Raicu Ionut Daniel

48
Contents Introducere.................................................................2 CAPITOLUL 1 - Conducerea activităţii de marketing.........................3 1.1. Organizarea activităţii de marketing..............................4 1.2. Cercetarea de marketing şi aria sa.................................5 CAPITOLUL 2 - Cercetarea Biroului de Marketing, Consiliere şi Orientare în Carieră..................................................................10 Din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti...................10 2.1. Cadrul legislativ.................................................11 2.2. Stadiul actual al evoluţiei Biroului de Marketing, Consiliere şi Orientare în Carieră...................................................11 2.2.1. Obiective..................................................... 11 2.2.2. Aspecte privind activitatea Biroului de Marketing, Consiliere şi Orientare în Carieră................................................. 12 2.2.3. Acţiunile acţiuni întreprinse în cadrul biroului..............13 2.2.4. Aspecte privind prevenirea problemele legate de confidenţialitate.................................................... 14 2.2.5. Proiecte derulate în cadrul Biroului de Marketing, Consiliere şi Orientare în Carieră................................................. 14 CAPITOLUL 3 - Direcţii de acţiune pentru reorganizarea, eficientizarea şi dezvoltarea activităţii Biroului de Marketing, Consiliere şi Orientare în Carieră..................................................................15 3.1. Dezvoltarea activităţii Biroului de Marketing, Consiliere şi Orientare în Carieră...................................................16 3.1.1. Promovarea de către Biroului de Marketing, Consiliere şi Orientare în Carieră a programului de internship în rândul tinerilor studenţi şi absolvenţi ai Academiei de Studii Economice din Bucureşti 16 3.1.2. Organizarea unui Târg Anual al Educaţiei......................16 3.1.3. Focalizarea accesului la educaţie şi pe piaţă muncii a grupurilor vulnerabile............................................... 18 3.1.4. Utilizarea tehnicilor de comunicare on-line...................19 3.2. Realizarea unui nou model de structură organizatorică.............19 Concluzii................................................................20

description

raicu daniel

Transcript of Raicu Ionut Daniel

Page 1: Raicu Ionut Daniel

ContentsIntroducere............................................................................................................................................................2

CAPITOLUL 1 - Conducerea activităţii de marketing..........................................................................................3

1.1. Organizarea activităţii de marketing..........................................................................................................4

1.2. Cercetarea de marketing şi aria sa...............................................................................................................5

CAPITOLUL 2 - Cercetarea Biroului de Marketing, Consiliere şi Orientare în Carieră.....................................10

Din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti..................................................................................10

2.1. Cadrul legislativ........................................................................................................................................11

2.2. Stadiul actual al evoluţiei Biroului de Marketing, Consiliere şi Orientare în Carieră...............................11

2.2.1. Obiective............................................................................................................................................11

2.2.2. Aspecte privind activitatea Biroului de Marketing, Consiliere şi Orientare în Carieră......................12

2.2.3. Acţiunile acţiuni întreprinse în cadrul biroului..................................................................................13

2.2.4. Aspecte privind prevenirea problemele legate de confidenţialitate....................................................14

2.2.5. Proiecte derulate în cadrul Biroului de Marketing, Consiliere şi Orientare în Carieră.......................14

CAPITOLUL 3 - Direcţii de acţiune pentru reorganizarea, eficientizarea şi dezvoltarea activităţii Biroului de Marketing, Consiliere şi Orientare în Carieră......................................................................................................15

3.1. Dezvoltarea activităţii Biroului de Marketing, Consiliere şi Orientare în Carieră.....................................16

3.1.1. Promovarea de către Biroului de Marketing, Consiliere şi Orientare în Carieră a programului de internship în rândul tinerilor studenţi şi absolvenţi ai Academiei de Studii Economice din Bucureşti.........16

3.1.2. Organizarea unui Târg Anual al Educaţiei.........................................................................................16

3.1.3. Focalizarea accesului la educaţie şi pe piaţă muncii a grupurilor vulnerabile....................................18

3.1.4. Utilizarea tehnicilor de comunicare on-line.......................................................................................19

3.2. Realizarea unui nou model de structură organizatorică.............................................................................19

Concluzii.............................................................................................................................................................20

4.1. Activităţile Biroului de Marketing, Consiliere şi Orientare în Carieră......................................................21

ANEXE:..............................................................................................................................................................26

ANEXA NR. 1................................................................................................................................................26

ANEXA nr. 2...................................................................................................................................................27

ANEXA nr. 3...................................................................................................................................................29

ANEXA nr. 4.....................................................................................................................................................32

Page 2: Raicu Ionut Daniel

Introducere

Mediul în care-şi desfăşoară activitatea instituţiile este tot mai complex şi imprevizibil, iar ritmurile schimbărilor acestuia este tot mai accentuat și accelerat. Pentru a face faţă unui astfel de mediu, instituţiile sunt nevoite să-şi dezvolte o serie de capacităţi cu ajutorul cărora să fie în măsură să reacţioneze adecvat astfel încât să dobândească sau să îşi consolideze avantajul concurenţial.

Dinamismul mediului permite instituţiei să devină un sistem aparte, deosebit, în care echilibrul este rezultatul derulării unui vast program de autoorganizare.

În contextul actual se observă că organizarea în instituţii dobândeşte noi valenţe, conţinutul acesteia se îmbogăţeşte, iar principiile, procedeele, tehnicile şi mijloacele pe care le utilizează se schimbă profund.

Academia de Studii Economice a fost înfiinţată în 1913 purtând denumirea de A.I.S.C.I. ca o cerinţă a dezvoltării românești, fructificând eficienţa acumulată de-a lungul timpului privind învăţământul economic românesc, perfecţionând continuu procesul de învăţământ economic. Prezenţa denumire i-a fost atribuită în 1967.

În prezent, Academia de Studii Economice reprezintă cea mai importantă instituţie de învăţământ superior economic din România cu o bogată tradiţie având drept scop fundamental pregătirea viitorilor economiști precum și derularea de programe educaţionale permanente.

Prin intermediul programelor de învăţământ pe facultăţi și specializări Academia de Studii Economice - București asigură societăţii românești și în principal economiei naţionale, economiști și specialiști în administraţie publică, asigurând totodată continuarea pregătirii profesionale prin masterat, studii postuniversitare și doctorat.

Această remarcabilă instituţie de învăţământ superior economic s-a impus ca o instituţie de prestigiu prin faptele mai multor generaţii de profesori, studenţi și personal administrativ care au slujit cu dăruire învăţământul și cultură românească.

În anul 2012 Academia de Studii Economice a împlinit 99 de ani de existenţă.În perspectiva devenirii sale este privită ca instituţie prestigioasă de cultură și educaţie,

îndeplinind și rolul de etalon al învăţământului economic superior din România.Distingându-se prin conduită știinţifică și didactică, această instituţie asigură o înaltă

competenţă profesiei de economist precum și locul acestuia în societate.În acest context, s-a conturat nevoia de aplicare a unui marketing performant, care să pună în

plin plan imaginea instituţiei.Tranziţia către economia de piaţă a produs și conduce la schimbări în structurile socio-

economice, la modernizarea sistemului de învăţământ și a instituţiilor de învăţământ, astfel că se impune luarea unor măsuri adecvate de restructurare și perfecţionare a acestora. Lucrarea de licenţă “Cercetarea gradului de satisfacţie a consumatorului serviciilor Biroului de Marketing, Consiliere şi Orientare în Carieră din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti” are ca prim obiectiv conturarea profilului instituţiei, ţinând cont de complexitatea mediului în care acţionează.

Viziunea despre organizarea instituţiei fondată pe teoria complexităţii, ne permite readucerea în planul investigaţiei ştiinţifice a problematicii generale a progresului pe piaţa naţională.

Al doilea obiectiv îl constituie prezentarea cadrului legislativ şi structurii organizatorice a Biroului de Marketing, Consiliere şi Orientare în Carieră din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti.

Obiectivul al treilea al lucrării este analiza şi direcţiile de acţiune ale biroului care conduc la reliefarea modalităţilor de funcţionare ce au evidenţiat particularităţile derulării activităţilor educative în această instituţie, precum şi a implicaţiilor acestuia asupra relaţiilor ce apar între procesul organizaţional şi potenţialul instituţiei.

Deşi ultimul, totuşi, cel mai important este obiectivul vizând prezentarea concluziilor ce reprezintă principala cale de reflectare a semnificativelor implicaţii pe care le are marketingul în cadrul socio-cultural şi implicit în planul economic

Page 3: Raicu Ionut Daniel

CAPITOLUL 1 - Conducerea activităţii de marketing

1.1. Organizarea activităţii de marketingOrganizarea unei conduceri eficiente a unei întreprinderi reprezintă o organizare pozitivă, încât

ea trebuie să asigure o finalizare bună a condiţiilor în care activează. De la simplu la complex rganelle de organizare a evoluat în timp.Prin intermediul structurii organizatorice are loc distribuirea competenţelor decizionale şi răspunderilor care le revine la fiecare specialist în parte. Structura organizatorică a unei întreprinderi este rganelle de caracteristicile mediului în care activează. Cei ce acţionează într-un mediu tulbur ent, folosesc structură organică pe când cei ce lucrează într-un mediu stabil folosesc o structură mecanică. Organizare unei conducerii eficiente a unei întreprinderii reprezintă o organizare pozitivă care să asigure o concretizare bună a condiţiilor în carea aceasta activează. Vârsta, strategia firmei, cultură, calităţile managerului şi perspectivele de dezvoltare a acesteia sunt unele dintre influenţele asupra structurii organizatorice a întreprinderii. Formula organizatorică a adoptat activităţii de marketing are în vedere alegerea unor soluţii: desfăşurarea activităţii de marketing în cadrul compartimentului rganelle, sau constituirea unui compartiment rganell de marketing. Poziţionarea unui compartiment de marketing într-o structură organizatorică de ansamblu a întreprinderii este o decizie importantă în aplicarea conceptului de marketing şi activitatea practică. Activităţile de marketing trebuiesc incluse în unul din cele două nivele ierarhice, în funcţie de mărimea şi specificul întreprinderii, dar, nu în poziţie diferită de alte activităţi (financiar contabil).Structura organizatorică este rganell de compartimentul întreprinderilor, modul unde sunt plasate într-o configuraţie coerentă şi ansamblu relaţiilor dintre ele.În activităţile de marketing practice putem să găsim următoarele formule organizatorice:

· Desfăşurarea activităţii de marketing în cadrul compartimentelor tradiţionale vânzări, planificare, organizare, producţie. Într-o astfel de rganel unele activităţile de marketing (cercetare, strategie, programare) lipsesc, pe când altele (publicitatea, promovarea) sunt impuse de necesităţile rganelle. În acest caz, marketingul este considerat o activitate minoră care îi conferă o poziţie rganelle. Acest tip de organizare este întâlnită în întreprinderile reduse ca dimensiuni.

· Gruparea majorităţii activităţilor de marketing într-unul din compartimentele tradiţionale: (cel de vânzări) Este al doilea stadiu din evoluţia organizării de marketing. Organizării de marketing. Activităţile din alte compartimente vor trece în subordinea celui de vânzări, unde se stabileşte sectoare specializate de marketing.

Această rganel pune acţiunile de marketing pe o poziţie inferioară în raport cu celelalte activităţi. Întreprinderile ale căror produse se adresează unor categorii limitate de utilizatori rganelle folosesc acest tip de organizare.

· Activităţile de marketing: Aici, marketingul este înălţat la nivelul funcţiei de Într-o organizare de acest fel, direcţia compartimentului de marketing are un rol pronunţat de rganelle şi integrator al tuturor activităţilor, stăpâneşte o poziţii-cheie în procesul de pregătirii şi aplicării deciziilor, supraveghind cu atenţie menţinerea echilibrului optim între întreprinderea-mediu extern.

Atribuţiile sistemului de marketing se înregistrează în sectorul acţiunilor prin intermediul cărora întreprinderea se implică în sistemul relaţiilor, din domeniul mediului economico-socialÎn care îşi derulează activitatea cu piaţa, în primul rând. Relaţiile compartimentului de marketing cu conducerea întreprinderii dar şi cu celelalte rganelle ale structurii organizatorice sunt de o complexitate mai mare. În cardul ei se regăsesc toate tipurile de relaţii evidenţiate de teoria managementului (relaţii de control, relaţii de autoritate).

Page 4: Raicu Ionut Daniel

Relaţiile ierarhice: Apar în relaţia cu conducerea întreprinderii şi sunt de subordonare. Compartimentul de marketing din cadrul întreprinderii primeşte şi îndeplineşte conform atribuţiilor sale, sarcinile rganel de la conducerea întreprinderii. În unele întreprinderii se practica restrângerea ariei de activitate în compartimentul de marketing, atribuindu-se doar un rol de rganelle.Relaţiile funcţionale: Se manifestă în raport cu celelalte compartimente din întreprindere şi se concretizează în transmiterea de indicaţii, informaţii, etc în cadrul obiectului propriu de activitate. Relaţiile funcţionale sunt definite de caracterul specializat al activităţi desfăşurate în cadrul compartimentuluiRelaţiile de stat major: Se arată în reporturile cu conducerea întreprinderii şi se manifestă prin delegarea unor atribuţii prin care sunt soluţionate rganel ce afectează celelalte compartimente. El realizează convertirea informaţiilor în decizii sau programe de acţiune supuse spre abordare.Relaţiile de cooperare: Apar în relaţia cu celelalte rganelle ale structurii organizatorice ale întreprinderii şi se exprimă în colaborarea cu procesul de fundamentare a deciziilor. Relaţiile de cooperare materializează prin contract permanent cu compartimentul de marketing, având ca scop acordarea unei asistenţe de specialitate pentru realizarea măsurilor stabile. Între compartimentele de marketing şi celelalte sectoare în activităţile practice ale întreprinderilor apare de multe ori conflicte, stări de tensiune, pe care le parcurg majoritatea unităţilor economice. Principala sursă de tensiune dintre cele două părţi o formează o slabă capacitate de comunicare a specialiştilor în marketing cu raţionalitatea caracteristică cercetărilor.

Într-un asemenea mediu, între cele două părţi pot apărea trei tipuri de relaţii:· Antagonismul latent – care este caracterizat printr-o ignorare reciprocă, fără crearea de

conflicte, o slabă comunicare între părţi.

· Antagonismul militant – se caracterizează prin neîncredere reciprocă şi o capacitatea de colaborare slabă.

· Armonia – caracterizată rganel o stare rgane ce trebuie să existe într-o societate. Întâlnindu-se în mai puţin de jumătatea din numărul întreprinderilor. Relaţiile de control: Apar în relaţia cu rganelle aflate la nivele ierarhice superioare sau cu celelalte compartimente, dar nu sunt definitorii pentru activitatea compartimentului de marketing, în acest caz compartimentul de marketing acţionând în numele conduceri

1.2. Cercetarea de marketing şi aria sa

Cercetarea de marketing reprezintă culegerea, înregistrarea şi analiza sistematică a datelor referitoare la aspectele legate de marketingul bunurilor şi serviciilor.

Punctele forte ale acestei definiţii sunt următoarele:

Ø Clarificarea principalelor activităţi pe care le presupune cercetarea de marketing (culegerea, analiza şi interpretarea datelor)

Ø Sublinierea caracterului sistematic pe care trebuie sa îl aibă fiecare cercetare şi precizarea ariei cercetării. În ediţia din 1995, a Codului Internaţional ICC/ESO MAR privind practica cercetării de marketing şi sociale, a fost prezentată o definiţie a cercetărilor de marketing, care oferă o perspective detaliată a genului proxim, diferenţei specific şi conţinutului cercetărilor de marketing. Textul definiţiei este următorul: Cercetarea de marketing este un element cheia în cadrul domeniului total al informaţiei de marketing. Ea corelează consumatorul, clientul şi publicul cu marker-ul, prin informaţia care este utilizată pentru a indentifică şi define oportunităţile şi problemele de marketing: a genera, rafina şi evalua acţiunilor de marketing; a îmbunătăţi înţelegerea marketingului ca proces şi înţelegerea modalităţilor în care activităţile de

Page 5: Raicu Ionut Daniel

marketing specific pot deveni mai eficace. Cercetarea de marketing specifică informaţia necesară pentru a aborda aceste aspecte; proiectează metoda de culegere a informaţilor; conduce şi implementează procesul de culegere a datelor; şi comunică rezultatele şi implicaţiile lor. Cercetarea de marketing include activităţii cum sunt studiile cantitative; cercetările calitative; cercetarea privind media şi publicitatea; cercetarea business-to-business şi industrial; cercetarea în rândul minorităţilor şi grupurilor speciale; studiile de opinie publică; şi cercetarea în rândul minorităţilor şi grupurilor speciale; studiile de opinie publică şi cercetarea de birou. Specialiştii propun diferite tipologii ale cercetărilor de marketing, astfel ca cele mai importante sunt următoarele:

Ø Cercetarea exploratorie - care vizează identificarea coordonatelor fenomenului de marketing cercetat, definirea variabilelor şi a ipotezelor care vor fi investigate în cardul unei cercetări ulterioare;

Ø Cercetare instrumentala - pentru elaborarea, testarea şi validarea unor instrumente de cercetare;Ø Cercetarea descripitiva- care urmăreşte descrierea şi evaluarea coordonatelor fenomenului de

marketing cercetat;Ø Cercetarea explicative - al cărei scop este studierea cauzelor care explică evoluţia în timp şi

spaţiu a unui anumit fenomen;Ø Cercetarea predictive - care constă în realizarea de previziuni referitoare la fenomenele de

marketing investigate.

Cercetarea exploratorie, o cercetare al cărei scop principal este clarificare şi mai bună înţelegere a coordonatelor unei probleme are caracter exploratoriu. Majoritatea cercetărilor exploratorii sunt proiectate şi desfăşurate doare ca o etapă prealabilă, către facilitează bună derulare a cercetărilor ulterioare, capabile să ofere probe concludenţe, cercetări numite concluzive. O cercetare exploratorie poate fi utilizată pentru a îndeplini următoarele scopuri:

· Familiarizarea cu un anumit context de marketing;· Formularea sau mai bună definire a problemei;· Clarificarea unor concept;· Identificarea direcţiilor de acţiune alternative;· Elaborarea de ipoteze;· Determinarea variabilelor importante;· Propunerea unor direcţii de cercetare ulterioară;· Stabilirea unor priorităţii de cercetare în funcţie de bugetul şi timpul disponibil;· Generarea unor noi idei, ca de exemplu sugerarea unor noi concepte de produse.

Particularităţile cercetărilor exploratorii sunt:

- Definirea vagă a nevoilor de informaţii; desfăşurarea cercetărilor de scară mică, utilizarea de eşantioane relative mici; abordarea în general nestructurată, flexibilă, fără o procedură prestabila; importanta creativităţii cercetătorului, caracterului intuitive al studiilor; analiza informal datelor.

Cercetătorii beneficiază de următoarele avantaje:

a) Analiza datelor secundare - presupune valorificarea datelor disponibile, din diferite surse, date interne ale firmei iniţiatoare a cercetării şi de cele externe, existenta deja in literatura de specialitate, publicaţii, studii şi rapoarte ale unor firme de organizaţii în diverse statistici.

b) Interviurile efectutate în rândul expertilor- Intervievarea experţilor facilitează mai bună cunoaştere a porblemei investigate, prin obţinerea de informaţii de la personae care dispun de cunoştinţe şi de experienţă în domeniul vizat, uneori este deumita: tehnica informatorului

Page 6: Raicu Ionut Daniel

cheie”. Scopul unei astfel de cercetări este, mai degrabă, cunoaşterea relaţiilor dintre variabil, decate obţinerea unui tablou al practiciolor actuale sau ajungerea la un consens, în privinţa celor mai bune practice. Scopul fiind de a ajuta la formularea problemei şi la clarificarea conceptelor.

c) Reuniunilor (focalizate) de grup- cea mai cunoscută metodă utilizată este “focus grup”, care a luat naştere din interviurile focalizate, permite desfăşurarea unor discuţii informale, în grului cu număr mic de membri, discuţia renuniunilor este canalizată pe o anumită temă, în condiţiile implicării discrete a moderatorului, nu numai în urmărirea obiectivelor cercetării, ci şi în considerarea şi stimularea comentariilor participanţilor.

d) Studiile de caz – această metodă conts în investigarea aprofundată a unui număr mic de cazuri special selectate, referitoare la personae, organizaţii sau situaţii, Utilizarea acestei metode decurge din contribuţia sa la clarificarea naturii problemei, la identificarea variabilelorsemnificative şi a relaţiilor dintre ele.

e) Studiile pilot- în cercetările exploratorii se recurge şi la studiile pilot, una dintre principalele caracteristici ale acestora este faptul că se desfăşoară pe eşantioane de dimensiuni mici. Un studiu pilot presupune presupune desfăşurarea unei operatinui de eşantionare, nefiind însă necesară respectarea cerinţelor tiguroase, specific obţinerii de date cantitative precise, cu ajutorul eşantioanelor representative mari.

Cercetarea concluzivă (cunoscute şi sub numele de cercetări de confirmare):

Scopul cercetărilor conclusive este testarea unor ipoteze şi examinarea relaţiilor dintre variabilele de marketing. Cercetarea concluzivă constă în faptul că sunt recomandate ori de câte ori decidenţii au o idée lara despre tipurile de informaţii care le sunt necesare. Totodată caracterul formal şi riguozitatea cercetărilor conclusive sunt trăsături distinct ale acestei categorii de cercetării.Datele sunt culese cu ajutorul unor eşantioane care sunt representative pentru colectivitatea studiată şi care au dimensiunui mari. În procesul cercetării conclusive, datele vor fi supuse ulterior unei analize cantitative.

Cercetarea descriptive:

Numeroase cercetări effectuate de organizaţii, cu forţe proprii şi/sau cu ajutorul unor operatori specializaţi în deomeniul cercetărilor de marketing, se înscriu în categoria cercetărilor descriptive, deoarece obiectivul lor constă în descrierea unor caracteristici ale unui fenomen de marketing. Se apelează la cercetările descriptive pentru a îndeplini uramtoarele scopuri:

· Descrierea caracteristicilor unor segmente ţintă ale pieţei;· Estimarea ponderii pe care o deţin în ansamblul poulatiei, subiecţii care au anumite

caractesristici sau un anumit comportamnet;· Stabilirea opiniilor şi percepţiilor referitoare la un produs, o marcă, un fenomen de marketing;· Determinarea gradului de asociere dintre variabilele de marketing;· Efectuarea unor previziuni pe termen scurt, mediu său lung.

O cercetare trebuie să aibe următoarele caracteristici pentru a fi inclusă în categoria cercetărilor descriptive:

· Fundamentarea cercetării pă baza unor cunoştinţe prealabile despre fenomenul studiat;· Definirea precisă a problemie;· Precizarea clară a nevoilor de informaţii;· Caracterul structurat;

Page 7: Raicu Ionut Daniel

· Utlizarea de eşantioane mari şi representative;· Specificarea coordonatelor cercetarii- cine sunt subiecţii investigate, ce informaţii urmează să

fie obţinute de la respondent, când, unde, de ce şi cum.

Pentru descrierea caracteristicilor şi funcţiilor pieţei, cercetătorul de marketing, poate recurge la următoarele metode:

· Analiza datelor secundare- care pune iin valoare informaţiile preexistente, referitoare la fenomenul studiat;

· Sondajul ad-hoc-metoda generatoare de date primare, care presupune contactul direct cu purtătorul de informaţii şi care se desfăşoară ocazional, în funcţie de apariţia unei anumite nevoi de informaţii.

· Sondaje periodice- având ca scop cunoaşterea evoluţiei în timp a unui fenomen de marketing şi care se realizează pe eşantioane fixe, de tip panel, sau pe eşantioane ad-hoc, pentru fiecare desfăşurarea în teren a cercetării

· Observarea-metoda de cercetare direct, care constă în înregistrarea comportamentului subiecţilor investigate în mod systematic, dar care, în general, nu presupune chestionare sau comunicare directă între cercetător şi persoana observată

· Simularea- care constă în dezvoltarea şi manupularea unei reprezentări a unui fenomen al lumii reale. Cu scopul de a obţine soluţii cantitaive şi calitative utile, în privinţa fenomenului modelat.

a) Cercetarea transversală, este cel mai utlizat tip de cercetare descriptivă, cercetarea transversal presupune culegerea informaţiilor despre problema investigate, prin efectuarea cercetării o singură dată, pe un eşantion de respondenţi. Uneori se recurge la un singur eşantion extras din populaţia ţintă, informaţiile fiind obţinute doar o singură dată, situatile înregistrată în cazul cercetărilor transversal simple. Alteori, se folosesc două sau mai multe eşantioane independente, informaţiile fiind culesede la fiecare în parte, doar o singură dată, de regulă în moment diferite, caz în care se desfăşoară o cercetare transversal multiplă. De un interes special se bucură analiza “cohortei”, tip de cercetare care face parte din categoria carcetarilor transversal multiple. Analiza cohortei constă într-o succesiune de sondaje desfăşurate la anumite interval de timp, în cardul cărora unitatea de bază a investigaţiei este un grup de respondetnti care sunt martorii caeluiasi eveniment, în acelaşi interval de timp. O chohorta poate fi alcătuită, de exemplu, din personae care s-au născut în aceasi perioadă de timp, cum ar fi intervalul 1991-2000. Aceastra metodă pune în evident aspect cum sunt:

· Consumul characteristic fiecărui segement de vârstă, la un moement dat;· Evoluţia în timp a consumatorului unui anumit segment de vârstă, de pildă tendinţa cunsumului

persoanelor în vârstă de 20-29 de ani· Evoluţia consumului unei anumite cohort, pe măsură îmbătrânirii ei, pentru a constata

eventualele modificări ale comportamentului de consumpentru generaţia care avea 20-29 ani în 1970, 30-39 ani în 1980. 40-49 ani în 1990, 50 de ani şi peste în 2000;

· Evoluţia consumului total al populaţiei analizate, ca effect al tendinţelor înregistrare la nivelul diferitelor segmente de vârstă.

Cercetările descriptive de tip transversal sunt adesea criticate pentru limitele lor. Dintre acestea pot fi enumerate următoarele:

· Priviligierea amplorii cercetării, în dăuna studierii în prounfunzime a fenomenului de marketing;

· Tendinţa de utlizare a unor mărimi statistice medi, pentru a descrie fenomenul, ceea ce nu permite prezentarea situaţiei particulare a anumitor entităţi individuale din eşantionul şi colectivitatea studiată;

Page 8: Raicu Ionut Daniel

· Nivelul înalt al costurilor temporal şi băneşti, implicate de cercetare, în condiţiile în care examinarea unei ipoteze presupune derularea prealabilă a mai multor fază ale cercetării, de la definirea problemei, până la culegerea, codicicarea şi prezentarea tabelară a datelor.

b) Cercetarea longitudinală este utilizată pentru cunoaşterea evoluţiei în timp a unui anumit fenomen. Presupune constituirea unui eşantion fix, numit panel, aspura căruia se efectuează măsurări repetate, la anumite interval de timp. Studierea repetate a aceloraşi variabile de marketing, pe bază aceluiaşi esnation, este principal deosebire în raport cu cercetarea transversal. Componenţa paneluiui este stabilită în funcţie de scopul şi obiectivele cercetării. În practică, esnationaele fixe de tip panel pot fi alcătuite din indivizi, gospodării sau firme, unităţi representative pentru colectivitatea investigate.

Avantajele folosiri panelurilor:

Ø Posibilitatea de a indentifică schimbările care au loc în compormanetul subiecţilor din colectivitatea analizată şi de a le corela cu modificările tacticii de marketing care le-a generat;

Ø Economiile de timp datorate culegerii anumitor informaţii, respective a informaţiilor de identificare, doar la prima măsurare, acestea urmând să fie flosite şi cu ocazia măsurărilor ulterioare;

Ø Acurateţea mai mare a datelor culese, faţă de cercetările transversal, ca urmare a diminuării erorilor de raportare a unor evenimente enterioare;

Ø Nivelul redus al erorii de interacţiune dintre respondent şi operatorul de interviu, ca reuzultat al relaţiilor de încredere ce se stabilesc între aceştia;

Ø Cantitatea mare de informaţii care pot fi culese de la componenţele panelului, datorită compensaţiilor acordate pentru participarea la acercetare.

Dezavantajele nereprezentative:

Ø Refuzul anumitor respondent de a coopera şi de a particpa la cercetare, ceea ce va conduce la excluderea lor din eşantion;

Ø Fenomenul de mortalitate ocazional nu numia de decesul subiecţilor incluşi în panel, ci şi de mutarea lor teritorială, rata mortalităţii ajungând uneori până la 20 %

Ø Plată, compensaţia primită de membrii panelului pentru participarea lor, care stimulează interesul anumitor categorii de subiecţi.

Alte dezavantaje:

Ø Eroarea generate de răspunsurile iniţiale ale respondetilor nou incluşi în panel, care tind să declare un comportament mai intens decât real;

Ø Declaraţii incomplete effectuate de panelisti;Ø Răspunsurile “adecvate” pe care le dau unii subiecţi care au devenit “experţi” ca urmare a

menţinerii lor în panel o perioadă prea îndelungatăØ Modificările survenite în comportamenul de cumprare şi consum, datorită atenţiei sporite pe

care panelistii o acordă porblemei care face obiectul cercetării.

Cercetarea cauzală

Managerii aleg o alternative strategic sau operaţional, considenrand efectul pe care l-ar avea o anumite decizie asupra unei bariabile care prezintă interes pentru ei, ca de exemplu: vazarile, profitul, imaginea firmei pe piaţă etc. În accepţiunea ştiinţifică dată conceptului de cauzalitate, deducerea relaţiei cauză-efect presupune apelarea la anumite dovezi. Acste dovezi nu demonstrează în mod cuncludent existent unor astfel de relaţii, dar pot sta la bază unei deducţii ştiinţifice. Printre ele se numără:

Page 9: Raicu Ionut Daniel

· Variatia concomitenta - ilustrează măsura în care X şi Y variază împreună, în modul prezis de ipoteaza. Totuşi, poate exista o relaţie cauzală acolo unde nu se înregistrează o dovadă iniţială a unei variaţii simultane;

· Ordinea în timp a procedurii evenimentelor - un eveniment poate fi determinat doar de un altul care îl precede sau se desfăşoară în acelaşi timp cu el. Prin definiţie, cauză nu poate succed efectului. Există însă relaţii de cauzalitate, în care un termen al relaţiei poate fi atât cauza, cât şi efect, în raport cu celălalt termen, aşa cum este cazul relaţiei dintre vânzări şi cheltuielile de publicitate;

· Înlăturarea altor factori cauzali posibililor aspect va conduce, în practică, la menţionarea constantă a celorlalţi factori.

Caracteristicile cercetărilor cauzale:

Ø Caracterul planificat şi structurat;Ø Manipularea variabilelor cauzale independent;Ø Desfăşurarea într-un mediu controlat, caracterizat de urmărirea, în cea mai mare măsură

posibilă, a celorlalte variabile care pot afecta variabila dependenta, de exemplu: controlul distribuţiei unui produs în cardul cercetării relaţiei cauzale dintre publicitate şi vânzările acelui produs.

Page 10: Raicu Ionut Daniel

CAPITOLUL 2 - Cercetarea Biroului de Marketing, Consiliere şi Orientare în CarierăDin cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti

2.1. Cadrul legislativProgramul de Consiliere şi Orientare în Carieră este o componentă a Planului de învăţământ,

inclus în Curriculum-ul Naţional Universitar din România în anul 2005, cu scopul de a oferi un program de educaţie în domeniul dezvoltării carierei tinerilor.

Biroului de Marketing, Consiliere şi Orientare în Carieră îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu articolul 49 din Legea Învăţământului cu privire la funcţionarea centrelor de orientare şcolară şi profesională şi a cabinetelor de asistenţă psihopedagogică.

Ordinul 3617/2005 al Ministrului Educaţiei şi Cercetării privind organizarea studiilor universitar de licenţă, menţionează în articolul 11 înfiinţarea de către universităţi a centrelor de consiliere şi orientare în carieră. Acest ordin reprezintă principalul act normativ care reglementează înfiinţarea şi desfăşurarea activităţii centrelor.

Ordinul 3617/2005 menţionează în articolul 4 necesitatea elaborării de către fiecare instituţie de învăţământ superior a unui pachet informaţional conceput sub forma unui ghid de studii pentru proprii studenţi şi pentru partenerii potenţiali de cooperare interuniversitară; centrele de consiliere şi orientare vor asista studenţii în alegerea rutelor de studii şi carieră prin valorificarea optimă a conţinutului informativ al ghidului de studii.

Prin această nouă arie curriculară se urmăreşte pregătirea tinerilor pentru o bună inserţie socială şi profesională, precum şi dezvoltarea personală a acestora în consens cu interesele, aspiraţiile şi capacităţile proprii. Obiectivele educaţionale oferite de Programul de Consiliere şi Orientare în Carieră au în vedere aplicarea unor metodologii privind mijloacele de autocunoaştere a tinerilor, informarea cu privire la oportunităţile de dezvoltare a carierei, dobândirea tehnicilor de muncă intelectuală, a tehnicilor de găsire a unui loc de muncă, rezolvarea problemelor de comunicare între tineri etc.

2.2. Stadiul actual al evoluţiei Biroului de Marketing, Consiliere şi Orientare în Carieră

Acest birou a fost înfiinţat în 1998 ca Centru de Informare şi Consiliere în Carieră; în anul 2001 şi-a schimbat denumirea în Birou Marketing şi Orientare Profesională, iar din 2012 funcţionează sub denumirea actuală.

În cadrul Biroului îşi desfăşoară activitatea:ü doi economiştiü un psihosociolog principal

De la înfiinţare păstrează permanent legătura cu Centrul Naţional pentru Orientare Profesională din România, care este o componentă a Reţelei Europene de Orientare Profesională. În iunie 1998 a fost înfiinţat Centrul de Informare şi Consiliere Profesională, în urma lansării Proiectului Românesc de Consiliere privind Carieră de către Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Tineretului şi Sportului;

În iunie 2001 devine Biroul Marketing şi Orientare Profesională;Din aprilie 2005 se numeşte Biroul Marketing, Consiliere şi Orientare în Carieră (BMCOC).

2.2.1. ObiectiveObiectivele Biroului sunt în concordanţă cu obiectivele instituţionale şi cu obiectivele

procesului de la Bologna:1

- Asigurarea calităţii serviciilor de orientare şi consiliere în carieră; - Promovarea dimensiunii europene în învăţământul economic şi în activităţile de

orientare/consiliere în carieră; - Promovarea mobilităţii studenţeşti; - Învăţarea pe tot parcursul vieţii, prin extinderea formării continue.

1 Cercetari de Marketing, Editura Uranus, Bucureşti, 2002, Iacob CATOIU-coordonator, Carmen Balan, Ioana Cecilia Popescu, Gheorghe ORZAN, Calin VEGHES, Tiberiu Danetiu, Diana VRANCEANU. PP.17,18,19,73,74 /

Page 11: Raicu Ionut Daniel

2.2.2. Aspecte privind activitatea Biroului de Marketing, Consiliere şi Orientare în CarierăÎn cadrul biroului se colectează şi se prelucrează informaţii legate de formarea economică de

tip universitar şi de piaţa muncii: pe bază lor se oferă orientare şi consiliere, individual sau în grup, faţa în faţa sau la distanţă/telefon, e-mail, candidaţilor, studenţilor şi absolvenţilor Academiei de Studii Economice la toate nivelurile.

Studenţii sunt ajutaţi să-şi identifice abilităţile, interesele, valorile şi stilul de viaţă care să-i orienteze în deciziile legate de asumarea unei cariere.

În cadrul Biroului accesul studenţilor la o serie de informaţii utile este facilitat prin posibilitatea de a consulta următoarele categorii de materiale:

Ø Oferte de locuri de muncă;

Ø Informaţii actualizate despre activitatea didactică din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti;

Ø Metodologii de Admitere în Academia de Studii Economice din Bucureşti pe cicluri de studii: I licenţă, ÎI masterat; III doctorat;

Ø Broşuri cu teste grilă de admitere pentru ciclul I licenţă;

Ø Ghidul Admiterii la Academia de Studii Economice din Bucureşti, ciclul I, licenţă;

Ø Afişe şi pliante despre admitere;

Ø Programe analitice pe ultimii 5 ani universitari

Ø Profile ocupaţionale cu descrierea meseriilor;

Ø Publicaţii şi casete video despre carieră;

Ø Mini ghid pentru profesii în informatică;

Ø CV European/ghid; sinteză de date care pot fi înregistrate în CV;

Ø CV dincolo de graniţe: Marea Britanie, Belgia, Ţările de Jos, Franţa, Germania, Italia, Spania;

Ø Mapă cu formularele de aplicare tip ale firmelor mari din România;

Ø Adrese utile în căutarea unei burse; oportunităţi pentru burse;

Ø Criterii pentru obţinerea burselor; orientare pentru căutarea unei burse, stagii, studii în străinătate, programe Work&Travel;

Ø Profil candidat pentru organizaţii internaţionale;

Ø Teste limbă engleză;

Ø “Ghiduri pentru cariera ta” – colecţie de cărţi de la diverse edituri utile în formarea unei culturi a orientării în carieră;

Ø Centre de pregătire pentru limbi străine;

Ø Colecţii de situri de informare şi orientare pentru: obţinerea unor burse, cursuri de limbi străine, testări tip Cambridge, Toefl, DALF, etc.;

Ø Primele 10 ocupaţii ameninţate cu dispariţia în următorii 10 ani;

Ø Tendinţele carierelor pe plan internaţional;

Ø Topul posturilor oferite de Biroul Marketing, Consiliere şi Orientare în Carieră; sursa acestor posturi o constituie anunţurile din ziar;

Ø Experienţă, skills, cunoştinţe operare PC, limbi străine necesare pentru ocuparea unui post în domeniul economic.

Page 12: Raicu Ionut Daniel

Ofertele de locuri de muncă primite se prelucrează şi se pun pe site-ul A.S.E. De asemenea, toate informaţiile legate de oferta de muncă şi de piaţa muncii se analizează, urmând a se capitaliza informaţiile pentru formarea economică.

2.2.3. Acţiunile acţiuni întreprinse în cadrul biroului

Prin intermediul Biroului de Marketing, Consiliere şi Orientare în Carieră se organizează:

§ Acţiuni de informare şi consiliere;

§ Workshopuri şi seminarii pentru explorarea carierelor;

§ Realizarea CV-ului European;

§ Simularea tehnicilor de interviu pentru angajare;

§ Alegerea unor noi programe de formare şi găsirea unor locuri de muncă de vacanţă, temporare sau permanente prin accesarea bazei de oferte de muncă proprii sau prin participarea la Târguri de locuri de muncă.

Biroul oferă orientare pentru cei interesaţi de programe de mobilitate finanţate de Comisia Europeană sau programe guvernamentale bilaterale de schimburi între diferite state.

Acţiunile de informare au ca scop promovarea imaginii Academiei de Studii Economice şi se realizează prin:

§ Participarea la târguri şi expoziţii;

§ Prezentarea prin intermediul unor broşuri, agende şi reviste de specialitate a ofertei universitare pe cele 3 cicluri: ciclul I – licenţă; ciclul ÎI – masterat; ciclul III – doctorat.

Un exemplu reprezentativ îl constituie Expoziţia Anuală Gaudeamus, la care Biroul este prezent printr-un stând la care se poate consulta oferta universitară a Academiei de Studii Economice.

Una dintre colaborări s-a realizat cu echipele Ghidul Carierei şi Career Experts cărora le-a fost acordat sprijin în distribuirea revistei Ghidul Carierei 2007 precum şi la redactarea în paginile revistei a informaţiilor referitoare la programele de master derulate în cadrul fiecărei facultăţi din A.S.E.

Toate persoanele interesate de oferta universitară, în urma acţiunilor de promovare, primesc informare şi consiliere în funcţie de cerinţele specifice fiecărei categorii:

§ Absolvenţii de liceu cu privire la identificarea facultăţii din cadrul A.S.E. cea mai apropiată de aspiraţiile profesionale şi aptitudinile candidatului, identificare realizată pe baza testelor psihosociologice efectuate;

§ Studenţii Academiei de Studii Economice, privind:

o Alegerea specializărilor pe facultăţi şi a programelor de masterat, consiliere bazată pe rezultatele testelor psihosociologice efectuate;

o Realizare aplicaţiilor pentru burse, conferinţe, seminarii, şcoli de vară;

o Realizarea activităţilor de practică, internship, voluntariat, realizate prin şi cu susţinerea instituţiilor şi companiilor partenere.

§ Absolvenţi ai Academiei de Studii Economice şi din cadrul altor centre universitare, în ceea ce priveşte:

o Alegerea programelor de master, doctorat, MBA, potrivite profilului psihologic, intereselor, abilităţilor şi competenţelor fiecărui individ;

o Realizarea aplicaţiilor pentru locuri de muncă;

o Diseminarea de informaţii privind angajatorii şi cererea de locuri de muncă de pe piaţă;

Page 13: Raicu Ionut Daniel

§ Reprezentanţi ai unor companii şi instituţii, care primesc sprijin în vederea organizării pe de o parte a unor evenimente şi a susţinerii unor prezentări în cadrul A.S.E. şi pe de altă parte a postării pe site a unor informaţii cu privire la evenimentele respective.

Acţiunile de promovare sunt însoţite ulterior de vizite în cadrul A.S.E. ale persoanelor interesate de ofertele universitare. În paralel cu activitatea de consiliere şi informare, personalul biroului realizează frecvent activităţi de prezentare a instituţiei, în special în perioada înscrierilor pentru examenele de admitere în ciclul I – licenţă sau ciclul ÎI – masterat. Aceste activităţi se datorează în principal constatării unei preocupări crescute a fiecărei categorii de vizitatori pentru “a vedea” instituţia şi a-şi forma o imagine despre A.S.E. prin cercetare directă.2

Activitatea de consiliere presupune următoarele etape:

§ Capitalizarea informaţiilor obţinute în urma investigării subiecţilor;

§ Îndrumarea acestora către anumite surse de documentaţie cu privire la problema analizată;

§ Realizarea consilierii numai pentru acele persoane care au fos bine informate însă au întâmpinat dificultăţi în înţelegerea, identificarea şi clarificarea anumitor aspecte ale problemelor cu care se confruntă.

Evaluarea psihologică presupune un proces complex de rezolvare a problemelor prin înţelegerea comportamentelor şi stărilor afective ale persoanelor consiliate.

Metodele şi tehnicile utilizate sunt formale şi informale: instrumente standardizate sau nestandardizate, interviuri, scale de personalitate, chestionare, observaţia comportamentală. Acestea permit emiterea de judecăţi psihologice despre individ.

Testarea psihologică implică folosirea unor instrumente standardizate de măsurare în scopul observării şi înregistrării comportamentului individual. Categoriile de teste aplicate de către psihologul din cadrul Biroului sunt:

§ Teste de interese;§ Teste de aptitudini: sunt concepute în aşa fel încât să vadă potenţialul individului. Astfel pot fi

testate aptitudinile de calcul, dexteritatea manuală, digitală, etc.§ Teste de personalitate (chestionare de autoevaluare a personalităţii, chestionare de interese, de

valori);§ Testarea abilităţilor: presupune măsurarea caracteristicilor necesare pentru un job specific,

cum ar fi abilitatea verbală, perceptuală, numerică sau mecanică;§ Teste pentru înţelegerea mecanismului pieţei: chestionat ţip: » Ştiţi ce presupune această

meserie? »;§ 100 de întrebări frecvente adresate tinerilor absolvenţi la interviu.

Testele de personalitate presupun aplicarea unui set de întrebări care se interpretează prin prisma celor 5 dimensiuni ale personalităţii. (ANEXA nr. 1)

2.2.4. Aspecte privind prevenirea problemele legate de confidenţialitateServiciile de consiliere individuală sunt confidenţiale: studenţii interesaţi sunt asistaţi în

evaluarea şi îmbunătăţirea alegerilor lor legate de scopurile personale, emoţionale şi de carieră; de asemenea, toţi studenţii dornici să discute cu personalul din cadrul Biroului de Marketing, Consiliere şi Orientare în Carieră primesc răspunsuri legate de dificultăţile lor de adaptare, probleme personale şi/sau emoţionale. Practica activităţii de consiliere presupune confidenţialitate, demnitate şi consimţământul personal.

Consilierul stabileşte de comun acord cu solicitantul cadrul confidenţialităţii. Cadrul confidenţialităţii implică acordul solicitantului şi/sau concordanţa cu legile în vigoare care stipulează cazurile în care se pot furniza terţilor informaţii despre persoana consiliată.

2 Marketing, Ediţia III, Editura Uranus, 2002, Virgil ADASCALITEI, Carmen BALAN, Stefan BOBOC, Iacob CATOIU, Valerica OLTEANU, Nicolae AL.POP. Nicolae Teodorescu, pp. 469,470,471,472,474.

Page 14: Raicu Ionut Daniel

2.2.5. Proiecte derulate în cadrul Biroului de Marketing, Consiliere şi Orientare în Carieră ☞ Topul domeniilor ocupaţionale

Unul din proiectele derulate în cadrul biroului a constat în realizarea unei analize a pieţei muncii pentru domeniul economic utilizându-se drept sursă informaţiile din ziare pe parcursul a două luni (ofertele de muncă). S-a întocmit astfel un micro studiu cu privire la statistică domeniilor în care există cerere, topul posturilor solicitate, al ariilor de domenii în funcţie de frecvenţa de apariţie a acestora. S-a constatat o ofertă ridicată a ofertelor pentru posturile de conducere; în acelaşi timp, s-a efectuat o inventariere a denumirilor pentru un anumit tip de ocupaţie regăsită sub diverse forme în fiecare sursă. Pentru fiecare ofertă s-a întocmit o listă centralizatoare care cuprinde toate tipurile de abilităţi solicitate pentru un anumit post. Pentru postul de agent vânzări, spre exemplu, s-au centralizat toate cerinţele postului exprimate în diferite oferte de job-uri şi s-au listat în funcţie de frecvenţa apariţiei cerinţei respective; a rezultat în acest mod că cele mai frecvente cerinţe se referă la studii superioare şi experienţă în vânzări. Profilele ocupaţionale sunt instrumente care furnizează informaţii despre exigenţele şi cerinţele diverselor meserii.

Profilele ocupaţionale sunt destinate celor interesaţi în alegerea unei cariere potrivite, în schimbarea locului de muncă sau a profesiei actuale, cuprind informaţii sintetice privind diferitele ocupaţii din România.

Modelul de realizare al topurilor domeniilor ocupaţionale este cel prezentat în ANEXA nr.1.

☞ Realizarea fişelor de identitate pe facultăţiUn alt proiect realizat în cadrul biroului a constat în întocmirea unor fişe identitare pe facultăţi.

Toate CV-urile primite de la studenţii din cadrul A.S.E. au fost prelucrate în vederea obţinerii unor profile, a unui portret robot specific fiecărei facultăţi.

Categoriile de informaţii se referă la:

Zona domiciliului stabil

Certificate limbi străine

Permis conducere

Alte cursuri

Burse obţinute ca liceeni sau studenţi

Experienţa profesională

Cunoştinţe PC

Hobby

Experienţa de muncă în timpul formării

Premii obţinute

☞ Proiecte PhareMembrii Biroului de Marketing, Consiliere şi Orientare în Carieră au participat, alături de

universităţi din Iaşi, Bucureşti, Craiova, Timişoara, Cluj-Napoca, Oradea, la un Proiect UE Tempus Phare cu tema; « Network for efficient student counseling management ».

Programul Tempus este un program al Uniunii Europene pentru cooperare în domeniul învăţământului superior cu scopul de a acorda asistenţă în procesul de tranziţie la economia de piaţă a ţărilor din Europa Centrală şi de Est. Programul doreşte să contribuie la dezvoltarea învăţământului superior din ţările partenere şi să solidifice legătura acestuia cu industria şi societatea civilă.

CAPITOLUL 3 - Direcţii de acţiune pentru reorganizarea, eficientizarea şi dezvoltarea activităţii Biroului de Marketing, Consiliere şi Orientare în Carieră

Uniformizarea învăţământului din statele membre ale Uniunii Europene are drept scop formarea de specialişti care să îşi poată desfăşura activitatea în orice ţară din Spaţiul Comunitar. În realizarea acestui deziderat, un rol foarte important îl au centrele de marketing, consiliere şi orientare în carieră din cadrul universităţilor care trebuie să reprezinte atât interesele tinerilor care sunt în

Page 15: Raicu Ionut Daniel

căutarea unei facultăţi sau a unui loc de muncă, dar şi pe cele ale organizaţiilor care sunt în căutarea de forţă de muncă.

Aşa cum s-a arătat în capitolul precedent, în cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti, îşi desfăşoară activitatea Biroul de Marketing, Consiliere şi Orientare în Carieră care se ocupă de îndrumarea studenţilor în vederea alegerii unei facultăţi sau în vederea planificării carierei. Din păcate însă, acesta nu funcţionează la potenţialul maxim, cei doi angajaţi ai centrului neputând să desfăşoare întreaga gamă de activităţi necesare pentru a reprezenta atât interesele tinerilor cât şi pe cele ale organizaţiilor. În concluzie, este necesar a se contura noi direcţii de acţiune în vederea dezvoltării activităţii, precum şi realizarea unui nou model de structură organizatorică.

3.1. Dezvoltarea activităţii Biroului de Marketing, Consiliere şi Orientare în Carieră

3.1.1. Promovarea de către Biroului de Marketing, Consiliere şi Orientare în Carieră a programului de internship în rândul tinerilor studenţi şi absolvenţi ai Academiei de Studii Economice din Bucureşti

În vederea obţinerii pentru tinerii din cadrul Academiei de Studii Economice a unor stagii de practică/internshipuri în România şi străinătate, propun realizarea de către Biroul de Marketing a unor parteneriate cu instituţii, organizaţii şi companii.

După rezultatele chestionarului (vezi ANEXA nr. 2) majoritatea studenţilor care au apelat la serviciile biroului un au mai lucrat niciodată şi doresc să se informeze despre piaţa muncii şi oportunităţile de angajare. Aceştia, în momentul absolvirii studiilor, sunt lipsiţi de experienţă profesională, ceea ce le reduce simţitor şansele de angajare imediată în domeniul lor de specializare.

Astfel, perioada de internship reprezintă un mijloc de schimb: muncă prestată în schimbul educaţiei, experienţei şi formării profesionale în interiorul unei instituţii, organizaţii, companii renumite.

Consider că programul de internship poate fi util:- Ofertanţilor, deoarece companiile au acces la tineri inteligenţi şi bine pregătiţi;- Studenţilor şi absolvenţilor care obţin experienţa de lucru necesară lansării lor în carieră pe

care şi-o doresc;- Academiei de Studii Economice, prin promovarea imaginii în rândul absolvenţilor de liceu şi a

studenţilor, datorită facilităţilor acordate, precum şi în rândul angajaţilor prin furnizarea unor practicieni bine pregătiţi.Un astfel de program de internship organizat în cadrul biroului poate oferi studenţilor

posibilitatea de a pune în practică toate cunoştinţele teoretice acumulate, precum şi exploatarea unor oportunităţi de angajare şi crearea de contacte în domeniul în care activează.

Programul de internship reprezintă totodată un mijloc de intermediere între tinerii dornici de a face parte, cel puţin temporar, din echipele unor instituţii, organizaţii şi companii multinaţionale, pe de o parte, şi ofertanţii de internship-uri, pe de altă parte.

Între posibilii parteneri sunt vizaţi:- Marile companii multinaţionale de pe piaţă românească;- Instituţii financiar-bancare;- Organizaţii non-guvernamentale naţionale şi internaţionale;- Administraţia publică românească;- Instituţii interguvernamentale internaţionale etc.

Selectarea studenţilor pentru internship-uri se poate face pe baza unor teste, precum şi în baza cerinţelor impuse de ofertanţii de locuri de practică, internship.

Studenţii vor fi informaţi cu privire la ofertele de internship prin intermediul unor broşuri şi afişe răspândite în cadrul A.S.E. şi a postării ofertelor pe site-ul A.S.E.

Un ajutor substanţial în realizarea acestei acţiuni constă în posibilitatea unei colaborări între Biroul de Marketing şi organizaţiile studenţeşti din cadrul A.S.E.: A.S.E.R., A.I.E.S.E.C, V.I.P., B.E.S.T.

Page 16: Raicu Ionut Daniel

Obiectivul urmărit prin această acţiune constă în crearea unor parteneriate în cadrul triunghiului: student, angajator, academie.

3.1.2. Organizarea unui Târg Anual al EducaţieiPropunerea are la bază rezultatele investigării directe în cadrul biroului şi, de asemenea,

rezultatele analizei chestionarului. Acestea evidenţiază procentul ridicat de elevi care contactează biroul cu scopul obţinerii unui sprijin în vederea alegerii rutei academice potrivite.

Un astfel de Târg, organizat anual de Academia de Studii Economice, prin intermediul Biroului de Marketing, Consiliere şi Orientare în Carieră se poate constitui ca mijloc de promovare a ofertei educaţionale a facultăţilor şi departamentelor uneia dintre cele mai prestigioase instituţii de învăţământ superior din România.

Obiectivele pe care le-am urmărit prin această propunere sunt:ü Realizarea unei campanii complexe adresate elevilor de liceu, cu accent asupra posibilităţilor

pe care le au în alegerea profesiei, prin informarea asupra ofertei educaţionale a Academiei de Studii Economice;

ü Promovarea campusului virtual al A.S.E. şi a ofertei de cursuri on-line;ü Prezentarea oportunităţilor profesionale pentru studenţii A.S.E.;ü Susţinerea imaginii mediului academic românesc – modernitate într-un învăţământ de calitate,

în rândul liceenilor, printr-un instrument de informare de nivel european;ü Crearea unei relaţii dinamice, de cooperare, între mediul universitar şi cel preuniversitar;ü Crearea unui instrument de lucru absolut necesar pentru Centrele de Consiliere de la nivelul

liceelor;ü Promovarea imaginii partenerilor tradiţionali ai Academiei de Studii Economice (edituri,

asociaţii guvernamentale şi neguvernamentale).

Publicul ţintă căruia ar trebui să se adreseze un astfel de Târg este următorul:ü Elevilor claselor a XI-a şi a XII-a din liceele din Bucureşti şi din principalele oraşe din ţară,

potenţiali candidaţi la examenul de admitere în anul universitar 20012-20013;ü Absolvenţii de liceu din promoţiile anterioare care doresc să îşi continue studiile de nivel

universitar;ü Studenţii care doresc să îşi schimbe specializarea sau vor să facă o a doua specializare;ü Centrele de consiliere din liceele din ţară;

Promovarea acestui eveniment se va face prin: afişe publicitare, broşura de prezentare pentru fiecare facultate, pliant cu oferta educaţională a A.S.E., macheta pentru parteneri media, mape de prezentare a evenimentului tipărite şi personalizate, postarea pe site a evenimentului, banner stradal, spot audio.

În vederea promovării, biroul va colabora cu organizaţiile studenţeşti din A.S.E. pentru următoarele categorii de activităţi: împărţirea de fluturaşi în licee, facultăţi şi cămine studenţeşti; realizarea mediatizării prin mijloace mass-media şi a inspectoratelor şcolare.

Pentru reuşita evenimentului propun parteneriate cu următorii colaboratori:ü Organizaţii studenţeşti care îşi desfăşoară activitatea în cadrul A.S.E.: ASER, AIESEC, VIP,

etc;ü Reprezentanţi ai unor edituri: Editura Economică, Humanitas, Oxford University Press, Teora,

Nemira, Corint, etc.ü Reprezentanţi ai unor instituţii culturale: Institutul Francez, British Council, Institutul Goethe,

Institutul Cervantes, Institutul Italian etc;ü Parteneri media: B-24-FUN, 7SERI, revista Cariera, etc.ü Biroul de Relaţii Internaţionale (pentru programe internaţionale: Socrates, Tempus, etc.)

Organizarea acestui eveniment ar implica un efort financiar substanţial din partea A.S.E. care ar putea fi diminuat prin investigarea următoarelor aspecte ale soluţionării problemei: posibilitatea încheierii unor contracte de sponsorizare cu diferitele organizaţii, prin care capitalul investit în organizarea evenimentului poate fi echivalat cu anumite beneficii de natură publicitară:

Page 17: Raicu Ionut Daniel

ü Menţionarea partenerilor pe toate materialele publicitare;ü Participarea unor reprezentanţi ai partenerilor la conferinţele de presă, alături de conducerea

A.S.E.;ü Prezentarea firmelor partenere în timpul deschiderii oficiale a Târgului, în cadrul conferinţei de

presă şi a campaniilor de promovare în licee;ü Tipărirea numelui (siglei) firmei pe bannerele, afişele şi pliantele distribuite gratuit în timpul

evenimentului;ü Posibilitatea de a-şi face reclamă prin distribuirea de materiale proprii în timpul evenimentului

şi a campaniei de promovare în licee;ü Închirierea unor standuri amenajate editurilor partenere care au posibilitatea de a-şi lansa

ultimele apariţii editoriale cu specific educaţional, posibilitatea comercializării producţiilor editoriale proprii cu tematică educaţională; sumele plătite pot fi echivalate cu cărţi din producţia editorială proprie (manuale şi culegeri aprobate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, cursuri universitare, titluri ce se regăsesc în bibliografiile de curs ale facultăţilor din cadrul A.S.E.).Având în vedere cele menţionate mai sus, consider că această propunere este justificată, fiind

avantajoasă pentru toate categoriile implicate în organizarea evenimentului:ü Studenţii şi absolvenţii de liceu care primesc sprijin în identificarea facultăţii sau specializării

cea mai apropiată de aspiraţiile lor profesionale;ü Academia de Studii Economice, prin imaginea favorabilă pe care o promovează în rândul

tinerilor aspiranţi la o carieră de succes în domeniul economic;ü Biroul de Marketing, Consiliere şi Orientare în Carieră, prin promovarea serviciilor de

consiliere şi orientare în carieră;ü Firmele, organizaţiile, instituţiile partenere prin promovarea imaginii.

3.1.3. Focalizarea accesului la educaţie şi pe piaţă muncii a grupurilor vulnerabileObiectivul este de concentrare a eforturilor de sprijinire a acestor persoane astfel încât să

beneficieze de o pregătire profesională adecvată, precum şi pentru sporirea oportunităţilor acestora de a se integra.

Grupul ţintă va fi constituit în acest caz din principalele categorii de grupuri vulnerabile:ü Tineri peste 18 ani care părăsesc sistemul de stat de protecţie a copilului;ü Copiii din familiile adoptive (asistenţi maternali profesionişti);ü Persoanele cu disabilităţi;ü Elevii cu potenţial care provin din familii aparţinând categoriilor sociale dezavantajate, care se

confruntă cu un risc ridicat de sărăcie (de exemplu: familiile monoparentale cu mai mult de doi copii).Toate aceste categorii vulnerabile se pot confrunta cu numeroase dificultăţi, în ceea ce priveşte

integrarea socială, determinată de discriminarea în accesul la educaţie, şi, ulterior, pe piaţa muncii.Modalitatea de acţiune pe care am avut-o în vedere constă în parcurgerea următoarelor etape:

ü Colaborarea cu Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Institutul de Cercetare în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale, Comisia Anţi-sărăcie, Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Promovarea Incluziunii Sociale, alte ministere, agenţii relevante şi cu centre locale de plasament pentru obţinerea informaţiilor cu privire la tinerii cu potenţial care aparţin acestor categorii;

ü Realizarea unor programe specifice de dezvoltare personală, în scopul creşterii motivaţiei grupurilor vulnerabile pentru învăţare şi muncă, precum şi îmbunătăţirea accesului lor la educaţie şi pe piaţa muncii;

ü Contactarea acestor tineri cărora să li se propună participarea la astfel de programe de consiliere şi informare cu privire la oportunităţile dezvoltării profesionale şi a facilităţilor din cadrul A.S.E. acordate pe baza rezultatelor academice (burse sociale, de studiu, cazarea în cămine etc.), precum şi la programele de formare profesională şi ofertele de locuri de muncă (aceştia pot primi de asemenea sprijin în căutarea unui loc de muncă).

Page 18: Raicu Ionut Daniel

Tinerilor li se vor furniza servicii de sprijin concepute în funcţie de nevoile individuale şi le vor fi explicate aspecte ce ţin de şansele accesului la educaţie şi pe piaţa muncii.

Pentru susţinerea acestei propuneri am identificat următoarele avantaje:ü Îmbunătăţirea imaginii Academiei de Studii Economice datorită campaniei de conştientizare cu

privire la responsabilitatea socială;ü Facilitarea accesului categoriilor vulnerabile la educaţie şi pe piaţa muncii.

3.1.4. Utilizarea tehnicilor de comunicare on-line

Pentru asigurarea unui acces mai larg la serviciile de informare şi consiliere în carieră, este necesar ca, pe lângă consolidarea sistemului actual de informare şi consiliere a carierei, să se utilizeze tehnologii de comunicare on-line. În afară de deschiderea mai mare pe care o au campanile de informare on-line prin intermediul site-urilor web şi a e-mail-ului, acestea reprezintă instrumente extrem de eficiente de marketing. În comparaţie cu variantele clasice de prezentare a informaţiilor, metodele care utilizează internet-ul ca mijloc de comunicare pot influenţa pozitiv şi într-o măsură foarte mare activitatea şi rezultatele Biroului de Marketing, oferind o serie de avantaje:

ü Target- are foarte bună a informaţiilor, acestea ajungând la un grup ţintă foarte bine definit;ü Obţinerea de rezultate măsurabile pe toată durata programelor, putând fi generate automat

statistici care să indice gradul de interes faţă de informaţia prezentată;ü Vizibilitate mare şi awareness rapid, informaţiile ajungând aproape instantaneu la grupul ţintă;ü Durabilitatea în timp, articolele publicate rămânând de obicei în arhivele electronice indexate,

putând fi căutate şi consultate ulterior;ü Inter activitatea crescută prin obţinerea unui feed-back foarte rapid;ü Costuri scăzute.

Ca direcţii de acţiune, recomand dezvoltarea unui site web care să conţină, pe lângă toate informaţiile şi documentele prezentate de Biroul de Marketing, şi un forum de discuţii prin care solicitanţii serviciilor de consultanţă, cei care au beneficiat de aceste servicii şi personalul centrului, să poată comunica. De asemenea, recomand editarea de newslettere periodice care vor fi trimise gratuit tuturor celor care se abonează.

Toate aceste direcţii de dezvoltare pot fi aplicate cu costuri extrem de scăzute, implementarea lor putând fi făcută pe infrastructura existentă şi cu tehnologia disponibilă în prezent în cadrul Academiei de Studii Economice, fără a se face investiţii importante. În acest sens, trebuie precizat şi faptul că software-ul necesar nu necesită cumpărare de licenţe de utilizare, fiind vorba despre software “open-source” care este disponibil gratuit.

3.2. Realizarea unui nou model de structură organizatoricăÎn vederea eficientizării Biroului de Marketing, propun modificarea organigramei şi corelarea

acesteia cu facultăţile din Academia de Studii Economice după cum urmează:ü Directorul General Administrativ se va ocupa de coordonarea centrului şi de intermedierea

relaţiilor dintre acesta şi instituţiile şi companiile care sunt în căutare de forţă de muncă specializată;

ü Fiecare facultate din cadrul Academiei de Studii Economice va fi reprezentată de un consilier responsabil cu îndrumare a tinerilor în vederea alegerii unei facultăţi sau, în cazul studenţilor, în vederea obţinerii unui post care să corespundă profilului psihologic al acestuia, precum şi informarea studenţilor cu privire la posibilităţile de perfecţionare şi dezvoltare profesională pe respectivul domeniu de specializare;

ü Psihologul centrului se va ocupa cu testarea psihologică, interpretarea rezultatelor şi stabilirea profilului psihologic al solicitanţilor;

ü Un specialist în marketing va fi responsabil de promovarea ofertei universitare atât în rândul tinerilor cât şi în rândul organizaţiilor, instituţiilor şi companiilor cu care centrul ar putea colabora; de asemenea vă contacta organizaţiile, instituţiile şi companiile în vederea obţinerii

Page 19: Raicu Ionut Daniel

de internship-uri şi organizării de evenimente şi prezentări în cadrul Academiei de Studii Economice.

ü O secretară se va ocupa cu problemele administrative.Consilierii de carieră pe facultăţi se vor contacta la sediul Biroului de Marketing, Consiliere şi

Orientare în Carieră. Activitatea consilierilor se va derula prin rotaţie, în baza unui program prestabilit, afişat la panoul de informare pe probleme de carieră.

Concluzii

Dezvoltarea învăţământului superior în contextul globalizării poate fi gândit pe multiple planuri, în funcţie de ipotezele pe care le construim.

Universitatea care se prefigurează pentru acest mileniu va fi un centru de inovare, de creativitate şi de gândire critică. De aceea, întregul management universitar trebuie gândit din perspectiva managementului organizaţional, strategic şi al calităţii . Această cerinţă devine imperativă deoarece mediul extern competiţional este acum globalizat şi deci mult mai concurenţial şi mai agresiv.

Globalizarea şi emergenţa societăţii cunoaşterii se vor manifesta prin noi câmpuri de forţe care vor transforma universitatea în structură şi funcţionalitatea ei.

Între managementul organizaţional, strategic şi cel al calităţii trebuie să existe o întrepătrundere care se poate prezenta ca în schema de mai jos:

Fig.nr. 1 – Corelarea dintre managementul organizaţional, strategic şi al calităţii

Modelul universitar românesc este în esenţă un model continental, care a preluat din elementele modelului francez şi ale modelului universitar german. El a suferit modificări importante după 1990, şi în special după apariţia Legii învăţământului nr. 84/1995, prin care se defineşte conceptul de autonomie universitară şi se prevăd reglementări pentru descentralizarea învăţământului superior.

În structura managementului universitar se integrează 2 elemente:o abordarea procesualăo abordarea sistemică

Abordarea procesuală privită prin prisma managementului organizaţional, structural şi al calităţii, presupune aplicarea unui principiu care să includă:· definirea proceselor pentru obţinerea rezultatului dorit,· identificarea şi evaluarea datelor de intrare şi ieşire ale proceselor,· identificarea interfeţelor proceselor cu entităţile funcţionale ale universităţii.

Administrarea proceselor universităţii se realizează:Ø din punct de vedere al structurii şi funcţionării proceselor în cadrul cărora interveni produsele şi

informaţiile;Ø din perspectiva calităţii produselor şi informaţiilor corespunzătoare proceselor respective.

Procesul include ansamblul resurselor şi activităţilor independente care transformă datele de intrare în date de ieşire, incluzând personalul, finanţele, facilităţile, tehnicile, metodele.

Produsul, ca rezultat al procesului poate cuprinde servicii (ca rezultat generat de activităţi la interfaţa dintre furnizor şi client), precum şi a activităţii interne ale furnizorului pentru satisfacerea necesităţilor clientului, hardware, materiale procesate, modele matematice, sau de gândire, software, etc.

Într-o abordare de proces, o universitate se caracterizează prin existenţa procesului de învăţământ, cercetare, că procese fundamentale şi numeroase alte procese de suport (exemplu: procesul de informatizare realizat în cadrul bibliotecii sau folosind serviciile Internet).

Abordarea sistemică include identificarea, înţelegerea şi conducerea sistemului de procese inter corelate ale organizaţiei (universităţii) pentru realizarea obiectivelor stabilite, contribuind la asigurarea

Page 20: Raicu Ionut Daniel

eficienţei acestora. Aplicarea acestui principiu presupune o definire foarte clară a sistemului şi a interferenţei lui cu mediul ambiant, precum şi a mărimilor şi fluxurilor de intrare şi de ieşire în sau din sistem.

O importanţă deosebită trebuie acordată integrării proceselor din organizaţie, precum şi a proceselor care intervin în relaţia cu clienţii şi cu celelalte părţi interesante. Această analiză este efectuată de conducerea universităţii în scopul identificării posibilităţilor de îmbunătăţire a sistemului de management astfel încât cerinţele clientului şi ale celorlalte părţi interesante să fie mai bine satisfăcute.

În abordarea sistemică, universitatea apare ca un mega sistem (un sistem de sisteme). Ea este compusă din facultăţi, catedre, departamente, centre de cercetare şi consultanţă, centre de transfer tehnologic, biblioteci şi o serie de servicii suport pentru procesul de învăţământ şi pentru rezolvarea problemelor sociale ale studenţilor.

Fiecare componentă a statutului trebuie bine definită pentru a constitui un sistem sau o entitate în cadrul managementului, caracterizându-se prin conexiuni funcţionale cu alte sisteme sau entităţi.

Cele mai multe probleme legate de adaptarea conceptelor fundamentale din management pentru învăţământul superior le-a ridicat conceptul de CLIENT.

Clientul principal al universităţii este societatea reprezentată la interfaţa dintre furnizor-client de instituţiile guvernamentale, centrale sau ale administraţiei locale, firme, instituţiile specializate în gestiunea forţei de muncă.

Societatea reprezintă, totuşi, un concept prea vag şi, de aceea, pentru scopuri practice se consideră studenţii, ca fiind clienţi ai universităţii, cu caracterul lor dual:

- clienţi interni – ca participanţi direcţi la procesul de învăţământ;- clienţi externi – beneficiari ai transferului de cunoştinţe, cu cerinţe şi aşteptări proprii în ceea ce

priveşte pregătirea profesională.În poziţia de furnizor este plasat învăţământul preuniversitar, societatea prin programele

postuniversitare de educare permanente (în scopul satisfacerii cerinţelor pieţei forţei de muncă pentru specializare sau recalificare), precum şi însăşi universitatea prin prisma programelor de masterat şi doctorat.

Implementarea managementului în institutul de învăţământ superior este un proces care durează datorită vitezei finite de propagare a lui în mediul neomogen caracterizat prin evenimente puternic neliniare şi printr-o stare iniţială nefavorabilă.

Propagarea procesului de implementare în ASE a ajuns de la nivelul rectoratului, la cel al conducerii facultăţilor cu perspective de a-l continua până la nivelul cadrelor didactice şi al studenţilor.

Structura organizatorică a ASE înseamnă responsabilităţi, autorităţi şi relaţii dispuse într-o schemă prin care instituţia îşi exercită funcţiile, implicând simultan structura funcţională.

La elaborarea şi fundamentarea modalităţilor de perfecţionare a structurii organizatorice a ASE s-au avut în vedere următoare considerentele:

a) capacitatea sau punctele forte şi constrângerile respective punctele slabe rezultate din analizele prezentate anterior, detaliat şi în sinteză;

b) conceptele teoretice şi metodologice ale managementului instituţiei;

4.1. Activităţile Biroului de Marketing, Consiliere şi Orientare în Carieră

Acumularea de cunoştinţe şi abilităţi permite îmbunătăţirea poziţiei pe piaţa muncii, ducând în acelaşi timp şi la creşterea productivităţii. Schimbările rapide în toate domeniile determină un spectru al nevoilor de noi competenţe mult mai dinamic. Investiţia în formare aduce beneficii atât persoanei cât şi întregii societăţi. La nivelul centrelor universitare, aceste servicii sunt oferite de birourile de marketing, consiliere şi orientare în carieră, care se adresează în special studenţilor.

Pentru analiza activităţii Biroului de Marketing, Consiliere şi Orientare în Carieră s-a efectuat un studiu ce vizează “Comportamentul tinerilor privind activitatea Biroului de Marketing, Consiliere şi Orientare în Carieră”, prin elaborarea unui chestionar (vezi ANEXA nr.2) şi prelucrarea informaţiilor obţinute prin culegerea datelor de la persoanele intervievate. Chestionarul a fost trimis prin intermediul e-mail-ului studenţilor şi celor care au furnizat o adresă de contact şi care au

Page 21: Raicu Ionut Daniel

beneficiat de serviciile biroului din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti.. Din totalul celor care au primit chestionarul, aproximativ 70% l-au trimis înapoi completat corect. Răspunsurile date de aceştia sunt centralizate în ANEXA nr. 3 şi apoi analizate în funcţie de întrebările prezentate în chestionar. Eşantionul care a participat la acest micro-studiu este format din 21 de respondenţi din partea Biroului de Marketing, Consiliere şi Orientare în Carieră.

În urma derulării studiului şi prelucrării informaţiilor obţinute, au rezultat informaţii prezentate într-o formă sintetizată în continuarea lucrării.

Prima întrebare introdusă în chestionar vizează statutul profesional al persoanei intervievate, datele înregistrate permiţând stabilirea unei structuri prezentate astfel:Structura intervievaţilor după răspunsurile privind statutul profesional Tabel nr.1 Grafic nr.1

Figură 1

Variante de răspuns

Număr persoane

% Structura intervievaţilor după statutul profesional

29%

14%

57%

Da

Nu, sunt încăstudentă

Nu suntstudent(ă) şi nicinu am absolv itnici o f acultate

Da 3 14

Nu, sunt încă studentă

12 57

Nu sunt student(ă) şi nici nu am absolvit nici o facultate

6 29

După statutul profesional al intervievaţilor se observă (graphic nr.1) că majoritatea persoanelor (57%) nu sunt încă studenţi, doar 14% înregistrându-se în această postură.

La întrebarea “De ce aţi apelat la Centrul de Marketing, Consiliere şi Orientare în Carieră?”, cei mai mulţi intervievaţi au fost interesaţi de piaţa muncii şi oportunităţile de angajare (51,72%), în timp ce numai 6,90% dintre aceştia s-au informat în vederea evaluării psihologice (table nr.2, grafic nr

Page 22: Raicu Ionut Daniel

Structura intervievaţilor după răspunsurile privind Dorinţa de apelare la Centrul de Marketing, Consiliere şi Orientare în Carieră

Figură 2

Variante de răspuns

Număr persoane

% Structura intervievaţilor după dorinţa de apelare la Centrul de Marketing,

Consiliere şi Orientare în Carieră

51,72%

6,90%20,69%

10,34%

10,34%

Informare despre piaţa muncii şi oportunităţile de angajare

În vederea evaluării psihologice

Consultanţă în vederea alegerii unei facultăţi

Stabilirea profilului de personalitate potrivit unei anumite orientăriprofesionaleConsultanţă în vederea construirii şi dezvoltării planuluipersonalizat de carieră

Pentru a mă informa despre piaţa muncii şi oportunităţile de angajare

15 51,72

În vederea evaluării psihologice

2 6,90

Pentru a primi consultanţă în vederea alegerii unei facultăţi

6 20,69

Pentru stabilirea profilului de personalitate potrivit unei anumite orientări profesionale

3 10,34

Pentru a primi consultanţă în vederea construirii şi dezvoltării planului personalizat de carieră

3 10,34

Distribuţia persoanelor chestionate în vederea stabilirii tipului de job urmărit a permis determinarea unei structuri în care majoritatea (41,03%) urmăresc să lucreze part-time şi numai 15,38% să desfăşoare o activitate full-time (tabel nr.3, grafic nr.3)Structura intervievaţilor după răspunsurile privind tipul jobului urmărit

Tabel nr. 3 Grafic nr.3

Figură 3

Page 23: Raicu Ionut Daniel

Variante de răspuns

Număr persoane

% Structura intervievaţilor după tipul jobului urmărit

25,64%

17,95% 15,38%

41,03%

Part-Time

Full-Time

Sezonier

Stagiu depractică

Part-Time 16 41,03

Full-Time 6 15,38

Sezonier 7 17,95

Stagiu de practică 10 25,64

Întrebarea a patra din chestionar urmăreşte să se obţină informaţiile referitoare la ocuparea anterioară a unui loc de muncă de către cei intervievaţi.

Structura intervievaţilorDupă răspunsurile privind ocuparea anterioară a unui loc de muncă

Tabel nr.4. Grafic nr.4Figură 4

Variante de răspuns

Număr persoa

ne%

0

20

40

60

80

Structura intervievaţilor după ocuparea anterioară a unui loc de muncă

% 33,33 4,77 61,9

am mai

lucrat o

am avut mai

multe joburi

Nu am mai

lucrat

Da, am mai lucrat o singură dată

7 33,33

Da, am avut mai multe joburi

1 4,77

Nu am mai lucrat niciodată

13 61,9

Dacă numai 4,77% dintre cei chestionaţi au avut mai multe joburi, în urma anchetei au fost înregistrate 61,9% răspunsuri ale celor care nu au avut un job niciodată, ceea ce au permis că dintre cei intervievaţi 33,33% să revină celor care au mai lucrat o singură dată.

Un răspuns afirmativ în ceea ce priveşte o ocupare anterioară a unui loc de muncă a favorizat introducerea unei întrebări care vizează timpul cât a durat căutarea primului job şi care a condus la stabilirea unei alte structuri cu prezentate în tabel nr.5, grafic nr.5.

Structura intervievaţilor după răspunsurile privind timpul de căutare al primului jobTabel nr.5 Grafic nr.5

Figură 5

Variante de răspuns

Număr persoan

e%

Page 24: Raicu Ionut Daniel

Structura intervievaţilor după timpul de căutare al primului job

Între 1 şi 3 luni75%

Mai puţin de o lună

25%

Mai puţin de o lună

2 25

Între 1 şi 3 luni 6 75

Între 3 luni şi 1 an

- -

Peste 1 an - -

Structura intervievaţilor după răspunsurile privind timpul de căutare al primului job plasează majoritatea răspunsurilor în direcţia unei căutării unui loc de muncă plasat între 1 şi 3 luni, spre deosebire de cei 25% care şi-au găsit de lucru în mai puţin de o lună.

Gradul de mulţumire al actualului loc de muncă este evidenţiat prin răspunsurile înregistrate la întrebarea a şasea, a cărei structuri apare în tabel nr.6, grafic nr.6.

Structura intervievaţilor după răspunsurileGradului de mulţumire privind actualul loc de muncăTabel nr.6 Grafic nr.6

Figură 6

Variante de răspuns

Număr persoan

e%

Structura intervievaţilor după gradul de multumire privind actualul loc de muncă

25,00%

62,50%

12,50% Foartemulţumit

Destul demulţumit

Destul denemulţumit

Foarte mulţumit 2 25,00

Destul de mulţumit

5 62,50

Destul de nemulţumit

1 12,50

Foarte nemulţumit

- -

Majoritatea persoanelor chestionate (62,50%) sunt destul de mulţumite de actualul loc de muncă, în timp ce numai 12,50% sunt nemulţumite de acesta.

Problematica principală a studiului s-a stabilit în jurul activităţii Biroului de Marketing, Consiliere şi Orientare în Carieră, deci întrebările încep să se orienteze mai mult în această direcţie.

Astfel, este abordat aspectul unei angajări după o discuţie cu consultanţii Centrului printr-o întrebare ce vizează această problematică. Pe baza răspunsurilor înregistrate s-a stabilit o structură pentru care 85,71% revin celor care au apelat la acest Birou, restul de 14,29% ne abordându-l (tabel nr.7, grafic nr.7).

Page 25: Raicu Ionut Daniel

ANEXE:

ANEXA NR. 1Model de interpretare a testelor de personalitateTabel nr. 1Dimensiuni ale personalităţii

Extraversie Agreabilitate ConştiinciozitateInstabilitate emoţională

Deschidere către domenii

Cordialitate

Încredere Competenţă Anxietate Imaginaţie

Siguranţa de sine

X Loialitate Ordine Agresivitate Esteticului

Activitate X Altruism X Simţ al datoriei

Depresie Sentimentelor

Căutarea senzaţiilor

Colaborare

X Dorinţa de reuşită

X Centrare pe sine

X Acţiunii

Emoţii pozitive

Modestie Autodisciplină

Impusivitate Ideilor X

Atenţie faţă de ceilalţi

Reflecţie X Vulnerabilitate

Valorilor X

Observaţii: trăsăturile marcate reprezintă caracteristici definitorii ale personalităţii subiectului investigat.

Modelul de realizare al unui profil ocupaţionalTabelul nr. 2Domeniul ocupaţional :Denumirea postului :Descrierea ocupaţiei :Instrumente de lucru :Atribuţii şi responsabilităţi :Program de lucru :Mediu de activitate :Situaţii de risc :Cerinţe de exercitare (medicale, fizice, psihice) :Dinamica ocupaţiei pe piaţa muncii :Ocupaţii înrudite, specializări :Informaţii suplimentare :Deprinderi transferabile :

Page 26: Raicu Ionut Daniel

Cunoştinţe solicitate :Economice

% IT % Administrative

% Alte cerinţe

%

Page 27: Raicu Ionut Daniel

ANEXA nr. 2

Chestionar1. Sunteţi absolvent (ă)?

o Da

o Nu, sunt încă student (ă)

o Nu sunt student (ă) şi nu am absolvit nici o facultate2. De ce aţi apelat la Centrul de Marketing, Consiliere şi Orientare în Carieră?

o Pentru a mă informa despre piaţă muncii şi oportunităţile de angajare

o În vederea evaluării psihologice

o Pentru a primi consultanţă în vederea alegerii unei facultăţi

o Pentru stabilirea profilului de personalitate potrivit unei anumite orientări profesionale

o Pentru a primi consultanţă în vederea construirii şi dezvoltării planului personalizat de carieră3. Ce fel de job urmăriţi?

o Part-Time

o Full-Time

o Sezonier

o Stagiu de practică4. Aţi mai avut un loc de muncă până acum?

o Da, am mai lucrat o singură dată

o Da, am avut mai multe job-uri

o Nu am mai lucrat niciodată5. Dacă aţi răspuns afirmativ la întrebarea precedentă, vă rugăm să precizaţi cât timp aţi căutat

până aţi obţinut primul job?

o Mai puţin de o lună

o Între 1 şi 3 luni

o Între 3 luni şi 1 an

o Peste 1 an6. Sunteţi mulţumit de actualul loc de muncă?

o Foarte mulţumit

o Destul de mulţumit

o Destul de nemulţumit

o Foarte mulţumit7. Aţi reuşit să obţineţi un job după ce aţi discutat cu consultanţii Centrului?

o Da

o Nu8. Dacă aţi răspuns afirmativ la întrebarea precedentă, vă rugăm să precizaţi în cât timp de la

discuţia cu consultanţii Centrului aţi obţinut job-ul respectiv?

o Mai puţin de o lună

o Între 1 şi 3 luni

Page 28: Raicu Ionut Daniel

o Între 3 luni şi 1 an

o Peste 1 an9. Cât de mulţumit (ă) sunteţi de job-ul obţinut?

o Foarte mulţumit

o Destul de mulţumit

o Destul de nemulţumit

o Foarte nemulţumit10. Dacă în prezent aveţi un loc de muncă, vă rugăm să precizaţi tipul acestuia!

o Stagiu de practică

o Entry-level

o Low-management

o Middle-management

o Top-management11. Cum a evoluat cariera dumneavoastră după ce aţi beneficiat de serviciile centrului?

o Pozitiv

o Negativ

o Nu am sesizat nici o schimbare12. Cum aţi aflat de centrul de Marketing?

o De la prieteni

o De la profesori

o De pe Internet

o Din reviste, broşuri sau alte publicaţii tipărite

o Prin intermediul unor evenimente la care centrul a fost prezent

o Din alte surse (vă rugăm să precizaţi în câmpul de mai jos)13. Cum apreciaţi activitatea de ansamblu a centrului de Marketing?

o Excepţională

o Bună

o Satisfăcătoare

o Nesatisfăcătoare14. Cât de mult v-au ajutat informaţiile obţinute?

o Foarte mult

o Destul de mult

o Puţin

o Nu mi-au fost de folos15. Veţi mai apela la serviciile centrului de Marketing şi consiliere în carieră?

o Da

o Nu

o Nu ştiu

Page 29: Raicu Ionut Daniel

ANEXA nr. 3Centralizarea rezultatelor chestionarului pentru analiza activităţii Biroului de Marketing, Consiliere şi Orientare în Carieră

1. Sunteţi absolvent (ă)

Da

Nu, sunt încă studentă

Nu sunt student (ă) şi nici nu am absolvit nici o facultate

Biroul de Marketing

3 12 6

2. De ce aţi apelat la centrul de consiliere şi orientare în carieră ?

Pentru a mă informa despre piaţa muncii şi oportunităţile de angajare

În vederea evaluării psihologice

Pentru a primi consultanţă în vederea alegerii unei facultăţi

Pentru stabilirea profilului de personalitate potrivit unei anumite orientări profesionale

Pentru a primi consultanţă în vederea construirii şi dezvoltării planului personalizat de carieră

Pentru alte motive

Biroul de Marketing

15 2 6 3 3

3. Ce fel de job urmăriţi ?

Part-TimeFull-Time

SezonierStagiu de practică

Biroul de Marketing

16 6 7 10

4. Aţi mai avut un loc de muncă până acum ?

Da, am mai lucrat o singură dată

Da, am avut mai multe joburi

Nu am mai lucrat niciodată

Biroul de Marketing

7 1 13

5. Dacă aţi răspuns

Mai puţin de o lună

Între 1 şi 3 luni

Între 3 luni şi 1

Peste 1 an

Page 30: Raicu Ionut Daniel

afirmativ la întrebarea precedentă, vă rugăm să precizaţi cât timp aţi căutat până aţi obţinut primul job ?

an

Biroul de Marketing

2 6

6. Sunteţi mulţumit de actualul loc de muncă ?

Foarte mulţumit

Destul de mulţumit

Destul de nemulţumit

Foarte nemulţumit

Biroul de Marketing

2 5 1

7. Aţi reuşit să obţineţi un job după ce aţi discutat cu consultanţii noştri ?

Da Nu

Biroul de Marketing

18 3

8. Dacă aţi răspuns afirmativ la întrebarea precedentă, vă rugăm să precizaţi în cât timp de la discuţia cu consultanţii centrului aţi obţinut job-ul respectiv

Mai puţin de o lună

Între 1 şi 3 luni

Între 3 luni şi 1 an

Peste 1 an

Biroul de Marketing

17 1

9. Cât de mulţumit (ă) sunteţi de job-ul obţinut ?

Foarte mulţumit

Destul de mulţumit

Destul de nemulţumit

Foarte nemulţumit

Biroul de marketing

16 2

10. Dacă în prezent aveţi

Stagiu de practică

Entry-level

Low-managem

Middle-management

Top-management

Page 31: Raicu Ionut Daniel

un loc de muncă, vă rugăm să precizaţi tipul acestuia !

ent

Biroul de Marketing

5 15

11. Cum a evoluat cariera dumneavoastră după ce aţi beneficiat de serviciile noastre ?

Pozitiv Negativ

Nu am sesizat nici o schimbare

Biroul de Marketing

18 3

12. Cum aţi aflat de centrul de marketing şi consiliere ?

De la prieteni

De la profesori

De pe Internet

Din reviste, broşuri sau alte publicaţii tipărite

Prin intermediul unor evenimente la care centrul a fost prezent

Din alte surse

Biroul de Marketing

2 7 9 3

13. Cum apreciaţi activitatea de ansamblu a centrului de consiliere şi dezvoltare în carieră ?

Excepţională

BunăSatisfăcătoare

Nesatisfăcătoare

Biroul de Marketing

5 16 1

Page 32: Raicu Ionut Daniel

ANEXA nr. 4

BIROUL DE MARKETING, CONSILIERE ŞI ORIENTARE ÎN CARIERĂ

ORGANIGRAMĂ NOUĂ

- PROPUNERE -

BIROU SENAT

ŞEF BIROU

PSIHO-SOCIOLOG

SECRETARĂ

- C.S.I.E.

- C.I.G.

CONSULTANŢI

- ADMINISTRAREA AFACERILOR

- COMERŢ

Page 33: Raicu Ionut Daniel

BibliographyIacob CATOIU-coordonator, C. B. (2002). Cercetari de Marketing. Bucureşti: Editura Uranus.

Virgil ADASCALITEI, C. B. ( 2002). Marketing Ediţia III. Bucuresti: Editura Uranus.

Figură 1................................................................................................................................................................21Figură 2................................................................................................................................................................22Figură 3................................................................................................................................................................23Figură 4................................................................................................................................................................23Figură 5................................................................................................................................................................24Figură 6................................................................................................................................................................24

Cercetarea, 5cooperare, 4funcţionale, 4

ierarhice, 4marketing, 3

- ADMINISTRAREA AFACERILOR

- COMERŢ