Diagnoza comunei Costesti judetul ValceaOdata cu aderarea Romaniei la UE comform primului din cele zece puncte ale Declaratiei de la Cork,elaborate in anul 1996 in care se mentioneaza ca : Dezvoltarea rurala trebuie sa aiba prioritate intre programele UE, sa devina un principiu de baza a politicii acesteia, comunitatile rurale din tara noastra trebuie sa evolueze sub aspectul calitativ al vietii,al mentalitatii privind actul de productie si de consum si chiar a constiintei umane. Orice proiect destinat punerii in opera a obiectivelor de dezvoltare rurala trebuie sa cuprinda pe langa alte elemente ( proiect tehnic,economic financiar,administrativ) si analiza situatiei actuale a comunei respective. Pentru a avea o imagine reala asupra unei comunitati rurale, trebuie cunoscut printre multe alte aspecte caracteristicile socio-economice, potentialul agricol, industrial,cultural,de turism, resurse principale etc. Acest lucru se poate realiza printr-o analiza cat mai corecta a tuturor indicatorilor socioeconomici, administrativi, geografici etc. Folosind metoda SWOT , care are opt criterii comlexe de analiza, impartite la randul lor in alte 38 de subcriterii, se face analiza diagnostic a comunei Costesti judetul Valcea.

0. Administrativ0.1 Teritoriul administrativ al comunei Costesti cuprinde patru sate Costeti, Bistria, Pietreni, Vratici , iar reedina este satul Costeti. Aici se gsesc dispensarul uman Costeti, postul de poliie o banc, pota. Are ca vecini, spre nord, est i sud, comunele: Mlaia, Brbteti, Pietrari, Tomani, iar la vest, oraul Horezu. 0.2. Suprafaa comunei totalizeaz 10.921 ha - din care intravilanul reprezint 515 ha, iar popualia stabil, in 2007, numra 3.571 locuitori. 0.3. Istoric Localitatea Costeti, aa cum arat mrturiile arheologice este locuit de milenii, de circa 10.000 ani. Din punct de vedere istoric comuna Costesti este datata de la 1494 ,odata cu prima atestare documentara in Hrisovul de danie - 16 martie 1494 apartinand lui Vlad Voda Calugarul. Alta atestare documentara vine de la un hrisov emis de Neagoe Basarab din 11 octombrie 1512. Pe teritoriul comunei Costeti se afl o serie de monumente istorice de o importan deosebit privind cultura i civilizaia romneasc: Manastirea Bistrita izvor de nelepciune (1494), Manastirea Arnota (1634), schitul Papusa (sec XVI), biserica din Peter (1633), biserica "Sfinii ngeri" (secolul XVII), biserica Peri (1689), biserica Ciorobeti (1750), biserica Grueu (1801), biserica Grmeti (1664), biserica "44 de izvoare" (1701).De asemeni se mai poate vedea mestria oamenilor locului, a

cioplitorilor n piatr oglindit de Crucea de piatr la mormntul nvtorului Dumitru Tnsescu (1755) i Podul reginei Maria i cele dou cruci spate n stnc (1914 1920). Dea lungul timpului, comuna Costeti a avut un rol teritorial important: plai, plas, organizatoarea unor trguri zonale tradiionale.

1. Pozitionare geografica, relief1.1. Comuna Costeti se afl situat n partea de nord-vest a Judeului Vlcea, dezvoltat de-a lungul praielor Bistria i Costeti, la poalele Munilor Cpnii. Relieful comunei Costeti este alcatuit dintr-o zona depresionara,dealuri cu coaste,vai si munte.Partea sudica a localitatii in care se afla zona depresionara este alcatuita din mica depresiune Costesti-Horezu.Spre nord zona este este dominata de formele montane,alcatuite din versantii sudici ai Muntilor Capatana.Spre apus de cursul raului Bistria se ridica culmile dealurilor Dragoaia, Neagota si Vratici, iar la rasarit de paraul Costeti coboara de sub masivul Buila dealurile:Albina, Glavoci si Dealul Costestilor.In muntii din nordul comunei se afla numeroase pesteri spate in roca calcaroasa.Cea mai importanta este Petera Sfantului Grigore, numita si Pestera Liliecilor,situata in zona Cheilor Bistria.Despre cheile Bistria se afirma ca sunt cele mai inguste chei din tara.La iesirea paraului Pietreni din munte se afla cheile Pietrenilor(Carligele).Clima este blanda cu variatiuni, cu ierni destul de moderate, fara viscole puternice.Clima este temperat-continentala,cu veri scurte si ierni lungi.Apele comunei sunt Bistria si Pietreni si sunt despartite de relieful montan, deluros si depresionar.Bistrita, dup ce parcurghe 50 km se varsa in raul Olt, in zona localitatii Babeni. 1.2. Din punct de vedere geomorfologic, partea locuit a localitii ocup n cea mai mare parte arealul depresionar de la poalele Munilor Cpnii (410 645 m altitudine), dar teritoriul administrativ se extinde pn n creasta principal a masivului montan, la circa 1979 m altitudine (Vf. Zmeuretu). Este parte component a Depresiunii Horezu, o depresiune submontan desfurat ntre Dealul Costetilor la est i Dealul Milostea la vest i nchis spre sud de Mgura Sltiorului (768,7 m alt.) 1.3. Comuna Costeti se ntinde pe o suprafa relativ mare, din care circa 2/3 este zon montan i 1/3 zon submontan. Ca urmare, 8.499 ha sunt acoperite de pdure foioase, conifere, 520 ha reprezint pune, 556 ha sunt acoperite de fnee, 309 ha sunt livezi de pomi fructiferi i doar 665 ha este teren arabil. n aceast situaie, creterea animalelor a fost i rmne una din ocupaiile de baz ale locuitorilor comunei. 1.2. Zone naturale protejate Formele de relief submontan i montan, avnd ca suport o structur geologic complex, dispus n trepte de altitudine, mbogesc aspectul peisagistic al zonei i creeaz oportuniti pentru turismul de odihn i recreere. 1.2.1. Principalele categorii de zone protejate Importana tiinific (geologic, geomorfologic, botanic i forestier) a Masivului Buila Vnturaria a determinat declararea acestuia ca Parc Naional. Pe seama masivului calcaros Buila Vnturaria au aprut forme de relief carstic, unele dintre ele fiind obiective turistice de patrimoniu excepional, nscrise n Legea nr. 5 / 2000:

-Complexul carstic Cheile Bistriei (600 m lungime), cele mai nguste chei n calcare din Romnia, sunt spate de Prul Bistria n versanii abrupi, calcaroi, ai Masivului Buila Vnturaria; n pereii aproape verticali ai cheilor exist numeroase guri de peter, iar la nivelul ntregului masiv se ntlnesc exemplare rare, endemice, de flor i faun, favorizate fiind de influenele submediteraneene, specifice zonei sud-vestice a Carpailor; reprezentative n zon sunt pdurile de castani comestibili care ocup suprafee extinse pe rama sudic calcaroas; -Petera Liliecilor face parte din Complexul carstic Cheile Bistriei, este situat n versantul drept al cheilor, n zona cea mai ngust a acestora; a fost spat de apele rului Bistria la o altitudine de 850 m, suspendat la 30 m deasupra cotei de nivel a drumului forestier care nsoete cheile. Importana speologic deosebit a acesteia, dat de colonia de lilieci pe care o adpostete (de unde i denumirea atribuit peterii), este completat de obiectivele decult amenajate de ctre clugrii Mnstirii Bistria, de-a lungul secolelor de restrite: dou bisericue, adevrate bijuterii ale artei religioase medievale (cu hramurile Intrarea n Biseric - datat ante 1633 i Sf. ngeri - 1782) i o cript spat de clugrii mnstirii, n care s-au pstrat Moatele Sfntului Grigore Decapolitul, n perioadele invaziilor turceti, motiv pentru care, petera mai este cunoscut i sub numele de Petera Sfntului Grigore Decapolitul. Iniial, petera a funcionat ca vatr de sihstrie a pustnicilor de pe valea Bistriei, ulterior a devenit locul de salvare a tezaurului Sfintei Mnstiri a Bistriei, aflat la ieirea din chei. Lungimea galeriei subterane este mic (doar 250 m), nu are formaiuni stalagmitice i stalactitice, dar este important prin prezena coloniei de lilieci, i a patrimoniu de cult, unic n Romnia, ca mod de prezentare i valoare. Petera este obiectiv turistic de patrimoniu cu valoare excepional, nscris n Legea nr. 5 / 2000; -Muzeul Trovanilor - Costeti (rezervaia natural de interes interes naional, de valoare excepional), prezint un interes tiinific i turistic deosebit. Trovanii de aici, concreiuni grezoase uriae, cu aspect zoomorf, au dimensiuni metrice (cele mai mari de peteritoriul Romniei), sunt formate n nisipuri de vrst Meoian. Mrimea, formele variate i expresive ale trovanilor de la Costeti creeaz privitorului senzaia unei inedite galerii de sculptur n aer liber; 1.3. Factori de risc natural 1.3.1.Ponderea zonelor supuse factorilor de risc natural Unicitatea i valoarea unor elemente ale biodiversitii sau fenomene naturale geologice cu valoare tiinific, a determinat includerea n categoria arii protejate, n conformitate cu Legea nr. 5/2000, a obiectivelor: - Masivului Buila - Vnturaria, constituit n Parcul Naional BuilaVnturaria (rezervaie complex, suprafaa 4.186 ha), din care o bun parte se afl pe teritoriul administrativ al comunei Costeti; --Petera Liliecilor, monument natural (rezervaie complex, suprafaa 1 ha). Unicitatea i valoarea unor elemente ale biodiversitii sau fenomene naturale geologice cu valoare tiinific, a determinat includerea n categoria arii protejate, n conformitate cu Legea nr. 5/2000, a obiectivelor: - Masivului Buila - Vnturaria, constituit n Parcul Naional BuilaVnturaria (rezervaie complex, suprafaa 4.186 ha), din care o bun parte se afl pe teritoriul administrativ al comunei Costeti; --Petera Liliecilor, monument natural (rezervaie complex, suprafaa 1 ha).

2. Demografie

2.1.1 Populatie Dupa anul 1990, datorita scaderii sporului natural, populatia s- a redus, ajungand in 2007 un numar de 3571 de locuitori.Majoritatea locuitorilor care lucrau in orase erau navetisti deci intoarcerea acasa prin pierderea locurilor de munca nu a influentat numarul de locuitori.

Populaia dup sexe Total Masculin Feminin

Populaie total 0-14 3571 659 1735 371 1836 288

15-18 355 198 157

19-23 196 109 87

24-50 1542 762 780

51-60 239 113 126

Peste 60 ani 580 280 300

2.2.Densitatea 2.2.1.Densitatea este de 32.7 loc / km. 2.3.1.Evolutia populatiei in perioada 1997 - 2004 1997 3563 1998 3546 1999 3532 2000 3545 2001 3532 2002 2003 2004 3555 3538 3496

2.4. Factorii de crestere a populatiei 1996-2004 2.4.1. Rata medie a natalitatii 10/ 1000 loc 2.4.2 Rata medie a mortalitatii 15/1000 loc

Anul 2004 2003 2002 2001 2000 1999 1998 1997 1996

Natalitate 27 27 30 25 41 37 52 39 41

Mortalitate 73 56 50 42 53 54 55 47 53

2.4.3. rata medie a migratiei

Migratia de lunga durata a populatiei comunei Costesti Populaie 1992 Localitate componenta /sat stabil Plecat Costesti Varatici Bistrita Pietreni Total 1627 470 1323 720 4149 4 2 2 1 9 Populaie 2002 stabil 1501 448 1002 627 3681 plecat 51 12 24 6 93

Nr. crt.

2.4.4.Sporul mediu al populatiei este de -5/1000 loc. 2.5.1.indicile de imbatranire al populatiei este de 0,89 2.6 Inoirea fortei de munca 2.6.1 Indicile de innoire a fortei de munca 0.43

3. Economic3.1. Potentialul agricol 3.1.1.Structura fondului funciar Din cele 10921 ha, 515 sunt situate intravilan , 8.499 ha sunt acoperite de pdure foioase si conifere,din care proprietate privata : populatie 56 ha ;manastirea Bistrita 26 ha ;12 ha primaria Costesti iar restul in proprietatea Directiei silvice Vlcea ; 520 ha reprezint pune din care primaria detine 265ha ; 97 ha manastirea Arnota iar restul propritate privata populatie. - 556 ha sunt acoperite de fnee,din care Manastirea Bistrita are 106 ha ,Manastirea Arnota 56 ha iar restul este propritate privata a populatiei. - 309 ha sunt livezi de pomi fructiferi din care 84 ha Manastirea Bistrita,iar restul propritate privata populatie - 665 ha este teren arabil din care 2 ha Manastirea Bistrita iar restul de 663 proprietate privata populatie. -372 ha curti constructii. Exploatatiile agricole sunt individuale neexistand asociatii agricole. 3.1.2.Principalele culturi sunt porumbul si cartofii. Veniturile din agricultura pot fi luate in considerare prin prisma consumului propriu a produselor rezultate din activitatile agricole. 3.1.5. teren agricol / locuitor = 0,25 ha

3.1.6 Efective de animale 3.1.7. Structura efectivelor de animale: Vite 876 Porci -622 Ovine -1243 Pasari -9800 3.1.8. Densitatea animalelor este de 113 animale / 100 ha (nu au fost luate in calcul suprafetele inpadurite). 3.2.Potentialul forestier 3.2.1. Suprafata forestiera / locuitor este de 2,4 ha 3.2.2.Repartizarea padurilor dupa forma de proprietate: Total suprafata impadurita 8499 ha 12 ha Primaria Costesti 26 ha - Manastirea Bistrita 56 ha Populatie 8405 ha - ROMSILVA 3.3. Potentialul turistic 3.3.1. Numarul gospodariilor adecvate pentru turism este de 38 3.3.2. Nu exista chemping sau sat de vacanta 3.3.3. Numarul locurilor de cazare este repartizat astfel: Pensiuni 3 margarete 26 locuri Pensiuni 2 margarete 25 locuri Manastirea Bistrita 30 locuri Manastirea Arnota -- 30 locuri Total renoveaza. 111 locuri , la care se pot adauga inca 20 locuri din stabilimentul balnear daca se

3.4. Potential industrial

3.4.1. Gradul de complexitate a activitatii industriale Activitatea economic principal n cadrul comunei este legat de exploatarea resurselor naturale calcarul i masa lemnoas. Comuna Costeti a cunoscut o crestere economica incepand cu anii 60, poate si datorita Carierei de calcar.Exploatarea calcarului este o veche ocupatie a locuitorilor acestei comune. In 1851 se fabricau peste 200 000 ocale de var in satul Bistria.Construirea si punerea in functiune a Uzinei de Soda Govora va insemna si inceputul exploatarii pe scara industriala a calcarului in Costeti. Bolovanii urmati in urma exploziilor sunt incarcati de excavatoare rusesti de mare putere, sunt carati cu masinile la siloz si de acolo cu carucioarele tip gondola la inceput, iar acum cu banda pana la depozitul din satul Bistria, de unde trenurile cara la Govora sort mic de piatra (40-80 mm, 80-160 mm). In prezent mai lucreaza aici aproximativ 220 de muncitori. 3.4.2. Prelucrarea produselor agricole In comuna Costesti exista o brutarie cu o capacitate de 5000 paini pe zi ,o parte din aceasta cantitate este comercializata si in localitatile invecinate (ex. Horezu). 3.4.3. Numarul agentilor economici In comuna Costesti functioneaza in prezent un numar de 23 societati comerciale , avand ca activitate exploatarea calcarului , a lemnului, comertul, ateliere mestesugaresti,servicii,etc 3.4.4. Numarul de intreprinderi in functiune este de 6,5/1000 locuitori

3.5. Potentialul exploatatiei agricole3.5.1. Suprafata medie a exploatatiei individuale este de 0,25 ha /locuitor 3.5.2. Exploatatiile agricole sunt individuale neexistand asociatii agricole. Veniturile din agricultura pot fi luate in considerare prin prisma consumului propriu a produselor rezultate din activitatile agricole. 3.6. Strucurile de proprietate 3.6.1. Ponderea suprafetei agricole private in totalul suprafetei agricole este de 87 % 3.7. Gradul de ocupare a populatiei 3.7.1 Populatia activa ocupata este de 554 /1000 locuitori 3.7.2. Populatia activa in agricultura este de 153 locuitori /100 ha teren agricol 3.7.3.Rata somajului este de 3,4% (121 someri) 3.8. Diversificarea activitatilor economice

3.8.1. Ponderea populatiei active neagricole in totalul populatiei active este de 486 locuitori 24,5% 3.8.2. Structura fortei de munca pe tipuri de activitati economice - industrie - servicii - invatamant - sanatate - comert - administratie - turism 268 16 24 10 32 20 23

4. Locuire4.1. Suprafata locuibila 4.1.1. Suprafata locuibila / locuitor 4.1.2. Suprafata medie a locuintei 4.1.3.Numarul de camere pe locuinta 4.1.4. Suprafata medie pe camera 4.2. Materiale de constructie 4.2.1. Ponderea locuintelor realizate din materiale durabile 4.3. Vechimea cladirilor 4.3.1..Ponderea locuintelor cu o vechime mai mica de 25 30 ani 4.4. Locuinte noi 4.4.1.Ponderea locuintelor noi cu o vechime mai mica de 5 ani 9% (123 locuinte) 45% (617 locuinte) 85 % ( 1166 locuinte) 41160 mp ( 1372 locuinte x 50 mp ) 11,5 mp / locuitor 50 mp 3 camere 10 mp

4.5. Dotarea locuintelor cu instalatii de apa

4.5.1.Ponderea locuintelor cu instalatii de apa in interior

32,5%

( 446 locuinte )

5. Echiparea tehnica a locuintei5.1. Alimentarea cu apa in sistem centralizat 5.1.1. Apa potabila distribuita consumatorilor 5.2. Alimentare cu energie electrica 5.2.1.Gradul de electrificare a gospodariilor din teritoriul comunei Costesti 100% (1204 gospodarii cu 1372 locuinte) 5.3. Nu exista retea de gaze naturale 5.4. Racordarea la retele telefonice 5.4.1.Gradul de racordare a gospodariilor la reteaua telefonica . Comuna dispune de telefonie fixa pe cablu optic ,racordata la centrala digitala cu o capacitate de 504 posturi instalate si cu posibilitati de extindere.Sistemul de telecomunicatii ofera si 3 serevicii pentru telefonia mobila GSM, la care sunt conectati un numar de aproximativ 800 da abonati. 5.5. Accesul la caile de transport 5.5.1. Accesul la reteaua rutiera Poziia localitii n raport cu DN 67, important cale rutier de acces i existena de resurse naturale locale, a permis i favorizat dezvoltarea infrastructurii i a utilitilor de baz. Infrastructura general existent n localitate: - comuna este traversat spre partea sa sudic de artera rutier DN 67 (E 81 / Rm. Vlcea Costeti Horezu Tg. Jiu Motru Drobeta Tr. Severin / E 70), pe circa 1,5 km; - DJ 646 (Bbeni Tomani DN 67 / Costeti Mnstirea Bistria Mnstirea Arnota), traverseaz comuna pe circa 9 km, aproximativ pe direcia N-S, urmrind cursul rului Bistria; - DJ 646A (Costeti - centrul localitii Pietreni, urmeaz cursul prului Costeti Brbteti Stoeneti / DN 67); - Dc 148 (Bogdneti / DN 67- Rovine / DN 67), de circa 2 km; - Dc 148A (Bogdneti / DN 67 Costeti / DJ 646), de circa 2 km; calea ferat industrial cu ecartament ngust, cu traseul Bistria Costeti Tomani Bbeni Govara, alimenteaz Uzinele de Sod Govora cu piatr de calcar. 102 mc / loc / an

5.5.2 Numarul de autoturisme :

40 autoturisme / 1000 locuitori.

6. Sociale6.1.Sanatate 6.1.1.In comuna Costesti functioneaza un dispensar comunal cu 3 medici de familie si un ,medic stomatolog. Fiecarui medic de familie ii revine 1190 de locuitori ( 1190 locuit. / medic) 6.1.2. La dispensarul din comuna isi desfasoara activitatea 4 asistente medicale 893 locuit. / cadru medical mediu 6.2. Invatamant 6.2.1. Numarul de elevi care revine unui cadru didactic este de 18 ( 18 elevi / cadru didactic) Pe raza comunei Costesti mai functioneaza trei scoli: La Costesti scoala cu clasele I - VIII Ferigile sunt utilizate cele 10 Sali de clasa , dispunand si de un laborator de biologie, cabinet de matematica, laborator de fizica-chimie si unul de informatica. La Pietreni se utilizeaza numai doua sali de clasa ,alte sapte nefiind ocupate din cauza scaderii populatiei in acest sat. La Bistrita sunt ocupate cele patru sali de clasa ale colii primare. 6.2.2. media claselor absolvite de locuitorii comunei este 8,4 clase absolvite / locuitor cu varsta peste 18 ani. 6.3. Comunicare 6.3.1.Numarul abonamentelor TV este de 1040. 6.4.Mortalitate infantila 6.4.1 In perioada 1996 2007 rata mortalitatii infantile a fost de 3 .

7. Ecologie7.1. Aer 7.1.1. Nu s-au inregistrat depasiri ale limitelor maxime admise a substantelor poluante. 7.2. Apa

7.2.1.Calitatea apei : nu s-au inregistrat depasiri a LMA in apa potabila 7.2.2 Ponderea apelor reziduale reconditionate In localitatea Costesti exista o reea de canalizare: exist n centrul civic, cu o lungime de 800 m deservete instituiile publice, unitile de cooperaie; mai dispun de reea de canalizare proprie Centrul de plasament nr. 11 Bistria, Mnstirea Bistria i blocurile de locuine ale sectorului de exploatare a calcarului; gospodriile individuale au fose septice vidanjabile; - staiile de epurare existente, una la Centrul de plasament nr. 11 Bistria i una n centrul civic satul Costeti, realizeaz doar un proces de decantare mecanic a apelor menajere, fr a le trata i biologic;