Diana Referat Fizica

8/13/2019 Diana Referat Fizica

http://slidepdf.com/reader/full/diana-referat-fizica 1/6

5

2. SCHIMBĂRI CLIMATICE

2.1 Gaze cu efect de ser ă. Prototcolul de la Kyoto

Atmosfera Pământului este este formată din 78% azot (N2), 21% oxigen (O2) ş i

1% alte gaze. Dioxidul de carbon (CO2) reprezintă 0,03-0,04% în timp ce vaporii deapă variază între 0ş i 1%.Modul în care se produce încă lzirea suprafeţei Terrei are loc astfel: o parte din

radiaţia solară care atinge Pământul este reflectată înapoi în spaţiu. Din acesteradiaţii, o parte este retransmisă spre suprafaţa pământului de că tre un strat de gazenumite „gaze cu efect de seră”, ducând la creş terea temperaturii în atmosferă .

Fig. 2.1.1 Modul de producere a efectului de seră

Cele mai importante gaze cu efect de seră (GES) sunt: dioxidul de carbon(CO2), metanul (CH4), halocarburile (rezultate din activităţ ile umane), protoxidul deazot (N2O), ozonul (O3) ş i vaporii de apă (H2O), aerosoli, etc.

Cel mai insemnat impact asupra încă lzirii globale îl constituie cantitatea demetan si dioxid de carbon degajate în atmosferă ca urmare a utiliză rii combustibililorfosili. Aceasta este responsabilă de creş terea cu 50% a GES în atmosferă . Alte 20%GES provind din industria chimică (CFC), 15% provin din practicarea agriculturiiintensive (CO2, CH4, N2O) iar alte 15% din GES provin din procesele de despădurire.Un GES este considerat cu atât mai puternic cu cât are un potenţial de încă lzireglobală mai mare (GWP – global warming potential).

Radiatia solara trece prinatmosfera curataRadiatia intrata

343 Watt/mp

Radiatia infrarosieneta intrata

240 Watt/mp

O parte din radiatiile infrarosiisunt absorbite si retrimise de

moleculele gaselor cu efect de sera.Efectul direct este incalzirea suprafetei \

Pamantului si a troposferei

Unele radiatii solare sunt

reflectate de atmosferasi de suprafata pamantuluiRadiatia solara iesita

103 Watt/mp

O parte din radiatiileInfrarosii trec prin atmosferasi se pierd in spatiu

Radiatia infrarosie netaiesita 240 Watt/mp

Suprafata obtine mai multacaldura si radiatiile infrarosiisunt emise din nou...

... si schimbata in calduracauzand emisia

radiatiilor infrarosii inapoiin atmosfera

Energia solaraeste absorbita de suprafata

pamantului pe care o incalzeste...168 Watt/mp

Efectul de sera



6

GAZE CU EFECT DE SERĂ POTENŢIALUL DE ÎNCALZIRE GLOBALA,GWP, PENTRU 100 DE ANI

Co2 (dioxid de carbon) 1CH4 (metan) 21N2O (peroxid de azot) 310HFC-uri (hidrofluorocarburi) 140-11700PFC-uri (perfluorocarburi) 6500-9200SF6 23900

Fig 2.1.2 Tabel cu potenţialul de încă lzire globală a diferitelor gaze cu efect de seră

România a ratificat Convenţia Cadru a Naţiunilor Unite pentru Schimbă riClimatice adoptată la Summit-ul de la Rio de Janeiro din anul 1992 (UNFCCC –United Nations Framework Convention for Climate Changes) în anul 1994, prin legea24/1994, fiind primaţară din Anexa 1 a Convenţiei care a ratificat Protocolul de laKyoto, prin Legea 3/2001. În urma ratifică rii Protocolului de la Kyoto, Româniaş i-aasumat urmă toarele angajamente:

Reducerea emisiilor de gaze în perioada 2008-2012 cu 8% faţă de nivelul deemisii înregistrate în 1989 (anul de referinţă );Realizarea nu mai târziu de anul 2007 a unui Sistem Naţional de estimare aemisiilor de gaze cu efect de seră ;Elaborarea ş i implementarea politicilor în scopul promovă rii dezvoltă riidurabile;Realizarea înainte de anul 2008 a Registrului Naţional de emisii de gaze cuefect de seră etc.

Protocolul de la Kyoto prevede mecanisme flexibile de reducere a emisiilor deGES. Aceste mecanisme sunt de urmă toarele tipuri:Joint Implementation – între pă rţile incluse în Anexa I a UNFCCC, singurulmecanism implementat în România în acest moment.Mecanism de Dezvoltare Curată (CDM) – întreţă rile incluse în Anexa I aUNFCCCş i o parte care nu este prevăzută în Anexa I;Comerţ de Emisii (ET) –între pă rţile incluse în Anexa I a UNFCCC. La nivelul judeţului Maramureş , în cursul anului 2005, a fost realizată inventariereainstalaţiilor care intră sub incidenţa Directivei 2003/87/CE, conform Anexei I, învederea înfiinţă rii la nivel naţional a unei scheme de comercializare a emisiilorde gaze cu efect de seră ş i a elaboră rii Planului Naţional de Alocare (NAP)

prin care se stabileş te modul în care certificatele de emisii de gaze cu efect deseră vor fi alocate.In judeţul Maramureş nu sunt derulate proiecte Joint Implementation în acest

domeniu ş i nu au fost identificate instalaţii care să intre în categoria celor prevăzutede Directiva 2003/87/CE, privind instituirea unui sistem de tranzacţionare a licenţelorde emisie de gaze cu efect de seră ş i de modificare a Directivei Consiliului 96/61/CE-IPPC.

2.1.1 Emisiile de gaze cu efect de seră la nivelul judeţului.Inventarul judeţean 2000 – 2005

La nivelul judeţului Maramureş , PGE (potenţial global echivalent calculat printransformarea potenţialului de încă lzire al gazelor cu efect de seră în potenţialul



7

echivalent al CO2) rezultat în urma inventarierii realizate pentru anul 2005, a fost de846464 tone CO2 echivalent faţă de 788117 tone în anul 2004.

Ponderea celor trei principale gaze cu efect de seră , în CO2 echivalent, este:CO2 (74,7%), urmat de CH4 (18,8%)ş i N2O (6,5%).

CH4

18,8%

N2O6,5%

CO2

74,7%

Fig. 2.1.1.1Ponderea principalelor gaze cu efect de sera în CO2 echivalent

în judeţul Maramureş

Principalele surse de emisii ale gazelor cu efect de seră sunt sectorulindustrial cu o pondere de 33,1%, arderea combustibililor în sectorul rezidenţial –comercial – instituţional 23,7%, traficul rutier 19,6%, distribuţia combustibilului (gazmetan) 12,1 %, agricultura 10,2%ş i altele 1,3%.

Agricultura10,2%

Distr. comb12,1%

Combustierezidentialinstitutio-nala 23,7%

Trafic19,6%

Industrie33,1%

Altele1,3%

Fig. 2.1.1.2

Ponderea CO2 echivalent pe sectoare de activitate



8

Cele mai importante cantităţ i de CO2 provin din industrie, combustierezidenţial-instituţională ş i trafic, iar emisiile de CH4 provin în special de la reţelele dedistribuţie a gazelor naturaleş i din agricultură .

Evoluţia emisiilor de CO2 ECH în perioada 2000 – 2005:

An 2000 2001 2002 2003 2004 2005tone 1488696 1350282 1128453 759144 788117 846464

Pentru judeţul Marmureş , a fost realizată ş i raportată inventariereasubstantelor care creează efect de seră (hidrocarburiş i perfluorocarburi), pentruperioada 1995-2005, cuprinzând urmă toarele:

Cantitatea de substanţă introdusă în echipamente noi în perioada:HFC-23 –7,488 tone/an,HFC-32 – 3,597 tone/an,HFC-41 – 0,560 tone/an,HFC-43-10

– 0,151 tone/an, HFC-125 – 0,298 tone/an,HFC-134a – 1,487 tone/an,HFC-152a – 0,149 tone/anşi HFC-143a – 0,326 tone/an;Cantitatea de substanţă utilizată pentru reumplerea unor echipamente aflate înfuncţiune în perioada:HFC-43-10 – 0,020 tone/an,HFC-134a – 1,458 tone/an,HFC-143a – 0,011 tone/anHFC-41 – 0,103 tone/an, SF6 – 0,031 tone;Cantitatea de substanţă rămasă îm echipament la scoaterea acestuia din uz:HFC-134a – 0,068 tone/an,HFC -143a – 0,001 tone/an;Cantitatea de substanţă recuperată după scoaterea din uz a echipamentului:HFC-134a – 0,422 tone/an, HFC-143a – 0,001 tone/an.

2.1.2 Politiciş i măsuri privind reducerea de gaze cu efect de seră Politicileş i măsurile privind reducerea GES, la nivelul României, sunt cuprinse

în Strategia Naţională pentru Schimbă ri Climatice. În conformitate cu Protocolul de laKyoto, politicileş i măsurile suplimentare aplicate în România prevăd:

Creş terea eficienţei industriale caş i consum de energie;Reducerea progresivă a aspectului său de poluator de la extracţie ş i până laconsum;Utilizarea de mijloace mai puţin poluatoare în sectorul transporturi;Folosirea surselor de energie regenerabilă în construcţii;Îmbună tăţ irea sectorului forestier prin extinderea zonelor împădurite, etc.

Prin adoptarea obiectivului de reducere a emisiilor de GES, Româniaş i-amanifestat preocuparea cu privire la schimbă rile climaticeş i angajamentul politicvizând realizarea obligaţiilor asumate în baza Convenţiei.

În vederea îndeplinirii acestor atribuţii, Strategia Naţională pentru Schimbă riClimatice se bazează pe orientă ri specifice, dintre care subliniem:

Dezvoltarea sistemului de instruireş i educaţie, creş terea gradului deconş tientizare a publicului, referitor la shimbă rile climatice din România;Realizarea Registrului Naţional;Transpunerea ş i implementarea Directivei 2003/87/CE până la data de01.01.2007, pentru a permite începerea comercializă rii emisiilor la dataintegră rii.



9

2.2 Deteriorarea stratului de ozon. Protocolul de la Montreal

Perturbarea echilibrului natural al ozonului stratosferic este determinată desubstanţele chimice rezultate din activitatăţ i antropogene. Aceste reacţii chimice suntcauzate de substanţe sintetice din clasa cloroflorocarburilor (CFC),

hidroclorofluorcarburilor (HCFC), fluorcarburilor cu conţinut de brom (halonii)ş i a altorcompuş i organici cu conţinut de halogeni (tetraclorura de carbon - CCl4, bromura demetil - CH3Br, metilcloroformul - CH3CCl3, etc), monoxidul de carbon (CO), bioxidulde carbon (CO2), metanul (CH4), protoxidul de azot (N2O), oxizii de azot (NOx), etc.

Degradarea stratului de ozon stratosferic are efecte negative evidenţiate atatla nivelul oamenilor cat si a ecosistemelor si a mediului inconjurator in general.

România a aderat la Convenţia de la Viena privind protecţia stratului de ozon,adoptată la 25 martie 1985, la Protocolul de la Montreal privind substanţele careepuizează stratul de ozon adoptat la 16 septembrie 1987ş i al Amendamentul de laLondra la 27-29 iunie 1990, prin Legea nr. 84/15.12.1993. De asemenea a fostratificat amendamentul la Protocolul de la Montreal adoptat la 25 noiembrie 1992 laCopenhaga ş i amendamentul la Protocolul de la Montreal adoptat la Montreal în1997, prin Legea nr.150/06.04.2001 care prevede instituirea unui sistem de licenţepentru producţia, importulş i exportul de substanţe care epuizează stratul de ozon învederea exercită rii unui control asupra acestor substanţe.

2.2.1 Inventarul anual al consumurilor de substanţe care depreciază stratulde ozon, pe sectoare de activitate

La nivelul judeţului Maramureş au fost indentificaţi 6 agenţi economici care înanul 2005, au utilizat o cantitate de freon (CFC22) de 1222 kg introdusă înechipamente noi ş i 97 kg freon (CFC22) utilizată pentru reumplerea unorechipamente aflate in funcţiune. Nu au fost identificate instalaţii automate de stinsincendii încă rcate cu halon 1211 sau halon 1301ş i nici cazuri de utilizare a bromuriide metil în tratamente fitosanitare. De asemenea, nu se mai foloseş te tetraclorura decarbon în aplicaţii industriale.

La nivelul anului 2005, nu au fost identificaţi agenţi economici cu sediul în judeţul Maramureş care să importe substanţe încadrate la poziţiile prevăzute înanexa 2 a Ordinului Comun nr.1610/2002 emis de Ministerul Apelorş i ProtecţieiMediuluiş i Ministerul Finanţelor Publice.

2.2.2 Politiciş i măsuri pentru eliminarea treptată a substanţelor care

depreciază stratul de ozonProgramul Naţional de eliminare treptată a substanţelor care epuizează stratul

de ozon, actualizat, aprobat prin HG nr. 58/22.01.2004, cuprinde actualizareaStrategiei de Eliminare a ODS-urilor, aplicabilă pe perioada 2003-2005, cuurmă toarele componente principale:

întă rirea capacităţ ii naţionale de implementare a prevederilor Convenţiei ş iProtocoluluiindentificarea proiectelor pentru care Guvernul României solicită asistenţă din partea Fondului Multilateraldezvoltarea la nivel naţional a cadrului instituţional de instruire a

frigotehniş tilor, fundamentat în perioada 1999-2001.



10

Pentru atingerea obiectivului final de eliminare a ODS-urilor, au fost trasatecâteva direcţii de realizare. Acestea vizează in primul rand accentuarea necesităţ iiinstruirii tehnicienilor din domeniul de service al sectorului refrigerare, întrucâtaceastă activitate constituie principalul consumator de ODS-uri. La nivelul judeţuluiMaramureş în anul 2005, au funcţionat 8 agenţi economici cu activitate de service

pentru echipamente de refrigerare, în care lucrează tehnicieni atestaţi de ICPIAF SACluj Napoca.

2.3. Concluzii

Schimbă rile climaticeş i distrugerea stratului de ozon reprezintă problemegrave pentru a că ror soluţionare au fost întreprinse acţiuni privind găsirea soluţiilor dereducere sau stopare a emisiilor de gaze responsabile de acestea. În acest context,prin Legea nr.24/1994 România a ratificat Convenţia cadru a Naţiunilor Unite asupraSchimbă rilor climaticeş i Protocolul de la Kyoto prin Legea nr.3/2001, iar in privinţareducerii gazelor responsabile de distrugerea stratului de ozon România a aderat prinLegea nr.84/1993, la Convenţia de la Viena privind protecţia stratului de ozonadoptată în 1985, la Protocolul de la Montreal adoptat în 1987ş i Amendamentuladoptat la Londra în 1990.

Din datele existente pentru anul 2005, din măsură torile efectuate la nivelul judeţului Maramureş rezultă că emisiile de CO2 ECHau fost mai reduse faţă de anul2002 cu 25% ş i mai mari faţă de anul 2004 cu 7,4%. (Creş terea se datorează extinderii listei agenţilor economici inventariaţi la estimarea emisiilor de CO2 ECH).

In judeţul Maramureş , se intreprind in continuare acţiuni de implementareş idiseminare a măsurilor ş i politicilor naţionale privind respectarea angajamentelorasumate de România în urma aderă rii la diferite tratateş i convenţii internaţionaleprivind protecţia atmosferei.

Diana Referat Fizica

Documents

Transcript of Diana Referat Fizica