DIAJANSCHE IONUT-PROIECT OVINE.doc

8/18/2019 DIAJANSCHE IONUT-PROIECT OVINE.doc

1/61

UNIVERSITATEA DE TIIN E AGRICOLE I MEDICINĂ VETERINARĂȘ Ț Ș“ION IONESCU DE LA BRAD”FACULTATEA DE ZOOTEHNIE

PROIECTARE TEHNOLOGICĂLA DISCIPLINACREŞTEREA OVINELOR ŞI CAPRINELOR

ÎNDRUMĂTOR: STUDENT:PROF. UNIV. DR. CONSTANTIN PASCAL DIAJANSCHE IONUT

IA IȘ20!


2/61

TEMA PROIECTULUI:

“ Elaborarea proiectului tehnologic pentru o fermă e prouc ie!ț

"ituată #n $ona e eal! cu o capacitate e %&& oi !ra"a 'ara(ul

e )oto"ani *

D"#$%&"' ($ $)*+,'&'#$ ' ,-"$+,#:*"$+"%$+$/+'*&$/%'#$.

2


3/61

CUPRINS:

.Memoriu justificativ..........................................................................................................................4

1.1. Importan a, oportunitatea i eficien a investi iei............................................................................4ț ș ț ț

2.Programarea reproduc iei i fundamentarea ei tehnico-economică..................................................6ț ș

2.1. Programul de monte i fătări.........................................................................................................6ș

2.2.Programarea evolu iei lunare a efectivului de ovine....................................................................ț

2.!. Programarea evolu iei trimestriale i anuale a efectivelor de ovine.............................................2"ț ș

2.4.Programarea numărului de #ile animale furajate i a efectivului mediu de animale furajate...2$ș

.Programarea produc iilor.................................................................................................................26ț

!.1.Programarea produc iei de l%nă...................................................................................................26ț

!.2. &ecoltarea i valorificarea produc iei de l%nă..............................................................................26ș ț

!.!.'rgani#area, dotarea i func ionalul la centrul de tuns ovine......................................................26ș ț

!.4.Programarea produc iei de lapte...................................................................................................2(ț

!.$.&ecoltarea i valorificarea produc iei de lapte.............................................................................2(ș ț

1. )pecificul *ntre inerii ovinelor pe categorii.....................................................................................2(ț

.+ispunerea construc iilor *n amplasament i proiectarea func ională a adăposturilor....................2ț ș ț

$.1.Planul general al fermei #ootehnice.............................................................................................2

$.2.alculul necesarului de apă..........................................................................................................!"

!. Programarea i organi#area a#ei furajere......................................................................................!1ș

6.1.&a ii de hrană................................................................................................................................!2ț

6.2./ehnica de alimenta ie..................................................................................................................!ț

6.!.)tailirea necesarului de furaje....................................................................................................!

3. 0ilan ul economic..........................................................................................................................4"ț

4. onclu#ii.......................................................................................................................................42

5. 0iliografie.....................................................................................................................................4!

!


4/61

. M$6,#"7 879&""%'&"-

.. I6*,#&';'/ ,*,#&7"&'&$' " $"%"$ș ;' "-$9&";"$"

erma este amplasată *n comuna anesti,judetul 0otosani. erma are un sector de cre3tere a

ovinelor de rasă ara5ul de 0otosani, cu un efectiv de 1 capete.

re3terea ovinelor sau repre#intă o ramură principală a #ootehniei 3i a contriuit in mod

deoseit la de#voltarea economică a statelor in curs de de#voltare, particip%nd *n mod direct la

*munătăirea nivelului de trai al oamenilor, alături de celelalte sectoare specifice cre3terii

animalelor. 7in%nd cont de oiectivele care au stat la a#a cre3terii ovinelor de-a lungul

timpului,fermierul a căutat mereu să selecione#e 3i să perfecione#e pentru cre3tere *n interesul său,doar acele animale care corespundeau scopului urmărit.

u toate că de-a lungul timpului oiectivele cre terii ovinelor au suferit modificări su influen aș ț

diferitelor etape ale istoriei, crescătorul a căutat mereu să selec ione#e, să ameliore#e i săț ș

perfec ione#e, pentru cre tere *n interesul sau, doar acele animalecare corespundeau scopuluiț ș

urmărit. Proced%ndu-se *n acest fel s-au creat i perfec ionat diferite tipuri de rase speciali#ate pentruș ț

diferite produc ii e8ist%nd *n pre#ent, pe glo, conform multor date pulicate *n literatura deț

specialitate, peste ($" de rase de ovine, av%nd diferite direcii de e8ploatatre 9 carne, lapte, l%nă,

pielicele,lănuri :.

;nfiin area unei astfel de ferme contriuie la refacerea efectivelor de ovine din #ona at%t calitativț

cat i numeric.


5/61

I979"#"#" 6,#,*#,(7%&"-$.

Principala insusire a ovinelor ara5ul de 0otosani o constituie productia piloasa de pe corp,

inrulata su forme de ucle, iar pe e8tremitati su forma de jar moarat.

Productia principala este pielicica otinuta prin sacrificarea mielului in primele #ile dupa

nastere, iar secundar in urma e8ploatarii rasei ara5ul de 0otosani se otin cantitati apreciaile de

lapte si l%na mi8ta. onformatia este caracteristica, formatul corporal dolicomorf cu aspect piriform.

apul este alungit, fin, uscativ, cu profil conve8, urechile mari at%rn%nde= g%tul este sutire,

putin alungit si purtat olic. /runchiul este alungit si ingust, turtit lateral= coastele sla arcuite.

Pieptul este relative str%mt si putin arcuit= crupa relativ lunga si larga, insa tesita. >inia superioara a

corpului este usor conve8a si ascendenta anteroposterior.

oada la ara5ul de 0otosani este caracteristica si anume? lunga, lata, iar la a#a are un depo#it

adipos de marime si greutate variaila.@cest depo#it, la adultele ine hranite poate atinge - 5g si repre#inta o consecinta a adaptarii

la conditiile de viata specifice stepelor aride,constituind de fapt o importanta re#erva energetica

valorificata doar in perioadele in care hrana este insuficienta. orma depo#itului varia#a,insa de

regula are aspectul unui sac iloat, mai rar triunghiular. Partea terminala a co#ii este variaila ca

marime, are forma literei ,,S” I repre#inta o insusire de care se tine seama in selectie.

+e#voltarea corporala, este mijlocie. >a femele greutatea corporala este 44 5g cu limite

cuprinse intre 4" - $" 5g, iar la ereci este de $$ -" 5g cu media de 6$ 5g. /alia este de 6$ cm=inaltimea la crupa 6( cm= lungimea trunchiului (" cm= largimea pieptului 1 cm, iar a crupei 1( cm=

ad%ncimea toracelui !" cm= perimetrul fluierului (,$ cm.

P#,(7%&"' ($ *"$+"%$+$.

&epre#inta principalul oiectiv in cresterea si e8ploatarea rasei ara5ul de 0otosani.In scopul

imunatirii calitatii pielicelelor, prioritara in selectie este ameliorarea tipului de ucle, precum si a

celorlalte insusiri care influentea#a in mod direct calitatea uclajului. +e asemenea, in scopul

imunatatirii calitatii pielicelelor nu treuie scapate din oiectivele selectiei nici calitatea firelor,

insusire de care depinde foarte mult luciul si mataso#itatea uclajului.

P#,(7%&"' ($ +'*&$.

Pe intreaga perioada a lactatiei, productia medie de lapte este 6$ l, cu limite !" - 1"" l, din care

cca., 6" A este otinuta in primele 2- ! luni de lactatie.

$


6/61

P#,(7%&"' ($ +


7/61

respectivi se vor creste in aceeasi #ona, precum si in cea deluroasa si sumontana din partea centrala,

vestica si de nord a Moldovei.

+e asemenea, in scopul otinerii unei productii de pielicele de calitate superioara ara5ulul de

0otosani va fi crescuta in rasa curata, dar va fi utili#ata si la incrucisari industriale cu oi /urcana.

In activitatea de selectie se va urmari reali#area urmatoarelor de#iderate? cresterea suprafetei

utile a pielicelelor, calitatea uclajului, diversitatea coloritului, cresterea fertilitatii, cresterea

re#istentei la factorii de mediu, etc.

(


8/61

2. P#,=#'6'#$' 9%&7#"" 9" $-,+7 "$" $$%&"-$+,# ($ ,-"$ț

2.. P#,=#'6'#$' #$*#,(7% "$" " 7('6$&'#$' $" &$>"%,?$%,,6"%@ț ș

&eproduc ia ovinelor repre#intă o verigă importantă in tehnologia de e8ploatare a acestoraț

i de modul cum se reali#ea#ă aceste oiective depinde rentailitatea cre terii oilor. B%rsta optimă deș ș

utili#are la reproduc ie este atunci c%nd organismul a ajuns la maturitate fi#iologică, iar greutateaț

corporală repre#intă minim ($A din greutatea specifică categoriilor adulte.

Indicii de reproducDie. Prolificitate este de 1"! - 11( A=fecunditatea ( A= natalitatea A.

Instinctul gene#ic nu se manifestă imediat după fătare, ci doar atunci c%nd organelegenitale intră *n func ie. Manifestarea acestuia apare odată cu puertatea sau maturitatea se8uală i *nț ș

mod concret se consideră că un individ devine matur din punct de vedere se8ual, atunci c%nd este

capail să fecunde#e 9masculul: sau să răm%nă fecundat 9femela:.

>a tineretului ovin apar in%nd raselor precoce maturitatea se8uală survine la v%rsteț

cuprinse *ntre 6 i 1" luni i *ntre 1$ i 1 luni *n ca#ul celui din rase semitardive i tardive. >aș ș ș ș

femele via a se8uală deutea#ă cu prima ovula ie i sf%r e te atunci c%nd la nivelul ovarelor nu seț ț ș ș ș

mai maturi#ea#ă nici un folicul.

+urata de folosire la reproduc ie pentru ra5aul de 0otosani este cuprinsă *ntre 6- ani.)-aț

constatat că $A din oile care dau na tere la un miel *n perioada de vară, manifestă călduri dupăș

parturi ie, *nca din perioada de alăptare, permi %nd reali#area a 2 fătări pe an fără tratamenteț ț

hormonale.


9/61

2... P#,=#'67+ ($ 6,&@ 9" @&@#"

%+ Programarea efecti,elor e o,ine

a:


10/61

2..2. O#='"'#$'/ (,&'#$' " +7)7+ &$>,+,="% +' *7%&7+ ($ 6,&@ș

Prolema intensivi#ării reproduc iei la ovine i reducerea intervalului dintre fătări, constituieț ș

o preocupare actuală at%t *n ara noastră c%t i la nivel mondial.ț ș @ceastă ac iune depinde de maiț

mul i factori i presupune aplicarea celor mai eficiente metode de dese#oni#are a căldurilor iț ș ș

reducerea anestrului post-partum. +e asemene, practicarea fătărilor multiple prsupune i *n ărcareaș ț

foarte precoce i precoce a mieilor.ș

'rgani#area fătărilor multiple contriuie at%t la sporirea numărului de produ i pe fiecare oaieș

din nucleul matcă c%t i la cre terea numerică a efectivelor totale de ovine.< alonarea *n trepte aș ș ș

fătărilor anuale constituie o metodă de intensivi#are a reproduc iei *nsă o inerea produ ilor deț ț ș

concep ie are loc *n diferite perioade ale anului. ;n func ie de luna calendaristică *n care au locț ț

fătările, acestea pot fi? extratimpurii 9noiemrie - decemrie:= timpurii 9ianuarie - feruarie: iș târzii

9martie - aprilie:.


11/61

scheme stailită *n prealail i se pretea#ă *n general la oile cu un anumit grad de precocitate i laș ș

v%rste cuprinse *ntre ! - 6 an.

;n condi iile ării noaste *n majoritatea situa iilor monta ovinelor are loc cu predilec ieț ț ț ț

toamna. a sisteme de fecundare utili#ate la această specie *nt%lnim monta naturală iș însămân areț

artificială.

Monta naturală liberă repre#intă sistemul cel mai simplu i cel mai ,,ș primitivE. ;n trecut

acest sistem era e8trem de aplicat, fiind utli#at *n turmele *n care nu se făcea o cre tere ra ională aș ț

oilor. Monta lieră constă *n introducerea erecilor *n turmele de oi i inerea acestora p%nă *nș ț

momentul *n care se consideră că toate femelele au fost fecundate. @cest sistem de montă pre#intă

avantajul că asigură o inerea unui procent mare de fecunditate, iar *ncărcătura pe un erec utili#atț

la reproduc ie este de 2$ - !" oi. +intre de#avantajele aplicării acestei metode de montă amintim?ț

numărul prea mare de ereci utili#a i la reproduc ie, nu permite cunoa terea originii descenden ilor ț ț ș ț

după tată, epui#area erecilor, permite transmiterea olilor, procesul de ameliorare se derulea#ă

lent.

Monta pe clase are loc tot *n condi ii de liertate i se a#ea#ă pe gruparea oilor *n func ie deț ș ț

anumite criterii. iecărei grupe de oi mame constituite i se reparti#ea#ă reproducători masculi din

aceea i clasă sau dintr-o clasă superioară, permi %nd astfel o *mperecherea omogenă a efectivelor ș ț

destinate reproduc iei i o anumită intensitate a selec iei *n procesul de ameliorare.ț ș ț

Monta în aremse desfă oară fie *n liertate fie la o8e i se a#ea#ă pe desemnarea unui

ș ș

erec, pe durata campaniei respective, pentru !" - $" femele utili#ate la reproduc ie. @plicareaț

acestei metode permite cunoa terea originii produ ilor.ș ș

Monta naturală diri!ată, constă *n efectuarea controlată a *mperecherilor. ;n aceste condi iiț

se poate elaora, organi#a i derula un program concret de ameliorare a efectivelor la nivelul fiecăreiș

rase. +e asemenea, aplicarea acestui sistem elimină toate neajunsurile *nt%lnite *n ca#ul celorlalte

procedee de montă naturală. ;n func ie de modul de aplicare a acestui sistem se disting două varianteț

i anume?ș monta la boxă iș monta în conten ie.ț ;n ca#ul amelor variante este necesar ca depistarea

oilor *n călduri să se facă cu ajutorul erecilor *ncercători, iar monta fecundă va fi efectuată cu

ajutorul erecilor pepinieri staili i cu prilejul definitivării listei de *mperecheri.ț

;nsăm%n area artificială repre#intă procedeul cel mai eficace de reproduc ie i ameliorare aț ț ș

efectivelor de oi. Prolemele de ordin tehnic privind *nsăm%n area artificiale s-au acumulat iț ș

re#olvat treptat *n decursul timpului. @ctualmente, opera iile tehnice ale recoltării materialuluiț

11


12/61

seminal, evaluarea acestuia, conservarea i inocularea spermei sunt *ntr-un stadiu avansat iș ș

influen ea#ă favorail procesul deț

selec ie i ameliorare.ț ș

12


13/61

2.2. PROGRAMAREA EFECTIVELOR DE OVINE *$#",'(' ? "'7'#"$


14/61

t. .11!

2.2. PROGRAMAREA EFECTIVELOR DE OVINE *$#",'(' 24 $#7'#"$


15/61

/ineret ovin la *ngră3at nr

t.

'vine adulte la recondionat nr

t.


16/61

/ineret mascul "-!nr (

t. "."4


t.


t.

vine nr 211 1"

t. .2" ".46

2.2. PROGRAMAREA EFECTIVELOR DE OVINE *$#",'(' ? 0 '*#"+"$

ovine


17/61

/ineret femel -12t.

/ineret femel 12-1 nr !

t. ".12

/ineret mascul "-!nr !4

t. ".2$$


t.


t.

vine nr 24( 44

t. .($2 ".1(

2.2. PROGRAMAREA EFECTIVELOR DE OVINE *$#",'(' ? 6'"

ovine


18/61

/ineret femel "-!

t. ".!2

/ineret femel !-6nr

t.

/ineret femel 6-nr

t.

/ineret femel -12nr

t.

/ineret femel 12-1 nr 1$

t. ".$2

/ineret mascul "-!nr 44

t. ".!$2


t.


t.

vine nr 2

t. .62

2.2. PROGRAMAREA EFECTIVELOR DE OVINE *$#",'(' ? 0 "7"$

ovine


19/61

t. ".2

'iadulte

nr 1(

t. .2(2

/ineret femel "-!nr 42

t. ".$1(

/ineret femel !-6nr

t.

/ineret femel 6-nr

t.

/ineret femel -12nr

t.


t. ".6"$

/ineret mascul "-!nr !(

t. ".4(


t.


t.

vine nr 2(6

t. 1".161

2.2. PROGRAMAREA EFECTIVELOR DE OVINE *$#",'(' ? "7+"$

ovine


20/61

2 ! 4

0erecireproducători

nr !

t. ",1$

'iadulte

nr !

t. !,!2

/ineret femel "-!nr 1!

t. ",2

/ineret femel !-6nr 4

t. ","("

/ineret femel 6-nr

t.

/ineret femel -12nr

t.


t. ",$4$

/ineret mascul "-!nr 1!

t. ",2!!

/ineret ovin la *ngră3at nr 4

t. ","1


t.

vine nr 1!$

t. 4,42

2.2. PROGRAMAREA EFECTIVELOR DE OVINE *$#",'(' ? '7=79&

ovine


21/61

2 ! 4


nr !

t. ",1$

'iadulte

nr !

t. !,!2

/ineret femel "-!nr

t.

/ineret femel !-6nr !(

t. ",(!1

/ineret femel 6-nr

t.

/ineret femel -12nr

t.


t. ",$$

/ineret mascul "-!nr

t.

/ineret ovin la *ngră3at nr !(

t. ",62

'vine adulte la recondionat nr 12

t. ",$16

vine nr 1(

t. 6,2!(

2.2. PROGRAMAREA EFECTIVELOR DE OVINE *$#",'(' ? 0 9$*&$6#"$


22/61

ovine

Ga3teriumpărări

2 ! 4


nr !

t. ",1$

'iadulte

nr !

t. !,!2

/ineret femel "-!nr

t.

/ineret femel !-6nr 46

t. 1,16$

/ineret femel 6-nr

t.

/ineret femel -12nr

t.


t. ",$(1


t.

/ineret ovin la *ngră3at nr $"

t. 1,4($


t.

vine nr 1(

t. 6,61

2.2. PROGRAMAREA EFECTIVELOR DE OVINE *$#",'(' ? ,%&,6#"$

22


23/61

ovine


24/61

Ga3teriumpărări

2 ! 4


nr !

t. ",1$

'iadulte

nr !

t. !,!2

/ineret femel "-! nr t.

/ineret femel !-6nr 1!

t. ",!4

/ineret femel 6-nr 4

t. ",1"(

/ineret femel -12nr

t.


t. ",$4


t.


t.

'vine adulte la recondionat nr t.

vine nr 11

t. 4,$"1

2.2. PROGRAMAREA EFECTIVELOR DE OVINE *$#",'(' ? 0 ,"$6#"$

24


25/61

ovine


26/61

2.2. PROGRAMAREA EFECTIVELOR DE OVINE *$#",'(' ? ($%$6#"$

ovine


27/61

2.. PROGRAMAREA EFECTIVELOR DE OVINE *$#",'(' "'7'#"$ 6'#&"$

ovine


28/61


t.

vine nr 11! (4

t. 4,!2$ ",222

2.. PROGRAMAREA EFECTIVELOR DE OVINE *$#",'(' '*#"+"$ ? 0 "7"$

ovine


29/61

t. ",2!2


t.


t.

vine nr 16$ 26

t. 4,"1 ","(

2.. PROGRAMAREA EFECTIVELOR DE OVINE *$#",'(' "7+"$ ? 0 9$*&$6#"$

ovine


30/61

t.


t. ",$4$

/ineret mascul "-!nr 1!

t. ",2!!

/ineret ovin la *ngră3at nr 4

t. ","1


t.

vine nr 1!$

t. 4,42

2.. PROGRAMAREA EFECTIVELOR DE OVINE *$#",'(' ,%&,6#"$ ? ($%$6#"$

ovine


31/61

t. ",1"(

/ineret femel -12nr

t.


t. ",$4


t.


t.


t.vine nr 11

t. 4,$"1

2.. PROGRAMAREA EFECTIVELOR DE OVINE *$#",'(' "'7'#"$ ? ($%$6#"$

ovine


32/61

/ineret femel !-6nr

t.

/ineret femel 6-nr

t.

/ineret femel -12nr 1$

t. ",4$


t. ",$2$


t./ineret ovin la *ngră3at nr

t.


t.

vine nr 11! 1""

t. 4,!2$ ",!"

!2


33/61

2.1. PROGRAMAREA NUMĂRULUI DE ZILE FURAJATE

IHG IH> @H)


34/61

. P#,=#'6'#$' *#,(7%;""+,#

.. P#,=#'6'#$' *#,(7% "$" ($ +%na constituie pentru industria te8tilă din ara noastră, materia de a#ă pentru o inereaț ț ț

unor confec ii de calitate superioară.ț

Programarea productiei de l%nă *n cadrul acestei ferme se face prirmavara 9intre 1$ aprilie- 1$

mai: c%nd timpul este suficient de călduros, fără v%nt rece i fără temperaturi scă#ute.ș

Produc iile piloase recoltate de la diverse specii de animale, *mpreună cu firele de origineț

vegetală i artificială repre#intă importante materii prime pentru industria te8tilă.ș >%na, prin

proprietă ile te8tile valoroase, unice prin natura i comple8itatea lor, repre#intă o materie primăț șdeoseit de importantă pentru industria prelucrătoare.

'pera iunea ca atare se desfă oară *n mod ciclic *n fiecare an i apro8imativ *n aceea i perioadăț ș ș ș

calendaristică. ;n func ie de situa iile concrete din fiecare sector de cre tere a ovinelor i *n condi iileț ț ș ș ț

climatice din ara noastră, tunsul oilor se desfă oară *n perioada martie - aprilie *n unită ile cu capitalț ș ț

majoritar de stat i *n intervalul iunie - iulie *n sectorul particular.ș

Programarea produc iei de l%nă *n cadrul acestei ferme se face primăvara9*ntre 1$ aprilie - 1$ț

mai: c%nd timpul este suficient de călduros, fără v%nt rece i fără temperaturi scă#ute.ș /underea

timpurie a oilor atrage după sine o inerea unor ț

cantită i de l%nă mai curată, *nsă *n ca#ul *n care se optea#ă pentru tunsul oilor la deutul primăverii,ț

o condi ie esen ială o repre#intă e8isten a adăposturi călduroase i asigurarea prin ra ia administratăț ț ț ș ț

a unui aport caloric suplimentar.

Inventarul necesar este dependent de metoda de tundere i este repre#entat de foarfece de tuns,ș

agregat de tuns, piese de schim, solu ii de#infectante, c%ntar, saci sau saltele de amalare a l%nii.ț

/unsul electromecanic se desfă oară *n spa ii special amenajate denumite centre de tunsș ț , care

pot fi fi8e sau moile.

a regulă generală, *n scopul o inerii unui cojoc compact i fără defecte aleț ș

l%nii este ca tunsul să fie efectuat c%t mai aproape de suprafa a pielii i să se evite trecerea cu ma inaț ș ș

de tuns de două ori prin aceea i #onă.ș

;n ca#ul tunsului mecani#at, ac iunea de tuns se desfă oară *n spa ii special amenajate i caț ș ț ș

regulă generală acestea treuie să fie curate, fără umiditate *n e8ces, ine ventilate i să poatăș

permite c%ntărirea i sortarea primară a l%niiș

!4


35/61

.2. R$%,+&'#$' 9" -'+,#""%'#$' *#,(7% "$" ($ +%na astfel sortată este *mpachetată prin *ndoirea păr ilor laterale spre #ona mediană i rulatăț ș

concomitent de la cap i coadă spre mijloc după care se leagă i se introduce *n saci sau saltele, undeș ș

răm%ne p%nă la livrare. Pe durata depo#itării, maga#iile nu treuie să aiă umiditate *n e8ces i să fieș

ine ventilate, iar alotul de l%nă va avea ata ată o plăcu ă pe care vor fi *nscrise cantitatea i clasaș ț ș

de calitate.

>%na recoltată se poate valorifica prin societă ile de prelucrare a l%nii prin pre uri negociaile,ț ț*n func ie de cerin e1e pie ii. +upa recep ie *n societate, l%na se spală, se usucă, se toarce iar l%naț ț ț ț

re#ultată după aceste opera ii se folose te la faricarea stofelor din l%nă, a paturilor de l%nă,ț ș

covoarelor i a diferitelor tricotaje. ;n felul acesta l%na se valorifică la un pre superior. a urmare aș ț

tunsului oile devin mai u oare, suportă căldura cu u urin J i favori#ea#ă de#voltarea corporală i aș ș ț ș ș

stării generale.

a Gumar de indivi#i antitatea de l%nă pe animal95g: antitat

ucători ! !e " 2,2

1$ 1,

-

.2.. O#='"'#$'/ (,&'#$' 9" 7% ",'+7+ +' 7 %$ ($ &79 ,-"$:ț

!$


36/61

'pera iunea ca atare se desfă oară *n mod ciclic *n fiecare an i apro8imativ *n aceea iț ș ș ș

perioadă calendaristică. ;n func ie de situa iile concrete din fiecare sector de cre tere a ovinelor i *nț ț ș ș

condi iile climatice din ara noastră, tunsul oilor se desfă oară *n perioada martie - aprilie *n unită ileț ț ș ț

cu capital majoritar de stat i *n intervalul iunie - iulie *n sectorul particular.ș

depo#itarea l%nii p%nă la

predare.

Inventarul necesar este dependent de metoda de tundere i este repre#entat de foarfece deș

tuns, agregat de tuns, piese de schim, solu ii de#infectante, c%ntar, saci sau saltele de amalare aț

l%nii.

Metoda de tundere. ;n condi iile ării noastre tunderea oilor se poate face manual sauț ț

electromecanic, iar *n ări cu efective mari de oi cum ar fi @ustralia i Goua Keelandă, *n ultimulț ș

timp s-a generali#at i tunsul chimic. Metoda de tuns electromecanic este utili#ată *ndeosei *nșsectoarele cu efective mai mari de ovine indiferent de forma de proprietate. ocul de tundere. ;n ca#ul tunsului mecani#at, ac iunea de tuns se desfă oară *n spa ii specialț ș ț

amenajate i ca regulă generală acestea treuie să fie curate, fără umiditate *n e8ces, ine ventilate iș ș

să poată permite c%ntărirea i sortarea primară a l%nii. /unsul manual al oilor se poate e8ecuta fie *nș

adăpost i padoc, fie direct pe pă une.ș ș

'rdinea efectivelor la tuns. >a centrul de tuns sau locul *n care se desfă oară această ac iune,ș ț

oile sunt aduse *n următoarea ordine? oile sterpe i atalii, apoi mioarele, miorii, oile mame i apoiș ș

erecii de reproduc ie. ;n ca#ul *n care *n efectivul respectiv au fost depistate oi cu diferite oliț

9r%ie: acestea vor fi tunse la urmă, iar l%na re#ultată va fi depo#itată separat.

)ortarea i depo#itarea l%nii.ș >%na recoltată se va sorta *n func ie de culoare, rasă i clasă deț ș

calitate. )copul acestei sortări este ca l%na re#ultată să fie c%t mai omogenă din punct de vedere al

*nsu irilor calitative, cea cu defecte va fi amalată i depo#itată separat.ș ș

.. P#,=#'6'#$' *#,(7% "$" ($ +'*&$ț

!6


37/61

>aptele de oaie s-a ucurat din cele mai vechi rimpuri de un mare interes. +e asemenea, el

i derivatele sale sunt considerate alimente de a#ă utili#ate *n hrana omului. ;n fermă mulsul oilor ș

are loc după un program ine stailit. Mulsul oilor *ncepe imediat după *n ărcarea mieilor sau dupăț

sacrificarea acestora.

Importan a laptelui de oaie derivă din următoarele aspecte? valoarea iologică ridicată=ț

aliment de a#ă al mielului *n primele săptăm%ni de via ă= materie primă pentru o inerea diverselor ț ț

preparate de apreciate pe pia a internă i interna ională. Produc ia sporită de lapte a oilor mame *nț ș ț ț

primele 2 luni după na tere contriuie *n mod hotăr%tor la evitarea pierderilor prin inani ie a mieilor ș ț

sugari i ulterior la cre terea produc iei de carne i l%nă. Instalarea stărilor de agalactie la oile mameș ș ț ș

*n această perioadă influen ea#ă direct de#voltarea corporală ulterioară a mieilor i indirect viitoareleț ș

produc ii o inute de la ace tia.ț ț ș

;n afară de laptele utili#at *n cre terea mieilor, din e8ploatarea oilor șre#ultă i o anumită cantitate de lapte marfă. @cesta poate fi utili#ată *n hrana omului su formăș

proaspătă sau su cele mai variate cum ar fi? ca proaspăt, ca caval, diferite sortimente deș ș

r%n#eturi, iaurt, urdă, etc.

Privitor la aptitudinile pentru produc ia de lapte a raselor crescute *n ara noastră treuieț ț

făcută preci#area că *n cadrul acestora e8istă plus variante care pot furni#a peste 1$" l lapte *ntr-o

lacta ie. @ceste aptitudini treuiesc nu numai men inute ci i de#voltate prin selec ie, concomitent cuț ț ș ț

*munătă irea condi iilor de alimenta ie i *ntre inere a oilor.ț ț ț ș ț

GHM@&

@P@P/< P< >@/@ I< LȚ Ț

@P '@I<

P&'+H I@ /'/@> +@P/< P< /'/


38/61

P#,(7% "'ț C'&"&'&$' = LEI= T,&'+ LEIa de oaieș 16(,$ 14 261!

Hrdă 466, 11 $1!4,>%nă 212 2 424

TOTAL - - !5!/4

.1.. S"9&$67+ ($ 67+9/ 9&a *nceputul lacta iei, oile mulse de trei ori pe #i 9diminea a, pr%n# i seara:, iar către sf%r it seț ț ș ș

trece la două mulsori #ilnice prin renun area celei de la pr%n#, urm%nd ca *nainte cu 1$ - 2$ #ile deț

data forfetară *n ărcării oilor să se treacă la practicarea unei singure mulsori.ț


39/61

1.. F+7)7+ &$>,+,="% '7'+ ($ *#,(7% "$ț

'rgani#area flu8ului tehnologic in cele doua sisteme de intre inere 9pă une, staula ie:ț ș ț

durea#ă 6 luni la păsune i 6 luni *n staula ie.ș ța#ele flu8ului tehnologic sunt?

ategoria ereci de reproduc ie?ț

- pregătirea pentru montă se face cu hranire stimulativă, se verifică

cantitatea si calitatea materialului seminal=

- perioada de montă=

- perioada de repaus.

ategoria de oi si mioare?

- pregătirea pentru monta constă *n aducerea oilor *ntr-o stare ună de *ntre inere=ț

- perioada de montă care are loc in lunile? septemrie, octomrie ,noiemrie=

- gesta ia? se acordă o *ngrijire deoseită i se asigură supravegherea atentă a oilor. )eț ș

asigură spa iu suficient i nu se administrea#ă furaje mucegăite si apă rece=ț ș

- perioada fătărilor- pregătirea pentru fătare vi#ea#ă?

- instruirea personalului de *ngrijire si supravegherea fătărilor 24 din 24 de ore=

- pregătirea adăposturilor prin asigurarea compartimentului pentru oi

gestante, maternita ii si compatimentului de *ntretinere a oilor fătate cu miei de v%rsta de peste !"ț

#ile.

ategoria miei sugari cu v%rsta de " - !$ #ile.

ategoria tineret ovin care cuprinde tineretul femel de ! - 1 luni si tineretul mascul *ntărcat.

. D"9*7$#$' %,9% ""+,# '6*+'9'6$& " *#,"$%&'#$' 7% ",'+@ 'ț ș ț'(@*,9&7#"+,#

.. D"6$9",'#$' '(@*,9&7#"+,#

@dăpostul destinat ovinelor treuie să asigure condiii propice de mediu pentru cre3terea

animalelor. onstrucia unui adăpost pentru ovine necesită oinerea unei autori#aii de construire de

la autorităile competente.


40/61

e8terioare cone8e, precum padocuri 3i arcuri *n aer lier, drumuri de acces, facilităi de depo#itare

pentru furajele firoase 3i dejecii, dar 3i cu vegetaia.

Begetaia repre#intă un element important, *ntruc%t creea#ă un climat un *n jurul construciilor

3i oferă vederii o imagine estetică a ansamlului format din construcii 3i peisaj. @lte aspecte

eseniale *n fa#a de proiectare se referă la structura adăpostului 3i posiilitatea de e8tindere, precum

3i *ndeplinirea condiiilor de eficienă 3i sigurana muncii. @dăpostul pentru ovine se poate amplasa

l%ngă pă3une, pentru a scurta sau chiar renuna la drumul de acces de la adăpost la pă3une. Gu se

acceptă un amplasament *n care drumul de acces se intersectea#ă cu un drum pulic. @mplasarea se

face pe un teren uscat, ferit de inundaii.

Hneori, este necesar ca pe terenul sistemati#at să se reali#e#e un sistem de drenare pentru

e8cesul de apă de suprafaă. >a alegerea terenului se iau *n calcul at%t dimensiunile adăpostului, c%t

3i cele ale ocolului pentru mi3care. 'colul pentru mi3care treuie să aiă o suprafaă cel puin dulăfaă de cea a adăpostului. @cesta se poate amplasa la o distană de minim (" m faă de f%nt%ni.

onstrucia treuie dotată cu apă curentă 3i electricitate 3i amplasată departe de surse de #gomot - de

e8emplu căi ferate, autostră#i sau farici. )e recomandă ca animalele să nu fie inute *ntr-un mediu

poluat cu praf sau *n locuri *n care v%ntul *nregistrea#ă o intensitate crescută. @mplasamentul se

staile3te *n funcie de punctele cardinale, a8a clădirii se suprapune direciei G-), cu o marjă de

deviaie de !".

@mplasarea 3i structura o8elor dintr-un adăpost pentru oi reali#ate din componente moile potfi schimate relativ u3or. Panourile de gard moile pot fi reali#ate din metal sau material lemnos.

Htili#area lor treuie să permită aranjarea o8elor *n funcie de nevoile curente. omponentele

deta3aile pot fi cominate cu elemente de construcie fi8e, precum alei de hrănire etonate, perei

fic3i, săli de muls sau alte spaii pentru muls. onstrucia gardurilor ar treui să permită fi8area lor

pe elementele fi8e. @cestea se fi8ea#ă *n pardoseală pentru a se asigura stailitate p%nă c%nd

a3ternutul se acumulea#ă. )e recomandă ca fiecare o8ă să aiă pori de acces. Porile pot fi deja

prevă#ute *n construcie sau pot fi reali#ate din garduri moile.

'coalele de mi3care sunt amplasate *n aer cu acces direct la sistemul de adăpost. 'coalele le

permit ovinelor să iasă *n aer lier 3i să se mi3te pentru plimare. ' parte din ocol se poate acoperi,

pentru a proteja oile de precipitaii 3i căldura intensă a soarelui. @cestea se pot utili#a*n cominaie

cu #onele de pă3unat. ;n acest ca#, suprafaa totală treuie adaptată la nevoile de furajare.

+imensiunile porilor de trecere din adăpost *n ocolul de mi3care treuie să permită at%t trecerea

4"


41/61

personalului de *ngrijire, c%t 3i a oilor 9cel puin ",6 m lăime 3i 2 m *nălime:. ;nălimea indicată

pentru gardul ocolului este de cel puin 1,2 m.

.2 + P+'7+ '(@*,9&7#"+,#

.2. A6$'8'#$' "&$#",'#' ' '(@*,9&7+7"

41


42/61

.. CALCULUL NECESARULUI DE APĂ

+ 2 + 2 +O" '(7+&$ T"$#$& $6$+

?!+7"T"$#$& $6$+

!?5+7"

124"" ? ?112"" ? ?1"44$ ? ?1!"$" ? ?14(2$ - ?142$" 24" ?126$ 224 ?126$ !1"" -124$" 2(6" 24"2!$"" 62" 24122$"" ? 24"2!2$" ? 26"4

210 5200 44!

42


43/61

!. PROGRAMAREA I ORGANIZAREA BAZEI FURAJERE.Ș

!.. RA II DE HRANĂȚ

RA IE DE HRANĂ PENTRU BERBECI REPRODUCATORI ÎN PERIOADA DE REPAUSȚ.pe timp e iarnă/

V'+,'#$' 7"&"-@ ' 7$ 7#"+,#ț N,#6$ ($ >#'@

SU=

UFL

",$" ",(!

4!


44/61

RA IE DE HRANĂ PENTRU BERBECI REPRODUCATORI ÎN PERIOADA DE PREGĂTIRE PENTRUȚMONTĂ .pe timp e ,ară/

V'+,'#$' 7"&"-@ ' 7$ 7#"+,#ț N,#6$ ($ >#'@

SU=

UFL

",1(6 ",

",6 1,2(

RA IE DE HRANĂ PENTRU BERBECI REPRODUCATORI ÎN PERIOADA DE MONTĂȚ.pe timp e ,ară/

V'+,'#$' 7"&"-@ ' 7$ 7#"+,#ț N,#6$ ($ >#'@

SU UFL

0/32 0/45

0/4! /23

44


45/61

RA IE DE HRANĂ PENTRU BERBECI REPRODUCATORI ÎN PERIOADA DE MONTĂȚ.pe timp e iarnă/

V'+,'#$' 7"&"-@ ' 7$ 7#"+,#ț N,#6$ ($ >#'@

SU=

UFL PDIN=

",$" ",(! 6(

RA IE DE HRANĂ PENTRU OI AFLATE LA ÎNCEPUTUL LACTA IEIȚ Ț.pe timp e iarnă/

V'+,'#$' 7"&"-@ ' 7$ 7#"+,#ț D$76"#$ N,#6$ ($ >#'@

SU=

UFL PDING

PDIE=

C'=

P=

UIDO

L$"=

/4 /4 32 32 0/ /! 2/ P#$țL$"

=

#7&

SU

=

UFL PDI

N=

PDI

E=

C'

=

P

=

UIDO

",$" ",(! 6( 6 ,$ !," 1,4 ",2 F


46/61

RA IE DE HRANĂ PENTRU OI AFLATE ÎN LACTA IEȚ Ț.pe timp e ,ară /

V'+,'#$' 7"&"-@ ' 7$ 7#"+,#ț D$76"#$ N,#6$

SU= UFL PDING P

",1(6 ", 4

RA IE DE HRANĂ PENTRU OI AFLATE ÎN PRIMA PARTE A GESTA IEIȚ Ț.pe timp e ,ară/

'#$' 7"&"-@ ' 7$ 7#"+,#ț D$76"#$ N,#6$ ($ >#'@/2

SU=

UFL PDIN=

PDIE=

",1(6 ", 4

"," ",42 22 44

46


47/61

RA IE DE HRANĂ PENTRU OI AFLATE ÎN PRIMA PARTE A GESTA IEIȚ Ț.pe timp e iarnă/

'#$' 7"&"-@ ' 7$ 7#"+,#ț D$76"#$ N,#6$ ($ >#'@

/2

SU=

UFL PDIN=

PDIE=

",$" ",(! 6( 6

",$24 ",6" !" 6"

RA IE DE HRANĂ PENTRU OI AFLATE ÎN A DOUA PARTE A GESTA IEIȚ Ț" pe timp e iarnă/

V'+,'#$' 7"&"-@ ' 7$ 7#"+,#ț N,#6$

SU=

UFL PDIN=

P

",$" ",6( 112

",6 1,2( 2

4(


48/61

RA IE DE HRANĂ PENTRU TINERET OVIN ? LUNIȚ.pe timp e iarnă/

V'+,'#$' 7"&"-@ ' 7$ 7#"+,#ț N,#6$

SU=

UFL PDIN=

P

",$" ",(! 6(

",6" 1,2( 2

RA IE DE HRANĂ PENTRU TINERET OVIN ?! LUNIȚ.pe timp e iarnă/

V'+,'#$' 7"&"-@ ' 7$ 7#"+,#ț N,#6$

SU=

UFL PDIN=

P

",$" ",(! 6(

",6 1,2( 2

4


49/61

RA IE DE HRANĂ PENTRU TINERET OVIN ?! LUNIȚ.pe timp e ,ară/

V'+,'#$' 7"&"-@ ' 7$ 7#"+,#ț N,#6$

SU= UFL PDIN= P

",1(6 ", 4

RA IE DE HRANĂ PENTRU TINERET OVIN !?5 LUNIȚ.pe timp e iarnă/

V'+,'#$' 7"&"-@ ' 7$ 7#"+,#ț N,#6$

SU

=

UFL PDIN

=

P

",$" ",(! 6(

",$" ",6( 112

RA IE DE HRANĂ PENTRU TINERET OVIN !?5 LUNIȚ

4


50/61

.pe timp e ,ară/

V'+,'#$' 7"&"-@ ' 7$ 7#"+,#ț N,#6$

SU

=

UFL PDIN

=

P

",1(6 ", 1

RA IE DE HRANĂ PENTRU TINERET OVIN 5?2 LUNIȚ.pe timp e ,ară/

V'+,'#$' 7"&"-@ ' 7$ 7#"+,#ț N,#6$

SU= UFL PDIN= P

",1(6 ", 4

RA IE DE HRANĂ PENTRU TINERET OVIN 5?2 LUNIȚ

$"


51/61

.pe timp e iarnă/

V'+,'#$' 7"&"-@ ' 7$ 7#"+,#ț N,#6$

SU

=

UFL PDIN

=

P

0/40 0/3 !3

RA IE DE HRANĂ PENTRU TINERET OVIN 2?4 LUNIȚ.pe timp e ,ară/

V'+,'#$' 7"&"-@ ' 7$ 7#"+,#ț N,#6$

SU= UFL PDIN= P

",1(6 ", 4

RA IE DE HRANĂ PENTRU TINERET OVIN 2?4 LUNIȚ

$1


52/61

.pe timp e iarnă/V'+,'#$' 7"&"-@ ' 7$ 7#"+,#ț N,#6$

SU UFL PDIN P

",$" ",(! 6(

",6 1,2( 2

$2


53/61

!.2. T$>"%' ($ '+"6$&' "$ț

+e#voltarea i intensificarea produc iilor de carne, lapte i l%nă este condi ionată *ntr-oș ț ș țmare măsură de asigurarea cantitativă i calitativă a a#ei furajere, deoarece din multitudinea deș

factori e8terni care influen ea#ă nivelul de e8primare a poten ialului productiv, alimenta iaț ț ț

joacă rolul cel mai important. +e asemenea, alimenta ia, pe l%ngă influen a pe care o e8ercităț ț

asupra nivelului i calită ii produc iei, are un rol major i *n men inerea stării de sănătate aș ț ț ș ț

ovinelor. ;n condi iile ării noastre, alimenta ia oilor la nivelul de *ntre inere corespundeț ț ț ț

perioadei de vară p%nă la deutul unui nou ciclu reproductiv. ;n acest interval ra iile suntț

constituite *n totalitate din masă verde consumată direct de pe pă uni sau paji ti i doar foarteș ș ș

rar oile eneficia#ă i de alte resurse furajere. Pe durata unui ciclu de produc ie 9gesta ie,ș ț ț

lacta ie, repaus: cerin ele nutri ionale ale oilor varia#ă *ntr-un raport de 1?! *n ca#ul cerin elor ț ț ț ț

energetice i 1?4 *n ca#ul proteinelor, constat%ndu-se o anumită succesiune a fa#elor e8cedentareș

i deficitare *n ceea ce prive te aporturile respective fa ă de cerin ele fi#ilologice.@sigurareaș ș ț ț

strictă a cerin elor de *ntre inere permite organismului să- i men ină greutatea constantă i săț ț ș ț ș

desfă oare o activitate limitată. +e aceea estimarea cerin elor nutritive capătă o importan ăș ț ț

deoseită c%nd se are *n vederea o inerea unor produc ii sporite.ț ț

@limenta ia i *ndeosei nivelul acesteia, precum i starea de *ntre inere *n care se află oileț ș ș ț*n perioada premergătoare montei, repre#intă factori cu o influen ă deoseită *n e8primareaț

fecundită ii i prolificită ii acestei specii. Pornind de la aceste considerente se impune săț ș ț

preci#ăm faptul că, *n stailirea aporturilor nutri ionale pentru această perioadă se va pleca de laț

cerin ele pentru *ntre inere la care se adaugă cele utile reconstituirii re#ervelor corporale.ț ț

;n func ie de unele modificări fi#iologice gesta ia cuprinde trei perioade distincte, iar ț ț

pentru fiecare dintre acestea cerin ele nutri ionale sunt diferite. ;n condi iile ării noastre primeleț ț ț ț

două perioade ale gesta iei se desfă oară pe pă une i doar ultima parte are loc *n staula ie. ;nț ș ș ș ț

oricare din aceste perioade, ra iile se alcătuiesc *n func ie de tipul, nivelul produc iilor i stareaț ț ț ș

fi#iologică. 'rientativ, pentru oile a căror greutate corporală medie este de $" 5g i produc $ 5gș

l%nă ra ia administrată va con ine 2,4 )H, 1, HG, 1" g P0+.ț ț

Perioada de lacta ie repre#intă etapa ciclului de produc ie *n care nivelul cerin elor ț ț ț

nutri ionale atinge valorile cele mai mari. @ceste cerin e nutritive ale oilor sunt *n str%nsă rela ieț ț ț

$!


54/61

cu produc ia de lapte, compo#i ia chimică a acestuia i randamentul de transformare aț ț ș

sustan elor nutritive din furaje *n sustan e nutritive implicate *n producerea laptelui. Imediatț ț

după fătare cre te capacitatea de ingestie, *nsă cu toate acestea, oile nu pot ingera cantită ileș ț

necesare de furaje pentru a acoperi nivelul cerin elor din prima săptăm%nă de lacta ie i fac apelț ț ș

la moili#area re#ervelor corporale.

@limenta ia erecilor treuie dirijată de a a manieră *nc%t ace tia să se afle tot timpulț ș ș

anului *ntr-o condi ie ună de reproduc ie, evit%ndu-se administrarea unor ra ii e8cedentare careț ț ț

ar putea favori#a *ngră area acestora. in%nd cont de specificul activită ii de reproduc ie, *nș Ț ț ț

ca#ul furajării erecilor se disting trei perioade 9pregătire pentru montă, montă i repausș

se8ual: care presupun unele modificări de structură .

Perioada de montă presupune o ridicare a valorii nutritive a ra iei. @cest de#iderat se vaț

asigura prin cre terea cantită ii de furaje concentrate administrate #ilnic p%nă la 1 5gL#iLindivid.ș ț

oncentratele se vor administra *n două tainuri #ilnice. Primul tain va fi administrat diminea aț

i va con ine 1L2 din cantitatea totală, iar cel de al doilea tain va cuprinde partea a doua deș ț

concentrate, care *nsă va fi consumată după ora 16.

+atorită particularită ilor aparatului ucal i tuului digestiv, specia ovină valorificăț ș

foarte ine o gamă largă de furaje i *ndeosei cele firoase 9f%nuri, coceni, vreji, pleavă:. 'ș

lungă perioadă dintr-un an sursa principală o constituie masa verde de pe pă uni, paji ti naturaleș ș

i cultivate, surse oca#ionale 9miri ti, porumi te, etc:, iar pe durata staula iei sursele de hranăș ș ș ț

sunt repre#entate de f%nuri i grosiere, la care se adaugă i grăun ele, re#iduurile industriale,ș ș ț

nutre ul *nsilo#at i *n cantită i mai reduse nutre ul concentrat.ț ș ț ț

Masa verde. antită ile de masă verde i respectiv de sustan ă uscată ce pot fiț ș ț

consumate de un individ *ntr-o #i pot varia *n limite consideraile. @stfel, consumul de masă

verde depinde de fa#a de vegeta ie a plantelor, deoarece cu c%t acestea sunt mai tinere cu at%tț

cantitatea *ngerată este mai mare i invers. ;n acela i sens varia#ă iș ș ș

consumailitatea cu digestiilitatea. ;n general pentru ovine se consideră că *ntr-o #i cantitatea

de masă verde consumată este cuprinsă *ntre O 1" 5g la adulte, 6 - 5g la tineretul ovin an

precedent i 4 - 6 5g la tineretul ovin an curent. ;n func ie de cantitatea de masă verde la hectar,ș ț

in%nd cont de aceste consumuri #ilnice orientative se calculea#ă *ncărcătura pe unitatea deț

suprafa ă.ț

$4


55/61

%nuri naturale sau cultivate. )unt administrate *n hrana oilor ca atare sau măcinate, *n

cantită i mai mari i de regulă *n perioada de staula ie. 'rientativ, cantită ile #ilniceț ș ț ț

administrate *n hrana ovinelor adulte sunt de cca. 1,$ 5g f%n natural, f%n de leguminoase1,$ 5g,

iar la tineret de apro8imativ 1 - 1,$ 5g. antită ile administrate se reduc *n situa ia *n care suntț ț

administrate *n furajare nutre uri grosiere, suculente concentrate i altele.ț ș

rosierele sunt administrate *n hrana oilor *n cantită i #ilnice cuprinse *ntre ",$ 5g i 2,"ț ș

5g. @ceastă categorie de furaje este repre#entată de paie de cereale, coceni, vreji de

leguminoase 9soia, fasole i ma#ăre:, etc.ș

Gutre urile suculenteț administrate nu treuie să depă ească 4" - 4$ A din valoareaș

nutritivă a ra iei. ;n acest sens, cantită ile #ilnice administrate sunt cuprinse *ntre 2 i $ 5g laț ț ș

categoriile adulte i 1 - 2 5g la cele tinere. u apro8imativ 2" #ile *nainte de deutul fătărilor, *nș

timp ce cantită ile de suculente administrate se reduc cresc cele de concentrate cultivate.ț

Gutre urile concentrateț sunt administrate *n cantită i reduse i au rolul de a echiliraț ș

ra ia *n principii nutritivi. urajele concentrate administrate *n furajarea oilor repre#intă adeseaț

un amestec de porum, roturi, or#, ma#ăre, tăr% e i go#uri, iar cntită ile #ilnice administrateș ț ș ț

varia#ă *ntre ",1 i ",$ 5g. ;n ca#ul oilor crescute *n gospodăriile popula iei acestea primescș ț

*nainte de fătare porum oae sau uruit.

Porumul , este cultura de cereale cea mai răsp%ndită *n ara noastră i care produceț ș

cantitatea cea mai mare de sustan e digestiile pe unitatea de suprafa ă.ț ț

răun ele deț

porum sunt foarte digestiile 9$-" A pentru )': dar iș deoseit de palataile, la toate

speciile de animale domestice. aracteristică grăun elor de porum este i constan a valoriiț ș ț

energetice, *n măsura *n care acestea sunt recoltate la maturitate. Propor ia de #aharuri *nț

porum este relativ redusă 9cca ! A *n )H:, la fel ca i cea de celulo#ă rută 9su ! A *n )H:.ș

'vă#ul, repre#intă cca 4,$ A din produc ia mondială de grăun e de cereale, fiind produsț ț

preponderent *n ările nordice. on inutul grăun elor de ovă# *n proteină este mai ridicatț ț ț

comparativ cu alte grăun e, iar aminoaci#ii esen iali sunt mai ine echilira i.răun ele de ovă#ț ț ț ț

con in *nsă cea mai ridicată propor ie de celulo#ă rută 9peste 1" A: dintre toate celelateț ț

cereale.

%nul natural. )u denumirea de f%n natural sunt cunoscute toate f%nurile o inute de peț

paji ti permanente e8ploatate prin cosire 9f%ne e:, c%nd masa verde este conservată prin uscare.ș ț

>a noi *n ară aceste f%nuri sunt *mpăr ite după provenien ă *n? f%n de luncă, f%n de c%mpie, f%nț ț ț

$$


56/61

de deal i respectiv f%n de munte= la r%ndul său, f%nul de luncă este *mpăr it *n sutipuri? deș ț

altă, de luncă joasă, mijlocie sau ridicată. )u aspect nutri ional, f%nurile naturale diferă *nț

func ie de compo#i ia floristică, care la r%ndul ei este dependentă de condi iile geografice, sol,ț ț ț

climă etc .

%nul de lucernă. >ucerna este cea mai valoroasă plantă cultivată pentru f%n i ocupă unș

loc deoseit *n alimenta ia tuturor speciilor de animale. Baloarea nutritivă a f%nului de lucernăț

depinde *n principal de? fa#a de vegeta ie la recoltare, tehnica de uscare i modul de depo#itareț ș

9păstrare:.

Pă unea.ș ' gamă variată de vegeta ie este folosită direct ca hrană pentru animaleț

erivore, prin pă unat.Pă unatul are numeroase avantaje. Plantele tinere au palatailitateș ș

ridicată i ca urmare sunt consumate cu plăcere de către animale, care au i posiilitatea săș ș

selecte#e plantele pe care le consumă. ;n acela i timp, pă unatul este mijlocul cel mai economicș ș

de administrare a nutre urilor. )ănătatea animalelor este mai ună *n perioada pă unatului,ț ș

acestea put%nd face mi care i eneficia de efectul ra#elor solare.ș ș

>ucerna este de departe cea mai răsp%ndită leguminoasă cultivată pentru nutre , fiindț

folosită at%t verde c%t i conservată 9f%n, silo#:.a i la alte plante ver#i i la lucernăș ș ș

modificările cantitative sunt antagoniste celor calitative. +e aceea este indicată recoltarea ei *n

stadiul optim de de#voltare, func ie de care să se o ină produc ii ma8ime de energie i proteinăț ț ț ș

pe unitatea de suprafa ă cultivată.ț

Gutre urile grosiere repre#intă partea aeriană a plantelor 9cereale i leguminoase: ajunseț ș

la maturitate, după recoltarea grăun elor i semin elor. ;n această grupă intră paiele de cerealeț ș ț

9inclusiv cocenii i ciocălăii de porum:.ș Gutri ional, paiele se caracteri#ea#ă prinr-un con inutț ț

ridicat *n glucide parietale, respectiv 6"-$ A din sustan a uscată 9după specia plantelor:.ț

on inutul mineral este variail 9$- A din )H:,paiele fiind caren ate *n a, P, Mg i *n specialț ț ș

*n microelemente.

$6


57/61

!..S&'"+"#$' $%$9'#7+7" ($ 7#'8$.C'&$=,#"' ($,-"$

NUTRE URIȚ

E$%&"- 6$("7'"6'+$

F


58/61

3. E"%"$ ' $%,,6"%@ț

3.. V$"&7#" (" -


59/61

3.. V$"&7#"/ %>$+&7"$+" " #$7+&'&$ "'%"'#$ *$ '7+ 20:

D$76"#$ S76@RONV$"&7#" &,&'+$/(" %'#$ : 322/4

Benituri din v%n#area animalelor 21"""Benituri din v%n#area r%n#ei 2614$

Benituri din v%n#area l%nii 424Benituri din van#area urdei $1!4,

)uven iiț 4$2"C>$+&7"$+" &,&'+$ 10354

heltuieli cu nutre urileț !"()alarii 1""""

P#," "6*,'"+ !12/4Impo#it pe profit916A: 262

P#,"& $& 353/4R'&' *#,"&7+7"K /4 K

$


60/61

4. C,%+7""In anul curent s-a reali#at marirea efectivului,de la 1 la 211 capete.


61/61

BIBLIOGRAFIE

1. Pascal .,2""( - re terea ovinelor i caprinelor.

DIAJANSCHE IONUT-PROIECT OVINE.doc

Documents

Transcript of DIAJANSCHE IONUT-PROIECT OVINE.doc