirilor(așa cum au fost acestea definite în capitolul anterior). O serie de ansambluri rezidențiale saucartiere încropite în urma unor intervenții individuale sunt construite pe foste spații verzi aleorașului, astfel dezvoltarea urbană nu numai că nu este dublată de o dezvoltare a spațiilor verzinecesare unui nivel de viață decent dar, în plus, duce la distrugerea celor preexistente.



Elabor

Fig. 5.2

Fig. 5.2

RomâniadminisGeneral

area unei

– Tendin ța

– Bucharest

În prezent,a. Orașultrativă sup ales de loc

etode de

e expansiun

’s urban spr

Bucureștire astfel u

erioar ă. Or uitorii Buc

naliz ă a c

e a Bucure șt

wl trends (a

l are unn statut spașul este areștiului.

lit ăț ii spa

ului dup ă 1

fter Isamil, 2

ivel admicial, fiindministrat

iilor verzi

90 (după Ism

15)

sitrativ ecsingurul oe Primărie

urbane

ail, 2015)

ivalent cuaș care nu care este

cel al un apar ținecondusă de

i județ die o unitate un Prima

66



Elabor

acelorde sect

Municiadminisverzi icu locIncoereadminisdezvolt

capitale

Fig. 5.a parc

Fig. 5.this stu

area unei

Bucureștiule ceasornir condusă Atribuțiileiului Bucutrarea serv portante litorii și anțele în sitrative pr are sectori

i

– Planul actlui care face

– Bucharesdy

etode de

este subdi (vezi Fig.e un prim

celor două rești este îiciilor de t nivel de oministreaztemul ad

priu-zise,lă sau zon

ual al Bucur obiectul ace

t plan, its s

naliz ă a c

izat în 6 s5.3). Fiecar ales de lotipuri de asărcinată cansport înraș etc. Pri

ă str ăzi seinistrativ s

și primăriială ce de

eștiului, cu î stui studiu

bdivision in

lit ăț ii spa

ectoare, nure sector ecuitorii secministrații elaborarecomun, c

măriile decundare, ș

unt generale sectoar ulte ori c

păr ț irea sa

o 6 sectors

iilor verzi

merotate dte adminisorului resp publice loa planurilo gestionaresector au r oli, spațiite de faptlor pot c

ontravin c

în cele șase s

nd the posi

urbane

la 1 la 6ș

rat prin intectiv.ale sunt di de dezvolta arterelorsponsabilitverzi de il că, pe lmanda sa Planul de

P

ectoare și po

ioning of th

i poziționaermediul u

ferite. Astare la nivel principale,atea contamportanță ngă respo

u elaboraUrbanism

arcul Izvor

ziț ionarea ap

park exam

e în sensulei primării

el Primăria de oraș, c a spațiilotului direclocală etc.sabilitățile

planuri deGeneral al

roximativ ă

ned within

67




68

5.2.2 Berlin: istoricși decupaj administrativAlegerea Berlinului pentru realizarea aplicațiilor in situ a fost deja explicată pe larg în

cadrul capitolului IV –Spa ț iu verde: definirea conceptului și stabilirea criteriilor de analiz ă.Berlin este în prezent capitala Germaniei. Deși prima sa atestare documentar ă datează încă din1244, orașul a luat propiu-zis ființă în 1307 în momentul unificării a două așezări negustorești:Berlin și Cölln (Berlin.de, 2015d). În secolul XVII, după o perioadă tulbure, Berlinul atinge prosperitateași stabilitatea economică și politică fapt care se reflectă și în forma sa fizică prinapariția unor noi fortificații și a unor clădiri impunătoare. În secolul al XVIII-lea, Berlinul primește statutul de reședință regală, fiind declarat capitala Prusiei, iar spre sfâr șitul aceluiașisecol devine lider în ceea ce privește activitatea industrială a țării. Acest aspect contribuie, deasemenea, la conturarea imaginii de ansamblu a orașului alături de cele câteva zone verzi

amenajate pe care le primește în această perioadă. Spre sfâr șitul secolului al XIX-lea, Berlinuldevine capitala nou înființatului Imperiul Germanși cunoaște o dezvoltare semnificativă, populația sa crescând de la 800.000 la 1,5 milioane de locuitori în mai puțin de trei decenii.

Ulterior, după Primul R ăzboi Mondial, orașul cunoaște o nouă perioadă de prosperitateșise transformă într-o renumită metropolă culturală în ciuda crizei cu care se confrunta Germaniala acea vreme. Această etapă a fost urmată însă de un capitol întunecat atunci când Adolf Hitler a preluat puterea, devenind Cancelarul German. Cel de-al Doilea R ăzboi Mondial duce la o

scădere dramatică a populației (aceasta reducându-se de la 4,3 la 2,8 milioane de locuitori)șitransformă în ruine o suprafață considerabilă a orașului. La finalul r ăzboiului, puterile aliateieșite victorioase împart Berlinul în patru sectoare administrate în comun de Statele Unite aleAmericii, Marea Britanie, Franța și Uniunea Sovietică.

Începând cu 1961, orașul a fost divizat în două păr ți - Berlinul de Estși Berlinul de Vest -separate de binecunoscutul Zid al Berlinului. Administrarea diferită a celor două păr ți aleorașului aduce modificări substanțiale de formă care mai sunt vizibile chiarși astăzi. Căderea

zidului la finalul lui 1989 este urmată, în 1990, de alegerea Berlinului cași capitală a Germanieireunificate.

Orașul de astăzi, transformat într-un un centru european major din punct de vedere politic, social,științific, cultural etc. este prin urmare rezultatul suprapunerii de-a lungul timpuluia numeroase perioade tulburi cu etape de prosperitateși reconstrucție.

Spre deosebire de multe alte capitale, Berlinul este propiu-zis un oraș-stat (fiind unuldintre cele 16 landuri care alcătuiesc Germania). Astfel, guvernatorul orașului ocupă în acelașitimp funcția de Primar al orașului - Oberbürgermeister der Stadt - și pe aceea de prim-ministrulal statului federal - Ministerpräsident des Bundeslandes (Berlin.de, 2015e).



Elabor

denumiMarzahTempelun consectorulînsă aumunici

vechiadminis

dialecta

Fig. 5aprox

Fig. 5.within

area unei

De asemente Bezirk , r n-Hellersdhof-Schöneiliu alcătuiui - Bezirk

o puterealități inde

Sectoarele

șezări înctrații local

l berlinez.

.4 – Planulmativ ă a pa

4 – Berlin pl this paper

etode de

ea, din punepectiv: Crf, Mitte,

berg andt din cincibürgermei

limitată și pendente.nglobează rporate de propriiși

actual al Bcurilor care

n, its subdi

naliz ă a c

ct de veder arlottenbur

Neukölln,reptow-Kömebri - B

ster . Acestsunt subo

la rândul lo-a lungulsunt alcăt

rlinului, cufac obiectul

ision into 12

lit ăț ii spa

e administg-Wilmersankow, R

penick (ve zirksstadtr

consilii sdinate Se

r 96 de loctimpului pite la rând

împ ăr țireacestui studi

sectors (Be

iilor verzi

ativ Berlinorf, Friedr

einickendoi Fig. 5.4)

äte - dintrent alese datului Ber

alități - Ort

rin dezvoll lor din c

sa în cele 1

irk) and the

urbane

l este sub-ichshain-K f, Spanda. Fiecare s aceștia f ă Adunareainului. Se

steile - car area Berliâteva carti

sectoare (

location of t

divizat îneuzberg,, Steglitz-

ector estecând parteGenerală atoarele nu

își trag r ănului. Acere - denu

G

ezirk) și p

he two park

2 sectoare,ichtenberg,ehlendorf,uvernat deși primarul sectorului, reprezintă

ăcinile distea nu aite Kiez î

Mauer Park

örlitzer Park

ziț ionarea

examined

69




70

5.2.3 București și Berlin: considerații generaleAșa cum se poate observa, atât Berlinul câtși Bucureștiul au trecut de-a lungul timpului

printr-o serie de ample tranformări, unele având efecte traumatice la nivel spațial și social, careau dat forma de azi a acestor capitale. Secolul XX a adus pentru ambele orașe modificăriimportante în zonele centrale ale acestora.

Pentru București, ultimii ani ai regimului comunist au însemnat pierderea unei treimi dinzona sa istorică. Casa Poporului - actualmente Palatul Parlamentului - împreună cu ansamblulconstruit sub conducerea lui Nicolae Ceaușescu reprezintă încă o fractur ă urbană. O serie despații nuși-au găsit încă locul potrivit în viața orașului, păstrând un caracter semi-abandonat tipicspațiilor reziduale.

În cazul Berlinului, construirea ziduluiși efectele decupajului politic asupra structurii

orașului, urmată peste jumătate de secol de dărâmarea acestuia au generat modificări dramaticeîn cadrul infrastructurilor urbane precumși apariția a numeroase spații abandonate atât de-alungul fâșiei care odinioar ă împăr țea în două orașul câtși în locul traseelor feroviare scoase dinuz odată cu unificarea sistemului de transport berlinez. Astfel de zone au fostși continuă să fietransformate în parcuri urbane, de cele mai multe ori în urma presiunilor apărute din parteacomunităților locale, suprafața verde a Berlinului crescând considerabil în ultimii ani.

În ceea ce privește ponderea spațiilor libere / verzi, diferența ce poate fi percepută cu

ușurință in situ este sprijinită și de datele statistice cu privire la cele două orașe. Astfel,Bucureștiul are față de Berlin un număr dublu de locuitori pe kilometrul pătrat, având în acelașitimp o suprafață de patru ori mai mică față de Berlin. Este important de remarcatși faptul că procentul de spații verzi al Berlinului este dublu față de cel al Bucureștiului. Raportând acestaspect la faptul că suprafața totală a Berlinului este de patru ori mai mare față de cea a capitaleiRomâniei vine să întregească imaginea de ansamblu a diferenței majore dintre cele două orașe înceea ce privește ponderea spațiilor plantate (vezi Tabelul 5.1).

Tabelul 5.1 - București și Berlin: date generaleTable 5.1 - Bucharest and Berlin: general dataCriteriu București1 Berlin2

Suprafață totală 228 kmp 892 kmp

Număr de locuitori 1,9 milioane 3,4 milioane

Densitate aproximativă 8.500 locuitori / kmp 3.800 locuitori / kmp

Suprafețe plantate (aprox.) 15% 30%

Ape (aprox.) 6% 7%

1 - (Prim ăria Municipiului Bucure ști, 2015a); 2 - (Berliner Rathaus, 2014)



Elabor

populațspecial.fapt ilusau laBerlinuorașul populațSenatsvcivică aerian

un impde cătr proteste

Fig. 5.5obținute

Fig. 5.5from: W

area unei

Un alt aspiei locale îAstfel, în

strat și decțiuni de

l este un ou cea mai

iei localeerwaltungrganizată in timpul î

rtant aportautoritățil

le cetățene

Media temde la: World

Average hirld Weather

etode de

ect import politicilecazul Bucarticiparealantare sa

raș care, p puternică în reconfifür Stadten jurul aempăr țirii o

ecologic lae locale cati și fiind a

eraturiloreather Onli

h temperatnline, 2015

naliz ă a c

ant ce dif urbane în greștiului asemnificat alte acțiu lângă omobilizareurarea sp

twicklungroportuluiașului într

scara orașzonă de dstăzi gestio

axime înrege, 2015a; W

re registere; World Wea

lit ăț ii spa

rențiază ceneralși îeam de aivă dar înci civice gișcare asocetățeneas

ațiilor urbBerlin, 20Tempelhof cele două

lui. Acestzvoltare inat de o as

istrate de-a lrld Weather

over the yether Online, 2

iilor verzi

le două o amenajareace cu o p redusă anerate de

ciativă extcă și cu cne din E7). În aces loc al m blocuri pol

spațiu de diobiliar ă, pciație civi

ungul anuluiOnline, 2015

r for Berlin015b)

urbane

rașe estea sau proteopulație metățenilorediul aso

em de putl mai mar ropa (Hat sens putmoriei colitice, darș

mensiuni iroiectul pri

ă de cartie

în Bucure șt)

and Buchar

radul de i jarea spațiiai degrabă la mitingur ciativ. În aernică, estee grad dedn & Tem mențioective lega spațiu suc

portante emăriei fiin.

i și Berlin (p

st (based on

mplicare alor verzi îindiferente, de protescelași timp consideramplicare ael, 2006;

a mișcareat de podulcesional c

ra prevăzud blocat de

baza datelo

data retrieved

71



Elabor

5.3 A

5.3.1 E

restructconstru2000).mare pSpațiuldealulde varisuprafe

Zona P

Fig. 5.restruc

Fig. 5.restruc

area unei

LICA Ț I

olu ț ie și c

Parcul Izvurare urbarea unui cemersul a

rte din Der ămas libeihai Vodă

ante de ae de apă (v

rcului Izvor

– Hart ă urat ă dup ă

– Map deured after 1

etode de

E IN SIT

ncept

r face partă (vezi Figntru civicf ăcut să dialul Arsenr la nordcu Arhiveenajare a

ezi Fig 5.8

are prezint980 de admi

icting the80 by the co

naliz ă a c

U I: PAR

din zona. 5.7) impun mijloculspar ă cartielului - unaață de Case Statului, fost conc.

ă zona istonistra ția co

istoric areammunist ad

lit ăț ii spa

CUL IZ

care după să de doriBucureștiure întregiș dintre puța Poporuluurma să fiepute, ma

ică a Bucunist ă (surs

of Bucharinistration

iilor verzi

OR

1980 a fostța regimului (Grupuli, împreunăinele formi, pe teren tranformaea majorit

re știului; c imaginii: H

st; in red i(image sourc

urbane

obiectul ui totalitarde Lucru " cu acestea de reliefl nivelat ut în parc, ite implicâ

ro șu esterhoiu, 1997)

s represente: Harhoiu, 19

nei largi oe a se repBucurești, dealul Miin interior nde se aflr în acestnd și reali

reprezentat

d the surfa97)

erațiuni deezenta pri000" (ed.),ai Vodă șil orașului.se anterioens o seriezarea uno

suprafa ța

e that was

73




74

Fig. 5.8 – Două dintre variantele elaborate pentru amenajarea Parcului Izvor de către domnul arh.Valentin Donose , realizate înainte de Revoluția din 1989 (sursa imaginilor: Institutul de Proiectare ”Proiect-București”, 1989)

Fig. 5.8 – Two versions of the landscaping project for Izvor Park developed by Mr. arch. Valentin Donose,developed before the 1989 Revolution (images source: Institutul de Proiectare ”Proiect- București”, 1989)

Paradoxală (în termeni peisageri dar firească în termeni ideologici) rămâne însă

distrugerea totală a reliefului natural extrem de marcat al terenului, relief care ar fi reprezentat un

aspect valoro s în cadrul oricărei amenajări peisagere.



Elabor

Fig. 5.9ora șului

Fig. 5.9city was

pitoreșt publică nordicăistoricmențiointenții

reconst‘80. Pr legăturizona cParlamdemers

area unei

Vedere aeria fost alterat

1927 aerialseverely alte

Căderea rei ale Buculocală a a

), transfor ar nici deate anteriode reconfigUn concuucția centr oiectul câș, îmbinândntrului istntului (fosaducea sch

etode de

an ă din 192 sever de int

view of Uraed during t

gimului ceștiului (enajat câ

ând întrucstudiile d

r, și numiurare.s internațiului Bucur tigător, aptotodată iric. Cel

ta Casă aimbări sem

naliz ă a c

a cartierulurven țiile co

us neighbore communis

munist aezi Fig. 5.eva alei șiâtva zona,

amenajar d-o Parcul

onal de pștiului des

ar ținând etervenții nai puternioporului)ificativeș

lit ăț ii spa

i Uranus și auniste (surs

hood and A interventio

urprins ac9), într-oa plantatneținând î peisager ăIzvor. De

lanificaretructurat dhipei vonoi cu bucă gest a f

prin recon pentru Pa

iilor verzi

Dealului Ar imaginii: W

senal Hill; ts (image sou

eastă zonătare de abo serie desă cont ni

realizate îatunci, spa

urbană, o intervențiGerkan, ai din vechst acela digurarea scul Izvor (

urbane

senalului; ackimedia Co

is organic hce: Wikimed

, care a gandon. Înarbori (cuci de peisan perioadaiul a fost

ganizat înle ceaușist propus r l țesut îm a ”ascunațiului libeezi Fig. 5.

Râ

Zona

est țesut orgmons, 2007)

istoric urbaia Commons,

ăzduit odianii ’90 a precădere jul distruscomunistă

subiectul a

1995-199e de la sfâstabilirear ăștiate ic

de” enormr din jurul0 și Fig 5.

ul Dâmboviț

arcului Izvo

nic istoric a

tissue of th 2007)

ioar ă păr țiministrația

către laturaal orașuluice au fosnumeroase

6, a vizașitul anilounor vechi și colo îa clădire asău. Aces1).

75



Elabor

păr ți disuprafarealizatteritoriaceastă sumararboriPalatul

proiect

teraselo propusARHITviziune

Fig. 5.12de amParlamawww.dsb Fig. 5.12Parliamwww.dsb

r ămas puțin radar toarecuper

dintr-u

area unei

Totodată sn suprafațaă mult mai

e de stude, 1996-19zonă. Proimenajat.oncentrată i Parlamen

O altă serile din cadr

r din fața co serie deECTUR Ă radicală pe

– Imaginenajare a

ntului datâa.ro)

– Design pnt Palacea.ro)

Multe alteoar literatdicale, maie având caarea memoDe-a lung plan de d

etode de

luția elabo parcului I mare. Acnții progr 7 de la Uctul nu astfel încât,către latu

tului găzdue de studiiul concurs

lădirii. Maj gr ădini oRL ce pre

ntru întrea

de prezentarzonei dind din 20

oposal for tfrom 201

studii coer r ă sau desi mult sau punct coiei țesutull timpului,zvoltare c

naliz ă a c

rată de vovor, realizastă soluțimului deAUIM, unost însă ni în jurul aa de nordia doar unau urmatlui organi

oritatea pr verd-desiglua o ideea zonă ce i

e a unei pr jurul Pl

0 (sursa i

e area aro0 (image

ente, ce ngn de sertaai puțin c

un recrear i urbanși a parcul a perent reali

lit ăț ii spa

Gerkan parea unuia fost ana

studii apr l din proi

ciodată puului 2003,(Splaiul Iovor de vede-a lungat de Parla

iectelor died, un si

a acelorașicludeași

punerilatuluiaginii:

FicoPahtt

nd thesoruce:

Ficoin

pot fi mr. Acesteaeative saua unei scă peisajuluirimit inter at și nu a

iilor verzi

opunea, oarc-pădur lizată critifundate Fecte abord în aplicar parcul îngdependen

getație erbl timpului,mentul Ro

concurs sgur proiecautori dinarcul Izvo

. 5.13 – Prcursului patului Parl://www.cdep

. 5.13 – DStest for the013 (image s

nționate aiau propusoriginale,i umane dinatural disenții punc reușit să

urbane

ată cu con în vestulși detaliat

ormă urband proble și parcul

loba câtevei), în timcee degrad dintre aceâniei în 2

au mențint, prezenta010, avân (Fig.5.12,

oiectul prontru amenmentului d.ro/)

A proposal irea in frontource: http://

ci din cauiziuni difeiciunul nestruse de iărut.uale careodifice în

truirea celCasei Popă în cadrulă. Arhitea spațiilo

a r ămas în alei și o

p ce parteat (El-Shastea putân013 pentru

t în cadrult de DS

curajul s5.13).

us de DSBajarea zonin 2013 (su

n the frameof the Parliww.cdep.ro

a lipsei drite, mai mavând urmtervențiile

nsă nu aumod real i

i mai marirului, pe ounor studiitur ă, oraș,r verzi dicontinuarelantație de adiacentăali, 2003). menționa

amenajarea

temeiși aIROU D propună o

A în cadrui din fa țrsa imaginii:

of the desigment Palac)

spațiu, ault sau mairi practice,totaliareși

f ăcut parteaginea de

77



Elabor

spațiu afestivalevenimvegetați

Fig. 5.14

Fig. 5.14

sud-ves„BuchaPiețeicu oca poporul proemiRepubli

area unei

bandonat,ri ale beri

ente profita și așa ext

– Utiliz ă ri t

– Temporar

Astfel de atul parculrest Ring”niversitățiiia Zilei Eui ceh) deentă figur cii Cehe de

etode de

ezidual a ai, spectacolnd de imarem de săr

mporare ale

uses of Izv

țiuni au coi doar pevezi Fig. 5 în timpul lropene aa lungul a

ă politică la Bucure

naliz ă a c

cestei zone.e de circ,ginea sterică a acestu

Parcului Izv

r Park: fair

ndus, de extru a fac

.15). În 201ucr ărilor dearcurilor îleii care acehă) deoati (vezi Fig

lit ăț ii spa

. Mai mulțiiribombeșlă, de terei spațiu cu

or: bâlciuri

, festivals, b

emplu, îne loc gra0, parcul aconstrucți cadrul p

primit curece inter . 5.16).

iilor verzi

ani la rândi bâlciuri,

viran aspirații de

estivaluri, p

ead and circ

008 la tăieenelor afegăzduit te a parcăriircului auaceastă ocenția a fo

urbane

au fost or oncerte înarcului (Fi

parc.

ine și circ (i

ses (imagini:

ea mai muente Circ porar celesubteraneost plantațzie numelt inițiată

anizate înaer liber,g. 5.14), d

agini: Ioana

: Ioana Tudor

tor arboriitului de

patru statuiin acea zoi 40 de tei

lui Václade către a

cest spațicest tip de

ar afectân

Tudora)

a)

lasați cătreFormula 3 apar ținână. În 2012,(simbol al

v Havel (o basadorul

78



Elabor

Fig. 5.1sud-vest”BuchartăiereaIzvor, padiacentWikimedRomania, Fig. 5.15of the pthe eventrees wisurrounWikimedRomania,

împiediConsiligestiunscos dePatru a

către Pcontesthotărâr în admistatut,instituți(Primăr

este în

area unei

– Tribunea parcului

est Ring”; parborilor direcum și ae Palatuluiia Commons, 2008)

– Stands burk for “Buct preparatiothin Izvoring the Pa

ia Commons, 2008)

Elaborareacată și del Generala Adminis

sub tutelai mai târz

imăria Sectă de Pria CGMB (nistrarea Pl nefiindi, respectiia Municip

Cu toate ac prezent în

etode de

construite î pentru Ciregătirea ev

n zona resaltora înglParlamentu - by Gabri

lt in 2008 inarest Ring”caused the

ark, but alliament Pa

- by Gabri

unei viziueclaritățileal Municitrației LacPrimărieiiu, CGMB

torului 5 (arul Bucu

Realitateaimăriei Menționat î Her ăstr ăuului Bucur

estea, în 2 faza de

naliz ă a c

2008 în pauituld eFornimentului aectiv ă a P

ba ți de altui (sursa il from Buc

the south-wFormula 3removal of

so in otherace (imagel from Buc

i coerenteși oscilațiiliului Bucri, Parcuriectoruluischimbă a

onsiliul Greștiului și

edia, 201nicipiului preună cu, Cișmigiuești, 2015b

14, PMButorizare (

lit ăț ii spa

tea deula 3dus la

arculuispa țiiaginii:arest -

FiCeale

E

st partircuit;

severalspacessource:arest -

FiguHaof

în ceea ce cu privir rești (CGși Agreme

5 (Consiliuceastă dec

eneral alTribunalu

1; Gândul,ucurești (celelalte 7

, Carol I,

comandatPrimăria

iilor verzi

. 5.16 – Ree planând t

ii Václav H

bassy of the

. 5.16 – Czests plantingvel alley withe Czech Re

priveștela proprieB) ia dec

nt Bucureșl Generalzie, return

unicipiuluil Municipi2011). ÎnMB), deși parcuri aloreasca,

elaborareaunicipiulu

urbane

rezentan ții împreun ă vel din Pa

zech Republ

h Embassylinden treein Izvor Paublic in Buc

ezvoltareaate. De exizia de ai (ALPABl Municipind admini

București,lui Bucur

cest momenu este recintite pe s

Tineretului

unui PlanBucurești

ai Ambasadcu invita ții lcl Izvor [sic in Buchare

representatis, in 2012,k [image souarest, 2012)

Parcului Implu, în a

aduce Parc, acesta fiiului Bucur strarea Par

2009). Deești a anulnt Parcul Inoscut cate-ul ofici, Circululu

Urbanistic, 2014). P

i Republicir dea lungursa imaginii:st, 2012)

es and theirlong Václarce: Embassy

zvor a fosgust 2005,l Izvor î

nd practiceești, 2005).cului Izvo

cizia a fosat în 2011vor se aflăvând acesl al acestei și Unirea

Zonal, careroiectul își

79



Elaborarea unei metode de analiz ă a calit ăț ii spa ț iilor verzi urbane

81

În prezent, Parcul Izvor este încă lipsit de atractivitate pentru multe tipuri de utilizatorișide legături reale cuțesutul urban adiacent, comportându-se în fapt ca o ”insulă verde” are plutește între câteva cartiere majore ale orașului. Astfel, o strategie de dezvoltare coerentă artrebui să abordeze în primul rând caracterul rezidual al acestui spațiu.

5.3.2 Accesibilitate

Parcul Izvor este folosit cu precădere ca spațiu verde de proximitate, acest aspect fiindevidențiat de modul în care el este utilizat (prezentat în secțiunea următoare). Totuși, prezențastației de metrou Izvor (magistrala M1) în partea de nord-est a sitului, legătura creată de o seriede linii supraterane de transport în comun (autobuzele 104, 123, 124, 136, 385) cu multe dintrecartierele din partea sudică a Bucureștiului (precum Drumul Taberei, Militari, Gara de Nord,

Vitan, Pantelimon) precumși poziționarea relativ centrală a parcului crează premisele utilizăriiacestuia ca dotare de profil la nivel de oraș.

Zona este împrejmuită de un gard cu un soclu de aproximativ 40 cm pe care este fixată ungrilaj metalic. Accesul în incinta parcului se face prin intermediul a 8 intr ări, însă doar o partedintre ele sunt corelate cu împrejurimileși tiparele de utilizare ale acestora. Astfel, două dintreintr ări - poziționate la nordși la sud la capătul amenajării centrale - au mai curând o factur ă purformală, ansamblul din care acestea fac parte adresându-se în fapt fațadei Palatului

Parlamentului. Cele mai utilizate intr ări sunt cele adiacente stației de metrou Izvor.Pavajele aleilor principale ale amenajării (zona perimetrală și zona centrală) sunt realizate

din asfalt permițând utilizarea zonei în bune condiții de către o gamă variată de utilizatori. Încazul celorlalte alei - realizate din pietriș și având un caracter secundar - folosirea lor esteîngreunată pentru utilizatori cu cerințe speciale față de suprafața de mers (persoane cu dizabilitățilocomotorii, persoane în vârstă, părinți cu copii în căruciare cu rotile etc.). Trebuie menționatînsă că cele mai multe alei tratate astfel reprezintă de fapt trasee utilizate frecvent, foste poteci de

pământ f ăcute cu piciorul de către persoanele care traversează spațiul, practic pavarea acestoracu pietriș reprezentând o recunoaștere a importanței acestor conexiuni de către autorități f ăr ă agenera însă un proiect coerent de amenajare a lor. În plus, racordările precare dintre alei cu tipuride pavaje diferite, precumși amenajarea formală a traseelor au dus la apariția unor suprafețe de pământ bătătorite, vegetația erbacee fiind îndepărtată. În anumite zone, din cauza utilizării aleilor pentru trecera mașinilor care se ocupă de întreținere / cur ățenie, suprafețele pavate s-audeteriorat, formându-se astfel bălți sau suprafețe cu noroi în zilele cu ploaie (vezi Fig. 5.18). Înafara acestor zone bătătorite nu au fost remarcate alte trasee pietonale improvizate.

În ceea ce privește accesibilitatea văzută prin prisma posibilității de a utiliza în siguranță spațiul pe timp de noapte, se poate constata faptul că în general doar circulațiile principale ale



Elabor

Parculucu stâlp

Fig. 5.18dou ă tip Fig. 5.18types of

5.3.3 U

apropiede rar (

practicaetc. Seexemplacestor exempl

timpulsunt intimportade birofolosit î metrou)

area unei

i Izvor disi de ilumin

– Parcul Izvri de pavaj

– Izvor Paravement (i

ilizare

În cazul Parea stațieispect acce

Parcul găzrea de spoobservă în să se rel fiind rema

Spațiul îng locurile d

eekendulens utilizatnte din zori din nor

ntr-o măsuParcul Izvo la sud-ves

etode de

un de un st cu bateri

or: stânga –

(imagini: Io

: left – Entrages: Ioana

rcului Izvoe metrou,tuatși mai

uiește o gturi (badsă o tendiaxeze dirercată și înobează câte joacă sau

i. Acest ae traseeleă (zona mid-vest). Înă consider r este com - respecti

naliz ă a c

istem de il solare, îns

Intrarea de l

na Streza)

nce next totreza)

r se remar artea de s puternic î

mă variată inton, tenisță spre folt pe iarbă,adrul altorva zone cterenurile

pect esteare fac legnisterelor îweekend î bilă (de exus dintr-ocolțul opu

lit ăț ii spa

minat fună aceștia n

âng ă sta ția d

zvor metro

ă utilizared și în spe timpul să p

de activită, volei, baosirea info evitând dstudii (Mere sunt inte sport. În

izibil și laătura dintr partea desă întregu

emplu pentserie de sps al parcul

iilor verzi

țional. O s funcționea

e metrou Izv

tation; right

cu precădial cea detămânii).

i, precum:ket, joggimală a aspozitivelei & Tudor ns folositemare majo

nivelul ale zona stațisud-est, z

l traseu peru plimbariții pozițioi - astfel (v

urbane

erie de aleiză în preze

or; dreapta

– The conne

ere a zoneisud-vest fii

plimbareag), relaxar enajării, utde ședere2012).

pe tot parcritate însă,

ilor. Astfelei de metr na facultățimetral al pe jos sauate de la nezi Fig. 5.1

secundarent.

Racordare

ction betwee

de nord and întrebui

cu bicicleta formală șilizatorii pformale,

ursul să ptăspațiul se a

, în timpulu Izvorșilor și a co

parcului încu bicicletard-est (zo

9):

sunt dotate

celor

the two

acestuia îțate destul

sau rolele,i informalăeferând deeadecvarea

ânii ca denimează pe

să ptămâniialte puncte plexurilo

cepe să fie).a stației de

82



Elabor

mingea precăde metrou publice

cele dose în asă ptăm

Fig. 5.2

Fig. 5.2

În cadrulStreza;*In the fra

grupe d de la cacest sexemplde într studiu -

23 Activit(în parcu

area unei

Terenul d

, poziționatre după-ma

ona adm

Izvor. Acecare se ocarcul pe

ă într ări dropierea unii (vezi Fi

0 – Terenul

0 – Sports fi

acestei secț* imagine: Mime of this ch

ini-parla

e vârstă. Aona ”coo

teva meseațiu cu pr executareceri sau dvezi Fig. 5

ate cunoscuti de obicei se

etode de

sport (1) ă în apropisa și seara,nistrativ ă sta este în

pă de întretru câini (

pe laturaei zone p

g. 5.21).

e sport (1)*

ld (1)*

uni, pentruhai Culescu pter image s

entul co

esta este i” s-a dezvde ping-pcadere utia de jongle spectacol

.23).

în prezent c fizează de d

naliz ă a c

este repreerea laturiiatât pe par este pozițir ădită și e

inerea parc ) este, dee est a par eponderen

implificarea

urces will be

iilor este utens utilizaltat în aprong și struizatori tinrii, mersule demonstr

slackline sei arbori) pent

lit ăț ii spa

entat de oestice a Paursul să ptnată adiac

ste utilizatăului.asemenea,uluiși este rezidenția

Fi

Fi

lecturii surse

mentioned a

n loc de jot pe tot par pierea intr turile dinri care au

pe sfoar ă23

ative (atr ă

refer ă la utilru echilibristi

iilor verzi

zonă îngr rcului Izvomânii câtșent uneiadoar de că

o zonă îng utilizată ple acesta e

g. 5.21 – Țar

g. 5.21 – Enc

le imaginilor

: * image: Io

acă de mar ursul să ptării adiacenemn pentr început să etc. Acestând astfel

zarea unei ccă;

urbane

dită, amenr. Aceastaîn weekeintre intr ătre repreze

r ădită. Acentru plimbte folosit i

ul pentru câ

osure for do

vor fi notat

na Streza; **

dimensiumânii (veze stației de

fitness.dezvolte da se desf ășdenumirea

ingi tensiona

ajată pentr este utilizad (vezi Figile aferentntanți ai ad

asta este darea câinilontens pe t

ini (1)*

gs (1)*

e astfel: * i

image: Mih

i, destinatFig. 5.22).metrou Izcestea auiferite actioar ă uneor dată în c

te între două

jocuri că intens c. 5.20).e stației deministrației

spusă întrer. Aflăndu-t parcursul

agine: Ioan

i Culescu

mai multo or, pornincoagulat îități ca de sub formăzul acestui

elemente fixe

84



Elabor

Fig. 5.22

Fig. 5.22

(excepțarboresde dim petrec pentruFig. 5.2

folosessunt foutilizat

Fig. 5.24

Fig. 5.24

24 Frisbe

area unei

– Mini-parl

– Children’

ona pent

e f ăcând dcentă și prinsiuni maiimpul jucâosesorii d

4).leea Václ

băncile aosite și pe în timpul

– Zona pent

– Area for a

este un disc

etode de

mentul copi

mini-parlia

u odihn ă

esigur Ale urmare emari. Utilindu-se cucâini). În

av Havel e plasate detru improă ptămânii

ru odihn ă ac

ctive recreat

e plastic con

naliz ă a c

lor*

ent*

activ ă și

a Václavte utilizată atorii impcâinii persunele cazu

te un spațio parteșiizarea de

(vezi Fig. 5

tiv ă și sport*

on and spor

av conceput

lit ăț ii spa

Fig.

Fig.area

sport esteavel). Ac

pentru o sovizează aonali (zonri, utilizato

u utilizat îe alta a accompetiții.25).

Fig.

* Fig.

entru arunca

iilor verzi

5.23 – Hama

5.23 – Ham*

reprezentaeasta esterie de actici jocuri d este cunorii folosesc

general peestui ax. Al(role, bicic

5.25 – Aleea

5.25 – Václa

ea prin aer ca

urbane

c și slackline

ock and sla

ă de parten mare paități caregolf, se jo

scută și caacest spați

ntruședereeile îngloblete etc.).

Václav Hav

Havel Alle

e este utilizat

în zona ”co

kline in the

a centrală te lipsită ecesită spaacă cu fris spațiu deu și pentru

/ relaxare.ate de acesona este

l*

*

pentru ca joc

l”*

cool”

a parculuie vegetațieții deschiseee24 sau îșisocializare plajă (vezi

Utilizatorii spațiu maioarte puți

l în aer liber;

85



Elabor

realizatadminisexcepți

Havel.condițiicare seamenajcea din

Fig. 5.26

Fig. 5.26

(mai alActivit

mingea.este utiweeken

imprejr ămâne

area unei

Terenul pr

ă pe periotrația publ zilei de luona pent

asivul dele optimerelaxează sre dedicatapropierea

– Terenul p

– Temporar

Terasa de

s în timpultea este pr

Terenul d

. Acesta eslizat intend (vezi Fig.

Ț arcul pe

uirii de pneutilizat î

etode de

vizoriu pe

da sezonuică locală.ni), el esteu relaxare arbori pozentru recr tând pe iar fitness-ulstației de

ovizoriu pe

y horseback

ar ă este î să ptămâni babil să fi

sport (2)

e amplasa cu precă 5.28).tru câini

latura ves marea ma

naliz ă a c

ntru echita

lui cald deDeși aceu precăder este amplaționat de oere pe par ă, pe pătui, care însetrou menț

tru echita ție

riding plot*

fapt o zo) de persoafost generaeste repre

în parteaere după-

(2) estetică a parc joritate a ti

lit ăț ii spa

ț ie reprezi un clubta funcțioe utilizat îsată de-a l parteși seursul sezoă, în hamaă r ămâne îionată ante

* Fig.

Fig.

ă din partne care lucă de prezezentat tot

e vest a sasa și se

eprezentatlui. Spre pului (ve

iilor verzi

tă o interve echitațiează peweekend (ngul laturiialta a aleiiului cald.e etc. (vez

n permaneior.

5.27 – Zona

5.27 – Relax

ea de sud-rează la uța clădirilode o zonă

tului. Cașara, atât p

de o zoneosebire di Fig. 5.29

urbane

nție punct (Westernarcursul îezi Fig. 5.

nordice, l perimetralSpațiul esti Fig. 5.27)ță neutiliz

entru relax

tion area*

est a parc bra arborilr de birouriîngr ădită,

celălalt tee parcursu

îngr ădită celălalt ț.

ală cu caraDream) îtregii să p

26).vest de Al

e din aceae folosit de. Zona înglată, spre d

re *

lui utilizator din zona din zonă.destinată j

ren de spo să ptămân

poziționarc pentru

cter efeme preună cămâni (c

eea Václaonă crează utilizatoriiobează și oosebire de

ă ocazional respectivă.

ocurilor c

t, și acestaii cît și î

ă adiacenâini acesta

86



Elabor

Fig. 5.28

Fig. 5.28

destinatde inte

tinere. Î

Fig. 5.30

Fig. 5.30

sau sun pe toatnu au oacestea

pătur ă,

area unei

– Terenul d

– Sports fiel

Locul de jo

grupelors folosit (v

Poiana ve

n timpul să

– Locul de j

– The playg

În plus fațăt direct leg aria parcu prezență c putem me

ocuri dive

etode de

sport (2)*

d (2)*

ac ă este uici de vâr

ezi Fig. 5.3de este o

ptămânii î

ac ă*

ound*

de utlizărite de o se

lui sau înnstantă înționa mer

se precum

naliz ă a c

spațiu delită. Atât în0).onă sporadsă, acest sp

e menționaie de amenone disper numite zo

sul pe bici

oleiul, ba

lit ăț ii spa

Fig.

Fig.

mitat fizictimpul să p

ic folosită ațiu r ămân

Fig.

Fig.

te anterior ajări dedicate în cade și au un

clete sau p

mintonul s

iilor verzi

5.29 – Țarcu

5.29 – Enclo

e un gardămânii cât

pentru rela în marea

5.31 – Activi

5.31 – Activi

ce se desf ăte lor, o alul acestuiacaracter „me role / sk

au tenis cu

urbane

l pentru câin

ure for dogs

iu pe trei lși în week

xare sau yarte a timp

ăț i în Parcu

ies in Izvor

oar ă predoă serie de(Fig. 5.31igrator” înateboard, s

piciorul etc

i (2)*

(2)*

aturi. Acesend spațiul

ga, de cătului pustiu.

l Izvor*

Park *

minant înactivități se – 5.33.) Alcadrul parctatul pe ba

.

spațiu esteeste destul

e persoane

numite arii desf ășoar ăte activitățilui. Dintre

ncă sau pe

87



Elabor

Fig. 5.32

Fig. 5.32

unor su punct ddegrabăimagini

5.3.4 C

elemenarbori,

Fig. 5.3

area unei

– Activit ăț i

– Activities

Trebuie remedenii dee vedere v cea a unele prezenta

omponen ț

Analizelee distinctee când căt

Din punct4):

Etapa

betulus

sp. , Qulungul l

Etapa

din etafiind în

pendul

Etapa

suprafa sp. , Pr

etode de

n Parcul Izv

n Izvor Par

arcat fapt garduri, uzual câtșii colecțiie în cadrul

cadrului

fectuate pla nivelule sud supr de vedere

- cuprin Catalpa

rcus sp , Tiaturii de n - cuprinda 1; au foă adaugate, sauUlmu

- exempl

a centrală nus cerasi

naliz ă a c

or**

**

ul că modele agresidin puncte obiectelucr ării.

egetal

e sit au aegetației lefața este înl moment

e arboriignonioide

lia sp. etc.,rd (Tilia sp

aliniamenst utilizateși unele n

s sp. (Fig.are foarte

și sudică,era ‘Pissar

lit ăț ii spa

Fig.

Fig.

l de orgae și de mde vederelocuri de

ătat faptulmnoase. Z mare partelui plantăr

aturi din s, Fraxinu

plantați în.) și de estte, grupuri preponder i Platanus

.36);mici de ar

are fac padii’ etc.,și

iilor verzi

5.33 – Activi

5.33 – Activi

izare a între înălțimeal deplasăr ât cea a

că Parculna este ac

acoperită i se despri

speciile Ae

excelsior

masiv, pre(Quercus r

sau exempnt specii s

x acerifoli

ori (1,00-

te din spese află într-

urbane

ăț i în Parcu

ies in Izvor

egului par ce fragmelor, imaginui parc, a

Izvor îng perită cătr oar cu spend trei eta

culus hip

Paulowni

um și alinibra ); (Fig.are izolateimilare cu

, Liquidam

1,50 m) pl

iile Fraxino stare foar

l Izvor*

Park*

c genereazntează spaea rezultatspect evid

lobează foe nord deii erbaceee de inter

ocastanum

a tomentos

amentele p5.35)intercalatecele din p

bar styraci

antate rece

us excelsiote precar ă

ă utilizareaiul atât diă fiind maințiat și de

arte puținen masiv deazonante.enție (vezi

, Carpinus

a, Populus

antate de-a

plantațiiloima etapă,lua , Betula

nt pe toată

r , PlatanusFig.5.37);

88



Elabor

Fig. 5.3

Fig. 5.3

area unei

4 – Parcul Iz

4 – Izvor Par

etode de

or: agregar

k: aggregati

naliz ă a c

a vegeta ției l

n of woody

lit ăț ii spa

emnoase (plaegetation (ba

iilor verzi

n suport: Goockground pla

urbane

le Maps): Google Ma s)

89



Elabor

Fig. 5.3etap ă de

Fig. 5.35

of interv

Fig. 5.3etap ă de

Fig. 5.37of interv

(în geneste pr Stratulspațiu ștraverse

lor se r

area unei

– Exemplainterven ție*

– Tree spec

ention*

– Exemplainterven ție*

– Tree speciention *

În cadrul aeral Picea

zentă în zarbustiv esti conferindază zona.Poziționaregăsește în

etode de

e de arbori

imens plant

e de arbori

mens plante

enajării dabies și Pi

na stațieie foarte slaun sentim

a elementeele ce urm

naliz ă a c

plantate în

d in the firs

plantate în

d in the thir

omină foiocea punge

de metrou b reprezentnt de sigur

or vegetalează:

lit ăț ii spa

prima Fig. în c

stage Fig.

the

treia Fig.căt

stage Fig.tow

asele, dar s s ’Argente

Izvor și îat, acest asanță pe tim

poate fi o

iilor verzi

5.36 – Exeea de-a doua

5.36 – Albi

second stage

5.38 – Vegee Palatul Pa

5.38 – Vard Parliam

poradic apa’ ). Veget zona me

pect permi pul seriiși

bservată m

urbane

plare de Al etap ă de int

ia julibrissi

of interventi

ta ț ie din calamentului*

getation onnt Palace*

r și câtevația cu puteiană a par ând percepal nopții,

i sus, în F

izia julibrissrven ție*

specimens

on*

rul Aleii Vá

Václav H

exemplarernică tentăului (vezi

erea facilă ai ales pen

ig. 5.34, ia

in plantate

planted in

clav Havel,

vel Alley,

de r ășinoși decorativăFig. 5.38).a întreguluitru cei care

descrierea

90




91

Aliniamente

aliniament de tei (etapa 1) amplasat de-a lungul Splaiului Independenței (laturanordică), aliniamentul deTilia sp. a fost plantat la înființarea parcului

aliniament de stejar (etapa 1) amplasat de-a lungul Bulevardului Libertății (latura estică),acest aliniament dublu deQuercus rubra a fost plantat laînființarea parcului

aliniament de platani (etapa 2) bordează de o parte și de alta a aleilor perimetrale poziționate paralel cu latura nordică și sudică, precumși de-alungul cătorva alei secundare; acest element format dinexemplare de Platanus x acerifolia a fost plantat într-o etapă intermediar ă, fiind intercalat în partea de nord în masivuldeja existent

aliniament de tei (etapa 3) bordează o alee secundar ă din partea de nord-vest a sitului,elementul vegetal fiind format din exemplare deTilia sp. cudimensiuni reduse, cu o stare precar ă

aliniament de tei AleeaVáclav Havel (etapa 3)

aliniamentul, amplasat de o parteși de alta a amenajăriimediane a Parcului Izvor, a fost plantat în 2012 cu ocaziaZilei Europene a Parcurilor la inițiativa ambasadorulRepublicii Cehe de la București; spre deosebire de alți arbori plantați recent în cadrul parcului, aceste exemplare audimensiuni considerabile (4,00-5,00 metri)

Zone / masive

zonă de masiv această plantație face parte din prima etapă de intervenție,realizată la înființarea parculuiși înglobează specii precum

Populus sp. , Aesculus hippocastanum , Quercus rubra , Tilia

sp. , Fraxinus excelsior , Catalpa bignonioides , Paulownia

tomentosa , Carpinus betulus etc.; aceasta acoper ă parteanordică a sitului, continuându-se de-a lungul laturii esticeși acelei vestice; în zona de vestși în apropierea metroului segăsesc exemplare de Picea abies și Picea pungens ‘Argentea’ ,

într-o etapă ulterioar ă de întervenție au fost introduseși altespecii precum Albizia julibrissin , Platanus sp. etc.




92

zonă cu planta ț ie recent ă zona acoper ă spațiul tratat ca peluză în amenajarea inițială;aceasta înglobează exemplare Prunus cerasifera ‘Pissardii’,

Fraxinus excelsior, Platanus sp., Rhus typhina etc. plantaterecent, care însă au dimensiuni reduseși în general o stare precar ă (multe exemplare sunt deja uscate)

Zona decorativ ă (1) este amplasată de-a lungul Aleii Václav Havelși are înalcătuire exemplare de Platanus x acerifolia și Thuja

orientalis dipuse liniar; parterul central înglobează o plantație de trandafiri Rosa sp.; rondul dinspre PalatulParlamentului conține exemplare de Rhus typhina și Prunus

cerasifera ‘Pissardii’ , care au la bază un grup de Juniperus

horizontalis

Zona decorativ ă (2) este o intervenție punctuală realizată în zona intr ării în stațiade metrou Izvor; aceasta este alcătuită din exemplare de

Liquidambar styraciflua , exemplare multitulpinale de Betula

pendula , exemplare deUlmus sp. altoite pe picior etc.

5.3.5 Interac ț iunea cu vegeta ția

În ceea ce privește modul în care utilizarea spațiului afectează vegetația, în cadrulParcului Izvor au putut fi constate trei tipuri de interacțiuni, respectiv:

Udarea vegetației nou plantate se realizează cu ajutorul unor echipamente grele (vezi Fig.5.39), a căror circulație duce în timp la tasarea solului, influențând astfel dezvoltareaulterioar ă a elementelor vegetale. Această activitate nu urmează în permanență un anumittraseu, fapt care face imposibilă stabilirea cu exactitate a intensității problemelor createce afectează însă suprafețe foarte mari.

Relaxarea în hamac (vezi Fig. 5.40)și utilizarea de slackline presupune interacțiunea cutrunchiurile arborilorși poate duce la cauzarea de r ăni. Până în prezent însă nu au fostobservate probleme majore cauzate de aceste activități, probabil în primul rândintensității reduse cu care ele sunt practicate.

O problemă importantă este constituită de permiterea accesului liber al câinilor mai alesîn zonele cu plantații noi (în pofida faptului că parcul are deja două zone amenajate înacest sens). Activitatea acestora (scormonirea r ădăcinilor, urinare la baza arborilor etc.)

poate să fie una dintre cauzele care au dus la uscarea multor exemplare nou plantate.



Elabor

Fig. 5.3vegeta ți Fig. 5.3moving

5.4 A

5.4.1 E

mor ții”mărginicătre nWollin paradelcale fer de cel d

locuitor (Mauer

exprimGmbH,

25 Allian

25 de animplica îzum Sch

area unei

9 – Ma șini, circulând î

– Car useithin the pa

LICA Ț I

olu ț ie și c

Parcul Ma care desptă acum derd, de parcr Straße c

or militare,ată pentrue Vest, zonDupă reun

i pentru aark) . Allindu-și inte1995).

Stiftung zu

de către Alln colabor ăritz der Umwe

etode de

ă utilizat ă n interiorul

for waterirk*

E IN SIT

ncept

er a fost aăr țea BerliBernauerul Sportivătre vest aiar apoi -ransportula adiacentăficarea Be

rement. Îanz Stiftunția de a p

Schutz der

ianz SE (pei proiecte calt, 2015);

naliz ă a c

pentru strarcului*

g the veget

U II: PA

enajat de-nul de Esttraße / EbeFriedrich-fost în seână la ridide marf ă ( ”fâșiei molinului și

acea perig zum S

relua o ma

mwelt (Fun

tunci Allianze contribuie

lit ăț ii spa

pirea Fig.anc

ation, Fig.anc

CUL M

a lungul ude Berlin

rswalder Sudwig-Jahcolul al Xcarea Ziduerlin.de,

ții” capătă desființare

oadă apar chutz dere parte a c

ația Alianța

AG) cu ocala asigurarea

iilor verzi

5.40 – Hamrat de doi di

5.40 – Hamored by two

UER

ui segmenl de Vest

auße cătrecătre est

X-lea unui Berlinul015f). Odaun caracter zidului,

și ideeaUmwelt25

osturilor d

entru Protec

zia aniversăriunui trai dec

urbane

c amplasat î ntre arbori*

ock placedtrees **

a ceea ce(vezi Fig.ud, de ineli clădirileeren destiui în 1961tă cu separ de teren aona a înce

realizăriia susținu impleme

ia Mediului)

i a 100 de annt într-un vi

n zona pentr *

in the relax

a fost odin5.41, Fig.

ul central aaferente Gat antrena- a găzduitarea Berliandonat.

put să fie

nui ”parct activ actare (GRÜ

a fost înființ

i de activitatitor sigur (Al

relaxare ,

tion area,

oar ă ”fâșia5.42). Arial Berlinuluiaunstraßeentelor și

o stație deului de Es

folosită de

al zidului”eastă idee,

BERLI

tă în urmă cu

e, pentru a selianz Stiftung

93



Elabor

Faza 3,legături

Faza 1(neimpl

Fig. 5.4

Fig. 5.4

area unei

care este î între Parc

ementată)

3 – Parcul

3 – Mauer P

etode de

nsă terminl Mauerși

auer: etape

rk: implem

naliz ă a c

tă în 1997arcul Falk

e execu ție (s

ntation stag

lit ăț ii spa

. Cea de-a platzși a f

ursa imaginii

es ( image sou

iilor verzi

patra etapst implem

: GRÜN BE

rce: GRÜN

urbane

de execuțntată mai t

LIN GmbH,

ERLIN Gmb

ie viza realârziu.

(i

1995)

H, 1995)

izarea unei

Faza 3

Faza 2

Faza 4

Faza 1 plementată)

95



Elabor

Fig. 5.4deschid

Fig. 5.4

openin

parculugrup dMauerpconstruasociațicontribdezvoltÎnsă asîn formviitoareculturalsusținer

generalMauers

Newthcă Parc berlinea unei a

punct d prin rea

area unei

– Zona aferea oficial ă (

4 – Area co

(images: Ell

În 1999, Si (parte ae acțiuneark) carecții într-o ze numită Pie la finali

ării comunciația nu vla generat

trebuie să

ă a parculea altor de

a parculuiegler etc). (În legătur ă i Sally Mu

ul Maueri datorită prhitecturi a

vedere allizarea plan

etode de

ent ă Fazeiimagini: Elleesponding t

n Fetzer)

natul Berliazei 1). Ccu denumornește nnă care avietenii Par zarea Parc a celor dede finaliz în urmă cia in coni. Ca ur ersuri per

(de exemFreunde decu stopareamby-Croftu intenționomovării cepticeși li

leganței șitărilor nece

naliz ă a c

de implem Fetzer) o the first s

nului deci reacție larea de Cmeroase aea potențiaului Mauelui Maueruă zone drea parcul mai bine

iderare scare, Prietecepute de c

lu: susțines Mauerpar lucr ărilor(Mauerpar ează să coonsumerissite de per

”netezimii”sare pentru

lit ăț ii spa

ntare a proi

age of the i

e să nu acaceastă horcul de

cțiuni și pul de a der (Freundeca spațiuspăr țite câi ca pe un

de 20 de aimbările dnii Parculomunitate

ea activităks, 2015a)e execuție,Berlin, 20cureze Poului, a „sp

sonalitate î

și subliniatoate etapel

iilor verzi

ectului de a

mplementati

iziționezetărâre în crieteni aioteste meeni parc. Îdes Mauer erde simbdva de gr obiectiv sti. Membriiin cadrul ci Mauer sca și compții târgului

în scurtmet10), peisagisdamer Pla

țiilor publi ciuda spe

ă importane de dezvol

urbane

enajare, în

on, in 1995,

erenul necdrul comuParculuiite să imp 2004 gruparks). Org

ol și dovanița impustic ce trebacesteia coomunității-au implicetări binev

de vechitu

ajul realizstul Gustatz (proiecte” ce sunttaculozități

ța implemetare ale ace

1995, la scur

shortly afte

esar pentrunității loca

auer (Fr iedice dezul se transanizația îșiă vie a coă de R ăzbie îndepli

nsider ă că locale și bat până înenite pentr

ri, deschid

t de Francee Lange exnu tocmain proprietai ei str ăine

ntării întregstuia.

t timp dup ă

its official

finalizareae apare uundenkreisoltarea de

ormă într-o propune săviețuirii șiiului Rece.it intocmaiezvoltările

ogata viață prezent î atmosfera

rea terasei

sca Weber- plică faptulapreciat dete privată șilocului) di

ului proiec

96



Elabor

Fig. 5.55

Fig. 5.5

propriet

deja de

nu esteBerlinucare est 5.4.2 A

interesaspațiulai famiadiacen

vecinătlatura s pozițioimporta

area unei

– Zona amfi

– Amfithea

De asemeatea terenu

20 de ani dChiar dacă pe deplinlui (vezi Fie angajată

ccesibilitat

Parcul Mați de evenientru pro

liei. Parcult astfel încâAcest spațite. Acestdinspre s

ate la o dnță însemn

etode de

teatrului din

er area in M

ea, el atr ui ar fi per

creștere, ala mai bininalizat, acg. 5.55). Înuternic în

e

er face obientele artenade sauare nume

t prezențau verde esucru se pd, câtși pr stanță deată la nivel

naliz ă a c

Parcul Mau

auer Park in

ge atențiais vegetaț

tingând ast de 20 de

esta a deve plus, acestrotejareaș

ectul interestice ce sesunt veniteoase accesa nu constie relativ uate face pn intermed proximatil rețelei de

lit ăț ii spa

r în vara an

the summer

asupra faiei ce urma

el dimensini de la înit deja un

a se bucur i promovar

sului uneidesf ășoar ă aici pentruuri (vezituie o barieor de accein intermeiul a două t 5 minutetransport î

iilor verzi

lui 2015 (im

of 2015 (ima

tului că r să fie plan

ni seminficceperea lucimportantde apreci

ea sa.

ame foarteaici până la petrece tig. 5.56) cr ă în parcusat și de cdiul linieirasee de mde mers p

n comun a

urbane

gine: Diana

ge: Diana Cul

ezolvareaată în acea

ative.r ărilor de eentru sociarea și sprij

variate de persoanempul liberorelate cugerea cartitre persoa

de tramvaitrou (U8 s

e jos. Toatntregului o

ulescu)

escu)

disputei custă zonă să

xecuție, Pal, culturalinul comun

utilizatori.în vârstă calături de arestul țesu

erului.e care nu(M10) care vestși

e cele treiraș.

privire la beneficieze

rcul Mauei artistic alității locale

De la tinerire folosesclți membriitului urba

locuiesc îe bordează2 spre est)circuite a

97



Elabor

Fig. 5.5

Fig. 5.5

area unei

6 – Parcul M

6 – Mauer P

etode de

auer: accesu

rk: entrance

naliz ă a c

i, circula ții,

, circulations

lit ăț ii spa

onificarea u

, zoning of th

iilor verzi

ilizărilor obs

e observed us

urbane

ervate (plan sages (backgro

uport: Googlund plan: Goo

Maps)

gle Maps)

98



Elabor

utilizatutilizatde persPrezențspațiuladolesccelelaltcoboar ă priveliș

Acesta,și parcnumero polarizde mar

Fig. 5.58Mauer;

utilizatodinspre

Fig. 5.58MauerPthe userplaygro

în care precădeIntensit

area unei

În weeken pentru gr ri. Locul dane repre

a copiilori de joacă enți sau ti facilitățidinspre st

tea asupraDuminica

devenit întl. De-a l

ase eveniază periodi amploare

– Vedere cse remarc

i din zona pentrul parc

– View overk; it may

groups of thnd

Parcul esteutilizatoriire în parteatea circul

etode de

însă situațătare și pie joacă amentate de f determină vezi Fig. 5eri) se pozi echipameadion încerașului, să

spațiul se

re timp o angul aleiiente (con

c diverse tirganizate

tre esplanaă concetrar

ntru picniclui

looking thee observede picnic are

str ă bătut aaccesează

de sud ațiilor prec

naliz ă a c

a de schimcnicuri. Eslasat către

amilii (bunașezarea a.58). Grupiționează snte care găe și el să se bucuretranformă

racție turis principalecerte, spe puri de utilficial (vezi

a verde a Pea grupuri

că tre locul d

green esplahe concentr toward the

ât de alei aiverse zon

parcului, îm și disp

lit ăț ii spa

bă. Sâmbătte interesa mijlocul pci, părinți,cestor grurile formare sudul

zduiesc diie foarte ue razele sosub influe

ică a orașși în parttacole deizatori. ÎnFig. 5.59).

arculuior de

e joac ă

Fila

ade oftion ofcentral

FiM

menajate c ale acest zona esplunerea ale

iilor verzi

a esplanadtă de re

arcului polcopii) careuri în loc

e din persoonei, de cerse eveniilizat de prelui sau dța activită

lui, aducea sudică divertismnele cazuri

. 5.59 – Parusique 201

. 5.59 –sique festiva

ât și de o sia. Traseelanadei ver lor amena

urbane

verde dinarcat pozirizează gr

își petrecuri cât maane cu vâr le mai muente. De

rsoane car oar să se oții târgului

umeroși vi esplanadnt, sesiun, parcul gă

ul Mauer îndesf ășurat

auer Parkl held in Jun

rie de pot improvizi și a taluate și acel

partea de sionarea gr puri de 10timpul libei favorabilte similarelte ori în aasemenea,e doresc săihnească.de vechit

zitatori car i verzi se

de dansduiește chi

timpul festin luna iunie

during thee 2015

ci rezultatte sunt coului de lâor improvi

d-vest este purilor de până la 30 împreună.e accesării(în generalropiere de

aluzul care contemple

uri Mauer.

acceseazădesf ășoar ăetc.) care

ar concerte

alul Fête d

Fête de la

din modulcentrate cgă stadion.zate pot fi

100



Elabor

observadiverse

care pr Eberswde aște

mici gr care suacesteidepozit

Fig. 5.60

Fig. 5.60

Fig. 5.62

Fig. 5.62

principdintre e

area unei

te în Fig. 5zone ale pantrarea a

ia diferenalder și aletare sau ca

P ă durea d

puri de utițin concertzone este uarea gunoi

– Intrarea a

– The amph

– P ădurea d

– The ash fo

P ă durea d

le. Alveolsplanada v

etode de

.56, prezercului se d fiteatru ea de nivelea principaun amfitea plopi estelizatori car e improviztilizată în r lui rezultat

mfiteatru

itheater entr

e frasini

rest

e frasini

creată prirde și alee

naliz ă a c

tată mai susprinde ur te amplasadintre esp

lă dispusă ru pentruadiacentă ie fac picnite (vezi Fi

elație târgudin activit

nce

ste una d

realizareaa adiacentă

lit ăț ii spa

s. Din punătorul dec

tă în parteaanada ver e direcțiaiverse eventr ă rii am

. În weeke. 5.61). D

l de vechittea târgulu

Fig.

Fig.

Fi

Fi

intre secve

unui zid d înglobeaz

iilor verzi

t de veder upaj (de lade sud a Pe și pietonord-sud)imente (veiteatru și gd, această minica, înri (expune etc.).

5.61 – P ădu

5.61 – The

. 5.63 – Tere

. 5.63 – The

nțele ce p

sprijin în t un grup d

urbane

al modulsud către narcului Maalele adiacste utilizati Fig. 5.60zduiește pzonă estenele cazur ea de prod

ea de plopi

oplar forest

nul de basch

asketball co

ot fi întâl

repte carearbori pla

i în care sord - vezi Fuer. Pachetente (trotuîn weeken).e parcursultilizată dei partea deuse de cătr

et

urt

ite de-a l

reia diferentați regul

nt utilizateig. 5.56):ul de treptearul Str ăziid ca un loc

să ptămâniicătre artiștinord-vest a vânzători,

ungul aleii

ța de nivelt pe câteva

101



Elabor

rândurielemenspațiu).(vezi Fi

de aseactivităactivită

care pr În timp

însă înîn acea

parculu pentruspațiusporturi

Fig. 5.64

Fig. 5.64

este unhorizon

să ptăm

29 Petan

bile mici

area unei

care intersele construÎn weeke

g. 5.62).Terenul de

enea, realilor sportii (de exemmfiteatru

ia panta tal să ptămâ

weekend eltă perioadă

Peluza ma

i. Aceastaicnic și gr evine sup în aer libe

– Amfiteatr

– The amph

P ă durea d

spațiu relatalis ) care înii (în gen

ue este un jo(le cochonne

etode de

ectează șictive perid, acesta

baschet eszat astfele, dar în plu graden

l amplasatluzului dinii acest sp

este inten, utilizareare repreziste folosităătare (vezirt pentru.

l

itheater

sophora iv izolat, r înconjoar ă

ral după-a

c de origine f ) cu bile mai

naliz ă a c

ietonalul.etrale sauăzduiește

te o altă sencât să pr rioadele d pentru spe pus față d pre stadioțiu este uti

folosit pesa se extintă partea preponder Fig. 5.65).oncerte i

ste o altă etras, dator pe toate laiaza) pentr

ranceză (undmari, de met

lit ăț ii spa

Spațiul estietrele deserie de

cvență dispeia diferen utilizare ictacole - v terenul d

pentru of lizat mai c

tru spectae în fapt a

cea mai ient pentruOcazional

provizate

Fi

Fi

ecvență aită masivulurile. În geu desf ășura

este cunoscl cu diametru

iilor verzi

e utilizat îmari dimeoncerte or

usă de-a lua de niveltensă a pazi Fig. 5.6 baschet pri o zonă rând pentr

ole improvupra întreg portantă aelaxare în, către sudsau pentru

. 5.65 – Pelu

. 5.65 – The

plasată deui de arbușneral acestrea jocurilo

t și sub numl între 7și 8 c

urbane

general psiuni careanizate a

ngul aleii. În generacului el de).aleea prin

menajată contempl

izate de cir lui taluz a

esplanadeimpul să pt tot în timorganizare

a mare

ig lawn

a lungul alti r ășinoșispațiu estede petanq

le deboules )m;

entru ședesunt ”risipi-hoc de di

rincipale.l spațiul evine suport

cipală esteestinată sparea imagi

c (vezi Figl stadionuli verzi dimânii, iarul weeke

a de diver

eii princip(realizat diutilizat pe t

e29 (Fig. 5.

ce presupun

e (folosinte” în aceser și artiști

cesta este,te destina

pentru alte

un elemenectacolelor.ii orașului,

. 5.64). Toi.sud-vesul

n weekendului acese jocuri și

le. Aceasta Juniperus

t parcursul66).

e lovirea unei

102



Elabor

intens picniclocul es

Fig. 5.6

Fig. 5.6

prezenț pe de asă ptămconcert(vezi Fcampar

includespațiul

Fig. 5.6Fig. 5.6

area unei

Locul de j

e parcursuiind instalate utilizat s

6 – P ădurea

6 – The soph

P ă durea d

a ”pereților ltă parte danii prepon

e improvizg. 5.68).e informală Gr ă dina g

o serie deămâne în g

8 – P ădurea8 – The birc

etode de

oac ă (1) el weekendte chiarși îoradic, ac

de sophora

ora forest

mestece

” vegetalitorită imagderent pente, petrececazional,de către tual ă este oelemente peneral neut

de mesteceni forest

naliz ă a c

te pozițiolui, în strân interorulivitatea co

i este o ze o bordeainii oferiteru relaxareri în aer liatorită izoiști.

parte a par unctuale ailizat în co

lit ăț ii spa

at către pnsă legătur acestei zoncentrându-

Fi

Fi

nă care oză către vede mestec. În week er, grupur

ării pe car

cului careenajate ca parație cu

FiFi

iilor verzi

rea centrală cu activie îngr ăditese către di

. 5.67 – Loc

. 5.67 – The

er ă o atmot și est, izni. Aceastnd însă sp care fac pe o ofer ă,

are să aibre permitspațiile adi

g. 5.69 – Gr ăg. 5.69 – The

urbane

ă a parculatea de pi(Fig. 5.67).ineață sau

l de joac ă (1

playground

sfer ă difer lând-o față este utilizațiu găzduiicnic, utilicest spați

un statutesf ășurareaacente (ve

dina goal ă garden emp

i. Zona enic, uneori

. În timpuldupă-masă

)

(1)

tă pe de o de restul sată sporadiește variatatori de sl

este folos

edefinit.de activit

i Fig. 5.69

ty

te utilizată mesele desă ptămânii,.

parte pri pațiilor, iac în timpul activități:ckline etc.

it și pentr

eși aceasta

ți sportive,.

103



Elabor

(ocazioParculimaginrealizatcrează

peluza

sau arbde ase

relaxar

Fig. 5.70

Fig. 5.70

de topi parcul

bordeacupluri.

diverseși pune

area unei

Bazinul cu

al) contacalkplatz.interesant

e la sud fațiște camer

Peluza mi

are , ampl

și sub for enea, un

, însă inten

– Bazinul c

– The rays b

Gr ă dina in

ria și elemropriu-zis

ă această i În weekenFerma Mo

animale dola dispoziți

etode de

raze estecu o supr ona care î

ă prin efec

ă de bazin,verzi care

ă este repasată către

ă de gard pațiu care

sitatea utili

raze

asin

terioar ă esnte contruii Strada Sc

cintă. Spațd aceasta gitzhof estemestice (pe o serie de

naliz ă a c

zonă destiafață de apngobează ul de ogli

printr-o seinvită la reezentată dzona de niu sau lianofer ă mai

zării nu var

e reprezentte. Acest shwedter, re

iul este în gzduiește u o amenajasări de cur activități ș

lit ăț ii spa

nată prepoă. Acesta aazinul prodire și încie de masilaxare.

o deschird a parcue prinse pemultă inti

iază foarte

Fig.

Fig.

ată de o aațiu speculdând o at

eneral utilieori petrec

re dedicată e, iepuri, c evenimen

iilor verzi

derent relrticulează iriu-zis est

urajează coe de arbuș

ere, de diui. Bordar structurileitate. Ace

mult pe pa

5.71 – Peluz

5.71 – The b

enajare car ează difereosfer ă inti

zat pentru r eri aniverscopiilor, uai, capre ete pentru co

urbane

xării și înntersecția

realizată ntemplareati cu înălți

ensiuni ma acesteiae delimitata este fol

cursul să pt

mic ă

g small

e înglobeața consideă creată pr

elaxare dere (vezi Fide aceștia.). Ansammunitatea l

fapt singur intre Parcastfel încăt (Fig. 5.70i de peste

lt mai redcu ziduri ve ale parcosit în ge

ămânii (Fig

ă o serie drabilă de niin zidurle

ersoane sig. 5.72). pot intra îlul are unocală (vezi

care ofer ăl Mauerși să ofere o). ”Razele”2,00 metri,

use față deerzi (arborilui), creazăeral pentr

. 5.71).

modulevel dintreerzi care

gure sau

contact col educati Fig. 5.73).

104



Elabor

Fig. 5.7

Fig. 5.7

dotări pfi utiliz

împrej prepon

Fig. 5.7

Fig. 5.7

5.4.4 C

împarte5.76, ia

categor

area unei

2 – Gr ădina

2 – The inter

Locul de j entru diver tă pentru s

Peretele p

uit, astfelerent după

4 – Locul de

4 – The play

omponen ț

Din obser într-o gamr descriere

e de la sud

etode de

interioar ă

ior garden

acă

(2) ese grupe de port. Spațintru escal

fiind co-masa atât î

joac ă (2)

round (2)

cadrului

ațiile realiă variată da lor se re

către nord)

naliz ă a c

te amplasa vârstă, acel este folosd ă reprezitrolat conn timpul să

egetal

zate pe te elementeăsește în

:

lit ăț ii spa

F

F

t în parteastuia fiindit mai intentă cea matactul cu ptămânii c

F

F

en, vegetaegetale. Pele ce ur

iilor verzi

g. 5.73 – Fer

g. 5.73 – Mo

nordică a-i asociată s după-mai nordică alocul de

t și în wee

g. 5.75 – Per

g. 5.75 – Th

ția lemnoaziționareaează (ele

urbane

ma Moritzh

itzhof Farm

parculuișiși o supraf a (vezi Figmenajare aoac ă (2) .end (vezi

etele de esca

wall for cli

ă prezentacestora poentele sun

f

ofer ă echiță mineral. 5.74). parcului.Spațiul eig. 5.75).

ad ă

bing

în Parculate fi obser t prezentat

pamenteși care poate

cesta esteste utiliza

Mauer sevată în Fig. în fiecare

105




107

Aliniamente

aliniament de platani amplasat de-a lungul Str ăzii Gleim, la nord de zona bazinului

cu raze ; este format din exemplare tinere de Platanus x

acerifolia

aliniament de cire și

japonezi

amplasat de-a lungul Str ăzii Schwedter, adiacent zidului de

sprijin care preia diferen ța de nivel dintre zona propriu-zis ă a

parcului și strad ă; este format din exemplare tinere de Prunus

serrulata 'Kanzan'

Grupuri vegetale omogene

grup de plopi pozi ționat lâng ă intrarea din partea de sud; exemplarele de

Populus sp. sunt plantate regulat pe rânduri

grup de frasini intersecteaz ă aleea principal ă în partea de sud; exemplarele de

Fraxinus sp. sunt plantate regulat pe rânduri

grup de plopi și stejari

columnari

amplasat pe taluzul de lâng ă stadion de o parte și de alta a zonei

amfiteatrului; exemplarele de Populus sp. și Quercus robur au

form ă columnar ă, iar prezen ța lor direc ționeaz ă privirea c ătre

diverse puncte ale amenaj ării

grup de sophore amplasat pe aleea principal ă, în zona locului de joac ă (1),

exemplarele de Sophora japonica sunt plantate aleator

livad ă de peri (1) amplasat ă adiacent peluzei mici; este format ă din exemplare de

Pyrus sp. plantate regulat pe rânduri

livad ă de corcodu și ro șii amplasat ă în zona Fermei Moritzhof; exemplarele de Prunus

cerasifera ‘Pissardii’ sunt plantate regulat pe rânduri

livad ă de peri (2) amplasat ă în zona Fermei Moritzhof; este format ă din

exemplare de Pyrus sp. plantate regulat pe rânduri

Zone / masive

zonă de leg ătur ă cu taluzul

stadionului

amplasat ă adiacent intr ării sudice; înglobeaz ă exemplare

columnare de Populus sp ., Betula pendula și Prunus cerasifera

zonă cu vegeta ț ie

destructurat ă

amplasat ă în partea de vest a parcului; înglobeaz ă exemplare de

Betula pendula , Populus sp , Platanus sp. , Prunus cerasifera

etc., care îns ă nu sunt structurate într-o amenajare coerent ă și

au c ă pătat în timp un caracter s ălbatic




108

masiv de mesteceni amplasat la nord fa ță de locul de joac ă (1), exemplarele de

Betula pendula sunt multi-tulpinale și sunt plantate aleator,

coroana acestora aplecându-se pân ă aproape de p ământ

zonă cu plante pentru locuri

umede

înso țește bazinul amplasat la cap ătul aleii principale; vegeta ția

arborescent ă este format ă din exemplare de Acer platanoides și

Salix alba ; la nivel arbustiv apare Ligustrum vulgare la care se

adaug ă o serie de plante erbacee care prefer ă solurile umede;

zona are un caracter majoritar spontan

zonă de leg ătur ă cu Parcul

Falkplatz

amplasat ă la jonc țiunea dintre Parcul Mauer și Parcul Falkplatz;

înglobeaz ă o serie de ”raze” formate din specii de arbu ști

( Ligustrum vulgare , Syringa vulgaris etc.); zona mai g ăzduie ște

și exemplare mature de Aesculus hippocastanum ¸ Acer sp. ,

Quercus sp. etc. ce apar țin în fapt vechii amenaj ări con ținute de

Parcul Falkplatz

gr ădin ă cu topiaria amplasat ă la sud fa ță de Ferma Moritzhof; zona înglobeaz ă o

serie de module de topiaria realizate din Buxus sempervirens ;

pe trei laturi (nord, vest și sud) aceasta este bordat ă de un zid

verde format din Fagus sylvatica care mascheaz ă elementele

constructive care preiau diferen ța de nivel dintre strad ă și parc;spre est zidul este acoperit de liane

Alte elemente vegetale

coridor verde încadreaz ă aleea principal ă în partea de sud; este alc ătuit din

exemplare de Prunus sp.

pâlcuri de ienuperi bordeaz ă latura vestic ă a aleii principale pe toat ă lungimea

cuprins ă între pădurea de frasini și pădurea de sophora ; sunt

alcătuite din exemplare de Juniperus horizontalis

perdea verde bordeaz ă latura de vest a parcului, de la intrarea sudic ă pân ă la

locul de joac ă (1) ; elementul are un aspect discontinuu și este

alcătuit din exemplare de Robinia pseudoacacia , Aesculus

carnea , Aesculus hippocastanum , Prunus cerasifera , Pyrus sp.

perete verde (1) amplasat între pădurea de mesteceni și aleea principal ă, acesta

ascunde diferen ța de nivel dintre cele dou ă zone; elementul

vegetal este alc ătuit din Fagus sylvatica ; forma sa este p ăstrat ă către aleea principal ă prin t ăieri



Elabor

perete

perete

5.4.5 I

Parcul

Fig. 5.circulâ Fig. 5.

poplar

area unei

erde (2)

erde (3)

terac țiune

Din punctauer, obs

O serie deinstalarea eFig. 5.77).elemente v

observată presiunea earborilor. Iaer ării solu

77 – Ma șid în zona p

7 – Garbag

orest

etode de

a cu veget

de vederervațiile di

activități pchipamentO dovadă agetale este

ai ales înxercitată deșirea la sui (vezi Fi

ă pentru cdurii de plop

collection c

naliz ă a c

amplasatmultitudinvulgaris e

nefiind coeste atribuamplasatexcalad ă ;și de arbucazul anteacesta îl a

ția

al activităț

teren au ar

ecum fololor necesa faptului că evidențiat

cazul arboe circulația prafață a5.78).

olectarea gi

r, circulati

lit ăț ii spa

de jur împe de speciitc.) însă elnduse sauită datorită e jur împr este formati (denumirior, este ae)

ilor și acțiătat următ

sirea mașie pentru c acest aspe de apariți

ilor înglob utilizatorilr ădăcinilor

noiului, Fa

g in the F

p

iilor verzi

rejurul pel( Rosa cani

mentele vormate prirolului de jurullocul

atât din ar ea de perettibuită dat

nilor carearele:

ilor pentruoncerte coct reprezint r ădăcinilo

ați de zonor are impindică dej

g. 5.78 – R ăborilor din

g. 5.78 – R

plar forest a

urbane

zei mici,a, Ligustr

getale autundere (

aravan pei de joac ă

ori (major e a amenajrită rolului

au impact

colectareatribuie la

ă deja o pr la suprafa

pă durii d ct asupra

a problem

ăcini ie șite lona pă durii

ots emergin

ea

este formam vulgare

n caracterenumireaare îl are)(2) și a pe

itar Populu

rii vegetal de parava

asupra ve

gunoaielor tasarea tere blemă pența solului c

e plopi . Desistemului

în privin

a suprafa țae plopi

g from the

t dintr-o , Syringa

sălbatic,e perete

etelui de

s sp. ) cât, ca și în pe care

etației di

sau pentr nului (veziru anumiteare poate fi

asemenea,adicular ala tasării și

olului în caz

oil within t

109

l

e



Elabor

Fig. 5.prindetârgulu Fig. 5.affectethe Su

area unei

Legarea bi bile metaliexemplare perdeaua vsophore (vmesteceni .

9 – Arboreea bicicletei de duminic

9 – Tree bel by bikes aday fair

Prinderea ade r ăni sa perimetralutilizatoriimâncare s

Duminica r n cadrul tâ

În perioadeeste utilizaFig. 5.83)toaletele ecn compon

cauza schi

etode de

icletelor de au potende arbori.rde din vezi Fig. 5.8

in zona per lor pe par

onging to thttachment d

diverse o la ruperefață de pel

prind deu diverse

amurile ungului (vez

le în care pă ca ”toalși are avaologice insnța acestu bării acidi

naliz ă a c

trunchiulialul de aserie de a

tul peluzei

) precumș

elei verzi , af cursul desf

reen curtauring the co

iecte de ra ramurilor

uza mare aceștia obidecorațiun

r arbori de Fig. 5.82).

arcul estetă publicătajul de aalate de or element vății solului

lit ăț ii spa

arborilor, f rovoca r ănstfel de r ămari (vezii în ceea ce

ectat deșur ării

Fibam

in area,urse of

Fiba(d

urile arb. Cei mairecum șiecte persoi (baloane,

vin standur

oarte aglo deoarece

putea fi f ganizatoriiegetal sufe.

iilor verzi

losirea dei care să di sunt viziFig. 5.79), privește v

. 5.80 – Exză a trunchitalice (în ca

. 5.80 – Sopse was affering the pet

rilor contrifectați înei din pă d

nale (îmbr panglici,

i pentru ex

erat (dar nconformațlosită grat

unor concer ă atât din

urbane

lackline , jcă la debiliile deja lala unele exgetația car

emplar delui a fost af rul jocului

hora japonicted by hitnque games

buie, de ascest sensrea de m

ăcăminte, pancarte e

unerea spr

numai) za acesteiais (de exete). Astfelcauza rupe

curile detarea ulteriarborii car emplare di formează

ophora japoectat ă prin le petanque )

a specimensing it with)

emenea, lasunt arbori steceni . Dgenți etc.)tc. - vezi

e vânzare a

na peretel

ofer ă inti plu ca al

, exemplarerii crengilo

etanque coar ă a uno alcătuiesc grupul deă durea de

nica a c ăruvirea cu bil

whose trunmetal ball

producereai amplasație multe ori pungi cFig. 5.81).

produselo

i verde (1)

idate (veziernativă lale care intăr cât și di

110



Elabor

Fig. 5.unui ar Fig. 5.8branch

Fig. 5.8verde (

Fig. 5.8wall (1)

partea

puternifost elia taluz

area unei

1 – Decora țbore în zona

1 – Decoraties in the birc

3 – Conform )

3 – Conform

Deși nu fatilizatorilo

afectată, sinat comp

lui stadion

etode de

iune r ămas ă pă durii de m

ns remainin forest

aț ia element

ation of the

e obiectuleste amin

uprafețelelet, lăsândlui (vezi F

naliz ă a c

prins ă de resteceni

g hanged by

lui vegetal p

reen elemen

direct al aită aici și v

erzi avândoc unor cir g. 5.84).

lit ăț ii spa

amurile Fica

the tree Fiu

erete Fim

t green Fian

estui studiegetația er

un aspectculații imp

iilor verzi

g. 5.82 – Exdrul târgulu

g. 5.82 – Eing trees bra

. 5.84 – Circri și pe pant

. 5.84 – Impd the stadiu

u, din cauacee gazo

recar. Înovizate cu

urbane

unerea spr utilizând ra

posing pronches

ula ții improa taluzului s

rovised circ slope

a presiuniiantă preze

ulte cazuri precădere î

vânzare amurile arbo

ucts for sal

izate de-a ladionului

lation over t

pe care otă pe sit.

, acest palin zona pel

roduselor î ilor

e at the fai

ngul peluzei

e big lawn

suportă diceasta este

r vegetal a zei mari și

111



Elabor

5.5 A 5.5.1 E

KöpeniBrande(vezi Fiodată cabandoconsideanilor ’conflictvedere

Fig. 5.8Görlitz Fig. 5.8Railway

coordode negdemerssunt oactivitacopiilor lansatcompa

area unei

LICAȚI

oluție și cParcul Görlcker în 1 burg și Sg 5.85). Stu separareate într-un

rare la ace70 ideea aelor pe car oziționare

– Vedere ar (sursa imag

5 – Aerial v Station area

La începutat de Irmgociere rearilor de rerite din cea industri și a piscin concursia Freie Pl

etode de

E IN SIT

nceptitzer a fost65. Aceasxonia, utilția a funcția Belinulu spațiu ver a vreme cfost reluat le-ar fi p sitului (v

riană de lanii: Kramer,

iew from 19 (image sourc

l anilor ’8ard și Dietizate culizare a uuza probllă desf ășuei Spreew pentru elanungsgrup

naliză a c

U III: P

amenajat pta era stazat atât peonat până . Încă dine al orașulnstruireaă pentru atut crea întzi Fig. 5.8

920 a zonei013)

20 over Göre: Kramer, 20

apare grur Klette. Poate păr țilui parc. Asmelor tehată anterioidplatz, to

borarea ple Berlin G

lităț ii spa

RCUL

e locul fostia finală ntru transpupă cel deacea peri

ui, care a f nui drumfi însă dinre adminis). (Berlin.

Gării Fig.Kra

litzer13)

Fig.Kra

ul de inițiin intermee interesatfel, se încice cauzat. În 1984 at atunci fiinului dembH. (Kra

iilor verzi

ÖRLIZ

ei gări cu aa traseuluiortul de mal Doileaadă aparest însă resxpres carenou abanrațiile Berle, 2015g)

5.86 – Zonaer, 2013)

5.86 – Görer, 2013)

tivă locală iul a nenue, acestaepe cur ățar e de stare început cod amenajmenajare

mer, 2013)

urbane

R

elași num care legarf ă cât șiăzboi Monidea transinsă deoar

includeaonată, denului de E

örlitzer în

litzer Area

Parcul Göărate întâl

reușește sa terenulu precar ă strucția F

te și câtev Parcului

, construit Berlinul

pentru celdial, fiindformării aece autoriti acest ter ata aceastst și de Ve

nul 1976 (s

în 1976 (i

litzer (Gör niri, discuță determi, dar în 19 solului,rmei Gloga pajiști. ÎGörlitzer,

pe câmpulde zonelede călători poi închisăestei zonețile luau în. În jurul din cauzat, având î

rsa imaginii:

age source:

itzer Park )ii și sesiunie reluarea1 lucr ărileenerată deu destinată 1985 estecâștigat de

112



Elabor

vârsteleacelașistării pspecii a permitădiferite.contemreliefula clădir denumi

numero

Fig. 5.8(sursa i

Fig. 5.8source:

amenajcare se

area unei

Proiectul d, care să gă

timp microecare a solutohtone,traversare

Axul prila diversea fost puteii ce adă pot Pamukka

asă în acest

– Ansamblaginii: Kram

– Pamukkaramer, 2013)

Această p

rea aferenconstituie

etode de

e amenajar zduiască oclimatulșilui, speciiepretențio rapidă acipal urme perspectivnic modifitește piscile care a

cartier - c

l Pamukkalr, 2013)

e ensemble

imă zonă

ă Gării Gîntr-un su

naliză a c

e își propugamă variaechilibrâne utilizatese față deitului, darază traseul. Situl est

cat prin reaa. Pe pantea rolul

parcul no

din partea d

laced in the

mai adă p

rlitzer. Zo port versat

lităț ii spa

ea realizaă de activi raportul

au fost ateapă și nutri

și parcurg vechii lin organizatlizarea unu creată a f e a facili

creat (vez

e nord-vest

North-West

stește și

a centrală il pentru

iilor verzi

ea unui spăți (sport,egetal-mint selecționenți. Aleilerea acestuiii de cale pe trei zoi deal de pst amenaja

ta identifi

Fig. 5.87).

Parcului G

part of Görli

rei clădiri

înglobează gamă lar

urbane

țiu adresaecreere, joeral din acte. Au fost au fost coa ca o sucferată și oe distincte.mânt caret un ansamarea com

rlitzer la pu

tzer Park sh

istorice c

o suprafațgă de acti

utilizatori etc.), îmbeastă zonă. utilizate cncepute ascesiune deer ă posibil

. În zona dacoper ă în blu de teranității tur

in timp dup

rtly after op

are f ăceau

ă generoasități. Zon

or de toatenătățind î Din cauza precădere

fel încât săatmospfereitatea de ae nord-vesfapt o partee și bazinee - foarte

inaugurare

ening (image

parte di

de peluză adiacentă

113



Elabor

Canalulînglobemizeazreinterprampel(GRÜ

respectigenerar

și, în cGörlitz

acesta acum îl

Fig. 5.8

Fig. 5.8

5.5.2 A

mici. Padiacen

area unei

ui Landwează și o su în permaretateși int din zonaBERLIN

Implementv în 1997.a în siaj a t

onsecință pr într-o zo

fost înzestumesc cu

– Zona cen

8 – The cent

ccesibilitatParcul Gör arcul disput și cu dotă

etode de

hr, în partrafață de aență pe oegrate în f e nord-vesmbH, 199

rea proiectCăderea Zendinței derin subliniă dens pop

at au contr rag locuito

rală a Parcu

al area of G

eitzer estene de numi din zonă,

naliză a c

a de sud-e pă care per serie de elrma actual, direcția și5)ului a înceidului Berla reconvertrea importlată, lipsită

buit într-oii - îl are la

ui Görlitzer

rlitzer Park

tilizat la oeroase acciar prezenț

lităț ii spa

st, este camite formeemente apaă a parculunelor de tr

ut în 198nului a ini în zone vanței deme de spații v

măsur ă desnivel de or

n vara anul

in the summ

ra actuală suri (vezia sa nu con

iilor verzi

acterizată mai conte

r ținând ve, ca de exen, fragme

și a fostluențat serzi spațiilersurilor deerzi genero

tul de mareș (vezi Fig

i 2015(imagi

er of 2015(i

repondereFig. 5.89)stituie o ba

urbane

e o planta plative dehii gări ca plu: zidul

te dintr-un

finalizată anificativ s

abandonatea începute.se precum

la succces. 5.88).

ne: Diana Cul

age: Diana C

t de tineriorelate cuier ă în par

ție densă ș

recreere.re au fostde incintă,fost tunel

bia 10 aniarta acestdin zonele

. Dezvoltar și versatilit

l pe care ”

escu)

ulescu)

și de famirestul țesurgerea ca

i variată șimenajareaeabilitateclădirileșiietonal etc.

mai târziui parc pride frontier ă

ea Parculuiatea cu care

örli” - așa

lii cu copiitului urbatierului.

114



Elabor

Fig. 5.8Fig. 5.8

area unei

9 – Parcul G9 – Görlitzer

etode de

rlitzer: accePark: entra

naliză a c

uri, circulațices, circulati

lităț ii spa

i, zonificareaons, zoning o

iilor verzi

utilizărilorf the observe

urbane

bservate (pla usages (bac

n suport: Gook. plan: Goog

gle Maps)e Maps)

115



Elabor

de spriÎmprejeste mode a pr permitelemen

Fig. 5.Görlitz Fig. 5.the sou

ajuns uSkalitzde vest

unui nuoarecar

(nord-vzonei lmajoritsuprafedecât îvest și

30 În cont31 As in t

area unei

Acest spațiin care pr uirea are î

dificată luâelua difereformarea de vegetale.

90 – Conf er în zona ta

0 – Görlitzh-east slope

Deși inițial reper impr (traseula sitului - aMarea majmăr cât mae măsur ă î

est), Lübbecului dintea aleiloe, pantelecâte punc

cea de sud

inuare toate f is chapter all

etode de

verde estia diferenn general ond formața de nivee legături

rma ția împuzului din s

r Park’s fe1

parcul aortant la ni12) și a st

sigur ă o buritate a tra

i mare de f greunată

ner (latura partea de

fiind reacestora fiite. De ase-est) se po

tografiile real pictures of G

naliză a c

împrejmua de nivelconformațnui soclu (l) pe carevizuale înt

rejmuirii Pd-est30

ce conforma

ost concepel de oraș.

ției de aută legătur ă

seelor din icilități pene pavajele

dinspre nor nord-est alizate pietnd în geneenea, acce

ate face do

izate în Parcurlitzer Park a

lităț ii spa

t de un gadintre supe opacă (vcu înălțime prijină une spațiile

arcului Fiint

tion at Fito

t pentru aPrezența s

buz Spreecu restul onteriorul ptru toate ca aferente

d) și Ratibsitului. Periș stabilial extremsarea taluzar prin int

l Görlitzer aure taken by m

iilor verzi

d care în arafața parcezi Fig. 5.9 diferită, algrilaj metaadiacenteș

. 5.91 –ării că tre p

. 5.91 – Fenard the cent

adresa netației de maldplatz (așului.rcului per tegoriile deonelor de

r (sud-est)de altă p

at, există de bine reaurilor din iermediul u

fost realizatee, images sou

urbane

umite zonlui și cea

0), însă dincărui rol elic (vezi Fi parc, car

onformațialuza central

e conformatral lawn

oile cartietrou Görlit29) pe Str

it deplasa utilizatori.intrare din

precumșirte trebuieavantajullizate astfenteriorul por trasee

de mine, sursrces will not l

se constita str ăzilo

loc în locste în contiig. 5.91).e sunt însă

împrejmuir

ion of the en

ului, în tizer Bahnhada Weine

ea ușoar ă Deplasare

spre str ăzil

se amenaja menționa permebilitl încât aparcului (zomprovizat

le nemaifiindonger be men

ie și în zi adiacente.structura sanuare acelaceste zone filtrate de

ii în zona

trance area

p acesta af pe Strada - în partea

i accesarea este într-oe Skalitze

ea aferentă faptul că,ții acestonu bălteștea de nord- (vezi Fig.

menționate;tioned;

116



Elabor

5.92).zona pe

Fig. 5.princip

Fig. 5.axis ov

de-a luînconjoaccenturecunos

mai alede zonaatracțiitimpul

5.5.3 U

punctweekenr ămâneaxul loface lede nord

weekenîn apro

area unei

n alt traseluzei centr

2 – Traseual, accesând

2 – Improvr the wester

Pe timpulngul traseear ă peluzaând utilizatcut ca un

s în jurul i Warschauturistice alilei în ciud

ilizareParcul Gör

e vedere ad și zilelerelativ simgitudinal cătura între-vestși clăCele două

d, grupuriierea locur

etode de

u improviale a parcul

improvizattaluzul din z

ised route c slope

opții parclor principentrală, ax

orilor senzief al trafic

tr ărilor dir, cunoscu orașului ta eforturilo

itzer este

l numărulin timpul silar ă. Astfeare strabatstr ăzile Glirile din aocuri de jo

elativ mariilor de joac

naliză a c

t de dimeni (vezi Fig

care continna de vest

ntinuing th

l este lumiale și în pul transver ția de nesianților de

spre Stradă pentru vicmai din ar depuse de

tilizat cu i

i de persoă ptămânii,, se poate parcul de-gauerși Flropiere, pr acă prezen

care fac piă datorită p

lităț ii spa

siuni impo. 5.93).

ă axul Fipel

e main Fila

nat foarteuncte impal, zona curanță datroguri din

Skalitzerața alternatceastă cau autoritățil

tensități di

ane intensi presiunea bserva că a lungul tr ackenstein,cumși zoe pe sit po

cnic sau grezenței co

iilor verzi

rtante este

. 5.93 – Tuza centrală

. 5.93 – Imn of the par

lab. Corpurtante alefenelelor).de faptul

Berlin. Preși dinsprevă și unde

ă) r ămânelocale pen

ferite de-a

tatea utilizxercitată asunt utilizaseului fost zona ”incia peluzei carizează î

ătare. Acesiilor.

urbane

reprezentat

aseu improa parcului

rovised ro

ri de ilumi parcului (Lumina acă în prezezența acest

trada Flacgroundși problemă

tru rezolva

lungul să pt

ării fluctueupra zonele cu precăi căi ferattă” formatntrale.zonele adi

tea tind de

de o scur

vizat care

te crossing

nat sunt pr axul centrastora estet Parcul Gora în cadr

kenstein (levenită un importantăea proble

ămânii. În

ază întreor care coere următ, axul trană de taluzu

acente lor,

igur să se

ătur ă peste

raversează

the central

zente doal, aleea censă difuză,rlitzer estel parcului,

gată direc din marile chiarși peei.

imp ce di

erioada de pun parcularele zone:versal carel din partea

mai ales î

oziționeze

117



Elabor

activitaadiacen persoan

terenuri parculu

alternattaluzul

transve

observaStrada

Aceasta pavate

unul diutilizat

adiacen plajă, îutilizărifolosită

Fig. 5.9Fig. 5.9

area unei

Utilizareaea grupurilte intr ăriloele cu copiParcul îngl de sporti, fiind poziTraseul car ivă creată i, care ofer În cadrul

sal care traDin punctt următorukalitzer pâ

P ădurea d

înglobeazn care sunt

ntre punctde regulă d

Panta ver

t zonei păd

generali între pri, animându

4 – Pădurea4 – The map

etode de

onelor dinor care se

unde ace.obează șiau de locționate prae str ă batede utilizat

ă spații retr arcului, ut

versează zde vedere

decupajnă la Canale ar ț ari e un grupintercalate

le în caree utilizatorie reprezinurii de ar ț

e către uta și cea dse într-o o

de arțarie tree forest

naliză a c

interiorulocupă cu vste grupuri

serie deri de joactic de o paarcul pe toori. Potecaase față delizarea cot

na peluzeial moduluide la nordul Landwete amplasae ar țari m alveole ve

sunt preze doar pentr ă taluzulri (vezi Fiilizatori tie-a doua precare măs

lităț ii spa

parcului dânzarea desunt prez

one împre. Acestea

rte și de altată lungim bătătorită restul actividiană a m

centrale, caîn care su

-vest cătrer) detaliattă chiar llti-tulpinalzi aferente

nți comer traversareealului art. 5.95). Aeri. În ter arte a zileiur ă după-

FiFi

iilor verzi

către pubnarcotice.nte sunt î

jmuite car sunt de rea a traseulua sa a pride acești

tăților careai dus și l

re este foar nt utilizatesud-est, reai sus, în

intrarea îi plantați r arborilor (

ianții de.ificial careesta este f n s-a put

. Astfel, înasa și sear

. 5.95 – Pant

. 5.95 – The

urbane

icul larg tie poate ob general e

sunt în ggulă atașat longitudiit în timp,acceseaz

se desf ășo formarea

te intens utdiverse zospectiv diFig. 5.89:

parc dinegulat de-aezi Fig. 5.

arcotice,

acoper ă plosit sporat constata prima vari.

a verdereen slope

nde să fieserva faptvitate de

eneral repr e uneia dial.către parte partea s

ar ă în parc.unui trase

ilizat.ne ale par zona de t

spre Strad lungul un94). Spațiu

otiv pentr

iscina Spr ic pentru r doar o diantă zona

corelată cl că zonelexemplu de

ezentate detre laturile

a vestică, o perioar ă a

alternati

ului a fosangență c

Skalitzer.i suprafețel reprezintă

care este

ewaidplatelaxare saerențiere aeste rareori

118



Elabor

piscineiFig. 5.9și ca lo

Fig. 5.9Fig. 5.9

parculuîn gene platfor

Fig. 5.9clădiriCafeneFig. 5.9be obsMitz C

Gării5.97).

area unei

Gr ădina a

. Acest spa6) care ofe pentru ca

6 – Grădina6 – The hidd

Pamukkal

i. Aceastaral de tiner e betonate

7 – Perspectipăstrate dinua Edelweis

7 – Overvierved the bufé, Edelweis

Cafeneaua

örlitzerșilădirea în

etode de

cuns ă estțiu este utilr ă însă și p pare infor

ascunsă en Garden

este reprefer ă un pui pentru rel și din supr

vă din zonaansamblul

s și Centrulfrom the P

ildings retais Café and

Isa Mitz

care au foslobează și

naliză a c

e un spațiizat de regosibilitatea

ală de căt

zentat de r ct de obseaxare sauafețe de le

amukkale;ării Görlite Asistență

amukkale aed from threuzer Socia

ste instala

t păstrate îun minigo

lităț ii spa

identificlă de comede a obser re turiști.

ămăș ițele avare a zonocializare.n susținut

e fundal, îner, respecti

Socială Kreuea; in the b Görlitzerl Assistance

tă într-una

n cadrul nlf atr ăgănd

iilor verzi

t la partercianții dea vecinătă

menajării-alor adiaceSpațiul of de structu

partea stân (de la stînzerckground, tailway Stat

Center

dintre clă

ii amenajăastfel tine

urbane

superioar arcotice, f ile. Spora

mfiteatru cte (vezi Fir ă zone dei metalice.

ă a imaginiia la dreapt

ward the leon, namely

irile care

ri (clădirili sau fami

ă a dealuliind un locic, spațiul

oncepute l. 5.97)și e ședere co

pot fi observ): Cafeneau

ft part of th(from left to

au apar țin

fiind viziii cu copii

i adiacenretras (vezieste utiliza

instalareaste utilizatăstituite di

ate cele treia Isa Mitz,

image canright): Isa

t odinioar ă

ile în Fig.. Utilizarea

119



Elabor

Ocaziocartieruzonă se pentru j

Fig. 5.1peluzei c

Fig. 5.10with tre

grupeluminișechipadoua pa

utilizatsă ptăm

Fig. 5.1Fig. 5.1

intensitmici, c

area unei

al, acestalui, instala prelungeștocuri cu mi

0 – Grupuru arbore

0 – Groupsarea

Locul de j

ici de vâul din paentelor derte a zilei.Terenul d

pentru pranii câtși î

02 – Peluza02 – The cen

Peluza cen

ăți diferite pluri sau p

etode de

găzduieșteea de echi cu o platf ngea.

de utilizato

f users settl

ac ă (1) esstă. Supratea sud-v

joacă. Spa

sport (1) cticarea deweekend.

entrală tral lawn

ral ă este u pe parcursersoane sin

naliză a c

diverse acamente de

ormă beton

ri așezate în

d within th

te o zonă ața este pstică a a

iul este util

este o altă jocuri cu

na dintre cl zilei. As

gure care u

lităț ii spa

iuni punct joc etc. -ată (adiace

zona Fig.

zon

lawn Fig.with

mprejmuitternic pla

cestuia caizat pe tot

zonă împr ingea mai

le mai anifel, în priilizează zo

iilor verzi

ale organivezi Fig. 5tă clădirii

5.101 – Lo peluzei cu a

5.101 –in the loan

, amenajattată, însă e înglobearcursul să

ejmuită aales după-

ate zone aa parte a

na pentru r

urbane

ate de co.101). În pcentrului s

de joacă trbore de o a

emporaryith tree by a

ă prepondeactivitatează și ce

ptămânii c

arcului. Smiazași s

e parcului.ilei pot filaxare. Că

unitate (sartea de ncial) utiliz

emporar orociație

laygroundn associatio

rent pentruse concent mai ma precădere

prafața gare sear ă at

Utilizareaobservatere cea de-a

rbători alerd, aceastătă mai ales

anizat în

organized

joc pentr rează cătree parte aîn cea de-a

zonată estet în timpul

sa cunoașteici grupuri doua parte

121



Elabor

a zilei pentru

datoratDe aseamenaj

Fig. 5.adiaceFig. 5.placed

propus precummediusoiuriutilizatintermetineri p

etc.) încampea

diverseactivităaceastă

în faptcartierEa se c

area unei

pațiul se aelaxare, soÎn zilele c umbrei geenea, o sere (pozițio

03 – Utilizat peluzei cen03 – Usersext to the c

Livada din

sensibilizar și promovurco-Ger

e pomi fr în amenadiul unor pentru social

cea de-a dză grupuriFerma Gl

animale di și evenizonă se de xul trans

cea mai unglobează ontituie înt

etode de

imează, pializare sa temperatunerate deie de activate central

ori așezați ltraleitting in thntral lawn

Görli este

ea publiculrea dialogan (Turkictiferi (Di

jare (specianouri triliizare sau p

ua parte ae imigranț

gau este oomestice.ente pentr f ășoar ă inersal ampilizată circo amenajar -o trecere-

naliză a c

imind gru practicare

ri foarte masivul de atăți sunt ca, de o parte

a umbra m

shade of th

n spațiu g

ui larg cului dintreh-German

Kiezwane, varietatgve (germentru recre

zilei sau î români.amenajarensamblul

u comunitependent f asat între sulație trans cu o serieoridor în

lităț ii spa

uri din cea de jocuriari se obserbori amplntonate în

și de alta a

sivului Fi

die trees Fi

or

nerat rece

rivire la iulturi. SpaEnvironmler in SO, istoric,nă, turcă ș

ere activă

weekend

dedicată care un roltea locală.ță de restutr ăzile Flaversală ade căderiartea de s

iilor verzi

în ce maiîn aer libervă o concsat în drepurul obiect axului cen

. 5.104 – Gr Görli. 5.104 – Ghard

t de o iniți

teracțiuneațiul a fostnt Centre)6, 2015).od de în

i engleză). jocuri, exe

ri (vezi Fi

opiilor, un educativSpațiul es parcului.kenstein (arcului. Ae apă ded, unde ale

urbane

ari de util(vezi Fig.trare a utilul Str ăziielor constr ral).

puri de util

roups of us

tivă a com

responsabimenajat cuși înglobeInițiativarijire etc.)ona esteutarea de

. 5.104).

e aceștia

și pune lae împrejm

ord) și Gloceastă scur ici dimensea este mă

izatori care.102).izării în piegnitzer (ite r ămase

izatori din z

ers within

unității loc

lă și plăcut sprijinulză în prezropriu-zisă sunt preztilizată înonglerii, e

neori în a

ot intra îndispoziție

uit, iar acti

gauer (sudtcircuitareuni (bazinginită de o

îl folosesc

rtea sudicăig. 5.103).din vechea

ona Livada

the Görli’s

le careși-a

ă cu naturaentrului deent diverse și soiurileentate pririncipal dehilibristică

eastă zonă

contact co serie devitățile di

reprezintăla nivel de cu trepte). parteși de

122



Elabor

alta dedintr-oeste utidescura

Fig. 5.1Fig. 5.1

terenul

Zona eweeken

astfel ofamiliiParalelgeneratinterior improvi

unor gr preponimediat

sudice.echipa

axului

area unei

mprejmuir serie de peizată prep

jată însă de

05 – Axul tr05 – The tra

Terenul de

de sport (

ste utilizatd.

ona de r

alternanță cu copii decu axul tra

ă de parcul zonei ve

zate.

Locul de j

upe mai merent în c

a apropiereona adm

Această sente neces

ona pent rincipal. A

etode de

ile aferentergole, dispnderent pe prezența c

nsversalsversal axis

sport (2) e1), acest te cu precă

laxare estde spații u vârste foasversal, în

gerea spațirzi. Aceast

ac ă (2) estari de vârsa de-a do.nistrativ ă prafață esare pentru

u gr ă tar (2ceasta este

naliză a c

zonelor adozitive dentru traversmercianțil

ste o altă zren pune lere după-

un spațiu brite și î

rte mici peaceastă zoului în umă zonă est

o altă zonă față de ca parte a z

ste pozițiote îngr ăditeparații sa

este repreutilizată în

lităț ii spa

iacente. Cședere și gare (vezior de narco

FiFi

onă împrej dispozițiasă și sp

care înglosorite. Acentru relaxaă s-a dezra alinia utilizată

ă împrejmele găzduitilei și pola

nată adiacă și este

întreținer

zentată degeneral pe

iilor verzi

tre nord, zarduri vii cig. 5.105).tice.

. 5.106 – Zo

. 5.106 – Th

uită din i utilizatorie sear ă at

bează o plasta este ure și uneor oltat o circentului car cazionalși

ită în interie de locul

rizează în

nt locului

tilizată pe (vezi Fig.

uprafața pltru picnic

urbane

na traversare delimitFolosirea s

a de relaxar relaxation a

cinta parcor o suprat în timpu

ntație r ăzlilizată cu pentru pilație impr

e însoțește pentru de

orul parcule joac ă (

eneral act

e joac ă (1

tru depoz5.107).

ană dispusi gr ătar de

ază un spaează ansa pațiilor de

erea

lui. Spre dfață de jocl să ptămân

eață de ar recădere dnic (vezi

ovizată. Actraseul am

sf ășurarea

i. Acesta e ). Spațiulivitățile de

) și este altarea de

de o partegrupuri rel

țiu compus blul. Zonaședere este

eosebire de artificială.ii cât și î

ori oferine tineri saig. 5.106).

easta a fosenajat, prie concerte

ste destinaste utilizaf ășurate î

ipită laturiiateriale și

și de alta ativ mari de

123



Elabor

utilizatvecinăt

Fig. 5.1Fig. 5.1

Aceasta pentru jderdelu

parculusiguran pentrucă pătatcauza pevitat d

Fig. 5.1Fig. 5.1

area unei

ri care inre - vezi F

07 – Zona a07 – The ad

Taluzul ve

este utilioc (vezi Fi

ș. Zona estona cu a

i. Aceasta aă printr-olimbare sun aspectrezenței coe utilizatori

09 – Taluzul09 – The gre

etode de

lud și cog. 5.108).

ministrativă

inistrative

de este o aată cu preg. 5.109).folosită c

ă înglobeare o cotă nîmprejmuiu relaxareălbatic, o

mercianțilo, aceștia pr

verdeen slope

naliză a c

ii (atrasee foarte m

rea

ltă zonă cacădere deiteratura s

precădereză un cursgativă față

e metalică (cu precăd

parte din pr de narcotferând să î

lităț ii spa

de posibiliulte ori, su

FiFi

e ofer ă poineri pentr tudiată sugdupă-masade apă șide restul pcătre cent

ere în zonlantele preice în zonal foloseasă

FiFi

iilor verzi

tatea utilizrafața găz

. 5.108 – Zo

. 5.108 – Th

ibilitatea du relaxareerează fapt

și seara.n lac - elearcului, fiirul parculu oglinzii dente aiciintr ărilor

doar ca spa

. 5.110 – Zo

. 5.110 – Th

urbane

ri echipauiește petr

a pentru gr barbecue a

e a observasau socialil că iarna

ente creatd delimitati. Spațiule apă - veind în fapin colțul diu de trave

a cu apă wetland

entelor deceri anive

tar (2)ea (2)

spațiul dezare și despațiul est

e artifical lă par țial diste folositi Fig. 5.1 apărute se nord-est,rsare.

joacă disare.

la înălțime.către copii utilizat ca

a instalarea motive deîn general0). Zona aontan. Dispațiul este

124



Elabor

Fig. 5.1Fig. 5.1

area unei

11 – Parcul11 – Görlitze

etode de

örlitzer: agr Park: aggr

naliză a c

egarea vegetgation of wo

lităț ii spa

ției lemnoasody vegetatio

iilor verzi

e (plan suport:n (backgroun

urbane

Google Mapd plan: Googl

s) e Maps)

125




126

5.5.4 Componen ța cadrului vegetal

Din observațiile realizate în teren, vegetația lemnoasă prezentă în Parcul Görlitzer seîmparte într-o gamă variată de elemente vegetale. Poziționarea acestora poate fi observată în Fig.5.111, iar descrierea lor se regăsește în cele ce urmează (elementele sunt prezentate în fiecarecategorie de nord-vest către sud-est):

Exemplare izolate

salcâmul-magnet este amplasat aproximativ central în zona peluzei cu arbore; în acestexemplar de Robinia pseudoacacia polarizează activitățiledesf ășurate în această zonă, utilizatorii interacționând în diversemoduri cu acesta (așezarea la umbra arborelui, sprijinirea

bicicletelor, prinderea de obiecte personale sau decorative etc.)

Aliniamente

aliniamentul de tei (1) însoțește axul central în dreptulterenului de sport (1); acestaliniament dublu (poziționat de o parteși de alta a aleii) este formatdin exemplare relative tinere deTilia x europaea

aliniamentul de stejari

columnari

bordează latura de nord aterenului de sport (1); acesta este format

dintr-un singur rând de arbori din speciaQuercus robur ‘Fastigiata’ aliniamentul de tei (2) însoțește aleea perimetrală care bordează peluza central ă;

aliniamentul format din exemplare deTilia x europaea este poziționat pe exteriorul cercului format de aleeși în partea sudică este intercalat vegetației care formează masivul din acea zonă; o parte a acestui aliniament se prelungește spre est, doar de-a lungullaturii sudice a axului central

aliniamentul de stejari bordează axul central pe latura nordică, din zona peluzei centrale până în zona de relaxare; aliniamentul simplu este format dinexemplare mature deQuercus robur

alinaimentul de tei (3) bordează de o parteși de alta axul central în dreptulterenului de sport (2); aliniamentul dublu este format din exemplare tinere deTilia x europaea




127

Grupuri vegetale omogene

grupul de ar ț ari este poziționat în zona de intrare în Parcul Görlitzer dinspre StradaSkalitzer; plantația este formată din exemplare mutitulpinale de Acer tataricum

livada este poziționată către nord-estul peluzei centrale; aceasta a fostrealizată din inițiativa comunității locale și are un rol educativ;conform informațiilor cuprinse în panourile informative, plantațiaînglobează 26 de soiuri de meri ( Malus sp.), peri ( Pyrus sp.) și pruni( Prunus sp.) plantate în 2011, 2012și 2013

Zone / masive

masivul de arbu ști (1) este poziționat în partea de sud-vest a sitului; acest element vegetalacoper ă în mare parte zona superioar ă a dealului realizat peste piscina Spreewaidplatzși este format dinCrataegus monogyna Elaeagnus angustifolia, Ligustrum vulgare, Rosa canina, Sambucusnigra, Symphoricarpos albus etc. și specii de arbori cu formearbustive precum Populus sp., Acer sp., Robinia pseudoacacia;vegetația din această zonă are un caracter sălbatic, iar rolul

elementului este acela de a delimita vizualși fizic spațiul parculuimasivul-mozaic (1) însoțeste partea sudică a parcului din zonalocului de joacă (1) până

la terenul de sport (2); masivul este format dintr-o multitudine despecii, având cu precădere caracter rustic ( Acer sp., Betula pendula,Carpinus betulus, Populus sp., Qurcus robur , Robinia pseudoacacia, Salix sp., Tilia x europaea etc.)

masivul de arbu ști (2) însoțește latura nordică a parcului, în dreptullivezii din Görli; acest

element vegetal este format din exemplare de Ligustrum vulgare,Symphoricarpos albus, Rosa canina, Sambucus nigra, Spiraea japonica, Symphoricarpos albus etc.; zona are un caracter sălbatic

masivul cu stejari este amplasat în zona de relaxare; acesta este realizat cu precăderedin exemplare mature deQuercus robur intercalate sporadic cuexemplare de Acer pseudoplatanus sau Robinia pseudoacacia

masivul-mozaic (2) este practic o continuare amasivului-mozaic (1) care însoțește zonaadministrativă și locul de joacă (2)




128

masivul cu arbu ști (3) este poziționat în partea de sud-est a situluiși bordează taluzulverde; acest element vegetal dinCrataegus monogyna Elaeagnusangustifolia, Ligustrum vulgare, Rosa canina, Sambucus nigra,Symphoricarpos albus etc. și specii de arbori cu forme arbustive

precum Populus sp., Acer sp., Robinia pseudoacacia; vegetația dinaceastă zonă are un caracter sălbatic, iar rolul elementului este acelade a delimita vizualși fizic spațial zona

masivul-mozaic (3) însoțește zona de apă și are în compoziție specii similare cu celeînglobate de masivul-mozaic (1), respectiv: Acer sp., Betula pendula, Carpinus betulus, Populus sp., Qurcus robur , Robinia pseudoacacia, Salix sp., Tilia x europaea etc., însă aici ponderea

speciilor care agrează umiditatea este mai mare

Alte elemente vegetale

coridorul verde este amplasat între clădirile fostei gări și împrejmuirea din partea denord a parcului, însoțind aleea care trece prin această zonă;înglobează două aliniamente: (la sud de alee) un rând format dinexemplare relative tinere de Pyrus sp., (la nord de alee) un rând

format din exemplare de Acer pseudoplatanus; acesta din urmă esteînsoțit și de exemplare de arbuști (Cornus mas, Rosa canina,Syringa vulgaris); ca o notă specială, această zonă înglobează șiexemplare deTaxus baccata

bariera verde (1) bordează latura vestică a terenului de sport (1); acest elementvegetal este alcătuit din exemplare de Rosa canina și Syringavulgaris care se constituie într-o barier ă vizuală între terenul de sport (1) și restul parcului; tot aici sunt prezenteși câteva exemplarede arbori ( Acer pseudoplatanus, Polulus sp, Tilia x europaea)

bariera verde (2) bordează latura estică a terenului de sport (1); acest element vegetaleste alcătuit din exemplare deCornus mas, Rosa canina și Syringavulgaris care se constituie într-o barier ă vizuală între terenul de sport (1)și restul parcului; tot aici sunt prezenteși căteva exemplarede arbori ( Acer pseudoplatanus, Polulus sp, Tilia x europaea)

zona cu r ășino și este amplasată adiacent axului transversal, înglobând exemplare detinere de Pinus sp.și reprezintă o apariție singular ă în parc



Elabor

zona cu

5.5.5 I

Parcul

Fig. 5.magnet

Fig. 5.1magnet

area unei

pergole

teracțiuneDin punctörlitzer, o

ActivitățileAcest lucruintens utilieste cazul5.112). Tuacestuia suleagăne, oarborilor direlaxare tu

12 – Imagi) și o parte d

12 – Images) and some o

etode de

estenor Car

eleavâ

a cu vegetde vedereservațiile

desf ășurat este dejaate, care pxemplarul

pina acestt deja ruptiecte decn zonele p pinile arbo

i prezentânin vă tămăril

presenting if the injurie

naliză a c

amplasată a acestuiinus bet

ente contr d un aspec

țiaal activităț

in teren au

e în cadrulizibil în caezintă r ănii de Robi

ia a foste. În coroarative etc.entru gr ătarilor sunt u

d interacțiu prezente la

teractions w present at t

lităț ii spa

de o parte; zona înglus , care

uite; elemet precar

ilor și acți ar ătat urm

parculuiul multorla nivelulia pseudo

afectată îă sunt priAceeași s

r (vezi Figilizate des

i cu exempbaza tulpini

ith the solitae base of th

iilor verzi

și de alta aobează o ssubîmpart

ntele veget

nilor careătoarele:

u potențialexemplarerunchiului,cacia dinrepetate

se frecvenituație se. 5.113, Fiori pentru

arul solitar

ry specimenstem

urbane

axului tranerie de gar spațiulle sunt de

au impact

ul de a af e arbori si

ramuri rupona peluze

âduri, iardiverse obegăsește c.114). Derinderea h

de Robinia

of Robinia p

sversal, înduri vii for continuândilitate, gar

asupra ve

cta o serituate în zote etc. celi cu arbor

multe dintiecte persou precădeasemenea,amacelor.

seudoacaci

seudoacacia

artea demate din

diversedurile vii

etației di

de arbori.ele cel maiai eviden

(vezi Fig.e ramurileale, sfori

e în cazulîn zona de

(salcâmul-

(the acacia-

129



Elabor

Fig. 5.decoradin zonFig. 5decora

barbec

Fig. 5.pentru

Fig. 5.1area (2

area unei

13 – Utilizaiunilor în ca pentru gr ă

.113 – Trions for a

e area (2)

În zona intsau chiaraproape înaici (care p

O serie denarcotice s

multe cazuActivitățilen timp la t

(vezi Fig. 5face imposi

115 – Mașigră tare (2)

15 – Car col

etode de

rea arborilodrul unei p

tar (2)es used f birthday

ării din par ulpini ruptotalitate.t avea une

arbori pozunt utiliza

i la ruperede cur ățenasarea solu.115). Ace bilă stabili

nă colectân

lecting garb

naliză a c

r pentru prietreceri ani

r displayiparty with

tea de nordte (exemplel mai pro

ori o factur

ționați îni pentru as

unor ramue în care sui, influenstă activitaea cu exac

gunoiul î

ge in the ba

lităț ii spa

ndereaersare

Fiunla

g thein the

Fipo

-vest (Straare multi-

babil acestă violentă).

ecinătateacunderea t

ri sau r ănir nt implicatând astfelte nu urmeitate a inte

zona Fi

tra

rbecue Fith

iilor verzi

. 5.114 – Li plop; arboivelul tulpin. 5.114 – Slar; the tree

a Skalitzer ulpinale).lucru este

zonelor uemporar ă

ea tulpiniloe mașini dedezvoltarează în permsității prob

. 5.116 – Zoseul aferent

. 5.116 – Ce path corres

urbane

agăn prinrele prezintăiiing attachealso has sig

o serie deCâteva exezultatul a

de sunt pr produsel

.colectareulterioar ă

anență un alemelor cr

na peluzei cxului princi

tral lawn aonding to m

e una dint și vătămări

d to the brificant stem

arbori prempare auctivităților

ezenți comr. Căță rare

gunoaieloa elementelnumit traseate.

entrale la jopal

ea at the juain axis

e ramurileimportante

nches of adamages

intă ramurifost rupte

desf ășurate

ercianții dea a dus î

contribuieor vegetaleu, fapt care

cțiunea cu

nction with

130




131

Deși nu face obiectul direct al acestui studiu, din cauza presiunii pe care o suportă din partea utilizatorilor este amintită aici și vegetația erbacee gazonantă prezentă pe sit. Aceasta esteafectată destul de mult în cazul peluzei centrale care este în fapt zona cea mai intens utilizată pentruședere, relaxare, desf ășurare de jocuri în aer liber etc. În cazul circulațiilor improvizateșiîn zonele de joncțiune cu traseele adiacente, acest palier vegetal a fost eliminat aproape înîntregime (vezi Fig. 5.116).

5.6 INTERPRETAREA REZULTATELOR APLICA Ț IILOR IN SITU

Pentru o mai bună percepere a valențelor aferente grilei dezvoltate pentru analizareaspațiilor verzi urbane în cadrul acestei lucr ări, prezenta secțiune propune interpretarea în comuna rezultatelor studiilor de caz realizate pentru celei trei parcuri: Parcul Izvor din Bucureștiîmpreună cu Parcul Mauerși Parcul Görlitzer din Berlin. Această abordare mizează atât pesublinierea aspectelor constatate în teren comune tuturor celor trei spații verzi cât și peevidențierea caracterelor singulare identificate pe parcursul procesului de analiză.

5.6.1 Evolu ție și concept

Infomațiile prezentate în această secțiune au validat în principal unul dintre criteriile de

selectare a siturilor pentru realizarea aplicațiilor in situ. Conform datelor analizate este evidentfaptul că toate cele trei parcuri au luat naștere pornind de la terenuri care reprezentau spații- problemă în cadrulțesutului urban, acestea fiind rezultate dintr-o serie de destructur ări urbanemajoreși având inițial, înaintea amenajării lor ca parcuri un caracter rezidual.

Evoluția acestora a fost însă influențată de o serie de elemente contextuale. Astfel, întimp ce Parcul Mauerși Parcul Görlitzer sunt rezultatul unui proces clar de planificareși proiectare, Parcul Izvor este mai curând ”consecința” unor intervenții punctuale care nu vizează

în mod particular o viziune de dezvoltare. Un aspect esențial al evoluției curenteși viitoare acelor două parcuri din Berlin îl constituie aproprierea acestora de comunitate. Acest aspect estedovedit de apariția unor grupuri de acțiune locale ce urmăresc îndeaproape toate activitățile șiacțiunile care au un impact asupra dezvoltării respectivelor spații verziși se implică în mod activîn conturarea acestora. Din păcate, Parcul Izvor nu a reușit să coaguleze încă în jurul său ocomunitate interesată atât de intens de evoluția sa, precum în cazul Parcului I.O.R sau a ParculuiLacul Tei din București care au coalizat în jurul lor grupuri de inițiativă civică. Astfel, Parcul

Izvor continuă să fie modelat doar de acțiuni punctuale ale administrației publice locale.




132

5.6.2 Accesibilitate

Din punct de vedere al accesibilității ca spa ț iu deschis oricărui utilizator s-a pututconstata că, în principiu, toate cele trei parcuri studiate au calități care le fac să fie deschiseoricăror persoane care doresc să le folosească. Este însă de menționat faptul că în cazul ParculuiMauer absența sistemului de iluminat poate avea impact asupra accesării acestuia de anumitegrupuri sociale între anumite intervale orare. Trebuie subliniatși faptul că modul de amplasare a parcurilor în cadrul stucturii urbaneși buna lor accesibilitate le transformă în spații de tranzit pietonal, ceea ce asigur ă o relativă animare aproape permanentă a spațiilor.

În ceea ce privește valența de spa ț iu accesibil pentru orice tip de utilizator impedimentele constatate se refer ă în general la aspecte legate de materiale sau elementeconstructive din amenajare. Astfel, în unele cazuri natura pavajelor anumitor zone poate

îngreuna de exemplu accesul persoanelor cu dizabilități. De asemenea, absența unor elementeconstructive dedicate (de exemplu rampe) poate să contribuie la limitarea accesului în anumitezone înglobate de aceste spații verzi.

Referitor laraza de ac ț iune a parcurilor studiate este evident faptul că acestea sunt poziționate în cadrul urbanși conectate la infrastructura locală de transport în comun astfel încâtaria lor de deservire să se extindă la nivel de oraș. Acest aspect este foarte evident în cazulParcurilor Mauerși Görlitzer devenite în prezent adevărate repere în viața Berlinului.

5.6.3 Utilizare

Din punct de vedere aldiferen ț elor în modul de utilizare s-a putut constata în primul rândo deosebire în ceea ce privește vârsta. În timp ce Parcurile Mauerși Izvor nu par să fie favorizatede un anumit grup de vârstă, în cazul Parcului Görlitzer este evidentă structura mult mai tânăr ă autilizatorilor curenți. Diferențele în utilizare determinate de intervale de timp (în funcție demomentul din zi sau să ptămână) au fost constatate doar deosebiri cu privire la folosirea anumitor

zone sau echipamente în interiorul fiecărui parc. Trebuie observată diversitatea sau intensitateamai mare de utilizări în cazul parcurilor germane, aspecte ce pot fi explicateși prin permisivitatea mult mai ridicată a administrației locale ce încurajează utilizarea liber ă a spațiilorverzi în general. În același timp, în cazul Bucureștiului spațiile verzi sunt deseori o suită deinterdicții (de a sta sau călca pe iarbă, de a merge cu rolele sau bicicleta, de a rupe florile etc.). Înacest sens putem remarca în special frecvența picnicurilor sau gr ătarelor în parcurile berlinezeșicvasi-absența acestora în Parcul Izvor. Acest fapt nu trebuie să ne mire, dată fiind româneascalege a picniculuiși reacția avută de Primăria Generală București în raport cu această lege(desemnarea rapidă și superficială a gropii Văcărești – ecosistem extrem de valoros dar fragil –ca unic spațiu de picnic pentru un oraș cu peste 2 milioane de locuitori). Astfel, în acest sens nu




133

se poate face o comparație între cele trei spații verzi. Este important însă de menționat faptul că în cazul Parcului Mauer prezența târgului de vechituri în imediata vecinătate influențează semnificativ tiparele de utilizare.

Deplasările specifice identificate în interiorul spa ț iilor analizate au dus la structurareaconstatărilor pe două tipuri, respectiv trasee pietonale amenajateși circulații improvizate.Acestea au fost, de asemenea, clasificate în funcție de gradul de utilizare (intens, mediu, redus).Ponderea acestora difer ă desigur în cazul fiecărui parc, însă trebuie subliniat faptul că în cazulParcului Izvor nu au fost observate circulații improviate, acestea fiind în timp amenajate de cătreautoritățile locale, atitudine ce poate fi considerată ca pozitivă și adaptativă în ciuda caracteruluirelativ improvizat al amenajărilor.

Suprapunerea cadrului fizic cu echipările specifice și modul în care utilizatorii

interacționează cu acestea au dus larealizarea unui decupaj spa ț ial specific pentru fiecare parc.La o privire de ansamblu, zonele evidențiate pot fi împăr țite în două categorii: zone definite și zone nedefinite. Zonele definite reprezintă spații care înglobează un echipament specific caredetermină în mod esențial modul în acestea sunt utilizate de vizitatori. Zonele nedefinite sunt înfapt elemente componente ale amenajării care au primit sau au atras una sau mai multe utilizărispecifice din partea vizitatorilor. Aceste spații nu au în mod necesar o delimitare anume, iardenumireași definirea lor a fost f ăcută în cadrul prezentului studiu conform unei tr ăsături mai

importante (atmosfer ă, elemente vegetale înglobate, denumiri utilizate de comunitatea locală etc.). Împăr țirea pe cele două categorii a zonelor înglobate de cele trei parcuri este următoarea:

Parcul Izvor

Zone definite terenul de sport (1), zona administrativă, țarcul pentru câini (1), miniparlamentul copiilor, terenul provizoriu pentru echitație, terenul de sport(2), țarcul pentru câini (2), locul de joacă, aleea Václav Havel

Zone nedefinite zona ”cool”, zona pentru odihnă activă și sport, zona pentru relaxare, terasade var ă, poiana verde

Parcul Mauer

Zone definite terenul de baschet, locul de joacă (1), ferma Moritzhof, locul de joacă (2), peretele pentru escaladă

Zone nedefinite intrarea amfiteatru, pădurea de plopi, pădurea de frasini, amfiteatrul, peluzamare, pădurea de sophora, pădurea de mesteceni, gr ădina goală, bazinul cu

raze, peluza mică, gr ădina interioar ă




134

Parcul Görlitzer

Zone definite Cafeneaua Isa Mitz, Cafeneaua Edelweiss, Centrul de Asistență Socială Kreuzer, locul de joacă (1), terenul de sport (1), ferma Glogau, terenul desport (2), locul de joacă (2), zona administrativă

Zone nedefinite pădurea de ar țari, panta verde, gr ădina ascunsă, pamukkale, peluza în pantă, peluza cu arbore, zona pentru gr ătar (1), peluza centrală, livada dinGörli, axul transversal, zona de relaxare, zona pentru gr ătar (2), taluzulverde, zona cu apă

Așa cum se poate observa, num

ărul de piese care compun decupajul este diferit de la caz

la caz. Acest aspect evidențiază însă o notă specială a acestei analize care se refer ă la gradul deformalizare a amenajărilor și totodată a utilizărilor (vezi Tabelul 5.2). Astfel, se poate observafaptul că în Parcul Izvor activitățile sunt încorsetate în zone predefinite într-o propor țieconsiderabilă (aproximativ 2/3). Parcul Mauer se află într-o situație opusă, gradul de formalizare păstrându-se chiar sub o treime. Parcul Görlitzer menține ponderea zonelor definite sub jumătatedin totalul celor identificate, în condițiile în care este singurul care dispune de cafeneleșigăzduiește centrul de asistență socială. În cazul excluderii acestora, ca fiind amenajate în cadrulunor clădiri înglobate în parcși nu legate de spațiul verde propriu-zis, propor ția devine similar ă cu ce a parcului Mauer.

Tabelul 5.2 – Zone înglobate de spa țiile verzi analizate în cadrul aplica ț iilor in situ

Table 5.2 – Areas embedded by the green spaces analyzed in the in situ studies

Tipuri de zone

Zone înglobate

Parcul Izvor17 ha

Parcul Mauer15 ha

Parcul Görlitzer14 ha

nr. procent nr. procent nr. procent

zone definite 9 65% 5 30% 9 40%

zone nedefinite 5 35% 11 70% 14 60%

TOTAL 14 16 23

Tendința de a utiliza informal spațiile puse la dispoziție de parcuri este însă evidentă întoate cele trei cazuri. Este de amintit în acest sens faptul că în toate cele trei spații verzi a putut fiidentificată de exemplu o zonă destinată activităților care implică executarea de jonglerii, mersul pe sfoar ă etc. (vezi zona ”cool” din Parcul Izvor, pădurea de mesteceni din Parcul Mauerși




135

livada din Parcul Görlitzer). De asemenea, în toate parcurile utilizatorii desf ășoar ă activități careimplică interacțiunea cu vegetația sau cu zonele neechipate în mod specific.

Nu în ultimul rând, este de menționat faptul că Parcurile Mauerși Görlitzer se confruntă cu situații speciale care influențează utilizarea acestora. În cazul Parcului Mauer este vorbadespre prezența târgului de vechituri din vecinătate, care imprimă duminica o dinamică specifică spațiului, atr ăgând grupuri foarte distincte de utilizatori (turiști, artiști etc.). În ceea ce priveșteParcul Görlitzer, prezența comercianților de narcotice are un impact direct asupra modului încare sunt utilizate (sau evitate) anumite zone.

5.6.4 Componen ța cadrului vegetal

Din observațiile realizate în teren, în privința elementelor vegetale înglobate de cele trei

parcuri situația se prezintă foarte diferit (vezi Tabelul 5.3). În cazul Parcului Izvor elementelevegetale sunt reprezentate doar de două categorii, respectivaliniamente și zone / masive.Singurul spațiu verde în care sunt reprezentate toate cele cinci categorii de elemente vegetaleeste Parcul Görlitzer. Parcul Mauer se remarcă însă prin numărul mare de grupuri vegetaleomogene care în fapt, conform conceptului de amenajare, au rolul de a crea atmosfere diferite îndiverse zone ale acestuia.

Tabelul 5.3 – Num ărul de elemente vegetale înglobate de spa țiile verzi analizate în cadrul aplica ț iilor in situ Table 5.3 – Number of vegetal elements embedded by the green spaces analyzed in the frame of in situ studies

Categorie de elemente vegetale

Num ăr de elemente vegetale înglobate

Parcul Izvor17 ha

Parcul Mauer15 ha

Parcul Görlitzer14 ha

1) exemplare izolate - - 1

2) aliniamente 5 2 5

3) grupuri vegetale omogene - 7 2

4) zone / masive 4 6 7

5) alte elemente vegetale - 6 5TOTAL 9 21 20

Constatările din teren au reliefat faptul că Parcul Izvor are o conformare minimală din punct de vedere al elementelor vegetale înglobateși, prin urmare, un număr redus de atmosferecreate. Din acest punct de vedere, cea mai variată situație o prezintă Parcul Mauer. În schimb,Parcul Görlitzer găzduiește un număr important de masive.

În ceea ce privește speciile lemnoase prezente în cele trei parcuri, pe scurt observațiiledin teren au ar ătat următoarele (vezi Tabelul 5.4, 5.5, 5.6și 5.7):




136

în toate cele trei cazuri, amenajările înglobează cu precădere specii de arbori foioși; încazul Parcului Görlitzer în cadrul fondului vegetal sunt prezente în general specii rustice;

doar Parculile Izvorși Görlitzer au în compoziție specii de arbori r ășinoși; nivelul arbustiv compus din specii foioase este cel mai bine reprezentat în Parcul Görlitzer; nivelul arbustiv r ășinos este prezent doar în Parcul Izvorși Parcul Mauer.

NOT Ă : În unele cazuri (când specia nu a putut fi identificat ă cu siguran ță , când descrierea unor elemente se refer ă în partea de analize la mai multe specii din aceea și familie sau când nu s-a putut preciza soiul sau cultivarul)denumirea speciei men ț ionat ă în tabelele 5.4, 5.5 și 5.6 este urmat ă de sintagma ”sp.”.

Tabelul 5.4 – Profil vegetal: arbori foio și

Table 5.4 – Green profile: deciduous trees

Specie Parcul Izvor Parcul Mauer Parcul Görlitzer Acer platanoides - x - Acer pseudoplatanus - - x Acer sp. - - x Acer tataricum - - x Aesculus carnea - x - Aesculus hippocastanum x x - Albizia julibrissin x - - Betula pendula x x xCarpinus betulus - - xCatalpa bignonioides x - - Fagus sylvatica - x - Fraxinus sp. x x - Liquidambar styraciflua x - - Malus sp. - - x Paulownia tomentosa x - - Platanus sp. x x - Populus sp. x x x Prunus cerasifera - x - Prunus cerasifera ‘Pissardii’ x x - Prunus serrulata ‘Kanzan’ - x - Prunus sp - - x Pyrus sp. - x xQuercus rubra x - -

Quercus robur - xQuercus robur ‘Fastigiata’ - x x Robinia pseudoacacia - x xSophora japonica - x -Salix alba - x -Salix sp. - - xTilia sp. x - -Tilia x europaea - x xUlmus sp. x - -




137

Tabelul 5.5 - Profil vegetal: arbori rășinoși

Table 5.5 - Green profile: resinous trees

Specie Parcul Izvor Parcul Mauer Parcul GörlitzerPicea abies x - -Picea pungens ‘Argentea’ x - -Pinus sp. - - xTaxus baccata - - x

Tabelul 5.6 - Profil vegetal: arbuști foioși

Table 5.6 - Green profile: deciduous shrubs

Specie Parcul Izvor Parcul Mauer Parcul Görlitzer Buxus sempervirens - x -Cornus mas - - xCrataegus monogyna - - x

Elaeagnus angustifolia - - x Ligustrum vulgare - x x

Rhus typhina x - - Rosa canina - - x Rosa sp. x - -Sambucus nigra - - xSpiraea japonica - - xSymphoricarpos albus - - xSyringa vulgaris - x -

Tabelul 5.7- Profil vegetal: arbuști rășinoși

Table 5.7 - Green profile: resinous shrubs

Specie Parcul Izvor Parcul Mauer Parcul Görlitzer

Juniperus horizontalis x x -Thuja orientalis x - -

5.6.5 Interacțiunea cu vegeta ția

Analizele efectuate în teren au arătat faptul că o serie de elemente vegetale sunt afectate

de activitățile desfășurate în parcuri. Cele mai des sunt vizate exemplarele din zonele utilizate

informal. Acestea suferă deseori răni la nivelul trunchiului sau ruperi de ramuri. Activitățile care

au potențialul de a afecta vegetația sunt: asigurarea bicicletelor prin prinderea de trunchiul

arborilor; utilizarea de slackline sau hamace prinse la nivelul tulpinilor; folosirea de bile metaliceîn cadrul unor jocuri; prinderea de obiecte personale, sfori / leagăne, obiecte decorative etc. de

ramurile arborilor.

Un alt aspect important în ceea ce privește impactul asupra vegetației îl reprezintă

utilizarea de echipamente grele (mașini folosite pentru udarea vegetației, pentru colectarea

gunoaielor, pentru instalarea de echipamente). Acestea contribuie la tasarea s olului și pot

influența (sau în unele cazuri influențează deja) dezvoltarea în bune condiții a vegetației.

Neutilizarea unor trasee predefinite pentru aceste activități face imposibilă evaluarea problemelor create.




138

5.6.6 Considera ții generale

În urma realizării analizelor de teren pe baza criteriilor din grila de evaluare elaborată încadrul prezentei lucr ări a putut fi conturată o imagine de ansamblu a situației fiecăruia dintre celetrei parcuri studiate.

Astfel, în cazul Parcului Izvor se poate concluziona că situația actuală dezvăluie un spațiucare înglobează o serie de ”insule” de activități, de cele mai multe ori limitate de elementeconstructive. O serie de spații au atmosfereși roluri similare (2 locuri de joacă, 2 țarcuri pentrucâini, 2 terenuri de sport)și nu sunt concepute în relație cu elementele vegetale. Caracterul profilului vegetal generează o gamă restrânsă de ambianțe.

Parcul Mauer are o conformație dinamică. Varietatea de tipuri de spații și ambianțe pusela dispoziție de acesta se reflectă și în activitățile care sunt atraseși încurajate să se desf ășoare

aici. Periodic, acesta suportă o presiune mult mai mare din partea utilizatorilor în comparație cucelelalte două spații analizate.

Parcul Görlitzer se constituie într-un creuzet verde în mijlocul unui cartier dens construit.

Și acesta ofer ă o multitudine de spații și atmosfere, păstrând însă un caracter mai rustic față decel al Parcului Mauer de exemplu.




139

CAPITOLUL VI. DETALIEREA ANALIZEI VEGETAȚIEICHAPTER VI. VEGETATION ANALYSIS DETAILING

Cadrul legislativ românesc subliniază importanța evaluării spațiului verde urbanși a

vegetației aferente acestuia. Totodată, acesta face referire atât la aspectele cantitative câtși lacele calitative care trebuie să se subsumeze acestor demersuri. Punerea în aplicare a prevederiloreste însă întârziată de lipsa de instrumente adecvate. Astfel, registrele spațiilor verzi dezvoltatede municipalități se limitează în prezent la enumerarea spațiilor verziși a elementelor vegetaleînglobate de acestea, f ăr ă a lua în discuție cu adevărat și calitatea lor.

Normele metodologice curente (vezi Anexa IV) prevăd prelevarea din teren ainformațiilor cu privire la starea de viabilitateși la riscurile potențiale prezentate de arbori (ca

atribute calitative pe lângă cele cantitative precum diametrul trunchiului sau înălțimeaexemplarului), dar nu ofer ă direcții orientative în acest sens. Astfel, demersurile administrațiilorlocale au dus la apariția unor instrumente bazate pe grile de analiză foarte diferite.

Această secțiune prezintă rezultatele cercetărilor privind modul în care grila de analiză propusă în cadrul studiuluiși care a fost detaliat prezentată în Capitolul III al acestei lucr ări, privind metodele specifice acestei cercetări, conduce la rezultate coerenteși aplicabile. Această grilă a fost verficată în teren, în cadrul unor aplicații in situ pentru a verifica eficiența sa. Din

păcate timpul scurt petrecut la Berlin nu mi-a permis să aplic această grilă pe siturile de studiu ce priveau modul de funcționare al spațiilor verzi din punct de vedere social, nepermițând analizecomplexe desf ășurate pe o perioadă mai lungă. Astfel că, pentru această secțiune a lucr ării amales alte două situri pentru aplicarea grilei, fapt ce reprezintă o relativă incoerență în cadrulacestui studiu. Aplicarea pe aceste două situri diferite a permis însă compararea a două tipuri despații planate diferite ca tipologie, ceea ce duce la o mai bună evaluare a grilei de analiză. Acestesituri au fost abordate la începutul cercetărilor (2014), în cadrul dezvoltării păr ții metodologicece avea ca scop precis dezvoltarea acestei grile de analiză ca alternativă la modelele utilizate în prezent în România. Astfel că, din cauza intervalului de timp de numai 2 ani avut la dispoziție pentru realizarea cercetării cu titlul ”Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verziurbane”, varianta recalibrată a grilei de analiză nu a mai putut fi testată din nou în teren, pe celetrei situri prezentate în cadrul Capitolului V. Această reverificare, recalibrareși confruntare aanalizelor privind utilizările cu cele privind vegetația urmează să facă obiectul unor proiecteșiactivități viitoare care vor viza continuarea demersului început în cadrul acestui studiu.

Partea finală a acestui capitol înglobează considerații cu privire la modul în care variantainițială a grilei poate fi amendată pentru a-i spori eficacitatea în raport cu posibilitatea de folosirea acestui instrument de către utilizatori cu o pregătrire sumar ă în domeniu.




140

6.1 TESTAREA METODEI DE ANALIZĂ ÎN TERENGrila elaborată a fost testată în teren în cadrul a două studii de caz. Primul a vizat

analizarea unui fragment de spațiu verde care înglobează un profil arborescent variat, în careelementele vegetale au o dispunere mai mult sau mai puțin aleatorieși roluri relativ diferite. Încazul celui de-al doilea a fost avută în vedere selectarea unui ansamblu vegetal care să includă elemente vegetale cu rol similarși o dispunere regulată.

Astfel, pentru primul caz a fost selectat un teren amplasat la adresa Strada Pridvorului nr.28, sector 4, București, care este parte integrantă a amenajării inițiale a Parcului Văcărești (astăzidenumit Parcul Lumea copiilorși perceput deseori ca o extindere a Parcului Tineretului)și are osuprafață de aproximativ 3500 mp [reper cadastral: Institutul Proiect București - caroul 19-20 B’-C’; racordat 1996; scara 1:2000]. Studiul a fost realizat în februarie 2014. Din punct de vedere alcompoziției vegetale, amenajarea sitului înglobează patru aliniamente de arbori foioși (cudispoziție nord-sud), două grupuri de arbori alcătuite dintr-un amestec de specii foioaseșir ășinoaseși o serie de exemplare foioase apărute spontan de-a lungul timpului.

Cel de-al doilea test a fost realizat pe un tronson din aliniamentul aferent BulevarduluiAviatorilor din București poziționat între Piața Charles de Gaulleși zona Statuii Aviatorilor, cu olungime aproximativă de 600 m [reper cadastral: Institutul Proiect București - caroul 7-8 E-D;racordat 1999; scara 1:2000]. Studiul a fost realizat în perioada aprilie-mai 2014. Un motiv în

plus pentru selectarea acestui sit l-a constituit faptul că acesta f ăcuse deja obiectul unui studiurealizat în vara anului 2009 pe baza unei variante incipiente a grilei de evaluare, astfel putându-se realiza o serie de considerații atât cu privire la elementele noi introduse în grilă cât șireferitoare la diferențele dintre cele două momente de analiză. Amenajarea înglobează 8 rânduride arbori foioși, dispuse de o parteși de alta a Bulevardului Aviatorilor pe direcția nord-sud (4rânduri la vestși 4 rânduri către est).

Rezultatele celor două studii au fost prezentate în cadrul unor conferințe internaționale,

respectiv The 13th International Symposium ”Prospects for the 3rd Millenium Agriculture ,secțiunea Horticulture and Forestry - Floriculture, Ornamental Plants and LandscapeArchitecture - Cluj (România) în perioada 25-27 septembrie 2014 (lucrarea ”Qualitative treeassessment - Bucharest: Pridvorului case study”)și International Congress on Landscape

Ecology ”Understanding Mediterranean Landscapes: Human vs. Nature”, secțiunea Landscapemonitoring and assessment - Antalya (Turcia) în perioada 23-25 octombrie 2014 (lucrarea”Aviatorilor Boulevard - Qualitative Tree Assessment”). De asemenea, rezultatele au fost

prezentate în cadrul unor articoleștiințifice acceptate spre publicare în Bulletin of University ofAgricultural Sciences and Veterinary Medicine Cluj-Napoca. Horticulture (pentru articolul



Elabor

”QualitEcolog proces prezenta acestun prof

6.2 E

6.2.1 P

vegetațieste aToate e

Fig. 6.1studiat ( Fig. 6.1site (afte

area unei

ative tree a - JME (pe

Deoarece,aferent apliării în întrei capitol. Îl vegetal

EMPLI

incipii de

În cadrul stei a fost g plasat eleementele f

Numerotardupă Culescu,

– SubareasCulescu, et

etode de

ssessmentntru articolin motivecării grileigime a tut acest senult mai var

ICARE

ealizare a

udiului sitenerat unentul vegc parte di

ea subzonel et al., 2015b

numberingl., 2015b)

naliz ă a c

- Bucharesul Aviatorilvidente, rede analiză ror elemen, a fost selat.

APLIC

nota țiilor

lui aferentod dedica

tal, precu aceeași zo

r în cadrul)

ithin the s

lit ății spa

: Pridvorulor Boulevaspectivelecare a conelor unuiactat situl a

RII G

și rela țion

Strazii Pri fiec ărui

și număr ă denumit

sitului Fig.

sub

udied Fig.Cul

iilor verzi

ui case sturd - Qualitucr ări nu adus la obțidintre studferent Straz

ILEI DE

rea cu tab

vorului nr.rbore . Acl de ordin

ă în contin

6.2 – Nuone (după C

6.2 – Treescu, et al., 20

urbane

dy”) și Joutive Treeu putut incerea rezulile de cazii Pridvoru

ANALI

elul supor

28 din Busta indică

e al acestuare Zona 1

erotarea arlescu, et al.,

numbering15b)

rnal of Messessmentude în detaatelor s-an secțiuneui nr. 28 c

Ă

(Anexa V

urești, penzona și suia în cadr .

borilor în2015b)

within a su

diterranea.liu întreguluat decizia următoarere prezintă

)

tru cartareazona unde

l subzonei.

adrul unei

area (after

141




142

Acesta este subîmpăr țită în trei subzone (denumiteA, B și C) generate de prezențasuprafețelor pietonale. Plasarea acestora se face începând din nord-vest în sensul acelor deceasornic (vezi Fig. 6.1). Numerotarea exemplarelor de arbori în cadrul unei subzone s-arealizat de la stânga la dreaptași de sus în jos (vezi Fig. 6.2) utilizând notații cu trei cifre (detipul 000). Astfel, de exemplu arborele care a primit codul 1B-048 este amplasat în Zona 1, cătreest - respectiv în subzona B - către latura sudică a terenului.

Aceast ă informa ț ie este cuprins ă în Anexa V / coloana [1].

Pentru relaționarea cu datele topografice din teren, fiecărui cod generat în cadrureleveului i-a fost asociat numărul topografic aferent conform planului topografic. Astfel,arborele cu codul 1B-048 are cași corespondent topografic numărul 46, cu coordonatele [x]

589272.588, [y] 323291.348și [z] aprox. 67.00 (aceasta este considerată cota generală aterenului în cadrul prezentului studiu). În cazul arborilor identificați pe teren, dar care nu apar în planul topografic s-a procedat la măsurarea amplasări acestora cu ajutorul unui telemetru prinmetoda triangulației. Pentru această procedur ă au fost luați ca repere arbori cuprinși în planultopografic. Notarea arborilor f ăr ă coordonate topografice precise a fost f ăcută prin adăugareaunei litere (de regulă B sau C) după codul aferent unui arbore măsurat topometric amplasat învecinătate (care constituie în fapt unul dintre punctele de triangulație). Acesta este de exemplu

cazul arborelui cu codul 1B-005 care a primit codul topografic 130B. Având în vedere erorilecaracteristice măsur ătorilor executate cu telemetrul, în cazul acestor arbori coordonatele [x]și [y]sunt aproximative.

Numărul topografic este cuprins în coloana [2] a Anexei VI, iar coordonatele topografice sunt

precizate în coloana [3] a aceleia și anexe.

Pentru fiecare exemplar s-a procedat laidentificarea speciei pornind de lacaracterele

observabile în teren. Pentru fiecare specie a fost utilizată denumirea științifică a acesteia (înlimba latină). Pentru o lectur ă facilă a datelor cu privire la efectivului vegetal, a fost adăugată șio denumire populară uzuală așa cum este ea menționată în căr țile de specialitate. Aceasta estedesigur orientativă, neavând un caracter general (cum este cazul denumiriiștiințifice), pentru ospecie putând exista mai multe denumiri populare curente.

Având în vedere faptul că releveul a fost realizat în perioada de repaus vegetativ(februarie 2014) când o serie de caractere - precum felul frunzelor, tipul de înflorire, genul defructificare - nu sunt vizibile în cazul în care specia nu a putut fi identificată cu precizie după denumireaștiințifică a fost introdus între paranteze rotunde simbolul ”?” (vezi spre exemplucazul arborelui cu codul 1B-008 în cadrul Anexei VI). În câteva situații - tot din cauza numărului




143

redus de caractere de identificare - a fost utilizată denumirea familieiși nu a speciei urmată între paranteze rotunde de simbolul ”?” (vezi spre exemplu cazul arborelui cu codul 1B-023 în cadrulAnexei VI).

Aceast ă informa ț ie este cuprins ă în Anexa V / coloana [5].

Corespondența dintre celelalte criterii de analiză, datele culese din terenși tabelul suport(Anexa V) este următoarea:Vârsta estimată Aceast ă informa ț ie este cuprins ă în Anexa V / coloana [6].

Înălțimea maximă Aceast ă informa ț ie este curpins ă în Anexa V / coloana [7].

Caracteristici fizice

Înălțimea arborelui Aceast ă informa ț ie este cuprins ă în Anexa V / coloana [8].

Diametrul trunchiului Aceast ă informa ț ie este cuprins ă în Anexa V / coloana [9].

Circumferința trunchiului Aceast ă informa ț ie este cuprins ă în Anexa V / coloana [10].

Înălțimea trunchiului Aceast ă informa ț ie este cuprins ă în Anexa V / coloana [11].

Înălțimea coroanei Aceast ă informa ț ie este cuprins ă în Anexa V / coloana [12].

Diametrul coroanei Aceast ă informa ț ie este cuprins ă în Anexa V / coloana [13]. Dimensiune arbore Aceast ă informa ț ie este cuprins ă în Anexa V / coloana [14].

Deviația axului Aceast ă informa ț ie este cuprins ă în Anexa V / coloana [15].Orientare deviație Aceast ă informa ț ie este cuprins ă în Anexa V / coloana [16].

StareStabilitate Aceast ă informa ț ie este cuprins ă în Anexa V / coloana [17].

Ancoraje Aceast ă informa ț ie este cuprins ă în Anexa V / coloana [18].

Tutori Aceast ă informa ț ie este cuprins ă în Anexa V / coloana [19].

Stare generală Aceast ă informa ț ie este cuprins ă în Anexa V / coloana [20].Gradul de deteriorare Aceast ă informa ț ie este cuprins ă în Anexa V / coloana [21].

Speranța de viață utilă Aceast ă informa ț ie este cuprins ă în Anexa V / coloana [22].

Valoare

Importanța în amenajare Aceast ă informa ț ie este cuprins ă în Anexa V / coloana [23].

Prezența altor arbori Aceast ă informa ț ie este cuprins ă în Anexa V / coloana [24].

Relația cu împrejurimile Aceast ă informa ț ie este cuprins ă în Anexa V / coloana [25].

Valoarea estetică Aceast ă informa ț ie este cuprins ă în Anexa V / coloana [26].

Valoarea istorică Aceast ă informa ț ie este cuprins ă în Anexa V / coloana [27].




144

Valoarea horticolă Aceast ă informa ț ie este cuprins ă în Anexa V / coloana [28].

Valoarea ecologică Aceast ă informa ț ie este cuprins ă în Anexa V / coloana [29].

SCOR PLANTĂ Aceast ă informa ț ie este cuprins ă în Anexa V / coloana [30].

Elemente descriptiveObservații Aceast ă informa ț ie este cuprins ă în Anexa V / coloana [31].

Intervenții necesare / Recomandări Aceast ă informa ț ie este cuprins ă în Anexa V / coloana [32].

6.2.2 Aplicarea grilei de analiză: considerații generaleși interpretarea datelor

Anexa V - coloana [1] __________În total, pe situl studiat au fost identificați 105 arbori. Terenul care face obiectul acestui

studiu a fost împăr țit în trei subzone, respectiv Subzona 1A, Subzona 1Bși Subzona 1C. Fiecarearbore a primit un cod aferent prezentului releveu, după cum urmează:

Subzona 1A coduri cuprinse în intervalul 1A-001și 1A-020;Subzona 1B coduri cuprinse în intervalul 1B-001și 1B-077;Subzona 1C coduri cuprinse în intervalul 1C-001și 1C-008.

Anexa V - coloana [2] __________

Fiecărui arbore i-a fost alocat codul topografic corespunzător, conform planului topo.În cazul arborilor observați în teren care nu se regăsesc pe planul topografic s-a procedat laadăugarea unui nou cod pe baza măsur ătorilor realizate în teren de echipa de studiu. Acestaeste cazul a13 (treisprezece) arbori, respectiv: 1B-005, 1B-007, 1B-008, 1B-024, 1B-033, 1B-035, 1B-038, 1B-044, 1B-050, 1B-060, 1B-066, 1B-067, 1B-075. Este de menționat faptul că arborele aferent codului topografic 50 nu a fost regăsit în teren, această numerotare

constituind probabil o greșeală sau referindu-se la un element care nu mai era prezent la dataefectuării releveului vegetației (februarie 2014).


Coordonatele topografice au fost preluate din planul topografic. În cazul exemplarelorcare nu se regăsesc pe acest plan au fost realizate măsur ători cu ajutorul unui telemetru(triangulație), însă în eventualitatea unor intervenții viitoare trebuieținut cont de faptul că aceste

coordonate (xși y) sunt aproximative. Cota de nivel generală (z) a fost considerată cea de 67.00metri.




145


Fiecare arbore a fost documentat fotografic pentru a stabili f ăr ă echivoc aspectul săugeneral și problemele identificate așa cum sunt ele descriese în Anexa V. Imaginile au foststocate în 105 foldere, câte unul pentru fiecare exemplar înformat soft-copy. În cadrul Anexei

VI sunt specificate codurile imaginilor pentru fiecare exemplar.


În terenul studiatau fost identificate următoarele specii:Arbori rășinoși

Pinus nigra (pin negru) 2 exemplare Pinus sylvestris (pin silvestru) 5 exemplare

Arbori foioși Acer saccharinum (ar ț ar american argintiu) 6 exemplareCarpinus betulus (carpen) 4 exemplareCatalpa bignonioides (catalp ă ) 1 exemplar

Fraxinus excelsior (frasin) 41 exemplareQuercus robur (stejar) 3 exemplareQuercus rubra (stejar ro șu) 11 exemplare

Rhus typhina (o ț etar ro șu) 2 exemplareTilia platyphyllos (tei cu frunza mare) 19 de exemplare

La acestea se mai adaugă 10 (zece) exemplare în cazul cărora specia nu a putut fiidentificată cu precizie din cauza numărului redus al caracterelor de determinare disponibile(releveu realizat în perioada de repaus vegetativ) precumși 1 (unu) arbore uscat (cod 1B-005).Pentru codurile 1B-004, 1B-006, 1B-023, 1B-026, 1B-030, 1B-049și 1B-050 exemplarele aufost încadrate în Familia Rosaceae , iar exemplarele aferente codurilor 1B-008, 1B-043și 1C-002au fost considerate ca f ăcând parte dinGenul Tilia . Specia incomplet definită a acestor arbori afost marcată prin așezarea simbolului ”?” între paranteze rotunde după denumireaștiințifică.

Aceste informa ț ii se reg ă sesc în Plan șa 6.1 - Specii identificate (la finalul capitolului).


Cu excepția unui exemplar de Rhus typhina (o ț etar ro șu) - cod 1A-004 - ajuns la

maturitate,vegetația arborescentă prezentă pe acest sit este alcătuită din exemplare tinere,aflate în plină dezvoltare, f ăr ă a fi ajuns însă la dimensiunile caracteristice speciei din care fac



Elabor

parte. Îaceastadin tere

Văcăreș

sud și bazeazăal vegeînălțimi

Fig. 6.3parte di Fig. 6.3originalimagini:

exempl

inițială.

area unei

n cazul fietrebuie să n și a evideCaracteristici

Pe sit se reti. Acesteaele două g pe analizatației dinle și circu

– Exemplaramenajare

– Fraxinussetting - codMihai Culesc

Alături deare de Fr

Acest fapt

etode de

cărei speci atingă lanția aspect fizice - Anex

arcă o ser sunt reprezrupuri dispea dimensiona adiacferințele tr

de Fraxinusini țial ă - co

excelsior sp 1C-004/ images: M

aceste ex xinus exc

este demo

naliz ă a c

i a fost maturitate pl general a V - coloane

e de exem

ntate de ar use la nor unilor măsntă, aferennchiurilor

excelsior ca 1C-004

cimen part

ihai Culescu

mplare plelsior (frasstrat de st

lit ății spa

nționată (entru a ușul vegetațieie [8] > [16]

lare care

orii care c și sud farate în ter tă parculuixemplarel

e face Figspo

of the Figspe

antate,s-a

in), generarea precar

iilor verzi

n coloana [

ra compara. __________

ac parte d

mpun celeă de platfon și compa propriu-zir care prov

. 6.4 – Exentan - cod 1

. 6.4 – Sponcimen - cod

dezvolt

te de arbo și dimensi

urbane

7]) și înălțrea acestui

n amenaj

patru aliniarma de derarea acests. În acestn din aceea

plar de Fr-021

taneously grB-021

t în mod

i care facunile redus

imea maxicriteriu cu

rea ini ial

mente ampozitare. Ora cu aspesens, se

și specie.

axinus excel

own Fraxin

spontan

parte dine ale arbor

ă pe careconstatările

a Parculuilasate nord-servația setul generalot observa

sior ap ărut

s excelsior

ai mult

amenajarealor care n

146



Elabor

respecthaotică,ele nu s

Fig. 6.5influen ț(după Cu

Fig. 6.5growth cguidanc

area unei

standarde neprincipiunt rezultat

Devia ția ax concuren țelescu, et al., 2

Axis deviataused by the (after Cules

etode de

le de pepială, a acesul unei inte

ului (indicat din masiv;015b)

on (indicate competitionu, et al., 201

naliz ă a c

ier ă aleor exemplnții de ame

aici de s ăgcoroanele a

here by theinstalled wit b)

lit ății spa

aterialuluire foarte tinajare, fiin

at ă ata șat ă tborilor sun

arrow attachin the plan

iilor verzi

săditor (vnere cond apărute s

runchiului)reprezenta

ed to the tration; the cr

urbane

zi Fig. 6.ce, de aseontan.

rat ă direc ție orientativ

nk) shows towns are pre

și 6.4).enea, la c

de cre ștere în cadrul ac

e directionsented in thi

mplasareaoncluzia că

a plantei subestei schem

f plant’ss scheme for

147



Elabor

observaexisten

exempl≤ 450) lFig. 6.6

Fig. 6.6mic ă - 1 Fig. 6.6deviatioimagini:

cre șter

intervedrept),adiacen

a tere

fiecare(cerc).acestei

area unei

Concuren țtă, aceastai (vezi Fi

are având oa mare (45, 6.7și 6.8)

Arbore cu-018

Tree with s - 1B-018

Mihai Culesc

La marea

e (înclinar

it după mtunci când

t.Proiec ția l

ului , respexemplar lDesigur, zestimări.

ceste info

etode de

a pentru

generând. 6.5). Ast deviație a< X) (vezi.

evia ție de a

all axis

/ images: M

majoritat

) a coroa

mentul plaramurile a

sol a cor

ctiv aproxuându-se înele de s

ma ț ii se re

naliz ă a c

lumin ă ineplas ări a

fel, doar 5runchiuluiPlanșa 6.2

Fig. 6.7ax medi

Fig. 6.7deviatio

ihai Culescu

a plante

ei. Axul dr ntării (cân început s

anelor ac

imativ 185 consider

prapunere

ă sesc în P

lit ății spa

stalată înte axului d

0 de arbor care variaz- Devia ț ia

Arbore cu- 1B-064

Tree with- 1B-064

lor , se poept și coro, conformcrească, i

per ă ceva

0 mp (54re o supraau fost lu

lan șa 6.3 -

iilor verzi

e arboriie cre ștere prezintă

ă de lamic

axului de c

evia ție de

edium axis

te constatna înclinatstandardeltrând în co

mai mult

%). Aceasfață gener te în cons

Diametrul

urbane

din masiva peste ju

n trunchi(00 < X≤

re ștere de

Fig. 6.8ax mare -

Fig. 6.8deviation

, de asem, indică far uzuale, tmpetiție cu

e jum ătat

tă estimar tă de diaiderare o

coroanei (l

poate fiătate din

drept, rest200) și me

a finalul c

Arbore cu1B-067

– Tree wit- 1B-067

nea, și otul că mounchiul ar cornoanel

din supr

este relatetrul estiingur ă dat

a finalul ca

oarte ușotre arbori

l de 55 deie (200 < pitoluluiși

devia ție de

h big axis

evia ție d

ificările aorelui este dezvoltate

fa ța total

ivă, pentr at în tere

ă în cadrul

itolului).

148



Elabor

unui ar Fig. 6.

Astfel,Mareamare, a

Fig. 6.9

Fig. 6.9

Peri

feed

area unei

Stare - Anexa

Având înore este c), este evi

un alt motiajoritate a

cesta fiind

Suprafa ța

Feeding ar

Tree =

rip line =

c

phery of

ing zone

=

r

d

etode de

V - coloanel

edere faptnsiderată ent faptul

v de concu arborilorn simpto

e hr ănire oc

a occupied b

arbore (spec

linie de pic

ncentreaz ă a

periferia s

dacinile fine

r ăd ăcini se

naliz ă a c

[17] > [22]

l că, în ge fi cu pânăcă și la n

rență întrerezintă ra caracterist

pat ă de r ăd

y the roots o

ifica ț ia se re

rare (speci

a provenit ă

prafe ței de

ale arborelui

onsider ă a fi

lit ății spa

__________

neral, supr la 1,50 mvelul r ăd

arbori în curi uscatec în preze

ăcinile unui

f a tree (ima

r ă la amplas

ica ț ia se refe

din precipita ț

hr ănire (sp

cu ajutorul

mai mare cu

iilor verzi

fața ocupatri mai macinilor s-a

drul situluîn coroanăța acestei c

rbore (sursa

e source: Litt

area trunchiu

r ă la margin

ii)

cifica ț ia se

ărora acesta

1,50 metri fa

urbane

tă de sistere decât di instalat o

i studiat îlîntr-un pr

arențe.

imaginii: Lit

lewood, 1988

lui arborelui)

ea coroanei,

efer ă la zon

se hr ăne ște;

ă de diametr

ul de înr ăametrul co stare de

constituiecent mai

lewood, 198

)

respectiv zo

a în care su

obi șnuit supr

l propriu-zis

dăcinare aloanei (veziompeti ție.

pa din sol.ic sau mai

)

a în care se

nt amplasate

fa ț a ocupat ăal coroanei)

149



Elabor

analiza

exempl

având o(1B-00neviabi

stare reun exe

Planșa

Fig. 6.1

Fig. 6.1

13 exe

numărreferininadecv

32 În cad

ruperii atermenuldin dome

area unei

În ceea cete sunt bin

Arborii n

arele au deDin punctsperanță d) rezultă cli pe term

onabilă șiplar nu a

.4 -Starea

0 – Starea v

0 – Vegetati

Procentul d plare prez

de 58 deu-se în geat realizate

rul prezentei

estora sau r NU are aici îniul silvicult

etode de

privește st

e fixate în

prezint ă

ăș it faza de vedere ale viață util 43 % (ap

n mediu s

umai 21putut fi c

vegeta ț iei

geta ției

n status

e degradar ntă un pro

xemplareneral la ussau ruperi

lucr ări terme

zultate pe bnțelesul de prii;

naliz ă a c

bilitatea ,teren , ne-eisteme de

gestionare stării gene de 5 până oape jum

u lung . 36(22 de ex

talogat ca

de la finalu

al arborilent de debi

prezint ă cări ale cale unor ra

nul cioat ă se

za aplicăriirtea din tulpi

lit ății spa

cu excepțiaistând per

tutorare s

caracteristale, 44 de

la 15 ani.tate) din e% (38 de emplare) aavând o st

l capitolulu

r variază,litare de pe

eterior ăriroanei sauuri.

refer ă la bu

nor tăieri nenă care r ămâ

iilor verzi

arboreluicole din acu ancorar

ică noilor pexemplaredăugând lafectivul vexemplare)o stare bure deoseb

i).

e la caz laste 50%. D

într-un p la prezen

ăți de șarpa

corespunzătoe fixată de s

urbane

scat (codest punct de, acest asplantări.e află într- acest numetal este rein efectivă. Este det de bun ă

caz, între 5in totalul e

ocent maia cioatelo

te sau ramur

re în cadrull după dobor

ssss

1B-005),e vedere.ect denotâ

o situație pr și exemp

prezentat dl vegetal semarcat fa(vezi Fig. 6

și 80 %. Uectivului d

mic de 232 rezultat

i ale unui r ă

activitățilorârea arborilo

tare deficitar tare rezonabiltare bună (21tare deosebit

emplarel

d faptul că

ecar ă,larul uscate arbori

află într-otul că nici

.10 și

n număr dee arbori, u

% , acesta din tăieri

ase în urm

e întreținere; care provine

(43%)ă (36%)%)de bună (0%)

150



Elabor

Fig. 6.1

Fig. 6.1

40 de a

Quercu

mul ți a(vezi Fi

observaavândcoloanainteres

împrej

pozițiointeres

recunospinul

înveliș principroșu afrunziș

area unei

1 – Speran ța1 – Useful lif

Doar 14

ni , între ac s (stejari) rbori însă g. 6.11).

Valoare - AnDin cauzarea sau co importa

[23] a An/ focalizarerimile (date în vente . Privicute ale spilvestru (

l foliar per l prin textrins toamlui de toa

etode de

de via ță util

e expectancy

dintre ar

eștia numă

are formerespectiv 5

xa V - coloaonformăriitemplareață mic ă laxei VI, ca. De asem exemplucinătate),or la valo

ciilor dininus sylv

sistent de ura frunzișa și oțeta

nă (vezi Fi

naliz ă a c

ori (adic

ându-se câază alinia7 %), au o

ele [23] > [2 actualei aarborilor, tnivel de ae arată că nea, ame

rin deschiconstituindrea esteti

are fac pa stris) decn verde înclui, stejar

rul ro șu

g 6.12 pân

lit ății spa

15 exemp

iva r ăș inoș

entele dissperanță d

9] ________ enajări șiate cele 1

nsamblu.toți arboriiajarea ac

derea de vu-se într-că, au fostte exemplarativ prinhis, ar țar

l ro șu (Q

Rhus typh

la 6.16).

iilor verzi

lare) au o

i și o serieuse nord- viață utilă

_a amplasăr 5 exemplacest lucrusunt parteual ă nu f

ederi sau pn ansam

luate în crele prezenritidomul

l america

ercus rubr

na) datori

urbane

speran ță

de exemplud de-a lu poziționat

i în masivre de arbor este sublina unui masvorizeaz ă

erspectivelu amorf

onsiderarete pe sit. Î brun-roșc (Acer sac

) al căruiă portului

înt

întînt pes

e via ță uti

re apar țină

ngul situlu în interval

stâns, carei au fost ciat de infoiv ce nu ar crearea d

către zone, lipsit d

caractereletre acesteat ce contharinum)

frunziș se cspecial și

e 5și 15 ani

e 15și 40 anie 40și 100 ate 100 de ani

lă de pest

nd Genulu

i. Cei ma

ul 5-15 an

nu permitetalogate camațiile di puncte de rela ții c

interesante secven țdecorativese remarcăastează cecorativ îolorează îcoloritului

57%)

(29%)i (14 %)(0%)

151



Elabor

Fig. 6. sylvestFig. 6.

1) imagisource:

Fig. 6.1

Fig. 6.1

1) sursa i

acordâ6.17și

în cadr confor

area unei

2 - Ritidomis1) 2 - Pinus syl

e / image: Mww.panoram

5 - Frunzi ș d

5 - Fall Folia

maginii / ima

Celelalte sdu-li-se olanșa 6.5 -

Deoarece tl acesteidefinirii a

etode de

a Pinus

estris bark 1)

hai Culescu;io.com

e toamna la

ge for Rhus

ge source: int

pecii idenaloare est Valoarea

ate exemplnalize toa

cesteia în s

naliz ă a c

Fig. 6.13

sacchariFig. 6.13

foliage2)

2) sursa imag

hus typhina

yphina 1)

o-gardens.co

ificate petică mică, stetic ă de larele de ar e exempla

bcapitolul

lit ății spa

- Frunzi ș deum 2) - Acer sacch

inii / image s

1) Fig.

Fig.

; 2) imagine

sit nu sconform da finalul caori analizarele sunt c2.3.

iilor verzi

Acer

arinum

urce: lve-ba

.16 - Ramur

.16 - Branch

/ image: Mih

remarcă finirii aces

pitolului).e fac parteonsiderate

urbane

Fig. 6.14 -frunzi șuluFig. 6.14 -

for Quercumschule.de;

și infloresc

es and flowe

ai Culescu

prin calităeia în sub

dintr-o ama avea o

Culoarea dei de QuercusAutumn foli

s rubra3)

3) sursa imag

n țe la Rhus t

rs of Rhus ty

ți esteticeapitolul 2.

najare dealoare ist

toamn ă a rubra 3)

ge color

nii / image

yphina 2)

hina 2)

deosebite, (vezi Fig.

ată recentăric ă mic ă,

152



Elabor

Fig. 6.1

Fig. 6.1

subcapihortico

Quercu

și Rhus

valoar

arboriiValoar

Fig. 6.1

Fig. 6.1

area unei

7 – Valoare

7 – Aesthetic

Din puncttolului 2.3lă medie ) s robur (st typhina ( horticol ă

analizați f ăa horticol

8 – Valoare

8 – Horticult

etode de

stetic ă

value

de vedere, au fostexemplare jar),Quer

țetar roșu).considera

ând partede la final

orticol ă

ural value

naliz ă a c

al valoriiconsiderate de Pinu

us rubra ( Este de milă sau f

in specii cl capitolul

lit ății spa

horticole,esențe r

s sylvestri

tejar roșu)enționat faarte mar

o valoarei).

iilor verzi

așa cumlativ spec (pin silv Acer sacc

tul că situ

, cu excephorticolă

valoa

valoa

valoa

valoa

arbor

valoar

valoar

valoar

valoar

arbore

urbane

fost aceaale (acor stru), Pin

arinum (al nu înglo

ia speciiloică (vezi F

e estetică mi

e estetică me

e estetică co

e estetică foa

uscat (1%)

horticolă mi

horticolă me

horticolă co

horticolă fo

uscat (1%)

sta definitându-li-se s nigra (r țar americeaz ă exe

r menționaig. 6.18și

ă (77%)

die (22%)

siderabilă (0

rte mare (0%

că (75%)

die (24%)

siderabilă (0

rte mare (0%

în cadrulo valoar

in negru),n argintiu)plare cu

te anterior,lanșa 6.6 -

)

%)

)

153



Elabor

Fig. 6.1

Fig. 6.1

sylvestr

Quercu

avândcapitol

este decele ce parteși

criteriil

importa

horticol

area unei

9 – Valoare

9 – Ecologic

Din punctis (pin sil s robur (st valoare elui).

Scor plant ă -

În privința

gradat ă, aurmează sde alta a alPentru exee: dimensi

n ț a în ame

ă și valoar

1A-001 - 11A-003 - 1

1A-010 - 1

1A-018 - 1

Se poate re

etode de

cologic ă

l value

de vedere

estru), Til

jar) și Qu

ologică mi

Anexa V - col

punctajului

lându-se stuația alineii ce travemplarele cnea arbo

najare, pr

ea ecologic

p.p.

p.

p.

arca aici

naliz ă a c

cologic , s a platyphy

rcus rubra

că (vezi Fi

oana [30] __

acordat pl

ub standaamentuluisează situl.are compuelui, devi

zen ț a alto

ă ) au fost o

1B-009 - 11A-005 - 1

1B-018 - 1

1B-027 - 1

1B-037 - 1

1B-047 - 1

1B-058 - 1

1B-065 - 1

1B-077 - 1

aptul că p

lit ății spa

remarcă,llos (tei c (stejar roșg. 6.19și

________

ntelor, ace

dele de cde Tilia pl

n cele do ț ia axului,

arbori, v

bținute ur

p.p.

p.

p.

p.

p.

p.

p.

p.

nctajul va

iilor verzi

cu o valoa

frunza mu). Restullanșa 6.7 -

stea denotă

litate uzuatyphyllos

ă rânduri starea ge

loarea est

ătoarele p

1C-001 - 11C-003 - 1

1C-006 - 1

iaz ă în in

valoare ecvaloare ecvaloare ecvaloare ecarbore usc

urbane

re medie ,

re), Carpi

xemplarelValoarea

faptul că

le. Ca exe(tei cu fru

de alinianeral ă , sp

tică , valoa

nctaje:

p.p.

p.

ervalul 10

ologică mică ologică mediologică consiologică foartat (1%)

exemplarel nus betul

r au fost cecologic ă

egeta ția î

mplu se vza mare)

ent (luân

ran ț a de

rea istoric

14 puncte .

(60%)e (39%)derabilă (0%) mare (0%)

e de Pinus

s (carpen),talogate cae la finalul

ansambl

discuta îispus de o

în calcul

ia ță util ă , , valoarea

154



Elabor

Fig. 6.2

ramuri

Fig. 6.2

level

imagini /

sau de r

stăine aparițiala nivel

Fig. 6.23

Fig. 6.23imagini /

area unei

0 – Uscare la

i

0 – Dry woo

images: Mih

Pe un loc s

uperea unoO altă probcabluri elede lăstari ll trunchiul

– Cioate

– Stumpsimages: Mih

etode de

nivelul

at branch

i Culescu

cund se po

ramuri)șilemă estectrice, sâr acomi, deui sau al ra

i Culescu

naliz ă a c

Fig. 6.21

cre ștere

Fig. 6.21

ziționează

a cavit ă ilonstituită e, fire texrajoni, pre

urilor, ap

lit ății spa

– Uscare a a

– Dead gro

rezen ța ci

r (scorburie ata șare

ile, echipaența unor

ariția unor

iilor verzi

ului de

th shaft

oatelor (ge

scobituri r de trunc

ente etc.)tacuri de clante inva

urbane

Fig. 6.22 –

arborelui

Fig. 6.22 –

crown’s b

erate de tă

alizate deiuri sau r

Ca probleuperci, r ănante etc. (

Uscare a ba

r ășinos)

Problems at

se (resinous

ieri inadec

ăsări sau amuri a u

mă se maiiri graveșiezi Fig. 6.

ei

the

tree)

at realizate

imale).or corpur

remarcă șiireversibile3 – 6.30)

156



Elabor

Fig. 6.24

Fig. 6.24

imagini /

Fig. 6.27

ireversibFig. 6.27

injuries

imagini /

area unei

– Putregai

– Decay

images: Mih

– R ăniri gra

ile la nivelul – Severe an

t the trunk

images: Mih

etode de

i Culescu

ve și

trunchiului irreversibl

evel

i Culescu

naliz ă a c

Fig. 6.25

Fig. 6.25

Fig. 6.28

ramurilo Fig. 6.28

level

lit ății spa

– Cavitate

– Cavity

– R ăniri la

r – Injuries at

iilor verzi

ivelul

the branche

urbane

Fig. 6.26

Fig. 6.26

Fig. 6.29

coroanei Fig. 6.29

– Cavitate

– Cavity

– Ciuperci la

– Fungi at th

nivelul

e crown leve

157

l



Elabor

o stare

excepți pentru

pentru

apărutearbores

Fig. 6.3

Fig. 6.3

Fig. 6.3

area unei

îndep ărtar

dezvoltareatăieri de î

aspect adectăieri de f

suferit dintăieri de r

reținute.

De asemenavansat ă

arborilor permite r ă

Pe termen

permite r ă

Îndepărtarespontan n

cente, însă

1 și 6.32).

1 – Raport l

1 – Light / s

etode de

ea plantel

normală atre ținere

vat în rapormare a

auza pozițgenerare

a, se reco

e degrada

de aliniarirea masivscurt (0-3

rirea masiva arboriloru va afectva genera

min ă / umb

adow ratio -

naliz ă a c

r invadan

plantelor;a coroanei

t cu caractoroanei îonării în m coroanei

and ă sup

re (vezi Pl

ent, supriuluiși dezani) , se reculuiși dezaflați într-o într-o mo dezvolta

ă - situa ție e

current situ

lit ății spa

te - eleme

în cazul eristicile sp cazul exeasiv strânsîn cazul ex

rimarea i

nșa 6.4 -

area se tr oltarea înomandă înoltarea înstare avansur ă foarte adecvată

xistent ă

tion

iilor verzi

te care po

xemplareloeciei din camplarelorsau a altoremplarelor

ediat ă a t

tarea veget

ebuie realiune condițepărtareaune condițată de deg mare cap pentru pla

s

s

s

urbane

afecta pe

r cu o star e fac parte căror for ntervenții;debilitate,

turor exe

ației de la

ată f ăr ă pi a celorlalrborilor dei a efectivadareși aacitatea dentele rețin

prafață umb

prafață însor

prafață tot

termen sc

e generală ;

ă general

dar care se

plarelor

inalul capi

lantări îne plante.

bilitați apă

lui vegetal.xemplarel umbrirete în ame

ită (54%)

ită (46%)

lă (3426 mp)

rt și medi

bună și u

a avut de

dorește a fi

aflate într-

olului). C

ompensare

uți sponta r debilitate vegetațieiajare (vezi

159



Elabor

Fig. 6.3

Fig. 6.3

aliniam(prin co

VII - R

6.8 - Re

area unei

2 – Raport l

2 – Light / s

Pe termen

entele dempensare 1-4 extrageri-distanță de-înălțimea t

-circumferi-circumferi

Recomand

COMAND

Suprim ăril

comand ări

etode de

min ă / umb

adow ratio -

mediu (3

ilia platyp

:1), având(transplan plantare îrunchiului

ța coroanța trunchi

rile f ăcute

RI / INT

imediate,

suprimare

naliz ă a c

ă - dup ă apl

after the ap

-10 ani) s yllos (teirmătorul s

ări) în pepi pepinier ă de 4,00-5,0

i de 1,50-2lui de 25-3

pentru fiec

RVEN Ț II

precum și

arbori (an

lit ății spa

carea recom

lying of rec

recomancu frunză tandard calnier ă;între rând0 metri;

,00 metri;0 de centi

are exemp

ECESARE

ele pe ter

xat ă acest

iilor verzi

and ărilor pe

mmendatio

ă suprimaare) și re

itativ:

ri și între p

etri.

ar investig

.

en scurt ș

i studiu de

s

s

urbane

termen scur

s for the sho

ea exempllantarea d

ante pe râ

t se reg ă s

mediu sun

la finalul c

uprafață umb

uprafață înso

uprafață tot

t

rt term

arelor car e material

d) foarte

esc în cadr

t prezentat

apitolului).

rită (47%)

rită (53%)

lă (3426 mp

alcătuiescsăditor no

are;

ul ANEXE

e în Plan șa

)

160




161

6.3 CONSIDERAȚII GENERALE CU PRIVIRE LA RECALIBRAREAGRILEI DE ANALIZĂ

Aplicarea în teren a grilei de analiză a dus la desprinderea unor concluzii care sunt prezentate în cele ce urmează împreună cu o serie de considerații menite să ducă la restructurareagrilei de analiză.

Astfel, în cadrul spațiului public urban, stabilirea f ăr ă echivoc a speciei din care arboriifac parte (după denumirea știin ț ifică) reprezintă în sine un criteriu de calitate prin raportareaacestui aspect la întregul efectiv arborescentși la capacitatea unui ansamblu vegetal de a generaambianțe distincteși interesante pe parcurul anului. Acest demers are impactși în ceea ce privește constituirea de politici locale cu privire la intervențiile viitoare, de exemplu favorizareaanumitor specii în detrimentul altora pentru crearea unui echilibruși evitarea situațiilor de criză ce pot apare în eventualitatea unor atacuri ale unor dăunători specifici care pot duce la disparițiaunui număr mare de arbori apar ținând aceleiași specii. Un exemplu în acest sens esteCeratocystis platani - o ciupercă ce generează cancerul colorat al platanului producând moarteaarborilor atacați după o perioadă de 2-5 ani de la instalare - ce se r ăspândește în prezent destul deagresiv pe continentul european (CAB International, 2015). Implementarea de programe degestionare adecvate depinde, de asemenea, de identificarea speciilor din care fac parte arborii dinmediul urban. Un argument în acest sens îl reprezintă nevoile diferite de îngrijire care depind de

specia din care provine un exemplar, în cazul tăierilor de formare aplicate de exemplu fiindfoarte important dacă acesta face parte dintr-o specie foioasă sau r ășinoasă, dacă dezvoltarea seface prin muguri alterni sau opuși etc. Stabilirea speciei este totuși un proces care necesită unanumit grad de expertiză cu privire la identificarea caracterelor specifice (tip de frunză, muguri,flori etc.)și capacitatea de poziționare a individului studiat în cadrul unui gen / familii / ordin.Astfel, această etapă ar trebui să facă fie obiectul activității unor profesioniști (silvicultori,dendrologi, horticultori, peisagiști etc.) sau să fie realizată în două faze, respectiv o sub-etapă de

stabilire de principiu a aparteneței la o specie - implementată de persoane cu o pregătire sumar ă în domeniu -și o a doua care să presupună verificarea constatării inițiale de către profesioniști.

Subîmpăr țirea efectivului vegetal pe cele patru clase devârst ă (N - pentru un arbore nou plantat; T - pentru un arbore tânăr; M - pentru un arbore matur; B - pentru un arbore bătrân) s-adovedit foarte potrivită, ușurând încadrarea elementelor vegetale studiate f ăr ă a face apel lacunoștințe aprofundate cu privire la evoluția în timp a acestora.

Pe de altă parte, criteriul referitor laînă l ț imea maxim ă pe care o poate atinge o specie,

introdus în grilă ca element de comparație cu situația constatată în teren, nu s-a dovedit utilă încontextul local în care înălțimile arborilor sunt deseori reduse drastic ca urmare a tăierilor



Elabor

aplicatearbore relevanconceptatunci c50 - ve

NOT Ă :raport de

Fig. 6.33

Fig. 6.33

translataceastă vegetalPridvor axuluivegetați

simplasituației

area unei

în procesudevine lipsă mai deului prezeând raporti Fig. 6.33)re exemplifi

flexibilitate

– Axioma st

– The axiom

În ceea ceată în planinformațiestudiat. A

ului, dimee creștere)ei. De ase

introducere precare a

etode de

l de gestioit de sensrabă în stat de Mal dintre în.care, un exe

/D = 120.

esului unifo

of uniform

privește di

ca atare,a oferit poșa cum sesiunile cor au oferit

enea, în

a dimensiliniamentu

naliz ă a c

are. În coi poate fitabilirea r theck (200lțimea (H)

plar tân ăr d

m și flexibil

tress, and sl

metrul co

ăra a realisibilitatea poate ob

oanelor coaza pentr

cadrul stud

unilor cor lui analizat

lit ății spa

dițiile realieliminat. Dscului pre7). Acestași diametr

stejar cu o

itatea ca per

nderness as

oanei , chiza corecțiie a realizaerva dinelate cu al formulareiului asupr

anelor s-a(vezi Fig.

iilor verzi

zării aceste asemenezentat dearată că ril arborelui

năl ț ime de 1

col (după M

hazard (afte

r dacă direferitoreo imaginetudiul dete informaa unei ipota tronsonu

putut cont.34).

urbane

r ”toaletări, înăl ț ime

flexibilitatscul de ru(D) este m

20 metri și u

ttheck, 2007) Mattheck, 2

ensiunea ea forma pmai clar ă caz realizaii (pozițioze cu privui Bulevar

ra o imag

”, criteriularborelui a arborelere a arboi mare de

n diametru d

007)

stimată înropriu-zisă

situației at pe situlare arborilire la staredului Avia

ine mult

dimensiune

poate aveai confor rilor crește0 (H / D >

1 cm are un

eren a fosa acesteia,nsambluluidin Stradaor, deviațiaa precar ă atorilor pri

ai fidelă a

162



Elabor

Fig. 6.34studiulu Fig. 6.34compar

area unei

– Detaliere realizat în 2

– Status of td to the one

etode de

situa ției o014 fa ță de c

he current sconducted in

naliz ă a c

servate în tel realizat ă î

tuation deta2009 on Avi

lit ății spa

ren prin si 2009 în stu

led by simpltorilor Blvd

iilor verzi

pla introdudiul Bd. Avi

y presenting. (după Cules

urbane

erea a dimtorilor (dup

the crown sicu, et al., 201

nsiunii coro

Culescu, et

ze within th5a)

nei în cazu

l., 2015a)

2014 survey

163




164

Criteriiledevia ț ia axului și orientarea devia ț iei s-au dovedit foarte importante în ambelecazuri studiate. Astfel, în ceea ce privește situl din Strada Pridvorului acestea au semnalatinstalarea concurenței în masiv, pe când în cazul Bulevardului Aviatorilor problemele indicate deacestea au putut fi corelate cu lucr ările de reparații realizate pe direcția nord-sud de-a lungularterei pentru diverse rețele edilitare care au dus la secționarea r ădăcinilor.

În privința gradului de deteriorare , cuantificarea procentuală (%) a avut o oarecareconotație subiectivă, simțindu-se astfel nevoia stabilirii unor intervale procentuale bine definite.În acest sens, poate fi avută în vedere pe viitor adaptarea scalei propuse de Wessolly & Erb(2014) care se refer ă cu precădere la masa foliar ă a arborelui (Fig 6.35). Aceștia propun patruclase de daune pentru încadrarea procentuală a prejudiciului constatat la acest nivel. Acestea suntstabilite astfel:

CLASĂ DE DAUNE DETALIERE

Clasa 1 - arbore ușor avariatProcentul de distrugere: 16-29 %

arborele are câteva deterior ări vizibile, careînsă nu îi afectează dezvoltarea viitoare

Clasa 2 - arbore deteriorate semnificativProcentul de daune: 30-59 %

arborele este semnificativ deteriorat, iar procesele specifice sunt încetinite, însă acesta

își poate păstra în continuare rolul o perioadă semnificativă de timp

Clasa 3 - arbore grav avariatProcentul de daune: 60-99 %

arborele este grav avariat, coroana sa suferind pierderi importante; prin intervenții de urgență se mai poate obține doar redresarea par țială aacestuia

Clasa 4 - arbore mortProcentul de daune: 100 %

arborele este mort, iar lemnul său a început să fie descompus de micoorganismeși ciuperci;exemplarul prezintă un pericol iminent

Alături de acestea mai este menționată și Clasa 0 - arbore sănătos în cazul căreia procentul de distrugere este de 0-15 %, arbore neprezentând daune importanteși fiind consideratsănătos. Este însă menționat faptul că acastă clasă este grupată adesea în evaluări împreună cuClasa 1 deoarece granițele lor sunt fluideși se pot schimba rapid.



Elabor

Fig. 6.Erb, 20 Fig. 6.3

pregatir vegetalvariant

strânsă Definir vegetați

analizamoduluanaliză

rândulcare re

propunRomâniexemplcuantifispeciiînflorir parte. Î

incapacecologi

area unei

5 – Exempli14)

5 – Visual ill

Estimareaea și expe. Realizar ulerioar ă Clasificarelegătur ă ca criteriiloa aferentă

Criteriul re

critică a ui de cuantiîn variantaEstimareaor un înaltlizează an

realizareaa căreia săarul studiacarea și cvalențe de, prin fructn cazul va

itatea de ace, în lips

etode de

ficare vizual

stration of

speran ț ei

riența pea acestei a grilei de a elementel rezultate

r de analinui spațiu

la ț ia cu î

ei compozficare și coei recalibraalorilor e

grad de sliza. Pe ba

unui tabel- i se atașe. Astfel,dificarea îcorative: pe etc.)și calorii horti

se dezvolt posibilită

naliz ă a c

ă a claselor

oliage dama

e via ță u

are le arerecieri r ăaliză se re

or vegetalee analizeiă pentru sverde studi

prejurimil

ții vegetaledificare ată.tetice , hor

biectivitateza experie

etalon por e citerii se exemplun funcțierin frunziș pacitatea aole se pro

spontan îii realizări

lit ății spa

de deteriora

ge classes in

il ă este,la bază pâne în ace

comandă r în funcțiecomponenațiile verz

at, f ăcând r

presupun, motiv peezultatelor

ticole și e

care esteței generat

ind de la oecifice car în cazule totalitatul de toaesteia de a

pune clasi

lipsa intei unor ana

iilor verzi

e a înveli șu

rees (after

e asemenersoana calași timp snunțarea lade prezen ț ei cadrului urbane) ceferire la ti

e la rândultru care tr fie renunț

ologice alcorelat cue de aplica

listă cvasie fac referialorilor e

a elementna, prin t asigura diicarea spe

rvenției dir ize specifi

urbane

ui foliar la

essolly & Er

a, un elee realizeaz biectivă m acest crite altor arb

vegetal (are subîmologiile de

său o spe buie consirea la aces

elementelregătirea ș

ea în tere

exhaustivă re la specitetice , poalor decoraxtura fruamism ansiilor în fu

ecte a omuce domeni

rbori (după

, 2014)

ent careă analizaotiv pentruiu.ri poate fivezi subpuarte dejagrupare.

cializare cderată fie ot element

or studiatei experienț a grilei d

a speciilora propriu-zte fi avuttive specif zișului, pr amblului dncție de c

lui. În privlui ecolo

Wessolly &

epinde delementelo care într-o

realizată înctul 4.5.3e categorii

privire la detaliere ain grila de

implică laa persoanei analiză se

întâlnite îsă și nu la în vederece fiecăreiin tipul den care face pacitatea

ința valoriiei care să

165



Elabor

determiacestuirespectiFig. 6.3

evaluar care fafiecare

Fig. 6.3Fig. 6.3

faptul prescur exemplcioateloidentifidezvolt

area unei

ne cuantuconcept dv cantitatea6).Referitor lae s-a const parte arboansamblu v

6 – Exemple6 – Example

Un aspect ică înscrier

ări utilizat: LU pentr, LL pentării unui

ați în med

etode de

ul acesteiaar în sens de umbr ă

valoarea

tat faptulrii analizațegetal care

de umbriris of shading

mportant da constat în cazul eu prezențaru indicar set de posul urban

naliz ă a c

(care necel aportuluioferită de

storic ă a e

ă acest crit. Astfel, seintr ă în co

ferite de folirovided by

esprins dinrilor în r ementelorlemnuluia lujeriloribile probli transpun

lit ății spa

sită o speci direct perunzișul sp

ementeloreriu este st propune g ponența c

jul pentruhe foliage of

aplicarea g brica desrepetitive pscat la nivlacomi eteme ce prea acesto

iilor verzi

alizare foacare arboriecific fiecă

vegetale, prâns legatenerarea îndrului veg

iverse speciivarious spec

rilei de anariptivă Ob

entru ușuraelu coroan.). Acestt fi obser ra într-o li

urbane

te specificăi îl au înei specii (s

in punereae istoriculavans a untal al spați

(după Dobroies (after Do

iză în stud serva ț ii area stânger i, C pentr apt conduate frecv

stă de sel

) se propuraport cu pre exempl

în practicspațiului aei valori-etului verde

ie, 2010) rovie, 2010)

iile de caz îdus la ap

ii de date d semnalare

ce spre rent în cazcție. Este

e limitareatilizatorii -ificare vezi

a grilei deenajat di

alon pentr tudiat.

l constituieariția unoin teren (dea prezențeiomandareal arboriloînsă foarte

166




167

important să se păstreze caracterul deschis al acestei rubrici pentru a permite înscrierea unor probleme ce pot fi constatate în terenși care nu sunt cuprinse în respectiva înșiruire.

Completarea rubricii Interven ț ii necesare / Recomand ări implică, de asemenea, un gradde pregătire ridicat al persoanei care realizează studiul de teren. Aceasta poate însă fi completată ulterior fie pe baza materialului fotografic ce documentează situația constatată in situ sau, cași încazul stabilirii f ăr ă echivoc a denumiriiștiințifice, poate face obiectul unei vizite dedicate înacest sens realizată de persoane cu o pregătire adecvată în domeniu.

Este important de reținut faptul că procesul de prelevare a datelor din teren este undemers laborios. Acesta necesită, de asemenea, muncă de echipă având în vedere faptul că oserie de activități (de exemplu măsurarea circumferinței trunchiului arborilor de dimensiuni mari,estimarea înălțimii arborilor etc.) sunt mult mai ușor de realizat prin colaborarea dintre două sau

mai multe persoane. Prelevarea datelor din teren prin metode clasice (notații realizate pe hârtie)implică și alocarea unui timp considerabil pentru transpunerea datelor în format digital. La acestase adaugă și timpul necesar pentru prelucrarea materialului fotografic. Pe de altă parte trebuiesubliniat faptul că în cazul folosirii de echipamente electronice pentru prelevarea datelor prezența pe teren este condiționată de durata de timp pusă la dispoziție de bateriile sauacumulatorii utilizați de acestea. De asemenea, transmiterea informațiilor către o bază de dateonline este influențată de conexiunea la internet.



Elabor

area unei etode de naliz ă a c lit ății spa

iilor verzi urbane

168




169




171




173




174



Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urban

176

CAPITOLUL VII. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI CHAPTER VII. CONCLUSIONS AND RECOMMENDATIONS

7.1 SPAȚIILE VERZI ȘI UTILIZAREA LOR

Studiul de față, abordând în primă instanță problema spațiilor verzi urbane, s-a concentrat pe mai multe dimensiuni ale acestora. Pe de o parte a fost analizat rolul social al spațiilor verzi șimodul în care acesta este sau nu definitoriu în cadrul diferitelor viziuni ce vin din aria teoreticăsau din zona legislativă. Astfel, a fost observată o discrepanță dintre viziunea prezentă înlegislația românească, bazată pe o abordare cantitativă lipsită de valențe sociale și viziunileexprimate de legislațiile altor țări sau de regulementele urbane ale marilor capitale eur opene. Din punct de vedere teoretic ambele tipuri de abordare: cantitativă și calitativă sunt prezente,

majoritatea studiilor accentuând însă dimensiunea calitativă a spațiilor verzi. Un al doilea aspect legat de spațiile verzi este cel al dimensiunii vegetale și ecologice a

acestora unde, din nou, putem observa aceleași contraste între abordări extrem-cantitative (dacănu în spiritul legii, în modul ei de aplicare), ca în cazul local, și cele calitative, prezente mai multîn zona teoretică sau în orientările oficiale din alte țări.

În ceea ce privește ipotezele de lucru lansate la începutul cercetării, aplicațiilein situ încadrul cărora a fost analizat modul de funționare din punct de vedere social al spațiilor verzi și

rolul pe care vegetația arborescentă îl joacă în acest context, au generat o serie de concluzii.Astfel, din punct de vedere alimpactului pe care îl joacă designul și amenajarea spațiilor verziasupra utilizărilor am subliniat deja faptul că spațiile cu caracter informal atrag mai mulțiutilizatori și permit mai multe tipuri de activități. Peluzele libere, zonele cu pâlcuri de arbori,grupurile generoase sau micile păduri sunt mai adaptabile petrecerii în aer liber decât zonelesupra-amenajate cu elemente de design sau cu dotări specifice anumitor activități. În concluzie, putem afirma că diversitatea utilizărilor este determinată în mod evident de modul de amenajare

a spațiilor verzi. Pe de altă parte aceste observații nu sugerează faptul că valoarea estetică șiambientală a peisajului nu ar reprezenta o atracție pentru utilizatori, ci dimpotrivă, că aceasta joacă un rol foarte important, dar că preferințele se îndreaptă spre amenajări ce se inspiră maidegrabă din modelele estetice naturale și mai puțin spre spații cu geometrii, dar mai ales cudesemnări funcționale, rigide. Spațiile cu aspect formal, riguros atrag în schimb utilizatorii încăutare de intimitatesau de locuri de desfășurare a unor activități liniștite (citit, stat pe bancăetc). Dotările care sunt în general apreciate de vizitatorisunt cele a căror formă și design permitutilizări diverse, de exemplu treptele.

Cea de a treia ipoteză, care pleca de la premisa că există o proporționalitate între numărulde utilizări și de utilizatori pe care le poate găzdui un spațiu verde și numărul de conflicte ce pot




177

rezulta din aceste utilizări diverse, a fost însă infirmată în cadrul analizelor realizate în cele trei parcuri. S-a observat în general că oamenii se organizează pe grupuri de interes, că există o serie denegocieri tacite între utilizatori dintre cei mai diverși, astfel că nu au fost observate sau raportate, încadrul convorbirilor cu comunitățile locale, conflicte între utilizatorii parcurilor. Chiar și încazurile extreme, de exemplu cel al coabitării în cadrul parcului Görlitzer între comunitateacartierului și traficanții de droguri, o serie de reguli nescrise ce sunt respectate de toți utilizatoriiduc la o ambianță plăcută și non-conflictuală și, în general la un sentiment de siguranță.

În urma acestor obser vații, studiul de față propune o definiție a spațiilor verzi careînglobează această dimensiune calitativă, în spiritul Convenției Europene a Peisajului (2001).Astfel, în cadrul acestei lucrărispațiul verde este considerat a fio structură urbană

indeped entă, accesibilă publicului larg, în care predomină prezența vegetației (de regulă

arborescentă) dezvoltată natural și/sau plantată de om, prevăzută cu dotări și echipamente

care permit desfășurarea unei game largi de activități pentru petrecerea timpului liber,

recreere formală și/sau informală, odihnă, joc, sport, etc. pentru o paletă variată de utilizatori

- diferențiați atât din punct de vedere al vârstei, cât și a apartenenței sociale, genului,

intereselor, capacit ăților / dizabilităților fizice etc. (cf. Cap. IV)Dincolo de această definiție, în vederea evitării unor confuzii frecvent întâlnite în

legislația românească în special, lucrarea de față mai propune o serie de definiții ale unor termeni

încă vagi. Astfel este indicată o suită de termeni și concepte ce clarifică acest câmpepistemologic încă nedezvoltat suficient și marcat de confuzii ce provin din dimensiunea pluridisciplinară a abordărilor. Sunt propuse o serie de definiții pentru termeni caspații publice

plantate, s pații plantate atașate, structuri plantate, accesorii vegetale, spații succesionale,

vegetație forestieră urbană, acești teremeni nereprezentând o clasificare exhaustivă a tipurilorde spații urbane vegetalizate (o astfel de clasificare necesitând un studiu mult mai larg ce a fostinițiat deja în cadrul acestei lucrări, dar reclamă o serie de analize de ordin teoretic și practic

desfășurate pe o perioadă mai mare de timp realizate de către o echipă interdisciplinară). De asemenea, în cadrul studiului de față am inițiat o serie de dezvoltări metodologice

privind o lectură morfologică a vegetației urbane, inspirată din morfologia urbană (analizalimitelor, clasificări dihotomice de tipul: spațiul construit și spațiul liber / spațiu deschis;suprafață permeabilă, suprafață semi-permeabilă și suprafață impermeabilă; natural / antropic; plantat / vegetal etc.),cea mai mare parte a acestor elemente nemaifiind însă prezentate în cadrullucrării datorităatât lipsei unei consistențe suficientecât și a lipsei de spațiu, cercetările în acestsens urmând a fi continuate. Totuși, această abordare morfologică a vegetației urbane se reflectădeja în cadrul unor aplicațiiin situ prezentate în cadrul lucrării de față ce analizează modul de




179

7.2 ANALIZA VEGETAȚIEI ARBORESCENTE

În continuarea acestor studii și rezultate cu dimensiune preponderent teoretică, lucrarea a propus o metodologie de analiză a spațiilor verzi și a vegetației urbane ce nu urmărește rescriereaunor biblioteci deja clasice, ci își propune doar să ofere o alternativă viabilă în contextul local,viabilitatea ei fiind în mod direct legată de simplitatea metodelor (din punct de vederetehnologic) și, în consecință, de o adaptare a lor la un proces participativ(Driskell, 2002) ce pareesențial în vederea unei schimbări de paradigmă în abordarea oficială.

Astfel, metodologia de analiză a vegetației urbanearborescente (cercetările fiindrestrânse pentru moment doar la acest palier) este sintetizată într -o grilă aparent complexă cesubîmparte în bucăți mai ”digerabile” zonele de analiză. În concluzie, lucrarea de față propune un mod de a analiza arborii pornind de la elementele cu care lumea interacționează cel mai des,

incluzând o serie de elemente ce provin din modul de utilizare a spațiului. Această abordaremetodologică a confirmat și ipoteza de lucru conform căreia putem stabili o metodologie deanaliză a vegetațieiarborescenteurbane, bazată pe metode și instrumente simple, care să permităo abordare participativă a cadastrului verde urban. Chiar dacă această metodologie este încă unaîn formă de eboșă, primele rezultate obținute în cadrul acestui studiu ne îndreptățesc să credemcă se poate realiza un astfel de instrument de analiză acceesibil și inteligibil pentru toată lumea.

Trebuie subliniat faptul că, înurmaunei cercetări derulate de-a lungul a doar doi ani de

zile, perioadă impusă de rațiuni administrative, această grilă reprezintă doar un rezultat parțial șinu poate fi recomandată pentru moment spre o utilizare directă. În acest sens o serie de verificăriîn teren, de evaluări ale rezultatelor și de rafinări ce decurg din acestea sunt în mod evidentnecesare. Consider că forma actuală poate fi relativ ușor utilizată de către persoane cu o minimă pregătire în domeniu, fapt deja util în contextul local actual, dar că o adaptare suplimetară aacestei grile este încă necesară pentru a o transforma într-un instrument de uz larg. Îmi permit săinsist asupra acestor aspecte în perspectiva unei nerăbdări a societății civile, nerăbdare de înțeles,

dar care poate duce la rezulatate negative în cazul neînțelegerii unui proces de cercetare ce sedemonstrează deseori a fi fastidios și dificil.

În ceea ce privește lectura spațială ce a fost făcută în cadrul aplicațiilorin situ, s-aconfirmat faptul că modul de amenajare peisageră și mai ales structurarea vegetației permite șiajută stabilirea de decupaje coerente în vederea elaborării unor programe de gestionare șimanagement al vegetației arboricole adaptate pe tiplogii de compunere spațială a acesteia,indiferent de specii. Pe de altă parte s-a putut observa că decupajele stabilite pe baza compoziției

vegetale și cele stabilite pe baza tipurilor de utilizări coincid în cea mai mare parte, fapt ce




180

confirmă necesitatea unei metodologii de analiză morfologică a spațiilor verzi, dată fiindevidenta utilitate a acesteia.

7.3 GESTIONAREA SPAȚIILOR VERZI ȘI DIMENSIUNEAPARTICIPATIVĂ

Un alt aspect ce se desprinde din cadrul acestei lucrări este legat de modul de gestionare aspațiilor verzi în general și a vegetației arboricole în special. Astfel, reiese în mod evident dincadrul analizelor realizate pe sit, că un spațiu verde ce se bucură de succes din punct de vederesocial (scopul principal al acestei categorii de spații, așa cum sunt ele definite în cadrul lucrării)necesită elaborarea unor planuri de gestionare mult mai detaliate pe termen scurt și mediu.

Din punct de vedere al ipotezelor de lucru ce au fost formulate la începutul cercetărilor se poate afirma că, în conformitate cu una dintre premisele inițiale, cu cât utilizarea spațiului verdeeste mai mare cu atât impactul asupra vegetației este mai puternic și, în consecință, impunenecesitatea unor planuri de gestionare și management mult mai detaliate pe termen scurt șimediu, planuri ce trebuie să răspundă presiunilor ce provin din aceste utilizări diverse.

În acest sens doresc să subliniez că pentru o bună gestionare a vegetației arboricole dincadrul spațiilor verzi nu trebuie impuse reguli de utilizare a acestora ci, dimpotrivă, trebuie

adaptată gestionarea la modurile de utilizare. Nu trebuie amendați oamenii care își instaleazăleagăne în arbori ci trebuie realizate manșoane de protecție a ramurilor acestora și trebuieinformați oamenii asupra efectelor pe care gesturile lor le au asupra vegetației. Iar acesta nu esteun comentariu cu iz utopic. În acest sens pot menționa rolul pe care asociațiaFreunde desMauerparks o are în gestionarea parcului, un exemplu fiind modul în care au intervenit, prinacțiuni de informare ce au determinat jucătorii de petanque să protejeze trunchiurile de arboridinzona de joc împotriva loviturilor. Astfel,în prezent jucătorii îmbracă pe parcursul partidelortrunchiurile arborilorîn pături pentru a evita rănirea acestora. Deși exemplul poate părea rizibil,analizarea modului în care societatea civilă din Germania se implică în amenajarea, gestionareași managementul spațiilor verzi demostrează că astfel de intervenții reprezintă mai mult decâtsimple povești de succes, generând atitudini civice cvasi-unanime. Nici permanenta viziuneconform căreia ceea ce este posibil „la nemți” nu se poate „la noi” nu (mai) este una realistă.

Astfel, o lungă serie de acțiuni cetățenești privind protejarea spațiilor verzi poate fimenționată la nivel local de la Grupul de inițiativă locală Floreasca, la Prietenii Parcului IOR(https://www.facebook.com/PrieteniiParculuiIor?fref=ts).O astfel de inițiativă este Declarația

pentru articolul 35: Distrugerea parcurilor -temă locală, problemă națională generată de 45 de




181

asociații și grupuri deinițiativă civică34 ce își propun să atragă atenția asupra acțiunilor și/sauintențiilor de distrugere, degradare sau diminuare a unor spații verzi urbane ale primăriilor dinArad, București, Iaşi, Târgu Mureș, Cluj şi Timişoara (vezi Anexa VII). Pornind de la articolul35 din Constituția României35, semnatarii doresc să aducă în atenția instituțiilor centrale alestatului (Guvernul, Parlamentul, Președinția României) și a organismelor europene (ComisiaEuropeană, Parlamentul European), a mass-mediei naționale și organizațiilor internaționale de protecție a mediului faptul că, deși problemele se manifestă în „focare locale”, fenomenulsemnalat a căpătat deja o „întindere națională și reclamă intervenții corectoare la cel mai înaltnivel”. Demersul este realizat atât de asociații și grupuri de inițiativă de la nivel local, din orașeleamintite anterior, cât și de organizații importante din domeniu care activează la nivel național precum Fundația Eco-Civica, WWF Danube Carpathian Programme Romania sau Asociația

Peisagiștilor din România. Această energie emergentă poate să constituie o bază solidă de pornire pentru generarea

unui real inventar al spațiilor verzi și al elementelor vegetale, integrate de acestea pe baza unui proces participativ cu valențe naționale. Această resursă importantă trebuie să dispună însă încontinuare de ghidajul mediului academic și a celui profesional asociate acestui domeniu.Preocuparea pentru găsirea de soluții pentru simplificarea procesului de strângere de date și acelui de analiză constituie o direcție ce trebuie urmată în continuare.

7.4 CONTINU AREA CERCETĂRILOR

La nivel personal, dorința de a continua demersurile începute în cadrul acestei cercetări adus, între altele, la implicarea mea recentă în procesul de elaborare a unei aplicații pentruechipamente mobile sub platformă Android dedicată recunoașteriiin situ a plantelor lemnoase pentru profesioniștii și studenții din domeniul peisagistic, dar și pentru orice alte persoaneinteresate de acest tip de vegetație. Aplicația- denumităroArbori - reprezintă primul demers făcut pentru a crea un astfel de instrument în contextul românesc și se concentrează doar asupraspeciilor prezente pe acest teritoriu, încorporând în prezent aproximativ 400 de specii, cultivaruri

34 Grupurile de inițiativă civică constituie ansambluri de persoane care fac parte dintr -o comunitate reunite datorită unuiinteres sau a unor preocupări locale; spre deosebire de organizațiile non-guvernamentale, aceste grupuri acționează fără personalitate jurifică (procesul de obținere și administrare a acestui statut fiind în România unul foarte laborios șicomplex); coagularea tot mai frecventă a acestor colectivități în jurul aspectelor negative referitoare la spațiul verde șivegetația din mediul urban dovedește o dată în plus natura stringentă a acestor probleme; 35

Articolul 35 din Constituția României stipulează faptul că”Statul recunoaşte dreptul oricărei persoane la unmediu înconjurător sănătos şi echilibrat ecologic”, asigurând în același timp ”cadrul legislativ pentruexercitarea acestui drept”(sublinierile mele);




184

ANEXE

Anexa I - Relaționarea conceptelor conform prevederilor Legii 24/2007

Appendix I - Concepts mapping in accordance with Law 24/2007




185

Anexa II - Fișă individuală de inventariere a parcului Appendix II - Individual Park Inventory Form




186




187

Anexa III - Prezentare comparativă a unor programe pentru inventarierea arborilor dinmediul urban

Appendix III - Comparative presentation of some softwares for urban trees inventorying in

urban environement




188




189




190

Anexa IV - Norma tehnică pentru elaborarea Registrului local al spaţiilor verzi dinintravilanul localităţilor din 17.05.2010- Fișa spațiului verde Appendix IV - Technical norms for the development of the green spaces Registry within

localities limits from 17.05.2010 - Green space form




191




192




193




194




195




196

Anexa V - Grila de evaluare a vegetației arborescente: rezultate aferente studiului realizatpe situl Strada Pridvorului

Appendix V - Trees assessment chart: results of the study conducted on Pridvorului Street




197




198




199




200




201




202




203




204




205




206




208




209




210




212




213




214




215




216




217

Anexa VI - Recomandări / Intervenții necesare pentru situl Strada Pridvorului

Appendix VI - Recommendations / Required iterventions required for Pridvorului Street




218




219




221




222




223




224




226

Anexa VII - Declarația pentru articolul 35: Distrugerea parcurilor- temă locală, problemănațională

Appendix VII - The Declaration for Article 35: Parks ’s destruction - local topic, national issue




227




229




230




231




232




233

Anexa VIII - Prezentare schematică a modului de funcționare a aplicațieiroArbori

Appendix VIII - Schematic illustration of roArbori application’s operation mode




234

BIBLIOGRAFIE / BIBLIOGRAPHY

CĂRȚI1. Balder, H., Ehlentacht, K. & Mahler E., 1997.Strassenbäume: Planen, Pflanzen, Pflegen am

Beispiel Berlin. Berlin: Patzer Verlag.2. Balder, H., Reuter, A. & Semmler, R., 2003. Handbuch zur Baum Kontrolle: Blatt-, Kronen,

Stammprobleme. Berlin: Patzer Verlag.3. Bärtels, A., 1991.Gartengehölze: Bäume und Sträucher für mitteleuropäische und

mediterrane Gärten. Stuttgart: Verlag Eugen Ulmer.4. Bavoux, J.-J. 1998. Introduction à l’analyse spatiale . Paris: Ed. Armand Colin (dir.).5. Bănică, S., Benea, I. & Herișanu, G., 2008.Sisteme informaționale geografice și prelucrarea

datelor geografice. București: Editura Fundației ”România de Maine”. 6. Beatley, T., 2000.Green Urbanism: Learning from European Cities. Washington: Island

Press.7. Borza, D., Eperieș, M., Ciupa, V. & Oarcea, Z., 2001.Cadastrul Verde al Municipiului

Timișoara . Timișoara: Editura Brumar. 8. Bourgery, C. & Castaner, D., 1988. Les plantation d’alignement: Les long des Routes,

chemins, canaux, alles. Paris: Institut pour le Developpement Forester.

9. Bradshaw, A., Hunt, B. & Walmsley, T., 1995.Trees in Urban Landscape. Principles and

Practice. London.: E & FN Spon.10. Calsat, H.-J., 1993. Dictionnaire Multilingue de l'Aménagement de l'Espace: français -

anglais - allemand - espagnol.Paris: Conseil International de la Langue Française.11. Christensen, A. J., 2005. Dictionary of Landscape Architecture and Construction. New York:

McGraw-Hill.12. Ciupa, V., 2003. Arbori în peisajul timișorean . Timișoara: Artpress.

13. Ciupa, V., Radoslav, R., Oarcea, C. & Oarcea Z., 2005.Timișoara verde: Sistemul de spații

verzi al Timișoarei . Timișoara: Editura Marineasa. 14. Clinovschi, F., 2005. Dendrologie. Suceava: Editura Universității Suceava. 15. Côté, M., 2000. Dictionnaire de la foresterie - Dictionary of Forestry.2nd ed. Québec:

Presses de l'Université Laval, Ordre des ingénieurs forestiers du Québec.16. Craik, N., 2008.The International Law of Environmental Impact Assessment. Process,

Substance and Integration.Cambridge - Cambridge University Press.




235

17. Crăciun, C., 2010.Culegere de documente legislative în domeniul Peisajului Natural,

Antropic și Cultural în Amenajarea Teritoriului și în Urbanism . București: EdituraUniversitară ”Ion Mincu”.

18. Deschamps, C. & Dayadé, A., 1992. L'Aménagement des Espaces Verts: Conception

technique etréalisation, Dossier d'etudes et de traveaux, Modalités administratives. Paris: LeMoniteur.

19. Dewberry, S. O. & Matusik, J. S., 1996. Land Development Handbook: Planning,

Engineering, and Surveying. New York: McGraw-Hill.20. Dumitraș, A., Zaharia, D., Singureanu, V. & Sabo, G., 2008. Principii Generale de

Proiectare și Amenajare a Spațiilor Verzi . Cluj-Napoca: Editura AcademicPres.21. Evert, K.-J., 2010. Encyclopedic Dictionary of Landscape an Urban Planning. Multilingual

Reference Book in English, Spanish, French, and German Compiled by the IFLA Committee"Translation of Technical Terms" . Berlin: Springer-Verlag Berlin Heidelberg.

22. Fleming, J., Honor, H. & Pevsner, N., 1988.The Penguin dictionary of Architecture and

Landscape Architecture. Londra: Penguin Group.23. Forman, R. T. T., 1995. Land Mosaics. The ecology of landscapes and regions. Cambridge:

Cambridge University Press.24. Gehl, J., 2010.Cities for People. Washington, Covelo, London: Island Press.

25. Gehl, J., 2011.Viața între clădiri . București: Igloo Media. 26. Gehl, J. & Svarre, B., 2015.Cum se studiază viața urbană . București: Igloo Media. 27. Gillig, C.-M.; Bourgery, C. & Amann, N., 2008. L’arbre en milieu urbain. Conception et

réalisation de plantations. Gollion: Infolio éditions.28. Gauthiez, B., 2003. Espace urbain: vocabulaire et morphologie. Edition du patrimoine.

Paris: Centre de monuments nationaux / Monum.29. Godeanu, S. P., 2013. Ecologie aplicată . București: Editura Academiei Române.

30. Le Gourrierec, S., 2012. L'arbre en ville: le paysagiste concepteur face aux contraintes du projet urbain. Angers: L'Institut Supérieur des Sciences Agronomiques, Agroalimentaires,Horticoles et du Paysage.

31. Harhoiu, D., 1997. București, un oraș între Orient și Occident . București: Editur a Simetria.32. Haydn, F. & Temel, R., 2006.Temporay urban spaces. Basel: Birkhauser.33. Iliescu, A.-F., 2002.Cultura arborilor și arbuștilor ornamentali . București: Editura CERES. 34. Iliescu A.-F., 2003. Arhitectură Peisageră . București: Editura CERES. 35. Konijnendijk, C. C., Randrup, T. B. & Schipperijn, J., 2005.Urban Forests and Trees. New

York: Springer Berlin Heidelberg.




236

36. Kostof, S., 1993.The City Shaped: Urban Patterns and Meanings Through History, NewYork: Thames & Hudson.

37. Kramer, D., 2013. Kreuzberg: 1968-2013 - Abbruch, Aufbruch, Umbruch. Berlin: Nicolaische Verlagsbuchhandlung GmbH.

38. Laurini, R., 2001. Information Systems for Urban Planning [A hypermedia co-operative

approach] . Londra: Taylor & Francis.39. Lonsdale, D., 2000. Hazard from trees - a general guide. Edinburgh: Forestry Commission.40. Littlewood, M., 1988.Tree Detailing.Essex: Butterworth Architecture.41. Madanipour, A., 1996. Design of Urban Space: An Inquiry into a Socio-spatial Process.

Chichester: John Wiley & Sons.42. Mailliet, L. & Bourgery, C., 1993. L’arboriculture urbaine . Paris: Ed. Institut pour le

Développement Forestier (Collection Mission du Paysage).43. Mattheck, C., 1991.Trees: The Mechanical Design. New York: Springer-Verlag Berlin

Heidelberg.44. Mattheck, C. & Breloer, H., 1995.The Body Language of Trees: A Handbook for Failure

Analysis (Research for Amenity Trees). Norwich: Stationery Office Books.45. Mattheck, C., 1999.Stupsi explains the tree: a hedgehog teaches the body language of trees.

3rd enlarged edition. Karlsruhe: Forschungszentrum Karlsruhe GmbH.

46. Mattheck, C., 2007.Updated Field Guide for Visual Tree Assessment . 1st ed. Karlsruhe:Forschungszentrum Karlsruhe GmbH.

47. Merlin, P. & Choay, F., 2005. Dictionnaire de l’urbanisme et de l’aménagement . 1er edition“Quadrige”.Paris: Presses Universitaires de France.

48. Morris, P. & Therivel, R., 2001. Methods of Environmental Impact Assesment . 2nd edition.London: Spon Press.

49. Negulescu, E. G. & Săvulescu, A., 1965. Dendrologie. a II-a ed. București: Editura Agro-Silvică.

50. Neufert, E. & Neufert, P., 2000. Neufert Architects' Data.3rd ed. s.l.:Blackwell Science.

51. Pănoiu, A., 2011. Evoluția orașului București . București: Editura Fundației Arhitext Design. 52. Phillips, E. & Pugh, D., 2000. How to get a PhD: a handbook for students and their

supervisors. Third Edition. Berkshire: Open University Press.53. Potra, G., 1981. Din Bucureștii de altădată . București: Editura Științifică și Enciclopedică. 54. de Prémont, R.-M. & Philippi, N., 2002. Desenul: ghid practic.București: Editura Teora. 55. Roloff, A.(ed.), 2013. Baumpflege. Stuttgart: Verlag Eugen Ulmer.56. Rose, G., 2001.Visual Methodologies. An Introduction to the Interpretation of Visual

Materials. London: SAGE Publications.




237

57. Rougerie, A. & Beroutchachvili, N., 1991.Géosystèmes et Paysage. Bilan et methods. Paris:Ed. Armand Colin.

58. Rowe, C. & Koetter, F., 2001.Collage City. Massachusetts: MIT Press.59. Ryan, Z., 2006.The good life - new public spaces for recreation. New York: Van Alen

Institute.60. Senatsverwaltung für Stadtentwicklung Berlin, 2007.Urban Pioneers. Berlin: Jovis Verlag

GmbH.61. Shigo, A. L., 1991. Baum Schnitt: Leitfaden für richtige Baumpflege.Braunschweig: Verlag

Bernhard Thalacker Braunschweig.62. Shigo, A. L., 1994. Moderne Baumpflege: Grundlagen der Baumbiologie.Braunschweig:

Bernhard Thalacker Verlag Braunschweig.

63. Șofletea, N. & Curtu, L., 2007. Dendrologie. Brașov: Editura Universităţii Transilvania. 64. Tsiomis, Y. & Ziegles, V., 2007. Anatomie de projets urbains - Bordeaux, Lyon, Rennes,

Strasbourg . Paris: Editions de la Villette.65. Tudora, I., 2009. La curte. Grădină, cartier și peisaj urban în București , București: Curtea

veche.66. Turner, T., 1996.City as Landscape: A Post-postmodern View of Design and Planning.1st

ed. London: E & F N Spon.

67. Turner, T., 1998. Landscape planning and environmenta impact design. 2nd Edition.London: UCL Press Limited.

68. Vavassori, A., 2003. Les arbres de jardin ornamentaux et fruitiers: les choisir, les entretenir

et les soigner . Paris: Édition De Vecchi S.A.69. Wessolly, L. & Erb, M., 2014. Handbuch der Baumstatik und Baumkontrolle. Berlin: Patze

Verlag.70. West, P.W., 2009.Tree and Forest Measurement . 2nd Edition. Heidelberg: Springer-Verlag

Berlin Heidelberg.

ARTICOLE IN JURNALE

1. Bloniarz, D. V., Ryan, D. H., 1996. The use of volunteer initiative in conducting urban forestresources inventories. Journal of Arboriculture, 22(2), pp. 75-82.

2. Cioroianu, A., 2000. Bucharest Up Until the Mid of Our Century as It Used to Be and NeverWill Again. Martor - The Museum of the Romanian Peasant Anthropology Review (Ministerul

Culturii), 5(2000), pp. 11-26. 3. Culescu, D. L., Claudia, F. & Hoza, D., 2015a. Aviatorilor Boulevard - Qualitative Tree

Assessment. Journal of Mediterranean Ecology, 13(-), pp. 37-45.




238

4. Culescu, D. L., Fabian, C. & Hoza, D., 2015b. Qualitative Tree Assessment - Bucharest:Pridvorului Case Study. Bulletin of University of Agricultural Sciences and Veterinary

Medicine Cluj-Napoca. Horticulture, -(-), pp. (articol în curs de publicare).5. Gschwantner, T., Schadauer, K., Vidal, C., Lanz, A., Tomppo, E., di Cosmo, L., Robert, N.,

Englert Duursma, D. & Lawrence, M., 2009. Common tree definitions for national forestinventories in Europe.Silva Fennica, 43(2), 303 – 321.

6. Fratini, R. & Marone, E., 2011. Green-space in Urban Areas: Evaluation of Ficiency ofPublic Spending for Management of Green Urban Areas. International Journal of E-

Business Development,1(1), pp. 9-14.7. Kane, B. & Clouston, P., 2008. Tree Pulling Tests of Large Shade Trees in the Genus Acer.

Arboriculture & Urban Forestry, 34(2), pp. 101-109.

8. Matheny, N. & Clark, J., 2009. TREE RISK ASSESSMENT: What We Know (and What WeDon’t Know).ww.isa-arbor.com, February(2009), pp. 28-33.

9. Md, S. & Haq, A., 2011. Urban Green Spaces and an Integrative Approach to SustainableEnvironment. Journal of Environmental Protection, 2(2011), pp. 601-608.

10. Mexi, A. & Tudora, I., 2012. Livable urban spaces. Public benches and the quality of dailylife.Scientific Papers. Series B. Horticulture (USAMV București) , LVI(2012), pp.367-376.

11. Mihai, D. & Mudura R., 2009. Geographical Information System used in Land Reclamation.

RevCAD - Journal of Geodesy and Cadastre, 9(2009), pp. 167-172.12. Roman, L. A., McPherson, E. G., Scharenvroch, B. C. & Julia, B., 2013. Identifying

Common Practices and Challenges for Local Urban Tree Monitoring Programs Across theUnited States. Arboriculture & Urban Forestry, 39(6), pp. 292-299.

13. Sedogo, L. G. & Groten, S. M. E., 2002. Integration of local participatory and regional planning: A GIS data aggregation procedure.GeoJournal , 56(2002), pp. 69-81.

14. Seth, M. K., 2004. Trees and Their Economic Importance.The Botanical Review,69(4), pp.

321-376.15. Smiley, T. & Baker, F. A., 1988. Options in street tree inventories. Journal of Arboriculture,

14(2), pp. 36-42.16. Uuemaa, E., Mander, Ü. & Marja, R., 2013. Trends in the use of landscape spatial metrics as

landscape indicators: A review. Ecological Indicators, 28(2013), pp. 100-106.17. Wang, X. & Allison, R. B., 2008. Decay Detection in Red Oak Trees Using a Combination

of Visual Inspection, Acoustic Testing, and Resistance Microdrilling. Arboriculture & Urban

Forestry, 34(1), pp. 1-4.18. Wolfe, M. K & Mennis, J., 2012. Does vegetation encourage or suppress urban crime?

Evidence from Philadelphia, Landscape and Urban Planning , 108(2012), pp. 112-122.




239

RAPOARTE, STUDII NEPUBLICATE, PROIECTE, WEBINARE ETC.

1. Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București, 2015.alpa.ro - Parcul Izvor . [Online]document disponibil la: http://goo.gl/zXJc8f. [Accesat 2015].

2. Allianz Stiftung zum Schutz der Umwelt, 2015. Allianz Umweltstiftung. [Online] documentdisponibil la: https://goo.gl/htuvky. [Accesat 2015].

3. Andreu, M., Brown, E., Friedman, M., Northrop, R. & Thornhill, M., 2009.Comparison of

Urban Forest Inventory & Management Software Systems. [Online] document disponibil la:http://goo.gl/r99B4i. [Accesat 2014].

4. Bălteanu, D., Chendeş, V., Cheval, S., Dumitrașcu, M. & Ciupitu, D., 2001.Sistem

Informațional Geografic (GIS) pentru studiul dezastrelor naturale . [Online] documentdisponibil la: www.academiaromana.ro/pro_pri/doc/st_b08.doc [Accesat 2014].

5. Berlin.de, 2015a. Das offizielle Hauptstadtportal -”Green Berlin” . [Online] documentdisponibil la: https://goo.gl/8r6rVq. [Accesat 2015].

6. Berlin.de, 2015b. Das offizielle Hauptstadtportal - Urban Green Space. [Online] documentdisponibil la: http://goo.gl/lK0b1W. [Accesat 2015].

7. Berlin.de, 2015c. Das offizielle Hauptstadtportal - Öffentliche Grün- und Erholungsanlagen:

Gesetzliche Grundlagen. [Online] document disponibil la: http://goo.gl/HD0aGN. [Accesat2015].

8. Berlin.de, 2015d. Das offizielle Hauptstadtportal - History. [Online] document disponibil la:https://goo.gl/hQl3aR. [Accesat 2015].

9. Berlin.de, 2015e. Das offizielle Hauptstadtportal - Politics and the constitution. [Online]document disponibil la: https://goo.gl/Zmx15K. [Accesat 2015].

10. Berlin.de, 2015f. Das offizielle Hauptstadtportal - Mauerpark . [Online] document disponibilla: https://goo.gl/Bav50t. [Accesat 2015].

11. Berlin.de, 2015g. Das offizielle Hauptstadtportal - Görlitzer Park . [Online] document

disponibil la: https://goo.gl/XUXKTH. [Accesat 2015].12. Berliner Rathaus, 2014. Berlin heute. Informationen über die Stadt Berlin in leicht

verständlicher Sprache. [Online] document disponibil la: https://goo.gl/nCM9LH. [Accesat2015].

13. CAB International, 2015.cabi.org - Ceratocystis platani (canker stain of plane). [Online]document disponibil la: http://goo.gl/5PH3UX. [Accesat 2015].

14. Crăciunescu, V., 2007.Software GIS open- source, o alternativă completă la soluțiile

proprietare. Introducere, librării și toolkit -uri de dezvoltare.[Online] document disponibilla: http://goo.gl/rxaRsh [Accesat 2014].




240

15. Consiliul General al Municipiului București, 2005. Primăria Municipiului București -

HCGMB 163 / 04.08.2005.[Online] document disponibil la: http://goo.gl/gBJ5Bz. [Accesat2015].

16. Consiliul General al Municipiului București, 2009. Primăria Municipiului București -

HCGMB 197 / 02.06.2009.[Online] document disponibil la: http://goo.gl/T1W76K. [Accesat2015].

17. Culescu, D., 2006. Procesele Dinamice Directionale (lucrare de licență). București:Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București.

18. Culescu, D. & Alexandru, M., 2007. Lyon et Rhône - Réconcilier la ville avec le fleuve.Lyon: Communaute Urbaine-GRAND LYON.

19. Die Kiezwandler in SO36, 2015.Obstbäume im Görli.[Online] document disponibil la:

http://goo.gl/Hs8luU. [Accesat 2015].20. Dobrescu, E., 2009.S tudii privind revitalizarea și restaurarea unor grădini din România

realizate în sec. XIX- XX, sub influența modelelor francez și italian (teză de doctorat).

București: Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București. 21. Dobrovie, I., 2010.Constanța - orașul forum: Remodelarea zonei Gării și conectarea acestui

spațiu la punctele de interes ale orașului (lucrare de licență). București: Universitatea deȘtiințe Agronomice și Medicină Veterinară București.

22. Driskell, D, 2002. Participation Toolkit, In Creating Better Cities with Children and Youth. A Manual for participation. Paris: UNESCO Publishing, pp. 97-160.

23. El-Shamali, S., 2003. Parcul Central Izvor (lucrare de licență - coordonator: arh. Valentin

Donose). București: Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București. 24. El-Shamali S., 2010.Contribuții privind studiul creațiilor din România ale peisagistului Carl

Friederich Meyer și punerea acestora în valoare în contemporaneitate (teză de doctorat). București: Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București.

25. Embassy of the Czech Republic in Bucharest, 2012. Events - Czech Day at the University of Agriculture and Veterinary Medicine in Bucharest . [Online] document disponibil la:http://goo.gl/s4Cp70. [Accesat 2015].

26. Freunde des Mauerparks, 2015a.mauerpark.info - Over 15 Years of Commitment.[Online]document disponibil la: http://goo.gl/4IlXal. [Accesat 2015].

27. Freunde des Mauerparks, 2015b.mauerpark.info - Exhibit on the History of Mauerpark.

[Online] document disponibil la: http://goo.gl/LLJrBN. [Accesat 2015].28. Folgert, J., 2012. Introduction to Geographic Information Systems (GIS). [Online] document

disponibil la: http://www.knowgis.com/free_knowgis.html. [Accesat 2014].




241

29. Gândul, 2011. gandul.info: Sorin Oprescu l-a învins în justiție pe Vanghelie și a recuperat

Parcul Izvor. Primăria Capitalei se judecă și pentru parcurile Crângași și Colțea. [Online]document disponibil la: http://goo.gl/ZSqBkD. [Accesat 2015].

30. Greater London Authority, 2012.Green Infrastructure and Open Environments: The All

London Green Grid . [Online] document disponibil la: https://goo.gl/Jlfuad. [Accesat 2015].31. Greater London Authority, 2015. Pocket Parks Programme. [Online] document disponibil la:

https://goo.gl/VBGb3z. [Accesat 2015].32. Grupul de Lucru "Bucuresti 2000" (ed.), 2000.Concurs Internațional de Urbanism

"Bucharest 2000".București: Editura Simetria. 33. GRÜN BERLIN GmbH, 1995.Grünes Berlin: Planungen und Projekte. Berlin:

Senatsverwaltung für Stadtentwicklung und Umweltschutz.

34. GRÜN BERLIN GmbH, 2015. gruen-berlin.de. [Online] document disponibil la:http://goo.gl/PNhKb4. [Accesat 2015].

35. Institutul de Proiectare ”Proiect-București”, 1989. Parc Izvor - Splai - Hașdeu: Planuri de

plantare. București: Institutul de Proiectare ”Proiect-București”. 36. Ismail, E., 2015. Integrarea dezvoltării urbane în context ecologic și peisager - Lacul

Grivița, București (studiu preliminar în cadrul lucrării de licență). București: Universitateade Științe Agronomice și Medicină Veterinară București.

37. KidMAGIA, 2015.kidmagia.ro - Parcul Izvor. [Online] document disponibil la:http://goo.gl/RmyRPi. [Accesat 2015].

38. Koeser, A. K., Hasing, G., McLean, D. & Northrop, R., 2013.Tree Risk Assessment

Methods: A Comparison of Three Common Evaluation Forms. Florida: EnvironmentalHorticulture Department (UF/IFAS Extension).

39. Lazăr -Bâra, A., 2015.Contribuții la managementul peisajului montan: aspecte ecologice ale

spațiilor verzi din stațiunile turistice (teză de doctorat). București: Universitatea de Științe

Agronomice și Medicină Veterinară București. 40. Lörzing, H., 2000. Design of Urban Open Space: Bringing a Piece of Landscape into the

City. Dubrovnik: European Council of Landscape Architecture Schools.41. Mairie de Paris, 2015a. Parcs, jardins, squares. [Online] document disponibil la:

http://goo.gl/FzwNEu. [Accesat 2015].42. Mairie de Paris, 2015b. La gestion des arbres à Paris. [Online] document disponibil la:

http://goo.gl/E7z64F. [Accesat 2015].43. Mauerpark Berlin.2010. [Film] Directed by Francesca Weber-Newth & Sally Mumby-Croft.

Germany: Francesca Weber-Newth & Sally Mumby-Croft.




243

58. Weather Underground, 2015b.Weather History for LRBS.[Online] document disponibil la:http://goo.gl/3VUuTy. [Accesat 2015].

59. Wikimedia Commons - by Gabriel from Bucharest - Romania, 2008. File: Bucharest City

Challenge 2008 (CC BY 2.0 ).[Online] document disponibil la: goo.gl/mHJmEH. [Accesat2015].

60. Wikimedia Commons, 2007. File: Bucharest in 1927. [Online] document disponibil la:https://goo.gl/qdzJo4. [Accesat 2015].

61. Wiseman, E., 2014. Understanding Our Urban Forest Assets: Methods of Tree Inventory andUrban Tree Canopy Analysis (webinar și materiale de curs). [Online] document disponibil la:http://goo.gl/Zoq7Sp. [Accesat 2014].

62. World Weather Online, 2015a. Berlin Monthly Climate Average, Germany.[Online]

document disponibil la: http://goo.gl/dxySNO. [Accesat 2015].63. World Weather Online, 2015b. Bucharest Monthly Climate Average, Romania.[Online]

document disponibil la: http://goo.gl/JFHYQM, [Accesat 2015].64. Ziarul Ring, 2010. Ring: Miniparlamentul este foarte mare.[Online] document disponibil la:

http://goo.gl/i2Pv5R, [Accesat 2015].

DOCUMENTE CADRU

1. Charte européenne de l’arbre d’agrément (1995)International Society of Arboriculturedocument disponibil la: http://goo.gl/fgDfZ. [Accesat 2013].

2. European Landscape Convention

Council of Europedocument disponibil la: http://goo.gl/t7IF9j. [Accesat 2013].3. La Charte de l’arbre - Construisons ensemble une nouvelle culture urbaine (2011)

GRANDLYON - Communauté Urbainedocument disponibil la: http://goo.gl/G9jHWl [Accesat 2013].

4. Tree Risk Assessment & Abatement Procedures and Information: Urban Forestryand

Natural Areas Programs (2011)Distric of Saanichdocument disponibil la: http://goo.gl/x1TTrG [Accesat 2013].




244

LEGISLAȚIE1. Ordin Nr. 157/1973 pentru aprobarea Instrucțiunilor Tehnice pentru Proiectarea

Spațiilor Verzi pentru localitățile urbane 2. Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilorde construct3. H.G. nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism4. Normă tehnică / 1998 privind amplasarea lucrărilor edilitare, a stâlpilor pentru

instalaţii şi a pomilor în localităţile urbane şi rurale 5 .O.U.G. nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea

habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice 6. Legea nr. 350/2001 privind amenjarea teritoriului și urbanismul 7. Legea nr. 462/2001 pentru aprobarea O.U.G. nr. 236/2000

8. Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice9. Legea nr. 451/2002 pentru ratificarea Convenţiei Europene a Peisajului (Florența,

2000)10. Legea nr. 401/2003 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1991 11. Legea nr. 348/2003 Legea pomiculturii12. O.U.G. nr. 195/2005 privind protecția mediului 13. Legea nr. 265/2006 pentru aprobarea O.U.G. nr. 195/2005

14. Legea nr. 376/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1991 15. Legea nr. 52/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/199116. O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a

contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelorde concesiune de servicii

17. Legea nr. 337/2006 pentru aprobarea O.U.G. nr. 34/200618. Legea nr. 24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din

intravilanul localităților 19. O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea

habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice 20. O.U.G. nr. 114/2007 pentru modificar ea și completarea O.U.G nr. 195/200521. O.U.G nr. 68/2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea și

repararea prejudiciului asupra mediului22. Legea nr. 101/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/199123. O.U.G. 214/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/199124. Legea nr. 19/2008 privind aprobarea O.U.G. nr. 68/2007




245

25. Normă tehnică /2008 pentruaplicarea Legii nr. 24/2007 privind reglementarea şiadministrarea spaţiilor verzi din zonele urbane (ElaborareaRegistruluiLocal al Stațiilor Verzi)

26. Legea nr. 261/2009 privind aprobarea O.U.G. nr. 214/200827. H.C.G.M.B. nr. 304/2009 privindaprobarea Normelor de protecție a spațiilor verzi pe

teritoriul Municipiului București 28. Legea nr. 313/2009 pentru modificarea si completarea Legii nr. 24/200729. Ordinul nr. 839/2009 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a Legii

nr. 50/199130. Legea nr. 49/2011 pentru aprobarea O.U.G. nr. 57/200731. O.U.G. nr. 7/2011 pentru modificarea și completarea Legii nr. 350/2001

32. Legea nr. 47/2012 pentrumodificarea și completarea Legi nr. 24/2007 privindreglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilanullocalităților

33. Legea nr. 190/2013 privind aprobarea O.U.G. nr. 7/2011

WEBOGRAFRIE

1. http://leafsnap.com/ (Leafsnap: An Electronic Field Guide)

2. http://regver.pmb.ro/ (Cadastrul Verde al Municipiului București) 3. http://www.americanforests.org/ (American Forests)4. http://www.epa.gov/ (United States Environmental Protection Agency)5. http://www.monumentaltrees.com/ (Monumental Trees)6. http://www.oxforddictionaries.com/ (Oxford Dictionaries)7. http://www.pps.org/reference/grplacefeat/ (Project for Public Spaces - PPS)8. http://www.toposmart.com/index.php/glossar (Topo Smart)

9.

http://www.townofwarwick.org/index.shtml (Town of Warwick)

http://leafsnap.com/


http://regver.pmb.ro/


http://www.americanforests.org/


http://www.epa.gov/

http://www.epa.gov/

http://www.monumentaltrees.com/


http://www.oxforddictionaries.com/


http://www.pps.org/reference/grplacefeat/


http://www.toposmart.com/index.php/glossar


http://www.townofwarwick.org/index.shtml







http://www.epa.gov/







246

LISTA TABELELOR / LIST OF TABLES

Tabelul 2.1 – Performanțele celor două abordări (bottom-up și top-down) cu privirela analiza vegetației arborescente din mediul urban (după Wiseman, 2014) Table 2.1 – Qualities and feats of the two approaches (bottom-up and top-down)regarding the vegetation analysis in urban environment (after Wiseman, 2014)

Pag. 15

Tabelul 3.1 – Grila de evaluare a vegetației arborescenteTable 3.1 – Trees assessment chart

Pag. 29

Tabelul 4.1 – Categoriile de spații libere din Londra conform Green Infrastructureand Open Environments: The All London Green Grid (Greater London Authority,2012)Table 4.1 – Types of open spaces in London according to Green Infrastructure andOpen Environments: The All London Green Grid (Greater London Authority, 2012)

Pag. 45

Tabelul 5.1 – București și Berlin: date generale Table 5.1 – Bucharest and Berlin: general data

Pag. 70

Tabelul 5.2 – Zone înglobate de spațiile verzi analizate în cadrul aplicațiilorin situ Table 5.2 – Areas embedded by the green spaces analyzed in thein situ studies

Pag. 134

Tabelul 5.3 – Numărul de elemente vegetale înglobate de spațiile verzi analizate încadrul aplicațiilorin situ Table 5.3 – Number of vegetal elements embedded by the green spaces analyzed inthe frame ofin situ studies

Pag. 135

Tabelul 5.4 – Profil vegetal: arbori foioși Table 5.4 – Green profile: deciduous trees

Pag. 136

Tabelul 5.5 – Profil vegetal: arbori rășinoși Table 5.5 – Green profile: resinous trees Pag. 137

Tabelul 5.6 – Profil vegetal: arbuști foioși Table 5.6 – Green profile: deciduous shrubs

Pag. 137

Tabelul 5.7 – Profil vegetal: arbuști rășinoși Table 5.7 – Green profile: resinous shrubs

TOTAL – 10 tabele / 10 tables

Pag. 137




247

LISTA FIGURILOR / LIST OF FIGURES

Fig. 1.1 – Spațiu verde în viziunea administraței locale (sursa imaginii:http://www.simplybucharest.ro/?p=1053)Fig. 1.1 – Green space in local administration’s vision (image source:http://www.simplybucharest.ro/?p=1053)

Pag. 2

Fig. 1.2 – Exemplu de date conținute de Cadastrul Verde al Municipiului Bucureștiîn cazul ParculuiCișmigiu (sursa: http://regver.pmb.ro/, 2014) Fig. 1.2 – Example of data contained in the Green Cadaster of Bucharest in the caseof Cișmigiu Park(sursa: http://regver.pmb.ro/, 2014)

Pag. 4

Fig. 1.3 – Exemplu de date conținute de Cadastrul Verde al Municipiului Bucureștiîn cazul vegetației din Parcul Cișmigiu (sursa: http://regver.pmb.ro/, 2014) Fig. 1.3 – Example of data contained in the Green Cadaster of Bucharest in the caseof Cișmigiu Park vegetation (sursa: http://regver.pmb.ro/, 2014)

Pag. 5

Fig. 1.4 – Extras din Cadastrul Verde al Municipiului București realizat în perioada2009-2011 care prezintă o serie de alveole verzi fără arbori în partea de nord aPieței Victoriei (sursa: http://regver.pmb.ro/, 2014) Fig. 1.4 – Extract from Green Cadaster of Bucharest relised in 2009-2011 presenting a series of green surfaces without trees in the northern part of VictorieiPlace (sursa: http://regver.pmb.ro/, 2014)

Pag. 6

Fig. 1.5 – Extras din aplicația Google Earth și aplicația Street View (19.06.2012)care evidențiază existența arborilor în partea de nord a Pieței Victoriei, aceeași ca în Fig.1.3 (sursa: Google Earth, 2014) Fig. 1.5 – Extracts from Google Earth and Street View aplications (19.06.2012)showing the existance of trees in the northern part of Victoriei Place,same as in Fig.1.3 (sursa: Google Earth, 2014)

Pag. 6

Fig. 3.1 – Exemplu de notații utilizate pentru documentarea observațiilor realizate înteren (imagine: Diana Culescu)Fig. 3.1 – Example of notations used to document the observations made in the field

(image: Diana Culescu)

Pag. 27

Fig. 3.2 – Exemplificarea măsurării pe baza unui obiect-etalon; în cazul de fațădimensiunea plantei este de trei ori mai mare decât cea a ghiveciului; în practică,știind dimensiunea aproximativă a ghiveciului poate fi determinată și dimensiunea propriu-zisă a plantei (sursă imagine:de Prémont & Philippi, 2002)Fig. 3.2 – Exemplification of the measuring method based on a standard object; inthis case the size of the plant is three times bigger than that of the pot; in practice,knowing the approximate size of the pot can help determined the dimension of the plant itself (image source: de Prémont & Philippi, 2002)

Pag. 34




248

Fig. 4.1 – Exemplu de decupare a spațiului urban în cazul Registrului Verde alMunicipiului București în care un spațiu verde de tip parc estesubîmpărțit în alte tipuride spații printre care se numără și spațiul verde(sursa imaginilor: http://regver.pmb.ro/,2015)Fig. 4.1 – Example of urban space partition within the Bucharest’s Green Registry

where a green space which is a park is further divided in other types of subspacesincluding other green spaces (images source: http://regver.pmb.ro/, 2015)

Pag. 42

Fig. 4.2 – Planul utilizării solului, Berlin (sursa imaginii: splacemanagementandbranding.files.wordpress.com, 2013)Fig. 4.2 – Land use plan in Berlin (images source:splacemanagementandbranding.files.wordpress.com, 2013)

Pag. 47

Fig. 4.3 – Decuparea spațiului urban pe cele două paliere- spațiu construit și spațiulliber -în cazul orașului București pentru anul 1989 (plan suport preluat dinMachedon, 2006)Fig. 4.3 – Divizion of the urban space by two layers - built space and open space -for Bucharest situation in 1989 (support plan retrieved from Machedon, 2006)

Pag. 51

Fig. 4.4 – Exemplu de spațiu public plantat: parvisul clădirii FranzösischeFriedrichstadtkirche din Berlin (imagine: Diana Culescu)Fig. 4.4 – Example of planted public space: surrounding area of the buildingFranzösische Friedrichstadtkirche from Berlin (image: Diana Culescu)

Pag. 57

Fig. 4.5 –

Exemplu de spațiu plantat atașat: curtea interioară din cadrul InsuleiMuzeelor din Berlin (imagine: Diana Culescu)

Fig. 4.5 – Example of attached planted space: the inner courtyard of the MuseumIsland in Berlin (image: Diana Culescu)

Pag. 57

Fig. 4.6 – Structură plantată: peretele verde al Musée du quai Branly, Paris(imagini: Diana Culescu)Fig. 4.6 – Planted structure: the green wall of Musée du quai Branly, Paris (images:Diana Culescu)

Pag. 58

Fig. 4.7 – Accesorii vegetale: bacuri amplasate pe Calea Victoriei, București(imagine: Diana Culescu)Fig. 4.7 – Plant accessories: containers placed along Victoria Avenue, Bucharest(image: Diana Culescu)

Pag. 58

Fig. 4.8 – Exemple de spații succesionale: stînga – Lacul Văcărești din București(imagine: Mihai Culescu); dreapta – Insulă pe Lacul Fundeni, București (imagine:Ioana Tudora)Fig. 4.8 – Examples of successional spaces: left – Lake Văcărești from Bucharest(image: Mihai Culescu); right – Island on Fundeni Lake in Bucharest (image: IoanaTudora)

Pag. 59




249

Fig. 5.1 – Planul director de sistematizare a Bucureștiului din 1935, realizat deCincinat Sfințescu (sursa: Ioana Tudora) Fig. 5.1 – Bucharest masterplan from 1935, realised by Cincinat Sfințescu (source:Ioana Tudora)

Pag. 64

Fig. 5.2 – Tendința de expansiune a Bucureștiului după 1990 (după Ismail, 2015)Fig. 5.2 – Bucharest’s urban sprawl trends (după Ismail, 2015)

Pag. 66

Fig. 5.3 – Planul actual al Bucureștiului, cu împărțirea sa în cele șase sectoare și poziționarea aproximativă a parcului care face obiectul acestui studiu Fig. 5.3 – Bucharest plan, its subdivision into 6 sectors and the positioning of the park examined within this study

Pag. 67

Fig. 5.4 – Planul actual al Berlinului, cu împărțirea sa în cele 12 sectoare (Bezirk) și

poziționarea aproximativă a parcurilor care fac obiectul acestui studiuFig. 5.4 – Berlin plan, its subdivision into 12 sectors (Bezirk) and the location of thetwo parks examined within this paper

Pag. 69

Fig. 5.5 – Media temperaturilor maxime înregistrate de-a lungul anului în Bucureștiși Berlin (pe baza datelor obținute de la: World Weather Online, 2015a; WorldWeather Online, 2015b)Fig. 5.5 – Average high temperature registered over the year for Berlin andBucharest (based on data retrieved from: World Weather Online, 2015a; WorldWeather Online, 2015b)

Pag. 71

Fig. 5.6 – Zonele de rezistență pentru plante lemnoase în Europa (după Bärtels,1991)Fig. 5.6 – Hardiness Zones for woody plants in Europe (after Bärtels, 1991)

Pag. 72

Fig. 5.7 – Hartă care prezintă zona istorică a Bucureștiului; cu roșu este reprezentatăsuprafața restructurată după 1980 de administrația comunistă (sursa imaginii:Harhoiu, 1997)Fig. 5.7 – Map depicting the historic area of Bucharest; in red is represented thesurface that was restructured after 1980 by the communist administration (imagesource: Harhoiu, 1997)

Pag. 73

Fig. 5.8 – Două dintre variantele elaborate pentru amenajarea Parcului Izvor decătre domnul arh. Valentin Donose, realizate înainte de Revoluția din 1989(sursaimaginilor: Institutul de Proiectare ”Proiect-București”, 1989) Fig. 5.8 – Two versions of the landscaping project for Izvor Park developed by Mr.arch. Valentin Donose, developed before the 1989 Revolution (images source:Institutul de Proiectare ”Proiect-București”, 1989)

Pag. 74




250

Fig. 5.9 – Vedere aeriană din 1927 a cartierului Uranus și a Dealului Arsenalului;acest țesut organic istoric al orașului a fost alterat sever de intervențiile comuniste(sursa imaginii: Wikimedia Commons, 2007)Fig. 5.9 – 1927 aerial view of Uranus neighborhood and Arsenal Hill; this organichistoric urban tissue of the city was severely altered during the communist

interventions (image source: Wikimedia Commons, 2007)

Pag. 75

Fig. 5.10 – Machetă reprezentând zonele construite și libere care însoțesc PalatulParlamentului; această conformație spațială este păstrată și la ora actuală (sursaimaginii: vBulletin Solutions Inc., 2009)Fig. 5.10 – Model depicting the built and open areas that encompasses theParliament Palace; this spatial conformation is the one preserved to date (imagesource: vBulletin Solutions Inc., 2009)

Pag. 76

Fig. 5.11 – Machetă reprezentând propunerea echipei von Gerkan pentru zonaPalatului Parlamentului în cadrul competiției “București 2000” (sursa imaginii:vBulletin Solutions Inc., 2007)Fig. 5.11 – Model depicting the von Gerkan team proposition for the ParliamentPalace area within the “Bucharest 2000” competition (image source:vBulletinSolutions Inc., 2007)

Pag. 76

Fig. 5.12 – Imagine de prezentare a unei propuneri de amenajare a zonei din jurulPlalatului Parlamantului datând din 2010 (sursa imaginii: www.dsba.ro)Fig. 5.12 – Design proposal for the area around the Parliament Palace from 2010(image soruce: www.dsba.ro)

Pag. 77

Fig. 5.13 – Proiectul propus de DSBA în cadrul concursului pentru amenajareazonei din fața Palatului Parlamentului din 2013 (sursa imaginii:http://www.cdep.ro/)Fig. 5.13 – DSBA proposal in the frame of the design contest for the area in front ofthe Parliament Palace in 2013 (image source: http://www.cdep.ro/)

Pag. 77

Fig. 5.14 – Utilizări temporare ale Parcului Izvor: bâlciuri festivaluri, pâine și circ (imagini: Ioana Tudora)

Fig. 5.14 – Temporary uses of Izvor Park: fairs, festivals,bread and circuses (imagini: Ioana Tudora)

Pag. 78

Fig. 5.15 – Tribune construite în 2008 în partea de sud-vest a parcului pentruCircuituld eFormula 3 ”Bucharest Ring”; pregătirea evenimentului a dus la tăiereaarborilor din zona respectivă a Parcului Izvor, precum și a altora înglobați de altespații adiacente Palatului Parlamentului (sursa imaginii: Wikimedia Commons - byGabriel from Bucharest - Romania, 2008)Fig. 5.15 – Stands built in 2008 in the south-west part of the park for “BucharestRing” Formula 3 Circuit; the event preparation caused the removal of several treeswithin Izvor Park, but also in other spaces surrounding the Parliament Palace(image source: Wikimedia Commons - by Gabriel from Bucharest - Romania, 2008)

Pag. 79




255

Fig. 5.73 – Ferma MoritzhofFig. 5.73 – Moritzhof Farm

Pag. 105

Fig. 5.74 – Locul de joacă (2) Fig. 5.74 – The playground (2)

Pag. 105

Fig. 5.75 – Peretele de escaladă Fig. 5.75 – The wall for climbing

Pag.105

Fig. 5.76 – Parcul Mauer: agregarea vegetației lemnoase (plan suport: Google Maps)Fig. 5.76 – Mauer Park: aggregation of woody vegetation (background plan: GoogleMaps)

Pag. 106

Fig. 5.77 – Mașină pentru colectarea gunoiului, circulând în zona pădurii de plopi Fig. 5.77 – Garbage collection car, circulating in the poplar forest

Pag. 109

Fig. 5.78 – Rădăcini ieșite la suprafața solului în cazul arborilor din zona pădurii de plopiFig. 5.78 – Roots emerging from the soil within the poplar forest area

Pag. 109

Fig. 5.79 – Arbore din zona perdelei verzi, afectat de prinderea bicicletelor pe parcursul desfășurării târgului de duminică Fig. 5.79 – Tree belonging to the green curtain area, affected by bikes attachmentduring the course of the Sunday fair

Pag. 110

Fig. 5.80 – Exemplar deSophora japonica a cărui bază a trunchiului a fost afectată prin lovirea cu bile metalice (în cadrul jocului de petanque)Fig. 5.80 – Sophora japonica specimens whose trunk base was affected by hitting itwith metal balls (during the petanque games)

Pag. 110

Fig. 5.81 – Decorațiune rămasă prinsă de ramurile unui arbore în zona pădurii demesteceni

Fig. 5.81 – Decorations remaining hanged by the tree branches in thebirch forest

Pag. 111

Fig. 5.82 – Expunerea spre vânzare a produselor în cadrul târgului utilizandramurile arborilorFig. 5.82 – Exposing products for sale at the fair using trees branches

Pag. 111

Fig. 5.83 – Conformația elementului vegetal perete verde (1)Fig. 5.83 – Conformation of the green element green wall (1)

Pag. 111

Fig. 5.84 – Circulații improvizate de-a lungul peluzei mari și pe panta taluzuluistadionuluiFig. 5.84 – Improvised circulation over the big lawn and the stadium slope

Pag. 111




256

Fig. 5.85 – Vedere aeriană de la 1920 a zonei Gării Görlitzer (sursa imaginii: Kramer,2013)Fig. 5.85 – Aerial view from 1920 over Görlitzer Railway Station area (imagesource: Kramer, 2013)

Pag. 112

Fig. 5.86 – Zona Görlitzer în anul 1976 (sursa imaginii: Kramer, 2013)Fig. 5.86 – Görlitzer Area în 1976 (image source: Kramer, 2013)

Pag.112

Fig. 5.87 – Ansamblul Pamukkale din partea de nord-vest a Parcului Görlitzer la puțin timp după inaugurare (sursa imaginii: Kramer, 2013) Fig. 5.87 – Pamukkale ensemble placed in the North-West part of Görlitzer Parkshortly after opening (image source: Kramer, 2013)

Pag. 113

Fig. 5.88 – Zona centrală a Parcului Görlitzer în vara anului 2015 (imagine: Diana

Culescu)Fig. 5.88 – The central area of Görlitzer Park in the summer of 2015 (image: DianaCulescu)

Pag. 114

Fig. 5.89 – Parcul Görlitzer: accesuri,circulații, zonificarea utilizărilor observate(plan suport: Google Maps)Fig. 5.89 – Görlitzer Park: entrances, circulations, zoning of the observed usages(back. plan: Google Maps)

Pag. 115

Fig. 5.90 – Conformația împrejmuirii Parcului Görlitzer înzona taluzului din sud-estFig. 5.90 – Görlitzer Park’s fence conformation at the south-east slope

Pag. 116

Fig. 5.91 – Conformația împrejmuirii în zona intrării către peluza central Fig. 5.91 – Fence conformation of the entrance area toward the central lawn

Pag. 116

Fig. 5.92 – Traseu improvizat care continuă axul principal, accesând taluzul dinzona de vestFig. 5.92 – Improvised route continuing the main axis over the western slope

Pag. 117

Fig. 5.93 – Traseu improvizat care traversează peluza centrală a parcului Fig. 5.93 – Improvised route crossing the central lawn of the park

Pag. 117

Fig. 5.94 – Pădurea de arțari Fig. 5.94 – The maple tree forest

Pag. 118

Fig. 5.95 – Panta verdeFig. 5.95 – The green slope

Pag. 118

Fig. 5.96 – Grădina ascunsă Fig. 5.96 – The hidden Garden

Pag. 119




257

Fig. 5.97 – Perspectivă din zona Pamukkale; pe fundal, în partea stângă a imaginii pot fi observate cele trei clădiri păstrate din ansamblul Gării Görlitzer, respectiv (dela stînga la dreapta): Cafeneaua Isa Mitz, Cafeneaua Edelweiss și Centrul deAsistență SocialăKreuzerFig. 5.97 – Overview from the Pamukkale area; in the background, toward the left

part of the image can be observed the buildings retained from the Görlitzer RailwayStation, namely (from left to right): Isa Mitz Café, Edelweiss Café and KreuzerSocial Assistance Center

Pag. 119

Fig. 5.98 – Peluza în pantă Fig. 5.98 – The sloped lawn

Pag. 120

Fig. 5.99 – Zona pentru grătar: grup de utilizatori poziționat lângă împrejmuireaaferentă locului de joacă (1) Fig. 5.99 – Barbecue area: group of users positioned near the fence of the playground area (1)

Pag. 120

Fig. 5.100 – Grupuri de utilizatori așezate în zona peluzei cu arbore Fig. 5.100 – Groups of users settled within the lawn with tree area

Pag. 121

Fig. 5.101 – Loc de joacă temporar organizat în zona peluzei cu arbore de oasociație Fig. 5.101 – Temporary playground organized within the loan with tree by anassociation

Pag. 121

Fig. 5.102 – Peluza centrală Fig. 5.102 – The central lawn

Pag. 121

Fig. 5.103 – Utilizatori așezați la umbra masivului adiacent peluzei centrale Fig. 5.103 – Users sitting in the shade of the trees placed next to the central lawn

Pag. 122

Fig. 5.104 – Grupuri de utilizatori din zona Livada din GörliFig. 5.104 – Groups of users within the Görli’s orchard

Pag. 122

Fig. 5.105 – Axul transversalFig. 5.105 – The transversal axis

Pag. 123

Fig. 5.106 – Zona de relaxareFig. 5.106 – The relaxation area

Pag. 123

Fig. 5.107 – Zona administrativă Fig. 5.107 – The administrative area

Pag. 124




258

Fig. 5.108 – Zona pentru grătar (2) Fig. 5.108 – The barbecue area (2)

Pag. 124

Fig. 5.109 – Taluzul verdeFig. 5.109 – The green slope

Pag. 124

Fig. 5.110 – Zona cu apă Fig. 5.110 – The wetland

Pag. 124

Fig. 5.111 – Parcul Görlitzer: agregarea vegetației lemnoase (plan suport: GoogleMaps)Fig. 5.111 – Görlitzer Park: aggregation of woody vegetation (background plan:Google Maps)

Pag. 125

Fig. 5.112 – Imagini prezentând interacțiuni cu exemplarul solitar de Robinia pseudoacacia (salcâmul-magnet) și o parte din vătămările prezente la baza tulpinii Fig. 5.112 – Images presenting interactions with the solitary specimen of Robinia pseudoacacia (the acacia-magnet) and some of the injuries present at the base of thestem

Pag. 129

Fig. 5.113 – Utilizarea arborilor pentru prinderea decorațiunilor în cadrul unei petreceri aniversare din zona pentru grătar (2) Fig. 5.113 – Trees used for displaying the decorations for a birthday party withinthe barbecue area (2)

Pag. 130

Fig. 5.114 – Leagăn prin de una dintre ramurile unui plop; arborele prezintă șivătămări importante la nivelul tulpinii Fig. 5.114 – Swing attached to the branches of a poplar; the tree also has significantstem damages

Pag. 130

Fig. 5.115 – Mașină colectând gunoiul în zona pentru grătare (2) Fig. 5.115 – Car collecting garbage in the barbecue area (2)

Pag. 130

Fig. 5.116 – Zona peluzei centrale la joncțiunea cu traseul aferent axului principal Fig. 5.116 – Central lawn area at the junction with the path corresponding to mainaxis

Pag. 130

Fig. 6.1 – Numerotarea subzonelor în cadrul sitului studiat (dupăCulescu, et al.,2015b)Fig. 6.1 – Subareas numbering within the studied site (after Culescu, et al., 2015b)

Pag. 141

Fig. 6.2 – Numerotarea arborilor în cadrul unei subzone (dupăCulescu, et al.,

2015b)Fig. 6.2 – Tree numbering within a subarea (after Culescu, et al., 2015b)

Pag. 141




259

Fig. 6.3 – Exemplar de Fraxinus excelsior care face parte din amenajarea inițială-cod 1C-004Fig. 6.3 – Fraxinus excelsior specimen part of the original setting - code 1C-004

Pag. 146

Fig. 6.4 – Exemplar de Fraxinus excelsior apărut spontan- cod 1B-021Fig. 6.4 – Spontaneously grown Fraxinus excelsior specimen - cod 1B-021

Pag.146

Fig. 6.5 – Deviația axului (indicată aici de săgeată atașată trunchiului) arată direcțiade creștere a plantei sub influența concurenței din masiv; coroanele arborilor suntreprezentate orientativ în cadrul acestei scheme(dupăCulescu, et al., 2015b)Fig. 6.5 – Axis deviation (indicated here by the arrow attached to the trunk) showsthe direction of plant’s growth caused by the competition installed within the plantation; the crowns are presented in this scheme for guidance (after Culescu, etal., 2015b)

Pag. 147

Fig. 6.6 – Arbore cu deviație de ax mică- 1B-018Fig. 6.6 – Tree with small axis deviation - 1B-018

Pag. 148

Fig. 6.7 – Arbore cu deviație de ax medie- 1B-064Fig. 6.7 – Tree with medium axis deviation - 1B-064

Pag. 148

Fig. 6.8 – Arbore cu deviație de ax mare- 1B-067Fig. 6.8 – Tree with big axis deviation - 1B-067

Pag. 148

Fig. 6.9 – Suprafața de hrănire ocupată de rădăcinile unui arbore (sursa imaginii:Littlewood, 1988)Fig. 6.9 – Feeding area occupied by the roots of a tree (image source: Littlewood,1988)

Pag. 149

Fig. 6.10 – Starea vegetației Fig. 6.10 – Vegetation status

Pag. 150

Fig. 6.11 – Speranța de viață utilă Fig. 6.11 – Useful life expectancy

Pag. 151

Fig. 6.12 – Ritidom la Pinus sylvestrisFig. 6.12 – Pinus sylvestris bark

Pag. 152

Fig. 6.13 – Frunziș de Acer saccharinum

Fig. 6.13 – Acer saccharinum foliagePag. 152

Fig. 6.14 – Culoarea de toamnă a frunzișului deQuercus rubra

Fig. 6.14 – Autumn foliage color forQuercus rubra Pag. 152




260

Fig. 6.15 – Frunziș de toamna la Rhus typhinaFig. 6.15 – Fall Foliage for Rhus typhina

Pag. 152

Fig. 6.16 – Ramuri și inflorescențe la Rhus typhinaFig. 6.16 – Branches and flowers of Rhus typhina

Pag.152

Fig. 6.17 – Valoare estetică Fig. 6.17 – Aesthetic value

Pag. 153

Fig. 6.18 – Valoare horticolă Fig. 6.18 – Horticultural value

Pag. 153

Fig. 6.19 – Valoare ecologică Fig. 6.19 – Ecological value

Pag. 154

Fig. 6.20 – Uscare la nivelul ramuriiFig. 6.20 – Dry wood at branch level

Pag. 156

Fig. 6.21 – Uscare a axului de creștere Fig. 6.21 – Dead growth shaft

Pag. 156

Fig. 6.22 – Uscare a bazei arborelui (rășinos)

Fig. 6.22 – Problems at the crown’s base (resinous tree)

Pag. 156

Fig. 6.23 – CioateFig. 6.23 – Stumps

Pag. 156

Fig. 6.24 – PutregaiFig. 6.24 – Decay

Pag. 157

Fig. 6.25 – Cavitate

Fig. 6.25 – Cavity

Pag. 157

Fig. 6.26 – CavitateFig. 6.26 – Cavity

Pag. 157

Fig. 6.27 – Răniri grave și ireversibile la nivelul trunchiului Fig. 6.27 – Severe and irreversible injuries at the trunk level

Pag. 157

Fig. 6.28 – Răniri la nivelul ramurilor

Fig. 6.28 – Injuries at the branches level

Pag. 157




261

Fig. 6.29 – Ciuperci la nivelul coroaneiFig. 6.29 – Fungi at the crown level

Pag. 157

Fig. 6.30 – Corpuri străine prinse la nivelul trunchiului sau ramurilor Fig. 6.30 – Foreign objects attached at the trunk or branches level

Pag. 158

Fig. 6.31 – Raport lumină / umbră- situație existentă Fig. 6.31 – Light / shadow ratio - current situation

Pag. 159

Fig. 6.32 – Raport lumină / umbră- după aplicarea recomandărilor pe termen scurt Fig. 6.32 – Light / shadow ratio - after the applying of recommendations for theshort term

Pag. 160

Fig. 6.33 – Axioma stresului uniform și flexibilitatea ca pericol (după Mattheck,2007)Fig. 6.33 – The axiom of uniform stress, and slanderness as hazard (after Mattheck,2007)

Pag. 162

Fig. 6.34 – Detalierea situației observate în teren prin simpla introducerea adimensiunii coroanei în cazul studiului realizat în 2014 față de cel realizată în 2009în studiul Bd. Aviatorilor (dupăCulescu, et al., 2015a)Fig. 6.34 – Status detailed the current situation by simply presenting the crown sizewithi the 2014 survey compared to the one conducted in 2009 on Aviatorilor Blvd.(dupăCulescu, et al., 2015a)

Pag. 163

Fig. 6.35 – Exemplificare vizuală a claselor de deteriorare a învelișului foliar laarbori(dupăWessolly & Erb, 2014)Fig. 6.35 – Visual illustration of foliage damage classes in trees (after Wessolly &Erb, 2014)

Pag. 165

Fig. 6.36 – Exemple de umbriri oferite de foliajul pentru diverse specii(dupăDobrovie, 2010)Fig. 6.36 – Examples of shading provided by the foliage of various species (after

Dobrovie, 2010)

Pag. 166

Fig. 7.1 – Viziune propusă ca bază de discuție cu privire latipurile morfologice alespațiului urban Fig. 7.1 – Perspective proposed as a basis for discussion regarding the urban spacemorphological types

Pag. 183

TOTAL – 168 figuri / 168 figures




262

LISTA PLANȘELOR / DR AWINGS LIST

Planșa 6.1 – Specii identificate Drawing. 6.1. – Identified species

Pag. 168

Planșa 6.2 – Diametrul coroaneiDrawing. 6.2 – Crown diameter

Pag. 169

Planșa 6.3 – Deviația axului de creștere Drawing. 6.3 – Growth axis deviation

Pag. 170

Planșa 6.4 – Starea vegetației Drawing. 6.4 – Vegetation status

Pag. 171

Planșa 6.5 – Valoarea estetică Drawing. 6.5 – Asthetic value

Pag. 172

Planșa 6.6 – Valoarea horticolă Drawing. 6.6 – Horticulture value

Pag. 173

Planșa 6.7 – Valoarea ecologică Drawing. 6.7 – Ecological value

Pag. 174

Planșa 6.8 – Recomandări suprimare arbori Drawing. 6.8 – Trees removal recommendations

Pag. 175

TOTAL – 8 planșe / 8 drawings




LISTA ANEXELOR / APPENDIX LIST

DianaCulescu Teza Extenso

Documents

Transcript of DianaCulescu Teza Extenso