DIACONIA AN V, NR. 8/ 2019 · 2020. 1. 3. · diaconia an v, nr. 8/ 2019 revista asociaŢiei...

DIACONIAAN V, NR. 8/ 2019

REVISTA ASOCIAŢIEI PROFESORILOR DERELIGIE

“SF. PARASCHIVA” BACĂUISSN–L 2458-1011

I u l i e 2 0 1 9

Editura Casa Corpului Didactic Bacău

DIN CUPRINS: SCRISOAREA DESCHISĂ DESPRE “EDUCAŢIA CARE NE UNEŞTE” CONSILIEREA PASTORAL – DUHOVNICEASCĂ, ACTIVITATE NECESARĂ ÎN PASTORAȚIE ȘI EDUCAȚIE CĂSĂTORIA ŞI MENIREA EI ÎN LUMINA REVELAŢIEI BIBLICE VECHITESTAMENTARE ORIGENE ŞI EVAGRIE PONTICUL MUZEUL SATULUI – MODALITATE DE PĂSTRARE A TRADIȚIILOR LOCALE CONCURSUL APRB „BISERICA NEAMULUI MEU” BUNĂ PRACTICĂ ÎN INTEGRAREA COPIILOR CU CES BUNA VESTIRE, ZI CU TRADIȚIE LA TG. OCNA ERUDIȚIE ȘI BUCURIE DUHOVNICEASCĂ ÎN CADRUL OLIMPIADEI JUDEȚENE DE RELIGIE SFÂNTA CRUCE – ÎNȚELESURI ALE DARULUI DIN IUBIRE AL SFINTEI TREIMI O PAGINĂ DE CREDINŢĂ ŞI ISTORIE ȘTEFAN AL MOLDOVEI, VOIEVOD EUROPEAN PROIECT EDUCAŢIONAL ÎN PARTENERIAT “SATUL ROMÂNESC- VATRA A BISERICII ROMÂNESTI” “AMPRENTA TRECUTULUI ASUPRA VIITORULUI – LUMINĂ PENTRU EROI” ZIUA EROILOR Campania ”Autismul NU doare, indiferența ta, DA” COPIII DE LA PAROHIA ORTODOXĂ LAZARET AU PARTICIPAT LA UN CONCURS DE BASME ȘI POVEȘTI

ROMÂNEȘTI Proiectul “CU HRISTOS ÎN VACANȚĂ” 25 de ani în slujba Bisericii LIRICĂ CREŞTINĂ

2

REVISTA “DIACONIA”: ASOCIAŢIA PROFESORILOR DE RELIGIE

CUPRINS“DIACONIA” nr. 6

SCRISOAREA DESCHISĂ DESPRE “EDUCAŢIACARE NE UNEŞTE” .................................................... 3 CONSILIEREA PASTORAL – DUHOVNICEASCĂ, ACTIVITATE NECESARĂ ÎN PASTORAȚIE ȘIEDUCAȚIE ……………………….…………………. 4

CĂSĂTORIA ŞI MENIREA EI ÎN LUMINAREVELAŢIEI BIBLICE VECHITESTAMENTARE .6 ORIGENE ŞI EVAGRIE PONTICUL ...................10 MUZEUL SATULUI – MODALITATE DE

PĂSTRARE A TRADIȚIILOR LOCALE ............12 PROIECT DE LECŢIE ...........................................16 CONCURSUL APRB „BISERICA NEAMULUI

MEU” .....................................................................19 BUNĂ PRACTICĂ ÎN INTEGRAREA COPIILORCU CES ..........................................................................20 BUNA VESTIRE, ZI CU TRADIȚIE LA TG.OCNA ..........................................................................21 ERUDIȚIE ȘI BUCURIE DUHOVNICEASCĂ ÎN

CADRUL OLIMPIADEI JUDEȚENE DERELIGIE...................................................................22

SFÂNTA CRUCE – ÎNȚELESURI ALE DARULUIDIN IUBIRE AL SFINTEITREIMI....................................................................23

O PAGINĂ DE CREDINŢĂ ŞI ISTORIE .............26 ȘTEFAN AL MOLDOVEI, VOIEVOD

EUROPEAN.............................................................27 PROIECT EDUCAŢIONAL ÎN PARTENERIAT “SATUL ROMÂNESC- VATRĂ A BISERICII

ROMÂNESTI” .......................................................28“AMPRENTA TRECUTULUI ASUPRA VIITORULUI– LUMINĂ PENTRU EROI” ....................................30 ZIUA EROILOR .........................................................31Campania ”Autismul NU doare, indiferența ta, DA” ..32 CONCURS DE BASME ȘI POVEȘTI ROMÂNEȘTI .......33 Proiectul “CU HRISTOS ÎN VACANȚĂ” ………… 34 25 de ani în slujba Bisericii ……………………….35 ŞCOALA DE VARĂ ……………………………..36 HERMENEUTICĂ CREŞTINĂ………………….37 IMPLICAŢII ALE EDUCAŢIEI RELIGIOASE ...39 LIRICĂ CREŞTINĂ ..........................................40-43

REDACŢIA REVISTEI “DIACONIA”:

[email protected]. Teodora Plăeşu: 0745323184Prof. pr. Cristian Daniel Popa: 0741988813Prof. Elena Vasilica Abageru: 0744529193Prof. Pr. Dr. Adrian Alexandrescu0744894836

3

SCRISOAREA DESCHISĂ DESPRE “EDUCAŢIA CARE NE UNEŞTE”

“SF. PARASCHIVA” BACĂU

Doamnă Ministru,

Subsemnata, Plăeşu Teodora, preşedinte al Asociaţiei Profesorilor de Religie „SfântaParaschiva“ Bacău, vă prezint observațiile pe care membrii Asociației noastre le-au făcut în cadrul

dezbaterii publice privind viziunea sistemică „Educația ne unește”, document pus în dezbatere publică de MinisterulEducației Naționale la data de 29 martie 2019.

În primul rând, avem temerea că aceste dezbateri sunt pur formale și nu veți ține cont de părerile cadrelordidactice și ale părinților, după cum s -a tot întâmplat în cazul celorlalte dezbateri, ca de exemplu, în cazuldezbaterilor pe seama Strategiei Naționale pentru Educație Parentală. În acest sens, reclamăm că valorile și principiileviziunii sunt doar cuvinte frumos înscrise în document, dar fără acoperire practică, pentru că MEN nu facesolidaritate nici cu profesorii, nici cu părinții, iar răspunsul dat de MEN celor 300000 de părinți care au cerut să nu sefacă îndoctrinare de gen în manualele școlare și au refuzat introducerea ideologiei de gen în școala românească esteelocvent în acest sens. Ascunzându-vă după „principiul nediscriminării”, anulați valorile românești, tradiționale,despre care ziceți că le respectați. Poporul român este religios într -o foarte mare majoritate, iar ideologia de gen aduceatingere atât valorilor religioase, indiferent de religie, cât și vieții de familie, pe care ziceți că o aveți ca partener înprocesul educațional.

2. Documentul pus în dezbatere nu definește idealul educațional propus; exprimările sunt prea generale și potpermite introducerea unor practici și ideologii străine neamului românesc și despre care nu ne -am spus părerea. Nuexistă consens politic pentru această viziune și nici acordul partenerilor sociali amintiți în document.

3. Se vorbește în document de aerisirea programelor, iar programele sunt în continuare din ce în ce maistufoase, mai pline de noțiuni pe care elevul trebuie să le învețe, mai multe decât în varianta de programă anterioară,ceea ce demonstrează încă o dată non sensul dezbaterilor.

4. Ca asociație profesională, Asociaţia Profesorilor de Religie „Sfânta Paraschiva“ Bacău se opune desființăriititularizării, pentru că numai așa înțelegem expresia normă didactică pe termen mediu și lung, ca desființare a unuibun social și drept profesional. Atunci când școlile au titulari, putem vorbi de viziunea școlii, de proiecte și tradiții aleșcolii, reflectate în rezultatele longitudinale ale muncii la catedră în aceeași școală. Plimbarea profesorilor prin școliconduce la haos organizațional și bineînțeles, la scăderea eficienței muncii cadrului didactic. Constatăm de ani și anidăruirea pe care oamenii școlii o au și randamentul pe care îl obțin atunci când sunt titulari față de colegii suplinitoricare nu pot fi la fel de dedicați activității într -o școală, în condiția în care ei lucrează în fiecare an în altă școală. Deasemenea, cadrul didactic este o resursă a sistemului de învățământ și trebuie protejată ca orice resursă. Titularizareaoferă și această protejare profesională și socio -emoțională, întrucât cadrele didactice nu sunt roboți, ci oameni carerăspund la stimuli sociali stresanți, precum desființarea titularizării și relativizarea muncii la clasă.

5. Membrii Asociaţiei Profesorilor de Religie „Sfânta Paraschiva“ Bacău se opun obligativitățiiînvățământului de la trei ani până la 18 ani. În primul rând, educația timpurie trebuie să acorde SPRIJIN familiei, nusă devină o obligație. Este foarte important să observăm diferențele între copiii care au fost educați și în familie și îngrădinițe, față de copiii care au venit la școală doar după petrecerea primilor ani în creșe și grădinițe cu programprelungit. În aceste instituții ar fi multe lucruri de îndreptat, precum expunerea prelungită și zilnică la programe tv (dedesene animate), mai mult sau mai puțin violente, care conduce la desensibilizarea copiilor și la educarea religioasăîngreunată. Elevii noștri care au petrecut mai mult timp în familie (părinți, bunici, familia lărgită) au cunoștințereligioase elementare și disponibilitate de a asculta și a se comporta civilizat, fiind mai liniștiți decât elevii care vindin grădinițele cu program prelungit. De asemenea, pentru nevoile socio-economice ale societății noastre, esteimportant ca acei elevi care nu au deprinderi de muncă intelectuală să parcurgă mai degrabă cursurile unor școliprofesionale și să învețe o meserie, care să le acorde inserția pe piața muncii, decât să fie ținuți obligatoriu în școală,unde să sporească numărul elevilor care sunt predispuși la delicvență juvenilă.

6. Suntem de acord cu eliminarea calificativelor la clasele I-III, dar nu suntem de acord ca disciplinele despecialitate să fie predate doar de învățătorul clasei, pentru că este important ca primele noțiuni și deprinderi să fiecorect însușite, ceea ce presupune ca cel care le predă să fie profesor de specialitate: religie, limba engleză, educațiefizică și sport și nicidecum nu suntem de acord cu scoaterea acestor discipline de la clasele I -III, pentru că eficiențastudierii acestor discipline este direct proporțională cu învățarea din cele mai mici clase.

7. Evaluarea profesorilor trebuie să se facă prin evaluarea rezultatelor obținute cu elevii, în funcție despecificul claselor la care predă, și nu prin examinare. Este impropriu ca la 10 ani să fie evaluat în același examen șiun profesor de 30 de ani și unul de 55 de ani, iar profesorul nu este doar o bancă de informații, ci un specialist în

CONTINUARE ÎN PAGINA 26

4

Consilierea, ca demers acţional realizat de preot/psiholog/ consilier, reprezintă un proces specializat desfătuire, susţinere, orientare a persoanelor aflate în difi-cultate, constituind un instrument indispensabil al preotu-lui, psihologului, pedagogului, asistentului social şi a ori-cărei persoane ce posedă o vastă experienţă de viaţă.

Dicţionarul explicativ al limbii române, (1998, p.298) defineşte consilierea ca fiind un proces de sfătuire.Wallis J. (1978, cit. in. Micleuşanu, Cuzneţov, 2015, p. 8)defineşte consilierea ca fiind un dialog în care o persoanăajută pe alta care are dificultăţi semnificative. CercetătorulGustad J. W. consideră consilierea ca fiind un proces deorientare – învăţare care se desfăşoară în spaţiul realităţiicreate între două persoane, cuplu, în care sfătuitorul cucompetenţă în probleme psihologice, oferă clientului săumetode adecvate nevoilor acestuia, în raport cu contextulevenimentelor vieţii, stabilindu-se în acest fel un programpersonal de depăşire a dificultăţilor. Inskipp F. şi John H.(1984) menţionează despre consiliere că este o cale de arelaţiona şi de a răspunde unei alte persoane, pentru caaceasta să fie ajutată să-şi exploreze gândurile, emoţiile şicomportamentul în direcţia câştigării unei înţelegeri desine mai clare şi pentru a învăţa să găsească şi să utilizezepărţile sale mai tari/ resursele, astfel încât să se poată con-frunta cu viaţa mai eficient, luând decizii adecvate şi ac-ţionând coorespunzător (cit. in Micleuşanu, Cuzneţov,2015, pp. 8-9).

Zinaida Micleuşanu şi Larisa Cuzneţov (2015,pp. 9-10) prezintă mai multe tipuri de consiliere:

Consilierea medicală este cea care include proce-sul şi acţiunile referitoare la asigurarea condiţiiloradecvate de creştere şi dezvoltare biofiziologică a organis-mului uman, de menţinere a unei stări optime de funcţion-alitate şi sănătate a acestuia. Consilierea medicală esterealizată de personalul specializat, medici şi asistenţimedicali.

Consilierea socială reprezintă ansamblul demăsuri şi acţiuni de sprijin acordate persoanelor social-vulnerabile. Astfel de probleme sunt de competenţa asis-tenţilor sociali şi intră în responsabilitatea autorităţilorpublice.

Consilierea religioasă reprezintă un sprijin, aju-tor şi îndrumare acordat acelor persoane care necesităasistenţă spirituală, religioasă. Consilierea religioasă esterealizată de preoţi şi consilieri pe probleme teologice.

Consilierea psihologică reprezintă sprijinul şiajutorul acordat acelor persoane care, în anumite momenteale existenţei lor, au dificultăţi în adaptarea la solicitărilevieţii, manifestate prin disfuncţionalităţi şi dezechilibreale structurilor lor de personalitate. Consilierea psi-hologică este realizată de psihologi, consilieri pe prob-leme psihologice şi psihoterapeuţi cu competenţe specific.

Consilierea psihopedagogică este sprijinul,

Prof. Chira Nicolae,Școala Gimnazială Măgirești

ajutorul, orientarea acordată elevilor şi părinţilor acestora,personalului didactic. Consilierea psihopedagogică în me-diul şcolar este realizată de psihologul/ consilierul şcolar,cadrele didactice, iar în mediul familial, aceasta este reali-zată de către părinţi prin intermediul educării, sfătuirii şiorientării propriilor copii.

Consilierea pastorală reprezintă o „slujire acomunităţii credincioase, care are ca scop vindecarea,eliberarea, reconcilierea şi creşterea spirituală apersoanei” (Brusco, 1993, p. 12, cit. in Jurca, 2008, p. 15),având ca zone de referinţă:1. promovarea unei noi viziuni asupra sănătăţii2. atitudinea creştinului în faţa suferinţei3. bolnavul, ca subiect de evanghelizare4. sfere prioritare ale acţiunii pastorale.

Eugen Jurca prezintă câteva calităţi profesionalesemnificative, care i se cer astăzi consilierului/psihoterapeutului/duhovnicului (2008, pp. 76-100): Vocaţie Aptitudine/abilitate/capacitate/talent din înzestrare naturală şi pregătire de specialitate Formare profesională Pregătire psihologică Experienţă personală şi profesionalism dupăcuvintele Avvei Moise: „Este bine să nu ascunzi gânduriletale de Părinţi, dar să nu le destăinui oricui ţi-ar ieşi încale, ci să le vesteşti bătrânilor duhovniceşti, care au daruldeosebirii şi nu celor ce nu-s decât albiţi devreme!” (Filocalia vol. 1, 1947, p. 137, cit. in Jurca, 2008,p. 87). Cultură şi pregătire permanentă – exigenţe actuale de

maximă importanţă Conduită etică Cunoaştere de sine adecvată Acceptarea de sine Maturitate psiho-afectivă/spirituală

De asemenea, enumeră şi câteva calităţi umanenecesare oricărei persoane ce se doreşte a fi îndrumător,sfătuitor: Capacitate de comunicare şi comunicativitate Empatie Capacitate de ascultare Stimă de sine echilibrată Responsabilitate terapeutică/moral-soteriologică Simţul umorului Inteligenţă şi înţelepciune Simţ al observaţiei şi al tratării cu atenţie Răbdare, calm, constanţă, echilibru Discreţie


CONSILIEREA PASTORAL – DUHOVNICEASCĂ,ACTIVITATE NECESARĂ ÎN PASTORAȚIE ȘI EDUCAȚIE

5

Credibilitate, corectitudine, imparţialitateFlexibilitate, înţelegere, îngăduinţăOptimism, simpatie, harismă, o uşoară notăde mister.

Toate acestea, prin împreuna-lucrare aconsilierului cu cel care cere îndrumare, răspundconcomitent ambelor nevoi interioare: umane şi religioase(Jurca, 2008, p. 106).Scopul consilierii/terapiei centrată pe beneficiar este acelade a ajuta individul să se autoevalueze realist, să se simtăliber, autentic, să nu fie obligat să-şi nege sau să-şi defor-meze opiniile şi atitudinile pentru a menţine afecţiuneasau aprecierea persoanelor importante pentru el(Micleuşanu, Cuzneţov, 2015, p. 30).

Stadiile procesului de consiliere, după Gilland B.E., (cit. in Micleuşanu, 2016) sunt:

Cercetarea problemei – consilierul stabilește uncontact cu beneficiarul și obține încredere reciprocă. Estenecesar ca toţi consilierii să asculte și să urmărească atentce spun beneficiarii observând limbajul nonverbal al aces-tora; să manifeste sinceritate, empatie fără ca să recurgă laetichetare sau manipulare

Aprecierea bidimensională a problemei – laacest stadiu consilierul va aprecia problemele beneficiaru-lui, identificând aspectele afective și cele cognitive.Analiza problemelor se realizează până la momentul încare consilierul și beneficiarul ajung la concluzii comuneasupra identificării cauzelor și modului de rezolvare a lor.

Identificarea alternativelor – aici se propun și seanalizează alternativele posibile în rezolvarea problemei.Folosind întrebări, consilierul va stimula beneficiarul săidentifice cât mai multe soluții alternative pe care acesta leconsideră acceptabile.

Planificarea – prevede evaluarea alternativelorpropuse și alcătuirea unui plan de acțiuni, luând înconsiderație resursele beneficiarului, timpul necesar, me-todele etc.

Aplicarea – prevede acționarea în conformitatecu planul prestabilit. Consilierul are misiunea de a stimulabeneficiarul, încurajându-i activitatea și ajutându-l sădepășească posibilele eșecuri și greutăți.

Evaluarea și feedback-ul – la acest stadiu benefi-ciarul împreună cu profesorul consilier evaluează rezul-tatele obținute.

Consilierul vine în sprijinul, ajutorul şi îndru-marea beneficiarului, pentru a învăţa:

să atingă un nivel optim de congruenţă întregândurile, emoţiile şi comportamentele proprii, între ceeace gândeşte, simte şi face;

să se accepte aşa cum este, conştientizându-şicapacităţile şi potenţialităţile (punctele forte), dar şi lim-itele, incapacităţile, inabilităţile (punctele slabe);

să se simtă bine, confortabil cu sine însuşi, săfie încrezător în forţele proprii, optimist şi să gândeascăpozitiv;

să creadă în posibilitatea schimbării sale evolut-ive, în necesitatea şi oportunitaea parcurgerii unor pro-grame de formare şi dezvoltare ale propriei personalităţi,programe oferite şi realizate de către profesioniştii core-spunzători cu problemele beneficiarilor;

să abordeze cu luciditate problemele emoţion-ale, fie ele neplăcute sau chiar dureroase, şi să fie capabilsă depăşească momentele şi stările de disconfort şi/sau decriză;

să-şi modifice atitudinile şi comportamenteledezadaptative, ineficiente şi/sau indezirabile social;

să aibă capacitatea de a-şi maximiza disponibili-tăţile proprii în direcţia autodezvoltării şi a autorealizăriipersonale optime;

să ia decizii şi să-şi asume responsabilitateapentru propriile acţiuni, comportamente, moduri de agândi;

să-şi exprime opţiunile şi să ia decizii privindstudiile, formarea profesională, evoluţia în carieră etc., înconcordanţă cu propriile capacităţi (ceea ce poate), cunivelul de aspiraţii (ceea ce vrea) şi cu oferta societăţii(ceea ce este, trebuie, se cere);

să adopte un stil de viaţă sănătos, care-i asigurăconfortul psihologic şi starea de funcţionalitate optimă(Micleuşanu, Cuzneţov, 2015, pp. 37-38).

IpostazăPrind în căușul palmelorMâinile Lui,Ca să-L rog să ne dea timp.Întorcându-ne în îngerii care am fost,gâsim odihnă la umbra aripii.Atât a mai rămasÎntre noi și Dumnezeu.

15 iun. 2019IdentitateNumim infinit spațialdistanța incandescentă, punctuală,dintre privirea mea și privirea ta.Numim infinit temporalArsura de clipăDintre bătăile inimilor noastre.TimpPrivirea ta îmi îmbrățișase respirația.Rămăseserăm amândoi pulsul unei feliide timp.

30 iun. 2019Diana Briseis Diaconu


LIRICĂ CREŞTINĂ

6

pr. prof. dr. Adrian Alexandrescu

A se căsători şi a întemeia o familie este oprescripţie religioasă, prima din toate poruncile pe careDumnezeu i-a adresat-o omului (Fac. 1, 28) . LegeaVeche insistă asupra acestui lucru: „Cel care nu secăsătoreşte trăieşte fără bucurii, fără binecuvântare, fărăbine” sau „un celibatar nu este un om în sensul deplin alcuvântului, căci stă scris «Dumnezeu i-a creat bărbat şifemeie, i-a binecuvântat şi i-a numit cu numele deom»”.1) De aici şi importanţa căsătoriei. Ea este mai multdecât un contract dintre un bărbat şi o femeie. Ea este otaină, un simbol al legământului veşnic, o viaţă decomuniune după modelul comuniunii care există întrepersoanele Sfintei Treimi, o instituţie a cărei semnificaţiecosmică este legiuită din motive religioase.

Cartea Facere arată că prin căsătorie soţiiformează o unitate mai complexă chiar decât raportuldintre părinţi şi copii; capitolul 2, versetul 24 ilustrândinstituirea monogamiei, ca formă de viaţă conjugalăasemănătoare relaţiei dintre Dumnezeu şi poporul Său sauaceleia dintre Şabat şi poporul evreu (Osea 1, 2; 2, 21-22).2) Însă, de la legătura monogamă… omul păcătos ajungela poligamie. Primul poligam prezentat în Biblie a fostLameh (Fac. 4, 19),3) un urmaş a lui Cain, ce şi-a luatdouă soţii: pe Ada şi pe Sela.

Căsătoria în iudaism este numită kiduşin, avândsensul de sfinţire. Acest concept face referire atât lafemeia logodită, care de acum nu mai poate fi dată încăsătorie unei alte persoane, cât şi la soţul „care sustragefemeia sa din lume, ca şi cum ea ar fi dedicatăsanctarului” (Kid., 2b). În privinţa vârstei la care se puteaîncheia căsătoria, Vechiul Testament nu face nici oprecizare. Talmudul arată, totuşi, că un băiat nu se poatecăsători înainte de 18 ani, iar o fată înainte de vârsta de 12ani.4) Existau, însă, şi indicaţiile: „Căsătoriţi-vă fiul câtăvreme mâinile voastre mai sunt pe grumazul lui” (Kid.,30a) sau : „Să nu-ţi necinsteşti fiica împingând-o spreprostituţie” (Lev. 19, 29), sfat aplicat tatălui care întârziasă-şi mărite fiica ajunsă la vârsta cuvenită.5)

Cartea Deuteronom (20, 5) arată şi paşii pe careun bărbat trebuia să-i urmeze până la căsătorie: în primulrând să-şi clădească o casă, apoi să sădească o vie şi dupăaceea să se însoare. Atât de importantă era familia încât„pentru a te căsători îţi era îngăduit să vinzi chiar şi un sulal Torei”,6 iar Marele Preot, dacă nu era căsătorit, nuputea celebra riturile de Yom Kipur.

Potrivit Vechiului Testament, tânărul căsătoritera scutit de armată timp de un an: „Când un bărbat s-aînsurat cu femeie tânără, să nu plece la oaste, ci să fieliber pentru casa lui timp de un an, ca să se bucure defemeia cu care s-a luat” (Deut. 24, 5).

În general, căsătoriile fiilor şi fiicelor erauaranjate de către capul familiei (exemplul lui Avraam care-şi trimite un slujitor pentru a-i căuta soţie lui Isaac- Fac.24, 34-53).

În epoca celui de-al Doilea Templu exista o oarecarelibertate de opţiune personală, căci de două ori pe an, la15 Av şi de Yom Kipur, tinerii necăsătoriţi îşi puteaualege viitoarele soţii dintre fetele care dansau în vii.7)

În vremurile vechi, soţul îşi cumpăra soţia sausoţiile plătind o sumă de bani, aşa-numitul mohar – preţulnevestei. Acestea deveneau proprietatea sa. În cazul încare, însă, părinţii fetei şi-ar fi dat fiica unui bărbat fără acere plată de la el, acela nu avea dreptul să-şi cumpereîncă o soţie fără consimţământul primei soţii. De aici şifaptul că soţia luată fără bani avea mai multe drepturi şi omai mare autoritate decât cea cumpărată.8)

În epoca talmudică, tatăl fetei era dator să-i deazestre la căsătorie. Sunt menţionate proprietăţile ce intrauîn componenţa dotei: nikşe ţon barzel- proprietăţi de caresoţul dispunea după plac, ce trebuiau returnate soţiei doarprin divorţ: nikşe melog – bunuri ce rămâneau permanentîn proprietatea soţiei.9 )

Întâlnim în cuprinsul Talmudului şi anumitenorme, sfaturi înţelepte, care nu aveau neapărat uncaracter imperativ sau de lege. Spre exemplu, îndemnul„chibzuieşte când îţi alegi o nevastă” (Deut. 5) se refereala legea rabinică care interzicea, în contradicţia culturiiOrientului, unui bărbat să se căsătorească cu o femeie fărăs-o fi văzut mai înainte, ca nu cumva să descopere dupăaceea la ea un beteşug şi să-i fie silă de ea.(Kid., 41a).Nici principiul eugenic nu era neglijat, după cum se poatevedea din următorul sfat: „un bărbat cu statură înaltă nutrebuie să se însoare cu o femeie înaltă pentru ca ei să nuaibă copii foarte înalţi, după cum un bărbat scund nutrebuie să se însoare cu o femeie prea scundă,a nu cumvacopiii să rămână nişte pitici.” (Ber., 45b). 10)

Idealul căsătoriei era iniţierea membrilor familieiîn cunoaşterea Torei. În aceste condiţii, credinţa înereditate stârnea dorinţa vie de lua în căsătorie fiica unuicărturar: „un bărbat ar trebui să vândă tot ce posedă pentrua se putea însura cu fiica unui cărturar, deoarece dacă s-arîntâmpla să moară sau să fie izgonit din ţară, ar putea aveaîncredere că, copiii săi vor fi bine instruiţi. Să nu seînsoare cu fiica unui ignorant, căci dacă el moare sau esteizgonit din ţară, copiii săi nu vor mai învăţanimic...această ultimă căsătorie ar fi ca şi cum ai uniboabe de strugure cu nişte boabe sălbatice, ceea ce esterău şi respingător” (Pes. 49a).

La vechii evrei căsătoria nu avea un caracterreligios. Ea consta din două momente: logodna (Eres sauKiduşin) şi cununia (Chatuna sau Nisuin).

a. Logodna comporta două etape diferite:1. Şiduhin- este angajamentul luat de cuplu de a

se căsători la o dată ulterioară şi angajamentele de ordinfinanciar sau altele, pe care familiile se angajează să leîntreprindă (Fac. 34).

Acesta se încheia între părinţi sau între fratele


CĂSĂTORIA ŞI MENIREA EIÎN LUMINA REVELAŢIEI BIBLICE VECHITESTAMENTARE

7

mai mare al logodnicei şi părintele logodnicului, înprezenţa martorilor (Iez.16, 8; Mal. 2, 14). De aceea, senumea şi „legământul lui Dumnezeu”, întrucât se invocanumele lui Dumnezeu. În urma încheierii contractuluiîntărit prin jurământ, viitorul soţ plătea preţul decumpărare (Mochar) (Deut. 22, 29). Acest preţ putea fiînlocuit şi prin muncă (Iacob-Fac. 29, 20-27) sau acte deeroism (Jud. 15, 16).11)

2. Eres sau Kiduşin- ceremonia prin care sestabilea o relaţie maritală înainte şi separat de căsătorie,singura care permitea consumarea căsătoriei princoabitare. Această ceremonie oferea partenerilor statutulde cuplu şi prima etapă a procedurii de căsătorie înepocile biblică şi talmudică. Ea putea avea loc cu cel mult12 luni înainte de căsătorie (Deut. 20, 7). Prin aceastăprimă parte, femeia devenea interzisă oricărui alt bărbatdecât soţului ei. În decursul secolelor s-a încetăţenitobiceiul de a se pune pe degetul soţiei un inel simplu.Această etapă începea cu cuvintele viitorului soţ: „Tu îmieşti închinată prin acest inel potrivit legii lui Moise şi a luiIsrael”. Urma binecuvântarea vinului şi o altăbinecuvântare a celor doi. După ceremonie, soţia continuasă locuiască în casa părintească, până la Chatuna sauNisuin.

După încheierea logodnei, viitorii soţi purtaunumele de mire şi mireasă.

b. Când totul era bine rânduit şi când se încheiaperioada logodnei, avea loc căsătoria (Nisuin sauChatuna). Acum mireasa se împodobea cu vălul de nuntă,de aceea se numea şi cea încununată (Kalla) şi aşteptasosirea mirelui însoţit de prietenii săi. La despărţirepărinţii miresei o binecuvântau şi aceasta era condusă demire la casa sa, cu cântece, jocuri şi muzică, unde avea locospăţul de 7 zile (Fac. 29, 27).

Deşi exista distincţia dintre logodnă şi căsătorie,totuşi Legea veche prevedea pentru cei logodiţi drepturi şiobligaţii aproape identice cu a celor căsătoriţi. Aşa, depildă, dacă logodnica era bănuită de infidelitate erasupusă, ca şi soţia, probei „apei amare” (Numeri 5, 11-31). Dacă era socotită vinovată, logodnica era ucisă cupietre, ca şi soţia adulteră. Tot ca şi soţia, logodnica nuputea fi repudiată decât dându-i-se „carte dedespărţire” (Deut. 24, 1; Ier.3,1; Mt. 5, 31). Dacă murealogodnicul, ea era socotită ca o văduvă, iar copilulconceput în perioada logodnei era socotit legitim.12)

)

Drepturi şi îndatoriri:Bărbatul

Noţiunea de familie era redată în mod obişnuitprin expresia „casa tatălui”. De unde şi faptul că bărbatulera capul familiei, cetăţeanul cu adevărat liber ce se afla înposesiunea tuturor drepturilor. Autoritatea sa se întindeaasupra tuturor celor din casă: soţie, copii, nepoţi şi sclavi,consideraţi oarecum ca fiind proprietate a lui. Era numitBaal, adică „domn” sau Adon, „stăpân” (Fac. 18, 12). Faţăde copii avea o autoritate quasi-absolută, avea drept deviaţă şi de moarte (acest din urmă drept putea fi exercitat

numai sub controlul bătrânilor cetăţii – Deut. 21, 19-23).Exemplu: Avraam este gata să-l jertfească pe Isaac (Fac.22); Ieftae chiar îşi jertfeşte fiica (Jud. 11, 39); Iudaporunceşte să fie scoasă Tamara, nora lui, pentru vina de afi încălcat jurământul căsătoriei (Fac. 38, 24). Tot copiii,consideraţi ca fiind o proprietate a tatălui, puteau fivânduţi ca robi în schimbul unei datorii neachitate (II Regi4, 1). Tatăl avea dreptul să-şi vândă fiica în căsătorie (Ieş.21, 7-11), dar şi să anuleze legămintele acesteia (Numeri30, 4-6).

În general, tatăl avea obligaţia de a asiguracopiilor o educaţie evreiască, de a-i învăţa să deosebeascăbinele de rău. Tot lui îi revine datoria să se îngrijească decircumciziile fiilor, să-l răscumpere pe primul născut, să-lînsoare şi să-l înveţe o meserie.

Drepturile bărbatului se extindeau şi asuprasoţiei. Aceasta era percepută ca un „bun” al soţului, oposesiune a sa. Astfel, situaţia soţiei era una deinferioritate în raport cu soţul ei.13)

Sfântul Ioan Gură de Aur referindu-se la bărbaţiiVechiului Testament spune: „Şi între aceştia unii suntbuni, iar alţii răi, Iosif era bun, dar bătrânii eraudesfrânaţi. Ai văzut că peste tot este şi răutate şi faptăbună? Şi nu firea le deosebeşte pe acestea, ci cugetareaminţii .”14)

2. FemeiaÎn familia israelită, femeia era subordonată

soţului. Era cumpărată de către acesta (Fac. 29, 18) şi nuavea dreptul să divorţeze. Datora o fidelitate absolută, fărăînsă a putea pretinde acelaşi lucru. În viaţa publică nuavea nici un rol, iar a participa activ la cultul divin nu îiera îngăduit. Dacă, însă, au existat şi excepţii, acelea eraudestul de rare.

Totuşi, raportat la celelalte popoare aleantichităţii, la poporul evreu starea socială a femeii, cutoate că nu era egală cu a bărbatului, era mult superioară.Se bucura, ca şi bărbatul său, de aceeaşi cinste din parteacopiilor şi sclavilor (Ieş. 20, 12), era elogiată pentrucalităţile sale (Pilde 12, 41; 14, 1) şi avea dreptul lamoştenirea părinţilor săi. Onoarea ei era apărată de legeacastităţii, care o ferea de adulter. În caz că era dezonorată,legea pedepsea cu uciderea cu pietre pe cel ce săvârşeaacel act (Deut. 22, 23-24) sau cu plata a 50 de arginţitatălui său, iar făptaşul era obligat să o ia de soţie şi să nudivorţeze niciodată de ea.15)

Rolul cel mai însemnat femeii, şi activitateaaproape exclusivă, era acela de a-şi îndeplini datoria faţăde soţ şi faţă de ceilalţi membri ai familiei, în special faţăde copii. Era o mare bucurie ca o soţie să fiebinecuvântată cu numeroşi urmaşi (Fac. 1, 28). În schimb,faptul de a nu avea copii era perceput ca o pedeapsă dinpartea lui Dumnezeu. Tot femeia se ocupa de creşterea şieducarea copiilor. Infiltra în inimile fragede ale urmaşilorei frica de Dumnezeu - ca început al înţelepciunii, cuascultarea faţă de părinţi. Numai când erau mari, fiii


8

treceau sub îngrijirea tatălui, pe când fiicele rămâneaumamei până la căsătorie.16)

În general, în cărţile Vechiului Testament, femeiaera respectată după calităţile ei. Cartea Proverbelor laudăsoţia care-şi cultivă cu uşurinţă însuşirile. Aceasta estecumpătată în toate ale sale, iar bărbatul are încredere în ea(Prov. 31, 11). Ea face bine, păstrează sfinţenia unităţiiconjugale, lucrează cu plăcere, învinge răul cu binele.Felul ei de a trăi este munca şi cinstea, chibzuiala, atâtpentru păstrarea, cât şi pentru sporirea averii. (Prov. 31,12). Ea are vocaţia maternităţii.

Dar pe cât de preţuită era soţia cea bună şivirtuoasă, pe atât de dezastruoasă pentru bărbat şi căminera femeia cea rea.17) Ea este văzută drept cauzaprincipală a decăderii familiei. „Mai bine voiesc a locui cuun leu şi cu un balaur, decât a locui cu femeia cea rea.Răutatea femeii schimbă obrazul ei şi-i întunecă faţa” (Înţ.Is. Sirah 25, 19). Lungile sale observaţii l-au făcut pe fiullui Sirah să le caracterizeze drept certăreţe, lacome,uşuratice, pline de mânie şi gelozie (Înţ. Is. Sirah 42, 6-7).

Dintre toate abaterile femeii, cea mai gravă erainfidelitatea conjugală, care era aspru pedepsită prinuciderea cu pietre (Lev. 20). Aceasta deoarece ea face„moştenitori din străini” (Înţ. Is. Sirah 23, 20).

3. CopiiiDorinţa arzătoare de a avea copii, în special fii,

care îi caracteriza pe orientali, se reflectă adesea înpaginile Vechiului Testament. O familie numeroasă eraconsiderată ca o binecuvântare, ca un dar divin (Lev. 26,9; Deut. 7, 14; 28, 11; Ps. 127, 3-4), în timp ce familiafără copii era socotită ca o pedeapsă de la Dumnezeu. Eanu-şi putea îndeplini principala datorie, aceea de a procreaşi astfel numele îi va dispărea odată cu ea (Ieş. 22, 30;Lev. 20, 21; Is. 47, 9). Pentru a preveni cazul lipsei deurmaşi, soţia stearpă îşi dădea sclava soţului ei spre a-inaşte copii, ce erau consideraţi legitimi (Fac. 16, 1-3; 30,3-18).

În perioada patriarhală, femeile năşteau înprezenţa moaşelor (Mejalledeth – Fac. 35, 17). Copilul eraluat în braţe de către tată, şi acesta era semnul paternităţii(Fac.50,23). Acelaşi lucru se petrecea în cazul cândfemeile sterpe adoptau copiii sclavelor (Fac. 30, 3).Pruncul primea numele imediat după naştere (Fac. 19, 37),iar la 8 zile se tăia împrejur şi devenea membru alcomunităţii religioase (Fac. 17, 2).

Sunt numeroase texte biblice care aratăpreferinţele ce se dădeau fiilor în raport cu fiicele născute.Prin naşterea unui băiat se asigura perpetuarea numelui şineamului (II Regi 18, 18). Tot fiii erau un sprijin pentrupărinţii lor îmbătrâniţi şi puteau satisface ambiţia paternăde a-i vedea devenind învăţători vestiţi.

Anunţarea acestui moment, a naşterii unui fiu, decătre cineva, era răsplătită cu daruri din partea tatălui.După Legea mozaică, primul născut de parte bărbăteascătrebuia răscumpărat cu 5 sicli de argint de la serviciullocaşului sfânt în amintirea celor 273 întâi născuţi cruţaţi

ieşirea din Egipt (Numeri 3, 46-47). Dreptul de întâinăscut îl avea fiul mamei legitime; acesta dădea copiluluimai multe privilegii faţă de ceilalţi fraţi. Acest drept seputea pierde, uneori, de cel întâi născut, aşa cum s-aîntâmplat cu Esav care l-a vândut lui Iacob (Fac. 25, 34).

Neplăcerea unui tată, în Vechiul Testament, de aavea fiice este menţinută prin numeroase argumente.Talmudul arată că o fiică este o comoară falsă pentru tatălei. Teama pe care o resimte pentru ea îl face să-şi piardăsomnul de noapte. „Cât timp este mică, el se teme să nufie sedusă; în adolescenţă se teme să nu se rătăcească;când e la vârsta măritişului, el se teme că ea nu-şi va găsiun soţ, când e măritată el se teme ca ea să nu fie sterilă,când a îmbătrânit, cine ştie dacă ea nu se va apuca devrăjitorie” (Sanh. 100b). Aceleaşi realităţi explică şibinecuvântarea sacerdotală din Cartea Numeri (6, 24).„Fie ca Domnul să te binecuvânteze (dându-ţi fii) şi să tepăzească (să ai fiice).

Educaţia copiilor se făcea de către ambii părinţi(Ieş. 10, 2; 12, 26; 13, 8). Până la 5 ani, creşterea copiilorera asigurată de către mamă (Pilde 1, 8; 6, 28), după carebăieţii erau instruiţi de către tată. Scopul educaţiei era, pede o parte, învăţarea Legii divine, iar pe de altă, supunereafaţă de această lege, şi aplicarea ei în viaţa de zi cu zi.

Mai multe avertismente înţelepte sunt datepărinţilor în ceea ce priveşte metodele bune sau proaste decomportare faţă de copii. Legea lui Moise spune căbărbaţii să nu nesocotească pe nici unul din fiii săi, iardreptul de întâi născut să i se acorde aceluia care era înmod real, indiferent de la ce soţie ar proveni (Deut. 21, 15-16). Rezultatul atitudinii părtinitoare a lui Iacob faţă deIosif a inspirat următorul sfat: „Un om nu trebuie să facăniciodată deosebiri între copiii săi” (Numeri). Serecomandă calea de mijloc între excesul de indulgenţăcare nu corectează greşelile şi severitatea peste măsură:Nu trebuie pedepsit un copil ajuns la vârsta adultă:„Pedepseşte pe feciorul tău, cât mai e nădejde deîndreptare” (Pilde 19, 11). A îngriji copii, a veghea labunăstarea lor, era recomandat ca o lucrare bună, demnăde toată lumea: „Binecuvântat este cel care practicădreptatea tot timpul” (Ps. 106, 3)

Scrierile vetero-testamentare prezintă faptul că şicopiii au datorii de îndeplinit faţă de părinţi. Îndatoririledecurg, în principal, din două surse biblice:

a. Porunca a V-a din Decalog: „Cinsteşte pe tatăltău şi pe mama ta, ca să-ţi fie bine şi să trăieşti ani mulţipe pământul pe care Domnul Dumnezeul Tău ţi-l va daţie” (Ieşire 20, 12)

b. ”Fiecare din voi să cinstească pe mama şi tatălsău” (Lev. 19, 3).

Cinstirea părinţilor este arătată cu fapta şi cucuvântul. Sărăcia şi bătrâneţea nu trebuiesc privite camotiv de dispreţ, ci, dimpotrivă, tocmai acum e prilejpotrivit pentru ca să-şi arate copiii majori iubirea faţă depărinţi: „Fiule sprijineşte pe tatăl tău la bătrâneţe şi nu-lmâhni în viaţa lui. Şi chiar dacă i se va împuţina mintea,


9

ai îndurare şi nu-l dispreţui când tu eşti înputere” (Înţ. Is. Sirah 3, 12-14). În Cartea Ieşire (21, 15)se spune: ”Cel ce va bate pe tată sau pe mamă să fieomorât” (Ieş. 21, 15).

Datoria copiilor de a-şi cinsti şi respecta părinţiieste valabilă şi după dispariţia lor. Conform unui obicei,fiul are datoria de a spune Kadiş (rugăciunea pentru ceidecedaţi) la aniversarea morţii părinţilor (Ps. 125).

ITINERARII BIBLIOGRAFICE- Cohen , A., Talmudul, Ed. Hasefer, Bucureşti, 2003.- Daniel- Rops, La vie quotidiene en Palestine au tempsdu Jesus, Paris, 1961.- Evdokimov , Paul, Femeia si mântuirea lumii, Ed.Christiana, Bucuresti, 2004.- Hârlăoanu, Alfred, O istorie a mozaismului şi aIsraelului Antic, Ed. Nemira, Bucureşti, 2001.- Kovalevsky, Jean, Taina originilor, Ed. Anastasia,Bucureşti, 1996.- Mihoc, Pr. Dr. Constantin, Taina căsătoriei şi familiacreştină, Sibiu, Ed. Teofania, 2002.- Safta-Romano, Eugeniu, Arhetipuri juridice în Biblie,Ed. Polirom, Iaşi, 1997.- Washbourn P., Becoming Woman: The Quest forSpiritual Wholeness in Female Experience, Harper, NewYork,1979.Yannaras, Christos, The Freedom of Morality Crestwood,NY, St. Vladmirţs Press, 1984.

1.A. Cohen, op.cit., p.240. Aceeaşi idee o întâlnim şi laSfântul Ambrozie: „Nu este bine ca omul să fie singur,proclamă textul sfânt, pentru că existenţa singuratică nureflectă pe Dumnezeu. Neamul omenesc nu este bundecât în unitatea masculinului şi femininului” (PaulEvdochimov, Ortodoxia, E.I.B.M.B.O.R., Bucureşti,1996, p. 320.)2.Pr. Dr. Nicolae Neaga, art, cit., p. 659.3.Sfântul Ioan Gură de Aur arată că în citatul din Facere4, 23-24 se arată conştiinţa vinovăţiei lui Lameh, ce şi-amărturisit păcatul şi s-a socotit vrednic de o mai marepedeapsă decât Cain, fiindcă el văzuse de-acum pedeapsalui Cain pentru vina de a ucide. ( Omilii la facere, ed. Cit,p. 243 )5.Pr. Prof. Dr. Dumitru Abrudan, Pr. Prof. Dr.Emilian Corniţescu, Arheologia Biblică, Ed.E.I.B.M.B.O.R., Sibiu, 2002, p.152.4.În ceea ce priveşte timpul căsătoriei, se pronunţă Sf.Ioan Gură de Aur: înainte ca fiul sau fiica să-şi piardăcastitatea. De aceea, « când a sosit timpul căsătoriei, ni-meni să nu o amâne» Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariila Epistula I către Tesaloniceni,PG LXII, traducere înromâneşte, în vol. : Comentariile sau explicarea Epistoleicâtre Coloseni, I şi II Tesaloniceni a celui întru sfinţipărintele nostru Ioan Chrisostom, trad. din limba elin[,ediţia Oxonia, 1855, de Archim. Theodosie Athanasiu,Bucureşti, 1905., p.426.

6.Mai este un singur caz pentru asemenea îngăduinţă:nevoia de a-ţi procura mijloacele pentru continuareastudiilor .7.Diac. Gheorghe Papuc, Despre familie in VechiulTestament, in Mitropolia Ardealului, nr 11-12, 1960,p.826.8.Pr. Prof. Dr. Dumitru Abrudan, Pr. Prof. Dr.Emilian Corniţescu, op.cit., p.152.9.Dicţionar enciclopedic de Iudaism, p. 860.10.A.Cohen, op.cit., p.242.11.Dicţionar enciclopedic de Iudaism, p. 149.12.Daniel- Rops, op. cit, p.150.13.Pr. Prof. Dr. Nicolae Neaga, Personalităţi feminine înepoca Vechiului Testament, în Mitropolia Ardealului, anulIV, nr.9-10, 1959, p.658.

NoiNoi suntem clepsidre de lumină,Am vrut să îți spun, într-o zi.Uite, nisipul din iubire și timp,Care curge prin noi,E sarea care a rămas,Din lacrimile nesfârșite,Fierbinți și ocrotitoare,Ale lui Dumnezeu.

15 iunie 2019DefinițiePoezia, lacrima mea paradoxalăcare îmbrățișează bucurii,nedefinibila mea esențială.

10 mai 2019TuTu preschimbi în înfloririLumea mea alcătuită din răsaduri desingurătăți.

18 aprilie 2018TablouÎn palma ta,inima mea se legănaca într-un căuș de fericire.Devenisem albia lacrimei tale.

16 aprilie 2019

Diana Briseis Diaconu


Note bibliografice:

Lirică creştină

10

Prof. Dr. Liviu Ciuraru

Unii dintre studioşi, precum Nicolae Berdiaevsau Henri Crouzel, urmărind reabilitarea lui Origene aulansat ipoteza potrivit căreia condamnarea alexandrinuluiar fi fost cauzată de o interpretare lipsită de originalitateconferită textelor sale de către Evagrie Ponticul, în ciudafaptului că filosoful cel dintâi şi-a exprimat dorinţa caopinia sa teologică să nu fie preluată ca paradigmă, aşacum s-a întâmplat în De Principiisi, unde pledează caorice cititor să-şi formuleze o opinie proprie. 1) El însuşia procedat astfel, aşa cum poate fi demonstrat de osuccintă rememorare a propriului background.

Origene a fost familiar cu Platon, Numenius,Longinus, Nicomachus, scrierile pitagoreice şi Cornutus,de la care a învăţat metoda alegorică şi pe care a aplicat-oulterior scripturilor ebraice.2) Alexandrinul aderă la ideealui Numenius referitoare la existenta corporală, apropriereargumentată de poziţiilor lor privitoare la stele şi planete,însă în timp ce pentru Numenius doar o parte a sufletuluieste subiect al destinului (heimarmene), definit de stele, 3)Origene consideră influenta stelelor benefică doar atuncicând sprijină sufletul să se conformeze voinţei divine. 4)Ambele raţionamente au ca sursă considerarea întrupăriisufletului în materie rea. Atunci când Numenius considerăcă întruparea este cauzată de nereuşita de a rezistaispitelor demonilor, Origene crede că este un rezultat alunei contemplaţii laxe sau neatenţiei.

O altă inspiraţie ideatică provine de la Cronius,care nu admite migraţia sufletelor în animale,5) argumentcare-l va ajuta pe Origene în formularea doctrinei saleasupra recurentei sufletului în multiple eoane. Inspirat saupoate motivat de lipsa distincţiei între un dumnezeucreator si unul demiurgic în operele lui Moderatus siNichomachus, Origene în comentariul la Ioan îi aplică luiCristos ambele nominative – demiourgos şi arche, negândastfel orice distincţie temporală sau ontologică întreDumnezeu şi Logos. Concluzia suportată de acesteobservaţii istorico-textuale îi poate conferi lui Origene şititlul de cercetător.

Pentru Origene sufletele umane pre-există cuDumnezeu, într-un status contemplativ. Treptat sufleteledevin plictisite sau dezinteresate de activitateacontemplativă şi preferă să devină active, fapt pentru carecad de lângă Dumnezeu. Astfel se explică prezenţasufletului într-un corp material. Pe baza acestei miticizăriantropologice, Origene dezvoltă teoria sa escatologică, cegravitează în jurul conceptului de apokatastasis. Potrivitacestei ideii toate sufletele vor fi salvate, chiar şi demoni,datorită unei serii multiple de eoane a căror scop estetocmai acela de a ajuta sufletul să-şi recapete identitatea

divină pierdută în urma exerciţiului impropriu al voinţei.Refuzul de a nega suveranitatea voinţei libere a sufletuluimerge până la a considera gratia divină ineficace înanumite scenarii. Tocmai datorită necesităţii reabilităriialexandrinul acceptă ideea metempsihozei, însă se dezicede posibilitatea reincarnării în corpurile animalelor. Esteevident că cunoaşte tradiţia filsofico–teologică, dar îşiface publice ideile sub forma reflecţiilor, şi nu a unuisistem dogmatic ontologic, teologic şi cosmologic, aşacum a făcut-o Evagrie, fapt pentru care va fi condamnat.

Reflectând asupra origenismului lui Evagrie,Schmemann remarcă că alături de necesitatea de aidentifica adopţia a ceea ce era valoros în tradiţiaalexandrină, trebuie ţinut cont prezentă şi necesitatea de aidentifica pericolul origenismului, ce constă înspiritualizarea creştinătăţii, adică a dezincarnării omului.Acesta pericol îşi are originea în dorinţa idealismul grecde a înlocui mântuirea cu contemplarea.6) Trebuieremarcat că contemplaţia la Origine a fost văzută carelaţie cu Dumnezeu, o explorare creativă a sinelui extinsspre infinit, o infinitatea marcată continuu de experienţaumană raportată la divin. Contemplaţia a fost pentrualexandrin o acţiune generatoare, viziune opusă sfântuluiMaxim, pentru care contemplaţia era un status salvificfinal. Contemplaţia sau theoria (gândul care se gândeştepe sine) a fost înţeleasă de Origene ca un rod al salvării,adică a dobândirii asemănării cu Dumnezeu. DeoareceDumnezeu este creator, atunci când umanitateadobândeşte perfecţiunea (theosis), dobândeşte şi abilitateade a fi agent creator. Această dimensiune dinamică a fostpierdută de Evagrie, pentru care contemplaţia implică oîncetare a tuturor activităţilor practice.7) Mai mult,existenţa contemplativă este pentru el sursa rugăciunii.Louth A. descrie acest proces astfel: Prin contemplaţianaturală mintea începe să-şi identifice potenţialul, sădevină conştientă de capacităţile sale contemplative. Dela acest punct sufletul poate tinde spre scopul final,contemplarea lui Dumnezeu, spre teologie. Aceasta estefinalitatea rugăciunii, pe care Evagrie o considera maidegrabă un status decât o activitate… În această condiţiesufletul îşi regăseşte adevărata natură: statusulrugăciunii este o condiţie impasibilă care ridică sufletulce iubeşte înţelepciunea spre înălţimile intelectuale printr-o iubire sublimă..8)

Evagrie transformă doctrina orgineniană desprelibertatea absolută a intelectului într-o formulă dogmatică,precum rugăciunea, ce va fi radicalizată în spaţiul bizantinşi va fi sursă pentru reacţia unui eventual umanism faţă deBiserică şi dogma, instituţionalizate din Evul Mediu. 9)Astfel, adevăratul pericol nu este înlocuirea mântuirii cucontemplaţia, ci rezidă în înlocuirea contemplaţieisalvifice cu un status al rugăciunii în care sufletul este


ORIGENE ŞI EVAGRIE PONTICUL

11


preponderent static. Spiritul uman, cu precădere înOccident, se rebelă în mod natural împotriva uneiasemenea doctrine, căci aşa cum a identificat Spengler,omul occidental manifestă o dorinţă faustiniană pentruinfinit. 10)

Libertatea de exprimare a unui gânditor caEvagrie, chiar dacă a fost condamnat, a contribuit lasubordonarea libertăţii persoanei teologiei ecleziastice,expresie a gloriei divine. Concepţia monastică (aşa cumse poate vedea la Sfântul Maxim) a manifestatdificultăţi în realizarea unui parteneriat cu Dumnezeuprin creaţie; rugăciunea, postul, denigrarea trupului aufost ţintele cotidiene monastice. Atunci când aceastăconcepţie a fost aplicată teologiei, s–a pus baza uneidoctrine a mântuirii în care persoana umană nu avea unrol aparte. Din nefericire, Evagrie nu a fost condamnatpentru o asemenea raţiune, ci mai degrabă pentru că ela gândit o doctrină derivată din filosofia elenă,intermediată de Origene.

Origene a fost condamnat pentru că a plasatlibertatea umană în vârful realităţii, considerând chiarcă până şi harul poate fi ineficace în anumite instanţe.Devoţiunea lui Origene pentru libertatea umană îl poatedefini ca fiind cel mai mare teolog umanist din istoriaBisericii. Intenţia acestei reflecţii nu s-a vrut a fi decâto analiză filosofică succintă a dedicaţiei pentru idealullibertăţii umane şi pentru compasiunea faţă de păcat/păcătos. Nici o doctrină nu manifestă mai multăcompasiune pentru păcătos decât apokatastasis, unconcept inflamat de iubire pentru creaturi, astfel căOrigene nu reprezintă în ultimă instanţă altceva decâtantidotul pentru infern, paradigmă teologică pentru caremerită să fie reabilitat în Biserica creştină.Note bibliografice:1.Cfr. De Principiis, 1.3.2.Porfir citat de Eusebius, Historia ecclesiastica,6.19.8.1-8.3.J. Dillon, The Middle Platonists, ed. CornellUniversity Press, Ithaca 1977, p. 377.4.Origene, De Principiis, 3.5.4; A. Scott, Origen andthe Life of the Stars: A History of an Idea, ed. OxfordUniversity Press, New York 1991, pp. 146-147.5.J. Dillon, op. cit., p. 380.6.6.66..6.A. Schmemann, The Historical Road of

Eastern Orthodoxy, tr. L.W. Kesich Crestwood, ed. St.Vladimir's Seminary Press, New York 1977, p. 159.7.Cf. A. Louth, Maximus the Confessor, ed. Routledge,New York 1996, p. 35.8.Ibidem, p. 37.

9.Vezi C.M. Woodhouse, Gemistos Plethon: The Last of theHellenes, ed. Clarendon Press, Oxford 1986.10.Cfr O. Spengler, The Decline of the West, ed. OxfordUniversity Press, New York 1991, p. 201ss.

Constatare

Ce sunt fără tine? Nimic.Zăpada mea plânsă în noapte,Te strig, să te-aduc și să -ți zicDe lacrimi, de teamă, de șoapte.

Cât timp mai avem să iubim?Clepsidre de sânge și sare.Ce sunt fără tine? Nimic.Doar urlet ce doare și doare.

Tu strigi și din lacrima mea,Eu strig de la tine din sânge.Ce sunt fără tine? Nimic.Doar timpul ce-aleargă și plânge.

Din nou rătăcind prin tristeți,Din nou așteptând o poveste.Ce sunt fără tine? Nimic.Doar iarbă ce speră și crește.

Și plouă cu țipăt și dor,Și plouă cu dor și iertare.Ce sunt fără tine? Nimic.O lacrimă arsă de soare.

17 martie 2019

Un rug

E iarnă. Tu-mi spui de tristețe,Te dor și iar plângi și ți-e greu.Eu vreau să îți fiu bucurie,Să zbori, cu privirea-mi, mereu.

Cum facem cu gerul din preajmă,Când focul nu vrei să-l auzi?Un glonte mai iese din armă,Cuvântul. Obrajii sunt uzi.

De dor, mă alungi dinspre tine.De dor, către tine eu fug.Hai, spune-mi: e rău sau e bine?Prin flăcări mă aflu. Un rug.

26 ian. 2019Diana Briseis Diaconu

12“SF. PARASCHIVA” BACĂU

MUZEUL SATULUI – MODALITATE DE PĂSTRAREA TRADIȚIILOR LOCALE

Prof. Ghineț CarmenȘcoala Gimnazială Nr. 2 Dărmănești

de ie. Ia avea ornamente deosebite în special în jurulgâtului, pe mâneci și pe piept. Toate modelele secoseau cu acul în punctul de „cruciuliță”, iarornamentele erau longitudinale sau „costișat” pediagonală. Portul femeilor din această zonă eracompletat de catrință țesută în patru ițe cu dungilongitudinale pe fond negru, iar dungile erau dinstrămătură grena și roșu. Catrințele expuse în muzeusunt așezate cu colțul ridicat puțin, lăsând să se vadădantela de la poalele cămășii. Această modalitate estespecifică Moldovei și se numește „catrință prinsă-nbrâu”. Catrința era prinsă-n brâu cu bârnețe țesute cumodele geometrice frumos îmbinate și colorate. Dacăfetele își lăsau capetele descoperite nu era nimic rău,dar femeile din această zonă socoteau o fărădelege săstea cu capul descoperit. Ele își înfășurau capul înștergare de borangic sau în broboade de cașmir. Acestobicei se păstrează și astăzi când se merge la biserică.

Muzeele servesc la acumularea unui fond de imaginivizuale și auditive, a unor reprezentări despre trecutul nostrucare vor sta ulterior la baza unor generalizări despre tradițiileși obiceiurile strămoșilor noștri. Vizitarea muzeelor, care suntobiective de o rară frumusețe, are o valoare instructivă șieducativă deosebită prin faptul că trezesc în sufletele elevilorsentimente de admirație pentru trecutul nostru pe acestefrumoase meleaguri.

Pentru valoarea istorică inestimabilă a muzeeloretnografice s-a înfiripat dorința de a avea în localitatea noastrăun muzeu etnografic, astfel în incinta Bisericii Sfinții ApostoliPetru și Pavel din localitatea Dărmănești a luat ființă unfrumos muzeu. Ideea înființării acestui muzeu a fost bineprimită de către enoriașii parohiei. Ajutată de mai multe cadredidactice și de preotul paroh am colecționat mai multe obiectevechi pe care le-am aranjat în două încăperi destul despațioase.

Pentru a avea o orientare clară la ceea ce se purta petimpuri am studiat informațiile lăsate de Nicolae Iorga caretrecând prin zona noastră spre Slănic Moldova a scris înlucrarea „Sate și mănăstiri din România”, pag. 68,următoarele: „Bărbații poartă pălării rotunde cu margini mici,sumane cafenii, cojoacele adeseori cusute cu arnici și ițaristrâmți” iar femeile poartă „catrință cu alesătură”.

S-au acordat o mare atenție și informațiilor culese dela bătrânii satului ca tot ceea ce s-a făcut să fie cu rigoare șiresponsabilitate, respectând tradițiile zonei în care locuim.

O deosebită atenție s-a acordat costumului femeiescde sărbătoare. Cunoscută din vechime, cămașa tradiționalăfemeiască rămâne una dintre cele mai prețioase piese deîmbrăcăminte, deoarece ea îmbină în chip armoniossensibilitatea, imaginația, dibăcia și gustul pentru frumos alromâncelor. În muzeu avem mai multe cămăși cusute cumigală. Una dintre ele este foarte veche, croită din pânză decânepă, țesută în stative, iar modele pe ea se văd niște semnedelicate în jurul gâtului și al încheieturii mâinilor. Dininformațiile bătrânelor s -a constatat că treptat materialul dincare se făceau cămășile s-a diversificat, iar cămașa desărbătoare (ia) se croia din materiale mai subțiri, ceva mairafinate țesute din in sau borangic, căpătând în timp denumirea

13

Catrințele expuse în muzeu sunt așezatecu colțul ridicat puțin, lăsând să se vadă dantelade la poalele cămășii. Această modalitate estespecifică Moldovei și se numește „catrințăprinsă-n brâu”. Catrința era prinsă-n brâu cubârnețe țesute cu modele geometrice frumosîmbinate și colorate. Dacă fetele își lăsaucapetele descoperite nu era nimic rău, darfemeile din această zonă socoteau o fărădelegesă stea cu capul descoperit. Ele își înfășuraucapul în ștergare de borangic sau în broboade decașmir. Acest obicei se păstrează și astăzi cândse merge la biserică.

La această interesantă și frumoasălucrare de dotare a muzeului au fost implicați șielevii, ei căutând prin podurile bunicilor obiecte

de uz casnic. În muzeu la loc de cinste stauastăzi pentru a fi admirate de vizitatori foartemulte obiecte din lemn de arin, de stejar, delemn dulce, de brad. Sunt expuse linguri,vânturișcă, coveți, buduroi, ploscă, ladă dezestre, cofe, cofițe, etc. Avem în muzeu șiobiecte folosite în industria casnică: stative,pieptenei, vârtelniță, suveici, mașină de tors șirăsucit manuală, ițe, raghilă, spete, râșchitor,melițe, melețoi, căleap, etc.

Pereții muzeului sunt ornamentați cuscoarțe cu modele vechi cum ar fi: „roatamorii”, „izvorul reginei”, „floarea fericirii”,„pomul vieții” și alte motive florale.

Avem și o secțiune cu icoane vechi de oreală valoare istorică și artistică, dar aici nuputem face prea mult pentru că sunt alteinstituții care le pot proteja și conserva mult maibine.

Am înființat acest muzeu din dorința caelevii și tineretul care vor călca pragul acestuia,să fie atrași de trecutul nostru, pentru cămărturiile arheologice împing istoria acestorlocuri cu câteva mii de ani în urmă.

Important pentru un popor este să nu-șiuite „rădăcinile” și să „predea” generațiilorviitoare, odată cu zestrea genetică, istoria șicreațiile neamului său. Petre Țuțea spunea că„poporul român este un miracol” și cummiracolele nu pot fi înțelese pe deplin, ce folossă cauți explicații? În schimb avem obligația săne învățăm copiii adevărata istorie a strămoșilor,adevăratele lor credințe, tradiții și obiceiuri, căde nu, vin și în ziua de astăzi alții și caută sărevendice ținuturi străvechi românești.


14 “SF. PARASCHIVA” BACĂU

SEVA ETERNITĂŢII

Elev Ivancea Mihnea-CătălinCls. A VI-a A

Scoala Gimnazială „Spiru Haret” Bacău

Sub ghetele înecate în viclenie şiispită, cu resturi ale memorieinemuritoare, o umezeală superioarăanalizării şi filtrării sufleteşti, nivelată cufiltrarea spirituală, umezeala hrăneşte lenteternitatea timpurie, eternitate timpurie acăutării, a întrebării oarbe, fără răspuns,când simbioza morţii şi vieţii hrăneşterenaşterea.

Astfel, câţiva paşi agale pestecicatricile reflexiei divine, a ispiteinemuritoare, învinovăţiţi fiind de omuşcătură costisitoare, cu preţulnemuririi, al curăţiei şi al vieţii într-unsat, paşi peste mugurii renaşterii, cu oultimă paralelă a frunzei cândva uitate şizdrobite nemilos de talpa de cauciuc. Darpână să ajungă, mugurii pier, ca unsacrificiu al purificării, purificarespirituală, iar clorofila absoarbe realitatea,şi dedesubt… umbră deasă, ca o cicatricea regretului. Dând la o parte perdeauanaivităţii, departe, un sătuc. Şi picioarele-i continuând să se afunde în cristelniţafertilă a reflexiei divine, case micuţe si obiserică simplă... fiind păzite de vibratulbehăitului inocenţei.

Prin interzicerea şi supărareadivină, prin pedeapsa ispitirii, pedeapsăeternă, prin costul nemuririi şi alînţelepciunii spirituale, al lipsei nevoilor,al durerii, prin simplitatea spirituală, princunoaşterea în adevăratul sens alcuvântului a iubirii şi a fericirii, nu pentrucă ştii, ci pentru că iubeşti şi eşti fericit,vie Împărăţia sa, Edenul.

Zaharia Ștefaniaclasa a VII-a A

Școala Gimnazială „Alecu Russo” Bacău

Sat al mamei, acum al meu,Nu departe de Bacău,Ce m-așteaptă vara toată,Să vin și să m-arunc în apă.

Ai pădurea înverzită,Și iarna înzăpezită,Sat vechi, trecut prin multe,Așa, ca la noi la munte.

Acolo mereu găsești,Nenumărate, frumoase povești,Ascultându-le, zîmbești,Și mai departe povestești.

Sper așa să rămâi,A copiilor mei să fii,Cu drag să-i aduc aici,Și să le povestesc cu dor:Despre ai mei, ai lor, bunici.

NATURA

Ca orice om, natura are viață,Învie în fiecare dimineață,Diferită în fiecare anotimp,Uneori cald, alte ori frig.

Eu la natură gândesc,Căci nu pot s-o privesc,Că omul o strică,Tristețea m-apucă.

De ce o lume minunată,Ce curată era odată,Se transformă într-una poluată,Așa, dintr-o dată.

Satul

15

Satul și Biserica



Satul meu, ești vatra neamului meu ,Mereu cu bucurie vin aici,Satul meu, ești plin de viață,De la copii la străbunici.

Cu biserica pe deal, lângă falnicul stejar,Urcă oamenii frumoși, și la minte, și la

port,Pentru a ne ruga mereu, este locul ideal,Loc lăsat de Dumnezeu să ne mângâie

mereu.La fiecare sărbătoare,Copii, tineri și bunici ne întâlnim aici,Ne adunăm de-i frig, de-i ploaie,Și ne înălțăm rugăciunile spre cer..

La casa lui Dumnezeu venim,Pentru tot să-i mulțumim,

Pentru tot ce ne oferă,Pentru această sfântă atmosferă.

În curtea bisericii e un cimitir,Unde toți aducem câte un trandafir,

Celor ce acum s-au transformat în îngeri,Pe care n-am încetat să-i plângem.

Mereu de tine îmi voi aminti,Sat mereu plin de copii,Veșnic tânăr vei rămâne,

Și mereu, cu bucurie,Mă vei primi și pe mine.


SATUL MEU

Ciunae Corinaclasa a VII-a A


Satul meu mă minunează,În fiecare zi mă fascinează,Sunt mândră de satul meu,Unde am învățat de Dumnezeu.

Căci falnică se-nalță,Sfânta Biserica noastră,Plină de copii ce-învață,Cuvântul Domnului, și despreviață.

Cântece și rugăciuni,Pline de înțelepciuni,În Biserică le spunem,Și mai buni noi suntem.

În fiecare Duminică,Vezi satul cum se bucură,De la Biserică venind,Pe Dumnezeu mulțumind.

Cu mic cu mare,Îmbrăcați de sărbătoare,De la nepoți la străbunici,Toți venim aici.

I-un loc în care ne-ntâlnimNe rugăm și îl cinstimPe Domnul Dumnezeu,Cel care păzește satul meu.

Tot aici, la mine-n sat,Nu demult s-a înălțat,Biserica din cimitir,Unde duc un trandafir.

Celor ce-s înmormântați,Bunici, părinți sau frați,Cei de care n-am uitat,Și nu voi uita niciodat.

În amintiri îmi vei rămâne,Sat frumos, iubit de mine,Locul unde am crescut,Și pe Iisus, eu L-am cunoscut.

16

ALGORITM INTRODUCTIV

Unitatea de învăţare: Sfințenia, calea spre DumnezeuMoto:,,Credința poporului român creștinat, născută și cultivată prin predica Sfântului Apostol Andrei și prinlucrarea misionarilor creștini, vorbitori de limbă greacă și latină, a rodit duhovnicește mai ales înmulțimea sfinților martiri, a sfinților cuvioși din mănăstiri, schituri și sihăstrii, în mulțimea sfinților ierarhipăstori de eparhii, a domnitorilor sfinți apărători ai patriei și ai credinței” (Preafericitul Părinte Daniel,Patriarhul B.O.R)

Lecţia: „ Sfinți români și creștinismul pe teritoriul țării noastre”

Tipul de lecţie: recapitulare și sistematizareLocul de desfăşurare: sala de clasăCompetenţe generale:

1. Aplicarea unor norme de comportament specific moralei religioase, în diferite contexte de viațăCompetenţe specifice:

1.1. Compararea unor opinii cu semnificație religioasă, exprimate în raport cu diferite situații de viață1.2. Sintetizarea principalelor îndatoriri ale unui creștin, pe baza valorificării unor situații din viața cotidiană, a

exemplelor unor sfințiCompetenţe derivate:La sfârşitul activităţii didactice, elevii vor fi capabili:

C 1- să argumenteze numele de ”Apostol al românilor”, atribuit Sfântului Andrei;C 2 – să identifice aspecte semnificative din viața sfinților români ;C 3 –să sintetizeze principalele îndatoriri ale unui creștin, pe baza valorificării unor exemple din viața sfinților.

Strategia didacticăMetode şi procedee: conversaţia, explicaţia, lectura, povestirea, observarea dirijată, exerciţiul, jocul didacticMijloace de învăţământ: Manualul de religie/ manual digital, fise lucru, video-proiector, laptop, imagini cu sfinți

români/ PPT, harta, Calendarul Creștin-ortodox, coli A 3- jetoane colorate, flip-chart/ rebus, marker, post-it.Forme de organizare a activităţii elevilor: activitate frontală, individuală şi pe grupe.

Resurse:Oficiale: o Programa şcolară pentru disciplina Religie, clasa a IV-a;

o Planificare calendaristică orientativă;o Proiectarea unităţii de învăţare: Sfințenia, calea spre Dumnezeu

Temporale: durata lecţiei 50 minute.Bibliografice:

Biblia sau Sfânta Scriptură, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române,Bucureşti, 2008;

Cucoş, Constantin, Educaţia religioasă, Editura „Polirom”, Iaşi, 1999.Şebu, Pr. Prof. Univ. Dr. Sebastian, Metodica predării religiei, Editura „Reîntregirea”, Alba Iulia, 2000Achim, Mihaela; Daiu ,Anișoara;Ioniță,Dragoș; Moldoveanu,Maria; Nicula,Florentina, Religie - Cultul

ortodox– manual pentru clasa a IV-a , sem. al II-lea, Ed. Corint Educațional, București, 2015-disponibil la adresa: https://www.manuale.edu.ro/manual/index/0/3/9

Achim, Mihaela; Daiu ,Anișoara;Ioniță,Dragoș; Moldoveanu,Maria; Nicula,Florentina, Caietul elevului –clasa a IV-a, sem. al II-lea, Ed. Corint Educațional, București, 2015.

DEMERSUL DIDACTIC :


PROIECT DE LECȚIEPROPUNĂTOR: PROF. OLARU BRÎNDUȘA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,DOMNIȚA MARIA” BACĂU

17


NR.CRT.

ETAPELELECȚIEI

C.D.

ACTIVITATEAPROFESORULUI

ACTIVITATEAELEVULUI

METODE ȘIPROCEDEE

MIJLOACE DEINVĂȚĂMÂNT

FORME DEORGANIZARE

EVALUARE

1. MOMENTORGANIZATORIC

SalutulRugăciuneaNotarea

absenţelorPregătirea pentru

lecţia nouă

SalutulRugăciuneaPregătirea pentru

lecţia nouă

Activitatefrontală

2. CAPTAREAATENȚIEI

-Ofer elevilorjetoane/ baloanecolorate (roșu,galben, albastru)pe care sunt scriselitere și îi rog sădescoperecuvântul ce sepoate forma prinrearanjarea lor.SFINȚI ROMÂNI-Împart elevilorplicuri în care suntamestecatecuvinte careformeazăîndemnuri:-CINSTEȘTE-ȚIÎNAINTAȘII,CĂCIDATORITĂ LORAI O ȚARĂ, OLIMBĂ, ORELIGIE!-PĂSTREAZĂ ȘITU PENTRUURMAȘIVALORILE PECARE LE-AIMOȘTENIT!

-Elevii descoperăcuvântele SFINȚIROMÂNI șiobservă tricolorul.

-rezolvă sarcinile

ConversațiaJoculdidactic

jetoane Activitate pegrupe

Aprecieriverbale

3. ENUNȚAREA TITLULUIȘI AOBIECTIVELOR

-Anunț titlullecției șiobiectiveleoperaționale

-elevii ascultăexplicațiile

Explicația

Activitatefrontală

18


4. ACTUALIZAREACUNOȘTINȚELOR

-Prezint elevilor unmaterial ppt despre oparte din sfințiiromâni și contribuțialor la dezvoltareacreștinismului peteritoriul țării noastre

-elevii urmărescmaterialulprezentat șicompletează cuinformații

Explica-ția,conver-sația

Videopro-iector,laptop

Activta-tefrontală

5. DIRIJAREAÎNVĂȚĂRII

C1C

2C3

-Propun elevilor unjoc: ROATASFINȚILOR.

Joc : ,,Cine sunt eu?”Prezint eleviloriconița unui sfântromân sau care aremoaște la noi în țară.

-un elev roteșteROATASFINȚILOR pânăcând se oprește îndreptul uneiicoane. Colegiitrebuie să spunăcât mai multeinformații desprepersoanarespective și săaseze icoanasfântului pe hartaRomâniei.-elevii trebuie sărecunoască sfântulrespective, săspună după ce l-aurecunoscut, data lacare este sărbătoritși să lipeascaiconița pe hartaRomâniei.

Joculdidactic,explicația

Iconițe,carton

Activitatefrontalăși pegrupe

Aprecieriverba-le

6.

7.

EVALUAREA

ASIGURAREARETENȚIEIȘI ATRANSFERULUI

-Fac aprecierile generaleşi individuale referitoarela pregătirea elevilorpentru lecţie, cat siimplicarea lor înactivitate;Notez elevii care auparticipat la lectiePropun elevilor sărealizăm un cvintet

Sfințiicredincioși, curajoși,luptând, apărând,jertfindu-se,trăiesc veșnic înÎmpărăț ia ceruluimartiriRecomand săcitească ,,Legendamănăstirii Putna”deDumitru AlmașȘi/sau ,,MonastireaArgeșului”

Elevii ascultă cu

atenție

Ascultă

explicațiile

Notează

explicația

Activitatefrontală

Activitatefrontală

8. ÎNCHEIE-REAACTIVITĂ-ȚII

Rostirea rugăciuniiSalutul

Rostirea rugăciuniiSalutul

19


Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului nostru părinte Ioachim, duminică, 2 iunie 2019, aavut loc la Biserica „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” Bacău, premierea celor mai talentați elevi careau participat cu lucrări proprii la cea de a IV-a ediție a Concursului județean „Bisericaneamului meu”, pe care îl organizeazăAsociația Profesorilor de Religie „Sf.Paraschiva” Bacău, în parteneriat cu ȘcoalaGimnazială „Spiru Haret” Bacău,Inspectoratul Școlar Județean Bacău șiArhiepiscopia Romanului și Bacăului.

Au participat peste 200 de elevi lacele trei secțiuni: creație plastică, creațieliterară și prezentare power point și au fost premiați 64 de de elevi, cu rezultatele cele mai bune. S-

au remarcat elevii de la Școala Gimnazială„Mihail Sadoveanu”, Școala Gimnazială„Mihai Drăgan”, Colegiul Național de Artă„George Apostu”, Școala GimnazialăMăgirești, Școala Gimnazială „Spiru Haret”,Școala Gimnazială „Al. I. Cuza”, ȘcoalaGimnazială „Alecu Russo”, ȘcoalaGimnazială „Alexandru cel Bun” și ȘcoalaGimnazială „Nicolae Iorga”, coordonați deprofesorii: Busuioc Carmen, Cîrlan Mirela-Nela, Avîrvarii Elena, Petrescu Ionela-Livioara, Chira Nicolae, Plăeșu Teodora,Sachelaru Simona, Bersan Ana Maria,

Hurjui Păunița, Andrei Ioana, psihopedagogCioarec Ramona, Huiban Nicolae, MărcuțăMioara.

Mulțumim elevilor pentru strădania lor șicadrelor didactice pentru implicare și îi invităm săparticipe și la următoarele ediții ale concursului.

Prof. Teodora Plăeşu

CONCURSUL APRB „BISERICA NEAMULUI MEU”

20

psihopedagog RAMONA CIOARECȘcoala Gimnazială ”Alecu Russo” Bacău

Am pornit la un drum greu în anul 2015. Întâlnirea cunoroceii a fost una admirabilă care a schimbat în bine atât viaţaacestor elevi nevăzători, dar şi pe a mea, profesional vorbind.Astăzi pot răspunde la întrebări legate de integrarea copiilor cudizabilităţi în învăţământul public şi experienţa mea în acestdomeniu poate să constituie o resursă pentru alte cadre didacticecare doresc să urmeze acest drum.Care este numărul de elevi cu CES (nevăzători) integrați?

Trei elevi de 13 ani, două fete și un băiat, care în anulșcolar 2014-2015, au dat evaluarea națională, clasa a IV-a și auobținut rezultate bune și foarte bune.

Cum ați reamenajat spațiul școlar pentru a sprijiniintegrarea?

Prima sală de la intrarea principală, la parter, foarteaproape de baie, bibliotecă, cancelarie, secretariat. Mese delucru, scaune tapițate, pe două laturi ale sălii sunt plasate mesepentru ghidaj, imprimantă, trei laptopuri speciale.

Cu ce fonduri/resurse s-a produs reamenajareaspațiului școlar?

Laptopurile speciale(word-ul este transformat în formatmp3) sunt donația unei bănci comerciale (5000 de euro),mobilierul, imprimanta, în regim de comodat de la AsociațiaSprijin pentru Părinți Bacău, consumabilele sunt procurate prinvoluntariat de elevii școlii „Spiru Haret” Bacău. Manualele suntîn format audio, de la domnul Mircea Bucur, profesor dematematică-nevăzător, din Focșani, directorul Fundației„Cartea Călătoare”.

Câte cadre didactice specializate lucrează cu ei?Două, consilierul școlar și profesorul de sprijin(2018), în

anul școlar 2015 -2016 au beneficiat si de un cadru didacticasistent, plătit de ASPP Bacău.

Cei doi copii de religie catolică beneficiază la Casa Yana,com. N. Bălcescu, de kinetoterapie.

Exemplificați activitățile finanțate din micrograntulUNICEF în care au fost cooptați.

Elevii au fost incluși în toate activitățile extracurriculareale școlii, excursii, elaborarea declarației drepturilor copilului,București 2019.

Descrieți pe scurt modul cum au fost implicați înactivitățile școlare.

Într-un grup de elevi, cel al clasei VII-a A, deschiși șiformați de fosta învățătoare spre acceptare și întrajutorareaelevului cu dizabilități, cu un program flexibil, cu asistențăpermanentă pentru depășirea dificultăților, prezența părințilorîn fiecare zi.

Care sunt elementele de succes ale integrării elevilornevăzători în învățământul de masă?

Un exemplu recent, obținerea unei diplome de merit, la unconcurs de caligrafie (Braille), la Iași, diplome de participare laconcursuri de eseuri, Japonia, de către Corina Ciunae, premii șimențiuni la concursuri de poezie, Ștefania Zaharia, FernandoDogaru, Corina Ciunae,

Care sunt aspectele ce necesită îmbunătățire?Formarea cadrelor didactice în domeniul psihopedagogiei

speciale, materiale didactice speciale, asigurarea suportuluilogistic pentru examenul de Evaluare Națională 2020,

calculatoare speciale, programe speciale adaptate dizabilității,proceduri operaționale.

Toți elevii nevăzători trebuie să fie încurajați să participela activitățile școlare și extrașcolare, să beneficieze de unprogram zilnic de consiliere psihopedagogică.

Adaug mai jos câteva gânduri ale elevilor mei, despre cummă văd aceștia în relația cu ei și cu ceilalți elevi:

“Pentru mine, Ștefania Zaharia, consilierul școlar, estepersoana care ajută la formarea educațională a noastră, aelevilor. În cazul meu, doamna consilier școlar m-a ajutat laintegrarea în școală și m-a încurajat să particip la diverseconcursuri de poezie. Astfel, mi-am dezvoltat acest talent. Credcă are un rol important, deoarece îmi este alături mereu.

De-mi cereți gândul meu,Eu mă rog la Dumnezeu,Alți copii sigur cer,Un astfel de consilier,Să-i ajute, să-i îndrume,

Către un drum frumos în lume.Despre natură am scris,Și așa un nou drum am deschis,La finalul căruia premii am luat,Și experiențe noi am câștigat.”“Pentru mine, Corina Ciunae, consilierul școlar este

persoana de la care am multe de învățat. Îmi este alături când îicer ajutor și mă încurajează să particip la diverse activități sauconcursuri. Este o doamnă specială pe care nu am cum să o uitvreodată. Când o întâlnesc mă face foarte veselă. Oricine și-ardori să aibă un asemenea consilier școlar, ce te face să fi mereuenergică.Consilier școlar la mine-n școală,E o doamnă foarte specialăM-a ajutat la integrare,Învățându -mă cu bucurie mare,Cum să fiu un om cultivat,Ce multe a învățat.

Doamna mă-ndrumă mereuSă particip și eu,La activități minunate,Acumulând experiențe însemnate,Din domenii diferite,Pentru talente noi descoperite.

Despre bunătate m-a-învățat,Și la un concurs am participat,Iar despre cel Sfânt multe am scris,Poezii, texte de vis,Ce diplome au câștigat,Premiu cu adevărat meritat.”

“Eu, Fernando Paul Dogaru o văd pe RamonaCioarec ca fiind un om muncitor, care încearcă săgăsească mereu soluții, chiar dacă și ei îi este greu.Doamna Ramona m-a îndrumat la examen, simulare,când ne-a ajutat atunci când am avut probleme decitire sau scriere. Eu cred despre doamna Ramona căeste o ființă sârguincioasă.”


BUNĂ PRACTICĂ ÎN INTEGRAREA COPIILOR CU CES

21


Prof. Chiticaru OanaȘcoala Gimnazială Nr. 1 Tg. Ocna

În data de 25 martie 2019, la Biserica Buna Vestire din Tg. Ocna, s-a desfășurat Concursul școlarinterdisciplinar ,,Trăistuța românească’’ – Atelier cusut, tradiţii şi obiceiuri în satul românesc - Concurs școlarinterdisciplinar – iniţiat şi organizat de Şcoala Gimnazială Nr. 1 Tg. Ocna Bacău, în colaborare cu Parohia BunaVestire Tg. Ocna.

Concursul s-a desfășurat în perioada 27 februarie- 25martie 2019, sub coordonarea doamnei profesoare de religieortodoxă Chiticaru Oana și a preotului paroh Ion VasilePanțîru, și a constat în participarea activă la Atelierul decusut a fetelor înscrise. Cele 37 de fete participante au cusut,au brodat pe trăistuțe din pânză de in modele tradiționale,elemente florale și semne creștine. Trăistuțele croite au fostpuse la dispoziție de către Parohia Buna Vestire, iarmaterialele pentru broderie au fost procurate de fiecare înparte, astfel încât fetele au putut fi creative în modelele alesepentru trăistuțele lor. Activitatea a fost sprijinită de cadreledidactice din școală, de către profesor Pavel Carmen- prof.

educație tehnologică, Carmen Dumitrașcu - învățător,Crișman Nicoleta - învățător, acestea îndrumând petinerele eleve de la clasele V-VIII să învețe primii pașiîn ale cusutului, ca mai apoi cu măiestrie să își dezvolteîndemânarea în cele ale broderiei. Munca depusă timpde o lună în cele două ateliere desfășurate în fiecaresăptămână a fost răsplătită prin bucuria pe care au simțit-o fetele când au văzut ce lucruri minunate au făcut cumâinile lor, dar și prin premiile pregătite din parteaParohiei Buna Vestire. Toate cele 37 de fete au fostpremiate cu basmale si cutii cu ciocolată, colăcei șicolivă, iar dintre acestea, 4 trăistuțe au fost premiate înmod special pentru munca depusă și originalitate.

Premiul I a fost acordat elevei Bortoș Oana ( aprimit o ie tradițională), locul al II -lea, PrăjinaruLaura, ( a primit o fustă tradițională), locul al III -lea David Mălina ( a primit botoșei tradiționali) șimențiune către Busuioc Daria ( șorț bucătărietradițional, vas lut).

Proiectul-concurs și-a atins scopul: elevele aucontribuit la păstrarea tradițiilor, meșteșugurilor,credințelor, practicilor autentice, la promovareaobiceiurilor de la sat și a datinilor specificeBisericii.

BUNA VESTIRE, ZI CU TRADIȚIE LA TG. OCNA

22


ERUDIȚIE ȘI BUCURIE DUHOVNICEASCĂ ÎN CADRUL OLIMPIADEI JUDEȚENEDE RELIGIE

Prof. Adrian-Viorel NechitaColegiul Național Pedagogic ,,Ștefan Cel Mare” Bacău

Sâmbătă, 23 martie 2019, cu binecuvântarea Înalt Preasfințitului Părinte Ioachim, ArhiepiscopulRomanului și Bacăului, sub coordonarea părintelui inspector de specialitate, prof. dr. Adrian Alexandrescu,

s-a desfășurat la Școala Gimnazială„Constantin Platon” din Bacău, etapajudețeană a Olimpiadei de Religie Orto-doxă.

Evenimentul a debutat cu rugăciuneade binecuvântare a elevilor şi profesorilor. Înalocuțiunea sa, părintele inspector a transmistinerilor participanţi binecuvântarea părinteascăa Ierarhului, dar și îndemnul de a cultivaprincipiile moral-religioase despre care auînvățat la ora de religie, pentru ca acestea să lefie călăuze pe tot parcursul vieții.În cadrul evenimentului didactic, elevi degimnaziu şi liceu din județul Bacău au susținutun examen scris, cei mai buni calificându-se la

etapa națională. În ceea ce privește metodologia olimpiadei, noutatea acestui an a fost reprezentată de introducereaetapei naționale și la nivelul claselor a V-a și a VI-a, acest lucru sporind interesul elevilor.

Olimpiada s-a dovedit un bun prilej de a evidenția strădaniile elevilor și participarea lor activă la ora dereligie, precum şi devotamentul exemplar al profesorilor de specialitate în procesul didactic şi instructiv-educativ. Aufost înscriși 170 de elevi, care au obținut rezultate bune şi foarte bune. S -au remarcat elevii: Humă Daria Maria (clasaa V-a, Școala Gimnazială ”Constantin Platon” Bacău, prof. îndrumător Neculcea Manuela), Stoica Simina Georgiana(clasa a VI-a, Școala Gimnazială ”Ştefan Luchian” Moineşti, prof. îndrumător Hereş Elena), Turcu Anastasia Maria(clasa a VII-a, Școala Gimnazială ”Ştefan Luchian” Moineşti, prof. îndrumător Hereş Elena), Busuioc Maria Teodora(clasa a VIII-a, Colegiul Naţional”Gheorghe Vrănceanu” Bacău, prof.îndrumător Gavriliu Veronica),Pavelescu Maria Alexandra (clasa a IX-a, Colegiul Naţional ”Vasile Alecsandri”Bacău, prof. îndrumător OlteanuLoredana), Andronic Elena Denisa (clasaa X-a, Colegiul Naţional ”GrigoreMoisil” Oneşti, prof. îndrumătorJupenschi Constantin Cornel), OlariuAndrei Cosmin (clasa a XI-a, ColegiulNaţional ”Gheorghe Vrănceanu” Bacău,prof. îndrumător Gavriliu Veronica) şiChircu Cristiana (clasa a XII-a, ColegiulNaţional ”Dimitrie Cantemir” Oneşti,prof. îndrumător Cautiş Petrică), care vorreprezenta județul Bacău şiArhiepiscopia Romanului şi Bacăului la Etapa Națională.

Prin grija Parohiei ,,Buna Vestire” din Bacău, reprezentată de părintele profesor Ionuţ Căsăneanu,fiecare tânăr participant a primit, spre neuitare, câte o iconiţă.

Etapa naţională a Olimpiadei de Religie Ortodoxă s-a desfăşurat în perioada 1-5 mai 2019, laOradea.

23


Prof. Adrian-Viorel NechitaColegiul Național Pedagogic ,,Ștefan Cel Mare” Bacău

Căderea omului din starea harică inițială și -a avut izvorul în neascultarea primilor oameni și în gustarea dinpomul cunoștinței binelui și a răului. Această dramă a umanității a fost vindecată prin jertfa Domnului nostru Hristospe Care Dumnezeu L-a trimis să învingă moartea cu trupul Său prin răstignire pe Cruce şi să ridice astfel păcatelelumii. Așadar Sfânta Cruce a avut un rol important în lucrarea de restaurare a lumii‚ de împăcare a omului cuDumnezeu, fiind lemnul binecuvântat prin care a venit restaurarea și sfințirea umanității.

Întreaga lume a fost răscumpărată şi izbăvită prin jertfa Domnului nostru Iisus Hristos, de pe dealul Golgotei,unde, din dragoste pentru noi, Mântuitorul S-a dat de bună voie să fie răstignit pe cruce pentru păcatele lumii. Învechime, la unele popoare, crucea era considerată un lucru de ocară, unealtă de tortură aducătoare de cele maigroaznice chinuri, o pedeapsă rezervată tâlharilor, criminalilor şi sclavilor. La evrei, cel răstignit era consideratblestemat: „Blestemat este înaintea Domnului tot cel spânzurat pe lemn” (Deuteronom 21, 23). Dar, prin jertfaMântuitorului, Crucea devine un altar preasfânt pe care Mielul lui Dumnezeu Și-a vărsat sângele pentru mântuirealumii. ,,Prin ascultare, care a fost până la moarte, El, spânzurând pe lemn, a înlăturat vechea neascultare legată delemn. Întrucât a fost Fiul lui Dumnezeu, Stăpânul a toate, Care în chip nevăzut este prezent pretutindeni printre noi înîntreaga lume, și îi umple lungimea, lățimea, înălțimea și adâncimea, și întrucât prin Cuvântul lui Dumnezeu fiecarelucru își primește orânduirea, tot așa în acestea Fiul lui Dumnezeu a fost răstignit, punând semnul crucii pe toatelucrurile”.1)

Crucea a fost așadar unealta binecuvântată prin care s-a împăcat cerul cu pământul, a fost arma cu care porţileiadului s-au zdrobit. Astfel, în Biserică, Sfânta Cruce a devenit obiect de venerare, izvorul evlaviei celei mai curate,fiindcă Dumnezeu a ales un lucru nebun şi slab din lume „ca să se ruşineze cele înţelepte şi cele tari” (I Corinteni 1,27). Aşadar cel dintâi înţeles al Crucii este lemnul preasfânt, unealta de chin sfinţită cu preascump sângele lui Iisus.Crucea aceea de pe Golgota a fost căutată cu însetare şi socotită ca o comoară de mare preţ, fiind descoperită de SfântaÎmpărăteasă Elena, mama sfântului împărat Constantin cel Mare.Alt înţeles al Crucii este acela de semn de biruinţă al celor ce cred în Hristos. De la semn al batjocurii, așa cum erapână la Jertfa Domnului Hristos, ea a devenit „păzitoare a toată lumea, frumuseţea Bisericii, întărirea credincioşilor,lauda îngerilor şi rană diavolilor”. Încă din Vechiul Testament, Crucea a fost prevestită şi înfăţişată în multe chipuri.Astfel este prefigurată de binecuvântarea pe care patriarhul Iacov a dat-o deasupra capetelor nepoților săi (Facere 48,13-15). Toiagul cu care a despărţit Moise Marea Roşie (Ieșire 14, 16) şi a făcut cale de izbăvire lui Israel din robiaegipteană preînchipuie la rândul său Sfânta Cruce, ca și lemnul care a îndulcit apa Marei (Ieșire 15, 25). 2) SfântaCruce a mai fost prefigurată de Moise atunci când şi-a ţinut mâinile ridicate spre ceruri pentru a-i înfrânge pe amaleciţi(Ieșire 17, 12). Sfântul Iustin Martirul şi Filozoful observa că „poporul nu devenea mai tare pentru că Moise se rugaastfel, ci pentru că numele lui Iisus era în fruntea luptei, iar el făcea numai semnul crucii”.3)

Despre şarpele de aramă pe care l-a atârnat Moise pe un stâlp ca „oricine se va uita la el să rămână înviaţă”(Numeri 21, 4-9) ne spune Sfântul Evanghelist Ioan că este o protoevanghelie a răstignirii pe cruce a Domnuluinostru Iisus Hristos: „După cum Moise a înălţat şarpele în pustie aşa trebuie să se înalţe Fiul Omului ca oricine credeîntr-însul să nu piară ci să aibă viaţă veşnică”(Ioan 3, 14-15). Dacă Dumnezeu a dat şarpelui de aramă putere de avindeca pe cei ce-l priveau, cu atât mai vârtos a primit Sfânta Cruce putere de a izbăvi de muşcăturile păcatului pe ceice privesc şi se închină ei. Crucea este „voinţa Tatălui, slava Unuia-Născut, veselia Duhului, podoaba îngerilor,întărirea Bisericii, lauda lui Pavel, cetatea sfinților, lumina lumii întregi”.4)

Semn de biruinţă este Crucea Domnului Iisus Hristos şi urme de cinstire a ei aflăm din cele mai străvechitimpuri ale Bisericii, precum vedem în operele apologeților Tertulian5) și Minucius Felix.6) Însă, dacă timp de treiveacuri la rând primii creştini n-au putut înălţa acest stindard glorios din cauza prigonirilor, din timpul domnieiSfântului împărat Constantin cel Mare Sfânta Cruce devine adevăratul simbol al puterii credinţei creștine.

Sfânta Cruce are însă şi un înţeles spiritual, acela de suferinţă, așa cum vedem în cuvintele Domnul Hristos:„Dacă voieşte cineva să vină după Mine să se lepede de sine, să-şi ia crucea în fiecare zi şi să-Mi urmeze Mie”

SFÂNTA CRUCE – ÎNȚELESURI ALE DARULUI DIN IUBIRE AL SFINTEI TREIMI

24


(Marcu 8, 34). Prin Cruce se înţelege răstignirea poftelor pe care suntem îndatoraţi să o facem în fiecare zi casă ne eliberăm de robia trupului şi de amăgirile acestui veac trecător. Hristos a suferit şi a luat pe umerii săi crucea şi apurtat-o pentru răscumpărarea omenirii. Noi trebuie să pătimim după modelul lui Hristos, să ne asemănăm Lui, devrem să avem parte de slavă, căci „la aceasta aţi fost chemaţi că şi Hristos a pătimit pentru voi lăsându-vă o pildă ca săpăşiţi pe urmele Lui”(I Petru 2, 21).

Un alt înţeles al Sfintei Cruci izvorăşte din forma ei, din suprapunerea celor două linii, verticală şi orizontală.Linia verticală care se înalţă de la pământ la cer tinzând spre infinit simbolizează tendinţa credincioşilor spredesăvârşirea divină, care ne cheamă să ne depăşim mereu, să alergăm spre Hristos. Linia orizontală este cea care taiecalea realizării acestei sete nepotolite, căci nimic nu se poate cuceri fără piedici şi fără luptă.

Crucea stă în inima vieţii, căci ea reprezintă dragostea lui Dumnezeu. Iisus S-a jertfit pe Sine din dragostepentru noi, de aceea nu vedem crucea singură, ci Îl vedem pe Mântuitorul Hristos cu braţele deschise, îmbrăţişândomenirea ca ,,toate cu Sine să le împace, fie cele de pe pământ, fie cele din ceruri, făcând pace prin El, prin sângeleCrucii Sale”(Coloseni 1, 20). Prin Jertfa Sa, Domnul Hristos a așezat Crucea asupra întregii lumi, pentru ca prinintermediul ei lumea să se sfințească și să se umple de lucrarea Duhului Sfânt. Părintele Stăniloae observa că desemnul Sfintei Cruci sunt legate trei semnificații și anume dăruirea persoanei sau lucrului însemnat cu semnul ei luiDumnezeu, închinăciunea adusă lui Dumnezeu, precum și binecuvântarea sau sfințirea lucrului sau persoaneirespective ca lucrare a Sfintei Treimi. De aceea, întreaga existență a lumii și a omului stă sub semnul și sub putereasfințitoare a Crucii.

Închinarea cu semnul Crucii, rugăciunea, sărbătorile, cântările, așezarea Crucii pe turlele bisericilor saupurtarea ei discretă la pieptul creștinilor sunt forme prin care încercăm să transfigurăm întreaga creație prin harulDuhului Sfânt. Astfel, creștinii, întăriți cu puterea Crucii, nedespărțită de lucrarea Duhului Sfânt și de prezențaDomnului Hristos, pot spune împreună cu Sfântul Pavel ,,Iar mie să nu-mi fie a mă lăuda decât numai în CruceaDomnului nostru Iisus Hristos, prin care lumea este răstignită pentru mine și eu pentru lume” (Galateni 6, 14).

BIBLIOGRAFIE :***, Apologeți de limbă latină, în col. PSB, vol. 3, trad. de prof. Nicolae Chițescu, Eliodor Constantinescu, Paul

Papadopol și prof. David Popescu, EIBMBOR, București, 1981.***, Apologeți de limbă greacă, trad. de pr. prof. dr. Olimp Căciulă, pr. prof. dr. Teodor Bodogae, pr. prof. dr.

Dumitru Fecioru, EIBMBOR, București, 1997.Cîrstoiu, protos. Justinian, Temeiuri biblice și patristice pentru cinstirea sfinților, a Sfintei Cruci și a icoanelor,

precum și pentru serbarea Duminicii, în rev. Biserica Ortodoxă Română, an CXVI (1998), nr. 1-6, pp. 318-347.Ioniță, pr. conf. dr. Alexandru M., Despre Sfânta Cruce, în rev. Ortodoxia, an LVIII (2007), nr. 1-2, pp. 187-192.Sfântul Chiril al Alexandriei, Glafire, în col. PSB, vol. 39, trad. de pr. prof. dr. Dumitru Stăniloae, EIBMBOR,

București, 1992.Sfântul Ioan Damaschin, Dogmatica, trad., introd. și note de pr. prof. Dumitru Fecioru, EIBMBOR, București, 2001.Sfântul Ioan Gură de Aur, Predici la sărbători împărătești și Cuvântări de laudă la sfinți, col. PSB, serie nouă, vol.

14, ed. a 2-a rev., trad. de pr. prof. Dumitru Fecioru, introd. de ierom. Policarp Pîrvuloiu, Ed. Basilica, București,2015

Sfântul Irineu de Lugdunum, Demonstrația propovăduirii apostolice, trad. de prof. dr. Remus Rus, EIBMBOR,București, 2001.

Stăniloae, pr. prof. dr. Dumitru, Crucea și înnoirea creațiunii în învățătura ortodoxă, în rev. Mitropolia Moldovei șiSucevei, an LII (1976), nr. 7-8, pp. 467-477.

Stăniloae, pr. prof. dr. Dumitru, Sfânta Cruce ca mijloc de sfințire și de binecuvântare și ca prilej de închinare, înrev. Ortodoxia, an XXXIV (1982), nr. 2, pp.172-180.

Stăniloae, pr. prof. dr. Dumitru, Crucea în teologia și cultul Bisericii Ortodoxe, în rev. Ortodoxia, an XXVII(1975), nr. 3, pp. 405-414.

Note bibliografice:1.Sfântul Irineu de Lugdunum, Demonstrația propovăduirii apostolice, trad. de prof. dr. RemusRus, EIBMBOR, București, 2001, p. 97.

25

Cartea

REVISTA “DIACONIA”: ASOCIAŢIA

2.Sfântul Chiril al Alexandriei, Glafire la Ieșire, II, încol. PSB, vol. 39, trad. de pr. prof. dr. DumitruStăniloae, EIBMBOR, București, 1992, p. 307.3.Sfântul Iustin Martirul și Filosoful, Dialog cu iudeulTrifon, XC, în vol. Apologeți de limbă greacă, trad. depr. prof. dr. Olimp Căciulă, pr. prof. dr. TeodorBodogae, pr. prof. dr. Dumitru Fecioru, EIBMBOR,București, 1997, p. 264.

3.Sfântul Ioan Gură de Aur, Cuvântare la CruceaDomnului, în col. PSB, serie nouă, vol. 14, ed. a 2-arev., trad. de pr. prof. Dumitru Fecioru, introd. deierom. Policarp Pîrvuloiu, Ed. Basilica, București,2015, p. 109.4.Tertulian, Apologeticul, XVI, în vol. Apologeți delimbă latină, col. PSB, vol. 3, trad. de prof. NicolaeChițescu, Eliodor Constantinescu, Paul Papadopol șiprof. David Popescu, EIBMBOR, București, 1981, p.63.5.Minucius Felix, Octavius, IX-XII, în vol. Apologeți delimbă latină, col. PSB, vol. 3, trad. de prof. NicolaeChițescu, Eliodor Constantinescu, Paul Papadopol șiprof. David Popescu, EIBMBOR, București, 1981, pp.360-364.6.Pr. prof. dr. Dumitru Stăniloae, Sfânta Cruce camijloc de sfințire și de binecuvântare și ca prilej deînchinare, în rev. Ortodoxia, an XXXIV (1982), nr. 2,p.175.

Dogaru Fernando PAULclasa a VII-a A

Școala Gimnazială „Alecu Russo” Bac

Cartea, un val de cunoștințe,Ce se imprimă în minte.Carte, tu ne construiești,Și noi te citim.În fiecare zi te iubim.

Cititul ne ajută în viață,Să ne găsim exprimareaEu voi citi cărți mereuCărțile mereu ne ajută,

Să trecem cu brio prin viață.

Să găsim drumul în viață,Cu multă poezie sau povești,Cartea este un val de cunoștiințe,Ce se imprimă în minte.Pentru a noastră fericire.

Carte, tu ne construiești,Și noi cu drag te cinstim.

Așa că citiți cu ardoare,Dacă vreți să descoperițiUn gând ascuns, o floare.

Cartea, prietena mea



Cartea, ce secrete ascunde,Ce poartă în pagini povești multe,Când o deschidem se bucură,Dar când o închidem nu se supără.

Fiindcă ttrăiește cu speranța că -ntr-o zi,O vom lua și o vom citi,Intrăm din nou în lumea ei,În lumea iubirii și a armoniei.

Toți ascultăm povești de mici,Spuse de părinți sau de bunici,Iar la școală dacă o vom deschide,Ne vom crea principii solide.

Pentru că ea ne învață,Cum să o iubim, sau lecții de viață,Lecții pe care nu trebuie să le uităm,Și mai târziu să le practicăm.

26


aplicarea cunoștințelor. Or, observăm că sunt profesoricare obțin rezultate foarte bune la examenul detitularizare, dar nu sunt neapărat și la fel de eficienți înmunca la catedră, care presupune mai mult decâtexpunerea teoretică a cunoștințelor.

8. Când activitatea MEN este o cascadă deeșecuri, bâlbâieli și retractări, MEN nu este credibil săimplementeze o asemenea viziune defectuoasă, ambiguă,care nu prevede clar sursele de finanțare, nefiindsustenabilă. MEN nu are căderea să propună aceastăviziune, ci mai degrabă ar trebui să respingă propunerileunor neaveniți în materie de educație respectândspecificul poporului român, indiferent cât de binefuncționează același sistem în alte țări.

Importanța acestei viziuni rezultă din intențiileideologice ale propunătorilor viziunii sistemice „Educațiane unește”, pentru că prin aplicarea acestei viziuni va fiafectată educația copiilor, va crea condiții prielniceîndoctrinării de gen de la vârsta de 3 ani și ceea ce vorînvăța copiii noștri la școală este esențial pentru fiecaredintre noi, dar și pentru societatea creștină din România,în ansamblul ei.

Menționăm că această scrisoare a fost redactatăîmpreună cu reprezentanții Asociației Părinților pentruOra de Religie Bacău, ai Asociației CIVITASBACOVIENSIS și ai Alianței Părinților Bacău, caparteneri în cadrul Platformei ÎMPREUNĂ.

Președintele Asociației Profesorilor de Religie„Sf. Paraschiva” Bacău,

16.V.2019

Prof. Olaru BrînduşaŞcoala Gimnazială ,,Domniţa Maria” Bacău

În fiecare an, la patruzeci de zile dupământuitoarea Înviere aDomnului Hristos,proslăvim Sfânta SaÎnălțare cu trupul la Cer,praznic plin de lumină șibucurie, care neamintește căMântuitorul a coborât pepământ, S-a întrupat,luând chip de om, Și-aînsușit naturaumană, îndumnezeindu-o în Trupul Său, apoi S-a înălțat cu ea la Ceruri,ca să ne arate cădestinația noastră finalăn-o reprezintă pământul,

ci Împărăția lui Dumnezeu, unde suntem chemați să trăimveşnic în iubirea Preasfintei Treimi. Domnul nu ne indicădoar ținta, ci ni se face itinerar și energie, ca să ne ajute săajungem la binecuvântata stare a celor mântuiţi.

La noi, sărbătoarea se trăieşte cu toată evlavia,deoarece în aceeași zi ne cinstim eroii: ostaşii şi luptătoriiromâni din toate timpurile, din toate locurile, jertfiţi pecâmpurile de luptă, în lagăre, în închisori, pentru apărareapatriei, a credinţei strămoşeşti, pentru întregirea neamului,libertatea şi demnitatea poporului român.

Elevii Şcolii Gimnaziale ,,Domniţa Maria”Bacăuau înţeles că istoria nu uită niciodată; ea are martorii săi,ea ne vorbeşte; tot ceea ce trebuie să facem este să vrem s-o ascultăm. Pentru mulţi dintre elevi şi chiar pentrucadrele didactice, de neuitat au rămas şi vor rămânemărturiile bunicilor, vorbele mişcătoare, udate de lacrimi,când vorbesc despre Primul Război Mondial, razboi încare fiecare familie de român şi-a dat tributul său.

Joi, 6 iunie 2019, în ziua Înălţării cu trupul la Cera Mântuitorului, Cimitirul Eroilor din Bacău a devenitneîncăpător.Convinşi că ,,niciodată nimic nu piere dacă eclădit pe credinţă, valoare, tradiţie”, elevi şi de la ŞcoalaGimnazială ,,Domniţa Maria” Bacău, însoţiţi de cadredidactice şi de părinţi,au răspuns ,,prezent,, la invitaţiaorganizatorului manifestării, col. (rtr.) Stelian Cojocaru,președintele Asociației de Tradiții Militare Regimentul 3Artilerie 1877, din Bacău fiind reînvățaţi să-şi cinsteascăeroii, adăugând aducerilor aminte lucrare, dăruire, jertfă șirecunoștință; într-un cuvânt, iubire față de tot ceea ce esteromânesc, frumos şi curat, căci fără apartenența la unneam, la o istorie, devenim mai săraci, mai înfometați,mai datori. Patria ne face să simțim că aparținem unuipopor, că avem origini. Apărându-ne identitatea, neapărăm pe noi înșine și pe eroii noștri, al căror sânge necurge prin vene.

Dragostea pentru ţară, unitatea de neam şi decredinţă au fost arătate fără şovăire, constituindu-se înadevărate repere pentru ceea ce suntem azi.

CONTINUARE DIN P. 3

O PAGINĂ DE CREDINŢĂ ŞI ISTORIE

27


Prof. Mihaela Alupei,Școala Gimnazială ,,Ștefan cel Mare” Zemeș

Motto:“S-arătăm prin fapta noastră

Tuturor, necontenitCă prin neamul său în lume

Ştefan-Vodă n-a murit !”

Ştefan cel Mare şi Sfânt a scris prin faptele sale una din cele mai strălucite pagini ale istorieinoastre. De-a lungul unei domnii de aproape cincizeci de ani, voievodul a vegheat ca Moldova să ajungă unfactor însemnat al relaţiilor internaţionale în acea vreme în Europa. Prin activitatea sa remarcabilă în cadrulpoliticii externe, domnitorul Ştefan a inaugurat o nouă eră a afirmării internaţionale a Moldovei, care s-aimpus marilor puteri prin acţiuni politice independente.

Deşi la acea vreme Principatele Române erau în general necunoscute,domnul Moldovei a făcut primii paşi spre o primă “ integrare europeană”, adică omai bună cunoaştere a lor.

Moldova, datorită rolului politic pe care şi l-a asumat în condiţiilederulării ofensivei otomane, şi-a câştigat împreună cu marele ei domn unprestigiu internaţional ce a atras preţuirea şi alianţa unor mari puteri, angajate înconfruntarea antiotomană. Numele “Ştefan al Moldovei” a fost rostit cu admiraţieşi teamă. Calităţile sale s-au dovedit şi în conducerea ţării şi în apărareacredinţei creştine, astfel încât a fost numit de Papa Sixt al VI-lea, în două diplomepapale din anii 1476 şi 1477, atlet al credinţei creştine” şi a primit de la acest sfântpărinte o sabie în formă de cruce. Senatul Republicii Veneţia l-a numit“Cavalerul aurat”(Ion Lupu, ”Ştefan Vodă al Moldovei “, Edit. Plumb, Bacău,2003, p. 227).

Într-un moment crucial pentru istoria Europei şi a creştinătăţii, când marileregate ale Ungariei şi Poloniei au preferat să încheie un armistiţiu cu Imperiul Otoman, Moldova a ţinutsingură piept turcilor, continuând tradiţia Bizanţului de a salva creştinătatea de la cotropirea musulmană.După victoria din 10 ian.1475 asupra otomanilor (bătălia de la Podul Înalt), domnitorul Ştefan al Moldoveia înştiinţat principii europeni despre aceasta, numindu-şi ţara “poartă a creştinătăţii”.

În decursul domniei sale de 47 de ani, voievodul a lăsat ca patrimoniu 44 de biserici şi mănăstiri încare a fost pomenit împreună cu familia sa timp de mai bine de jumătate de mileniu…

Poporul l-a iubit şi preţuit atât de mult pe acest domnitor, încât l-a amintit şi în frumoasele colindede Crăciun: „La poartă la Ştefan-Vodă / Lerului, Domnului,/ Boierii s-au strâns la vorbă / Dar vorba de cineeste?/ Lerului, Domnului / De Iisus născut în iesle”[…].

De asemenea, domnitorul este amintit în cântecele de vitejie: „Ştefan, Ştefan, Domn cel Mare /Seamăn pe lume nu are / Decât numai mândrul soare …”

Etimologia cuvântului „Ştefan” ne duce la grecescul „stephanos” cu sensul de coroană, ghirlandă,cunună pentru învingători. Acest nume frumos este dăruit copiilor creştini la botez, şcolilor, unităţilormilitare, pentru ca Sfântul Apostol şi Arhidiacon Ştefan şi Ştefan cel Mare şi Sfânt să le fie ocrotitori.

Pentru calităţile sale de luptător şi creştin neînfricat, pentru măreţia faptelor sale, smerenia şidreptatea de care a dat dovadă, poporul român l-a ridicat pe acest unic domnitor în rândul sfinţilor pentru aocroti şi apăra în continuare ţara dăruită întreagă urmaşilor.

ȘTEFAN AL MOLDOVEI, VOIEVOD EUROPEAN

28


Pentru că Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române adedicat anul 2019 omagierii satului românesc, ne-am propus caîn cadrul Asociaţiei Profesorilor de Religie “Sf. Paraschiva” Ba-cău, începând cu luna februarie să demarăm un proiect pe

această temă. În cadrul proiectului,fiecare şcoală interesată realizezăun parteneriat cu o instituţie simi-lară, astfel încât fiecare şcoală par-ticipantă din mediul urban să facăechipă cu o şcoală din mediul rural.

Cu ajutorul Bunului Dumnezeu şi cu binecuvântarea înalt-presfinţitului Ioachim, în al II-lea se-mestru al acestui an şcolar s- au realizat

activităţile din cadrul parteneriatelor:Şcoala Gimnazială “Spiru Haret” Bacău– Şcoala Gimna- zială Plo-

pana, Colegiul Naţional de A r t ă“George Apostu” Bacău– Ş c o a l aGimnazială “Ion Strat” Giosen i ,cu părintele Cristinel Ber- nacic şiParohia Ortodoxă “Naşterea D o m n u -lui” Chetriş, prin părintele paroh Liviu-Vasile Dănilă, Şcoala Gimnazială “IonCreangă”- Şcoala Gimnazială Bereşti-Tazlăuşi Colegiul Tehnic de Comunicaţii“N. V. Karpen” Bacău cu Şcoala Gimna-

zială Gârla Anei, Ungureni.În cadrul activităţilor, elevii

din şcoala gazdă, coordonaţi de pro-fesorul de religie, îi familiarizeazăpe oaspeţi cu mediul şcolar, oportunităţile de studiu în mediulşcolar în care locuiesc, locuri de petrecere a timpului liber înnatură.

Astfel, în data de 3 iunie 2019, elevii Şcolii Gimnaziale“Spiru Haret” Bacău au participat la o lecţie de religie despremilostenie împreună cu colegii lor de la Şcoala Gimnazială Plo-pana, au mâncat împreună la o terasă frumos umbrită, apoi auvizitat bisericile din partea centrală a oraşului şi s-au jucat în

Parcul Catedralei. O săptămână mai târziu, elevii de la Plopana i-au primit pe colegii lor de la Ba-cău la biserica din sat, unde părintele Bogdan Hărăbor le-a ţinut o lecţie despre istoria locală şi de-spre biserică. Împreună au vizitat Mănăstirea Plopana, unde părintele stareţ ne-a ospătat cu toatădragostea. Pe drum către Bacău, elevii au vizitat şi frumoasa mănăstire de la Tisa-Silvestri.


Proiect educaţional în parteneriat“Satul românesc- vatra a Bisericii românesti”

29

În contextul anului dedicat de Biserică satuluiromânesc, elevii clasei a II-a A a Şcolii Gimnaziale "IonCreangă" au desfăşurat miercuri 29 mai a.c. prima parte aproiectului “COPILARIA LUI NICA" în colaborare cu,

colegii lor de aceeaşi vârstă de la Şcoala GimnazialăBereşti-Tazlău, proiect ce îşi propune pe de o partevalorificarea tradiţiilor satului românesc prin intermediulelevilor din Bereşti -Tazlău şi cunoaşterea acestor tradiţiide către copii de la oraş. În acest sens copiii băcăuani auvizitat o stână şi au cunoscut tradiţii specifice oieritului,au ascultat cântece populare specifice zonei interpretate deelevii bereşteni, au socializat, au desfăşurat jocuri încomun şi au gustat din bucate tradiţionale. De asemeneaelevii băcăuani au vizitat şi două obiective locale,respectiv Biserica monument istoric "Sf. Nicolae" şi

Muzeul "G. Enescu" Tescani.

Cea de-a doua parte a proiectului se va desfăşuraîn toamnă, când elevii bereşteni vor întoarce vizitacolegilor lor, vor desfăşura activităţi comune, vor vizitamuzee şi obiective de interes din Bacău.

Parteneri în proiect ne-au fost Fundaţia "EpiscopMelchisedec" - filila Bacău, prin intermediul Pr. EugenCiuche şi Carla Pişcu, care au susţinut activităţile desocializare desfăşurate de copii, Primăria Bereşti - Tazlău,care ne-a fost şi ea gazdă pentru început, prezentându-neun film despre localitatea Bereşti-Tazlău.

Prof. Pr. Cristian Daniel PopaŞcoala Gimnazială “Ion Creangă” Bacău

REVISTA “DIACONIA”: ASOCIAŢIA

Proiect educaţional în parteneriat“Satul românesc- vatra a Bisericii românesti”

30

“AMPRENTA TRECUTULUI ASUPRA VIITORULUI – LUMINĂ PENTRU EROI”

Aceastaeste deviza sub careelevii, părinții șiprofesorii de laColegiul Național“Ferdinand I” auorganizat astăziMarșul Eroilor.Devenit ”emblemă”a comunității, an dean acest evenimentreunește tineri dinaproape toatecolegiile, liceele șișcolile băcăuanecare doresc sămarcheze prin acest gest Ziua eroilor, sărbătoare naționalădedicată eroilor cunoscuți și necunoscuți, căzuți în luptăde-a lungul veacurilor pentru credință. libertate, dreptate,pentru apărarea și reîntregirea neamului.

Inițiat și coordonat de o echipă de profesoriinimoși, ( Ciuche Gabriela, Curbăt Loredana, GavrilițăLaura, Întuneric Ana, Savin Mihaela, Sichim Cristina șiZărnescu Nicoleta), proiectul se află la a-V-a ediție și afost înregistrat în CAEJ 2019, poziția 9 – Domeniuleducație civică, voluntariat, proiecte caritabile.

Marșul a oferit participanților posibilitatea de a-și manifesta recunoștința față de eroii care s-au jertfitpentru neam, credință și țară. Li s -au alăturat echipamanagerială a CNF (dir. prof. Nicu Vasile Harasemciuc și

dir. adj. Nicoleta Zărnescu) și cea a CTDM (dir. IuliaCorlade), reprezentanți ai comunității locale ( consilierlocal Ilie Bîrzu, pr. militar Lucian Butnaru, pr. EugenCiprian Ciuche – Fundația Episcop Melchisedec – FilialaBacău, pr. Florentin Vornicelu, gral. (r) AlexandruLeonov – veteran de război, col.(r)Paul Valerian Timofte,

col.(r) Năstase Ghirău, Răzvan Popovici- preș. ASCOR),dar și cetățeni ai orașului.

Prof. Gabriela CiucheColegiul Naţional “Ferdinand I” Bacău


31


În ziua de Joi, 6 iunie 2019, de Praznicul“Înălțării Domnului”, când prăznuim și “Ziuaeroilor”,Asociatia„TradițiiMilitareRomânești”a organizat oactivitatepentrucinstireaeroilorneamului românesc, în Cimitirul Eroilor din

PrimulRăzboiMondial,din stradaConstanţei.:mai întâi, s-a săvârșitslujba deParastaspentru eroii

neamului nostru românesc care și-au jertfit viațapentru întregirea neamului, apărarea țării și acredinței strămoșești, de către părintele JustinianCimpoeru, profesor de religie la Colegiul„Mihai Eminescu” Bacău, apoi elevi din ŞcoalaGimnazială “Al. I. Cuza”, Şcoala Gimnazială

ZIUA EROILOR

“DomnitaMaria”,ScoalaGimnazială“SpiruHaret”,C.T.C. “N.V.Karpen”,Colegiul“M.Eminescu”au intonatcântecepatrioticeși populareși au rostitpoezii. Dinpartea Școlii Gimnaziale “Spiru Haret” Bacău,elevul Ivancea Mihnea, clasa a VI-a A, a rostit opoezie, fiind costumat în uniformă de soldat dintimpul Primului Război Mondial. Elevii prezențiau aprins candele la morminte, au pus flori și aulegat tricolor la crucile eroilor înmormântațiacolo.

Veșnică pomenire din neam în neam șidin veac în veac. Sfinții sunt eroii Bisericii, iareroii sunt sfinții neamului nostru !


32

Proiectul, inițiat de către doamna profesoară Ciuche Gabriela de la catedra de religie a Colegiului Naţional“Ferdinand I”, s-a desfășurat în trei etape, cu participarea a aproximativ 1000 de elevi ai acestei instituții, 50 de cadre

didactice și psihologi ai Centrului pentru persoane cu autism „Sf. Cosma șiDamian”.

Prima activitate a constat în confecționarea mărțișoarelor șiorganizarea unei expoziții pentru vânzarea acestora de către elevi, în cadrulcolegiului menționat. Cea de-a doua activitate a fost reprezentată decampania de informare și sensibilizare susținută de specialiștii Centruluipentru persoane cu autism „Sf. Cosma și Damian”, respectiv Bârzu Andreea– psiholog și Rusu Cornelia Mariana – terapeut ocupațional. Elevii au avutocazia să participe la workshopuri timp de o săptămână și să primeascăinformații legate de această tulburare de dezvoltare și problemele cu care seconfruntă familiile

copiilor cu autism, din punct de vedere social, educațional șiterapeutic.

Finalizarea acestui proiect a constat în organizarea unuispectacol caritabil de către elevii Colegiul Național „FerdinandI” la Sala Ateneu din Bacău, în data de 1 aprilie 2019, în cadrulcăruia elevii au interpretat diverse momente artistice, piese deteatru, cântece și dansuri, manifestându-și compasiunea șidragostea față de copiii cu autism și familiile acestora.

Spectacolul este la a doua ediție și este parte a proiectuluieducațional “Autismul NU doare, Indiferența ta, DA!”, derulat laColegiul Național “Ferdinand I” încă din anul 2015. Peste 80 deelevi voluntari ai Consiliului Elevilor al CNF s-au implicat activîn buna organizare a spectacolului, iar pe scenă au evoluat în jur de 140 de elevi, atât de la Colegiul Național“Ferdinand I”, cât și de la Școala Gimnazială Berești-Tazlău. La reușita acestui proiect a contribuit o echipă entuziastă

formată din profesorii: Gabriela Ciuche, Viorel-Georgian Dumitru(Școala Gimnazială Berești-Tazlău), Cristina Frânculescu, NicoletaGrozav, Liliana Puiu, Mihaela Savin, Cristina Sichim, cărora li s-aalăturat echipa managerială formată din dir. Nicu VasileHarasemciuc și dir. adj. Nicoleta Zărnescu precum și dirigințiiclaselor V-XI.Spectacolul a avut și un scop caritabil, în urma căruia s-au strânsaproximativ 8000 lei. Această sumă va aduce o mare bucurie unuinumăr de 6 copii cu autism din cadrul Centrului „Sf. Cosma șiDamian”, proveniți din familii care se confruntă cu o situațiefinanciară dificilă, pentru care se vor efectua un număr deaproximativ 200 de ore de recuperare terapeutică gratuită în cadrul

Centrului, pe o perioadă de 6 luni. Prezent la această manifestare, Părintele Ciuche Eugen Ciprian, ConsilierulSectorului Social Filantropic al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului și Vicepreședinte al Fundației „EpiscopMelchisedec” Filiala Bacău, a mulțumit conducerii, cadrelor didactice și elevilor Colegiului Național „Ferdinand I”Bacău pentru implicare și a oferit o diplomă de onoare, semnată de către Înaltpreasfințitul Părinte ArhiepiscopIoachim, pentru sprijinul oferit acestor 6 copii, care vor putea continua terapia de recuperare, atât de necesară.

Prof. Gabriela Ciuche


Campania ”Autismul NU doare, indiferența ta, DA”

33

Copiii de la Parohia Ortodoxă Lazaret auparticipat joi, 21 martie 2019 la o activitate culturalăgăzduită la Colegiul Național „Ferdinand I„ din Bacău.Este vorba de copiii din cadrul Centrului de zi „Sf.Filofteia”, coordonați de doamna Balaban Tudorița,precum și de grupa micilor creștini (6-9 ani) care participăla activitatea săptămânală intitulată „Trăistuța cu povești”,prin implicarea domnișoarei Manea Brândușa.În anul omagial 2019 al Satului românesc, copiii parohieiau fost familiarizați cu numeroase basme și povești caredescriu artistic viața de odinioară și realitățile viețiicotidiene a acestei nesecate vetre de cultură pe care îlreprezintă spațiul rural românesc.

Lainițiativadoamneiprofesoarede religieCiucheGabriela, dela ColegiulNațional„FerdinandI” Bacău,alături de

doamna director Zărnescu Nicoleta a fost dezvoltatproiectul „Din pagini vechi de povești, desprindem valoricreștinești”, în parteneriat cu Școala Gimnazială „MihailSadoveanu”, Fundația „Episcop Melchisedec” – FilialaBacău, Parohia Ortodoxă Lazaret, Complexul Muzeal„Iulian Antonescu” Bacău, Asociația „Centrul Europeande Educație și Training” și Platforma civică „Împreună”.Proiectul are ca scop realizarea unor ateliere de poveștiromânești, care să le incite elevilor interesul pentru citit șiparticiparea la concursuri în vederea conștientizării șiaplicării mesajelor morale în viața personală.

Concursul a avut mai multe etape:Proba de verificare a conținutului basmului „Prâslea cel

voinic și merele de aur” - extragerea de întrebări pe bazabasmului citit și studiat;

Proba artistică. Interpretarea unui monolog,dialog, secvență de poveste pe baza unei povești/basmromânesc citit și studiat;

Proba de creativitate și aplicabilitate practică.Identificarea valorilor din basmul „Prâslea cel voinic șimerele de aur” și raportarea lor la experiența cotidiană.

Juriul, format din reprezentanții institutelor partenere aapreciat dăruirea și interpretarea de care au dat dovadăcopiii în timpul prezentării cunoștințelor și punerii înscenă a fragmentelor alese, a adresat întrebăriparticipanților cu privire la virtuțile care se regăsesc înatitudinea personajelor prezentate și a felicitat atât peelevi cât și pe organizatori, oferind diplome și dulciuricelor implicați.

„Derulareade proiecte avândca scopvalorificareapatrimoniuluicultural al satuluiromânescevidențiat înbasmele populareeste de mare

actualitate, venind ca o alternativă eficientă în fațatendinței tot mai generalizate de a nu citi sau de a studiacreațiile altor popoare. Numărul mare de scriitori, alăturide bogăția nesfârșită de mesaje morale care se desprinddin aceste opere nemuritoare, cristalizate din trăireacreștinească de veacuri a românilor trebuie să reprezintepentru generația de astăzi ocazia binecuvântată de acunoaște lumea cea frumoasă a satului românesc și, de cenu, să fie un imbold de a transpune în propriile faptevalorile morale identificate prin creațiile literare studiate

în cadrul proiectului”, a declarat Ciuche Gabriela,inițiatoarea acestui demers literar.

Prof. Gabriela Ciuche


CONCURS DE BASME ȘI POVEȘTI ROMÂNEȘTI

34

Cu ajutorul Bunului Dumnezeu, luni,1 ulie 2019, am început din nou activitățile dincadrul proiectului educațional „Cu Hristos învacanță”.

Programul activităților rămâne același:lunea, de la 18-20, ne întâlnim la Biserica „Sf.Ioan” Bacău, miercurea, 18-20, la BiseriaPrecista și vinerea, 18-20, la Biserica „Sf. Ap.Petru și Pavel”, din Parcul Cancicov.

Sunt așteptați copiii din parohiile

respective, elevii Școlii Gimnaziale „SpiruHaret”, dar și alți copii, de la alte școli sau

parohii, care doresc să socializeze și să învețe săse joace și să se comporte creștinește.

Prof. coord. Teodora Plăeșu


Proiectul educaţional « Cu Hristos în vacanţă »

35

Miercuri, 19 iunie 2019, absolvenții primeipromoții ai Facultății de Teologie „Dumitru Stăniloae”Iași s-au întâlnit pentru a aduce prinos de recunoștințăBunului Dumnezeu pentru chemarea înaltă la care ne-achemat, Maicii Domnului și Sfintei Cuvioase Paraschiva,pentru ajutorul acordat de-a lungul timpului în slujire șipentru oblăduirea lor, profesorilor noștri, care ne-au

instruit, îndrumat șiresponsabilizat înslujirea noastră.

Întâlnirea adebutat cu SfântaLiturghie, urmată depomenireaprofesorilor șicolegilor care au

mers la Domnul. După acele emoții sfinte și bucuriarevederii, ne-am îndreptat pașii către sala Iustin Moisescu,unde am primit cuvântul de bun venit din partea coleguluinostru, preot Marian Timofte, vicar mitropolitan. Ne-autransmis gânduri bune și de întărire părintele profesor dr.Petre Semen, prof. dr. Gheorghe Pietraru, prof. dr. IoanVicovan, prof. dr. Viorel Sava, și prof. AlexăndrelBarnea. Socializarea și depănarea amintirilor s -a întâmplat

la Motel Bucium.Am reținut ca pe niște daruri de mari preț

cuvintele părintelui profesor Petre Semen, care ne-aîndemnat să-i urmăm exemplul în citirea sistematică aSfintei Scripturi și utilizarea ei în slujire, ca sursă aautorității divine, la care se raportează toți credincioșii șirespectarea postului conform învățăturii Sfântului ProorocIsaia, respectând legea lui Dumnezeu și cele ale țării în

care trăiesc sau călătoresc.Părintele profesor Viorel Sava ne-a amintit de

îndemnul consemnat în cartea Apocalipsei, capitolul 2, 1-5: „Știu faptele tale și osteneala ta și răbdarea ta și cum cănu poți suferi pe cei răi și ai cercat pe cei ce se zic pe sineapostoli și nu sunt și i-ai aflat mincinoși. Și stărui înrăbdare și ai suferit pentru numele Meu și nu ai obosit.Dar am împotriva ta faptul că ai părăsit dragostea ceadintâi. Drept aceea, adu-ți aminte de unde ai căzut și tepocăiește și fă faptele de mai înainte; iar de nu, vin la tinecurând și voi mișca sfeșnicul tău din locul lui, dacă nu tevei pocăi.”

Dacă în cuvântul său de bune venit, părintele MarianTimofte vorbea despre curentul anticlerical pe care trebuie

să-l

înfruntăm, colegul Mihai Gruia Jacotă, funcționar încadrul Ministerului Afacerilor Externe, a sugerat ca oposibilă cale de a face față provocărilor contemporane,purtarea cu smerenie a slujitorilor Bisericii, pentru aîmplini rolul pe care ni l-am asumat când am devenitstudenți ai Facultății de Teologie din Iași, bine primiți încomunități și în lumea studențească.



25 de ani în slujba Bisericii

36

În perioada 24-28 iunie 2019, cu binecuvântareaÎnaltpreasfințitului Părinte Ioachim, Arhiepiscop alRomanului și Bacăului , în cadrul parohiei Sfinții ApostoliPetru şi Pavel din municipiul Bacău, s-adesfășurat programul Şcoala de vară.

Cu gândul de a zidi inimi curate, prin atelierediverse, activităţi educative şi recreative coordonate despecialişti, iniţiativa și-a propus să ofere copiilor şitinerilor o alternativă de socializare în cadrul bisericii.Programul s-a derulat în intervalul orar 10:00-17:00.

La activităţile care au debutat luni, 24 iunie, înprezența preotului paroh Constantin Abageru şi apreotului Adrian Alexandrescu, au luat parte copii între 7şi 17 ani, dar şi tineri voluntari de la ASCOR Bacău. De“Ziua Universală a Iei”, aceştia, sub îndrumarea doamneipsiholog Camelia Braga, au desfăşurat activităţi ludice şiau realizat desene pe asfalt cu tema iei.

În ziua de Sânziene, sub ocrotirea MaiciiDomnului, copiii îmbrăcaţi în costume populare auincheiat programul în rugăciune, participând la primirea atrei icoane ale Maicii Domnului cu pruncul Iisus: Icoanafăcătoare de minuni de la Trifești, Icoana Pantanassa, dela Centrul Eparhial al Arhiepiscopiei Romanului șiBacăului, și Icoana Maicii Domnului de la Chicerea.

Marţi, 25 iunie, doamna Livia Ciocan și domnulValentin Huiban, pricepuți meșteri populari, au oferitparticipanţilor Şcolii de vară un curs de broderie,implicându-i în realizarea de semne de carte cusute cumotivetradiţionale.După servireamesei de prânz,plini deentuziasm,copiii auparticipat laactivităţiculturale şisportive, subîndrumarea adoi antrenori dearte marțiale.

Miercuri, 26 iunie, 50 de copii, aparținândgrupului participant la Școala de vară și ansamblurilorfolclorice Boboceii din Bacău și Floricelele de la Holt, aubeneficiat de o excursie gratuită pe ruta Bacău, Roman,Târgu Neamț, Piatra Neamț. Cu acest prilej, au susținut unmoment artistic la sfârșitul Slujbei de binecuvântare asteagului, savârșită în Catedrala eparhială, au vizitatCetatea Neamțului și Zimbrăria, admirând la șfârșitul zileifrumusețeaorașuluiPiatraNeamț dincabina

telegondolei.Joi și vineri au fost desfășurate activități

recreative ce au vizat îmbunătățirea comunicării dintrecopii și legarea unor prietenii. Activitățile au fostdesfășurate cu sprijinul și implicarea membrilor ASCORBacău, aceștia fiind animatori pricepuți și dedicați încadrul activităților coordonate de doamnele profesoareAbageru Elena și Alexandrescu Lia Maria.

Programul Școlii de vară s -a încheiat sâmbătă, 29iunie, copiii luându-și rămas-bun cu promisiunea că vorparticipa și la anul, unii tot ca mici „elevi“, alții ca viitorianimatori alături de prietenii lor mai mari.

Prof. Elena AbageruProf. Lia Maria Alexandrescu


ŞCOALA DE VARĂ LA BISERICA « SF. APOSTOLI PETRUŞI PAVEL »BACĂU

37

Prof. Elena AbageruȘcoala Gimnazială „Dr. Al. Șafran“ Bacău

Nevoia de sens exersează permanent capacitateainterpretativă a omului, iar limbajul îi oferă acestuiadomeniul cel mai cuprinzător de analiză, deoarecescrierile constituie depozite culturale. Prof. dr. emerit IoanPânzaru, prof. la Facultatea de Limbi și Literaturi Străinedin cadrul Universității din București, în lucrarea saPractici ale interpretării de text, afirmă că există treifeluri de a scrie: “a relata experiențe, a construi ficțiuni șia interpreta”. 1) Ultimul dintre ele merită aceeașiconsiderație ca și primele două, întrucât presupune otehnică intelectuală, o cultură generală temeinică și oformare prin studiul critic al practicilor de interpretare înevoluția lor istorică. În plus, nu este exclus actul decreație, căci exegeza poate fi definită ca o formă deteoretizare individualizată, la care participă intuiția,experiența, logica, creativitatea.

Ca și multe alte tehnici, interpretareatextului s-a născut în context religios. Exegeza actualăeste în mod special tributară Bibliei, culegere de legi șiprescripții rituale, istorie, înțelepciune, poezie, etc. Pentrustabilirea modului în care poate fi făcută interpretareatextului biblic este necesară enumerarea celor patrusensuri independente care stau la baza analizeihermeneutice de acest tip. Clasificarea îi aparține lui IoanPânzaru, care precizează că aceste sensuri nu se află peacelași plan. Ele sunt următoarele: „sensul literar sauistorial, tropologic sau moral, alegoric și anagogic.“ 2)

Primul nivel de lectură va facilitadesprinderea sensului literar sau istorial, căci acestarezultă din deslușirea înțelesului cuvintelor din text.Pentru a fi posibil acest lucru se impune ca interpretul sădețină cunoștințe analoge acelora folosite de autor.Cunoașterea perioadei în care a fost scris textul va fi ogaranție a acurateței parafrazării.

Tocmai de aceea sensul literal senumește și istoric. Cunoașterea literală a VechiuluiTestament echivalează cu studiul istoric al culturiivechilor evrei. Așadar, explicația istorică face parte dinsensul literal, însă simpla înșiruire a evenimentelor nureprezintă același lucru cu sensul lor. Cu atât mai multaceastă observație este pertinentă atunci când ne referimla cuvântul revelat care conține mai multe niveluri desemnificație. Ca urmare, în sensul literar se disting maimulte elemente. Același Ioan Pânzaru denumeștecomponentele ca fiind sensul etiologic, sensul parabolic șicel analogic. 3)Sensul etiologic constă în identificarea cauzei pentru carese întâmplă ceva. De pildă, Iehova a permis, prin Moise, omăsură dură, cum este alungarea soției (Deuteronom 24, 1-4). 4)

Mântuitorul explică că acesta era o măsură potrivitcruzimii iudeilor din acea perioadă. (Marcu 10, 5-9). 5)Neputința lor de moment de a-și depăși nivelul spiritual adeterminat o asemenea legiferare. Încălcarea unei hotărâriprea aspre (cum ar fi fost interzicerea divorțului) ar fiobișnuit poporul să trăiască în fărădelege.Sensul parabolic este des întâlnit în textul biblic. Subforma unei narațiuni și motivat de o înțelegere pe careintuitivă, textul propune o aplicare a unei situațiireferențiale inactuale cu situația de enunțare reală.Parabola lucrătorilor viei (Marcu 42, 1-9), 6) sau pildaviței și a mlădițelor (Ioan 15, 1-2) 7) constituie exempleedificatoare pentru orice exercițiu de sesizare a sensuluiprim și a celui parabolic. Cel din urmă propuneurmătoarea semnificație: prin vie se înțelege lumea, iarprin lucrători omenirea. Lucrarea viei este lucrareaoamenilor în lume. Dar lumea este a lui Dumnezeu șioamenii trebuie să dea socoteală pentru munca lor. Deaceea ei îi urăsc și îi ucid pe cei care le amintesc aceasta:profeții, în primă instanță, iar în final, Fiul lui Dumnezeu.În legătură cu situația referențială, trebuie să precizăm căîn cazul acestei pilde, sensul parabolic este dublu, căciînțelesul secundar se poate aplica și la situația deenunțare. Este vorba despre un moment în care Iisus seaflă în Templu și este întrebat de arhierei, cărturari șibătrâni, (adică cele trei categorii componente aleSanhedrinului) în numele cărei autorități predică.Răspunsul l-a constituit tocmai pilda amintită.În cadrul sensului literar există și sensul analogic caredemonstrează perfecta unitate de sens care caracterizeazăBiblia. Potrivit „concordanței” (termen propus de teologipentru a ușura un demers comparativ), profețiileVechiului Testament se împlinesc în Noul Testament, iaradevărurile dintr-o Evanghelie nu sunt contrazise de celeconținute în alta. Spre exemplu, sfinții sunt numiți prieteniai lui Dumnezeu atât în Vechiul, cât și în Noul Testament.„Iar eu am cinstit foarte pe prietenii Tăi, Dumnezeule șifoarte s-a întărit stăpânirea lor“ (Ps. 138, 17) 8)) și „Voisunteți prietenii Mei, dacă faceți ceea ce văporuncesc“ (Ioan 15, 14). 9)

Sensul alegoric este unul în caretipologia ajută la identificarea unor asemănări întreevenimente aparent diferite. Prin alegorie se înțelege un„procedeu artistic prin care se prezintă lucruri, ființe sauîntâmplări în așa fel încât să sugereze realități similare dinalte domenii decât acelea înfățișate.“ 10) În alegoriacreștină izomorfismul vine să accentueze atotștiința divinăși dorința de a-i convinge pe oameni de unitatea șicoerența voinței Sale. Astfel, pot fi date numeroaseexemple de alegorii mai greu sau mai ușor sesizabile:ieșirea din Egipt a evreilor ar reprezenta ieșirea omeniriide sub legea păcatului, iar Moise devine un tip al luiHristos; Noe ar putea fi tipul tuturor creștinilor mântuiți


HERMENEUTICA RELIGIOASĂ

38

prin apa botezului; Fecioara Maria este antitipul Evei;Agar și Sarra (soțiile lui Avraam) pot fi cele douăTestamente, iar Cincizecimea are drept tip în VechiulTestament anul jubiliar (care era al cincizecilea): anuleliberării sclavilor, al iertării datoriilor și al întoarceriipribegilor. Un aspect foarte important din punct de vedereteologic este faptul că alegoria poate fi folosită lainterpretarea Vechiului Testament, cheia de interpretarefiind Noul Testament.Dacă încercăm să identificăm sensul alegoric în pildalucrătorilor viei, vom descoperi că de fapt Iisus făceaaluzie la un simbol al Scripturii (via) și la două pasajevechi-testamentare pe care înțelepții Templului lecunoșteau foarte bine: Isaia 5,1-7 (cunoscut în tradițiedrept „Cântecul viei“) 11) şi Psalmul 79 12), atribuit luiAsaf, șeful cântăreților la templul regelui David. Sensulparabolic identifică via cu poporul Israel, în timp cesensul alegoric propune o altă simbolistică: Bisericacreștină. Tot potrivit acestuia din urmă, „fiul omului“ nueste altul decât Iisus, Fiul lui Dumnezeu. Așadar, sensullarg al alegoriei presupune în exegeza biblică, comparareaunor texte din Vechiul și Noul Testament. Dar sensul maistrict se referă la compararea sensurilor istorice, adică afaptelor înseși. Izomorfismul situațiilor la care facereferire duce la identificarea unor perechi faptice, undeelementul anterior îl prevestește pe cel ulterior.

Sensul moral sau tropologic este cel care indicăetapele înaintării spirituale a omului. Acest demersanalitic se integrează unei metode de tip pragmatic,deoarece pleacă de la ipoteza că textul urmăreșteobținerea unor efecte asupra cititorului. Funcția de modela literaturii s-a păstrat integral în textul religios, rolul săufiind lesne de înțeles: convertirea oamenilor. El este celmai ușor de identificat, căci depinde în cea mai micămăsură de nivelul de pregătire a celui care interpretează.Astfel, din aceeași parabolă a lucrătorilor viei se poatedesprinde următorul sens moral: nerecunoștința față debinefacerile primite și răzvrătirea împotrivabinefăcătorului tău sunt aspru pedepsite, dar, mai ales, ducla pierderea legăturii interpersonale dintre om șidivinitate.

Sensul anagogic este, dimpotrivă, cel mai tainicși mai profund. Dificultatea poate fi dedusă din chiarînțelesul termenului grecesc „anagoge“ care înseamnă

„urcare, ridicare, înălțare“.13) Odată surprins, seorientează în două direcții: una indicată de sensul literal alanagogiei (care ne informează asupra topografieiIerusalimului ceresc), iar alta de către sensul mistic. Totea ne familiarizează cu trăirile sufletești în extazuladorării lui Dumnezeu.

Aceeași pildă analizată până acum își dezvăluieînțelesul ultim. Via și smochinul sunt semne debinecuvântare și belșug, atât în Vechiul cât și în Noul

Testament. 14) Via devine astfel simbolul lui Israel,poporul binecuvântat. Trădarea spirituală va atrageblestemul pământului, iar purificarea nu poate veni decâtîn urma judecății. Pentru înțelegerea sensului anagogiceste necesară precizarea adusă de Sfântul EvanghelistMatei care relatează parabola lucrătorilor viei, dar adaugăși concluzia pe care o trage Iisus Învățătorul: „De aceea văspun că împărăția lui Dumnezeu se va lua de la voi și seva da neamului care va face roadele ei“ (Matei 21, 43).15)

Această observație permite prezentareaÎmpărăției Cerului într-un mod concret, drept un pământ acărui rodnicie depinde de munca spirituală, de efortulmistic de apropiere față de Dumnezeu. Iată, așadar, cum onouă dimensiune se adaugă celei literare. Exegeza misticădislocă încă o dată planul lecturii, fără a afecta în vreunfel validitatea textului.

Clasificarea sensurilor care stau la baza analizeihermeneutice și identificarea cerințelor presupuse defiecare accentuează distincția dintre exegeză șihermeneutică. Inițial acești doi termeni erauinterschimbabili, însă cu timpul s-a produs o specializare afiecăruia dintre ei. Exegeza presupune acum lămurireadetaliată a unui pasaj, în timp ce hermeneutica reprezintăansamblul principiilor care guvernează interpretareabiblică. Așadar, exegeza conduce spre hermeneutică, înscopul final al obținerii înțelegerii. În ceea ce privește înmod special hermeneutica textului biblic ce tinde săproducă o multitudine de interpretări, se poateconcluziona că ar fi de dorit aplicarea unei hermeneuticiiglobale, care să cuprindă următoarele elemente: orecunoaștere a caracterului revelat al textului și a unitățiiacestuia, identificarea procedeelor literare folosite și nu înultimul rând acordarea atenției cuvenite reacțiilorcititorului față de textul biblic.Note bibliografice:1.Ioan Pânzaru, Practici ale interpretării de text, Iași,Editura „Polirom“, 1999, p. 7.2.Ibidem, p.60.3.Cf. Ioan Pânzaru, op.cit., p. 66.4.Biblia…, op.cit. p. 220.

5.Cf. Ibidem, p. 1151.6.Cf. Ibidem, p. 1154.7.Cf. Ibidem, p. 1227.8.Biblia…,op.cit., p. 632.9.Ibidem, p. 1227.10.Academia Republicii Populare Romîne, Dicţionar…,op.cit., s.v.11.Cf. Biblia…,op.cit., p. 680.12.Cf. Ibidem, pp.603-604.13.Academia Republicii Populare Romîne, Dicționar…,op.cit., s.v.14.Cf. Maurice Cocagnac, Simbolurile biblice. Lexicteologic (Trad.), București, Editura „Humanitas“, 1997,pp. 138-145.15.Biblia…, op.cit., p. 1124.


39

Prof. . Teodora Plăeşu

Una dintre componentele educaţiei este şi ceareligioasă. Mircea Eliade spunea că “a fi, sau mai degrabăa deveni om, înseamnă a fi religios”. 1) Dar aceastăcomponentă fundamentală a educaţiei, nu este numai partea procesului de învăţământ, ci ea începe în sânul familieişi se dezvoltă sub aripa ocrotitoare a Bisericii.

Pentru părinţi, lucrurile sunt foarte diferite,întrucât avem mai multe categorii de părinţi: cei ce sedeclară atei, ce ce se declară credincioşi, dar nu suntpracticanţi, ci duc o viaţă în afara Bisericii, uniicredincioşi, dar cu puţină experienţă duhovnicească şiaceea căpătată prin imitaţie, şi în sfârşit, părinţicredincioşi, care frecventează Biserica cu regularitate, îndeplină conştienţă de rolul pe care şi-l asumă de creştin şipărinte. Dar a fi părinte este dificil, pentru că nimeni nueste învăţat să fie părinte, ci devine părinte odată curesponsabilităţile ce şi le asumă. Aşa stând lucrurile,părinţii ar trebui să ştie că întâlnirea cu Hristos este oprovocare pentru toată viaţa. Poate că acesta este unuldintre motivele pentru care unii părinţi, chiar dintre cei cese declară religioşi, nu-şi lasă copiii să participe la ora dereligie. Problemele apar la nivel social, pentru că omuleste fiinţă socială şi trăind în societate, mai devreme saumai târziu, copilul se întâlneşte cu Hristos, cu învăţăturaBisericii şi credem noi că este important ca familia să îlpregătească pentru acestă întâlnire, care este benefică. Orade religie îl ajută în acest sens pe copil, dar inocenţa şitendinţa firească a copilului către Dumnezeu îl vadetermina pe copil să vrea mai mult: să meargă la bisericăduminica, să se spovedească, să se împărtăşească, să ţinăpost, să aibă icoană în camera lui, să meargă în pelerinajela mănăstiri şi locuri sfinte etc. Uneori, părinţii susţinaceste dorinţe ale copiilor, dar de multe ori, nu. Şi atuncise produce în sufletul copilului o stare de disonanţăcognitivă, de cele mai multe ori totodată cu problemele pecare le ridică pubertatea şi începuturile adolescenţei. Dacăelevul nu este susţinut de familie, va ajunge să fie revoltatfaţă de lumea în care trăieşte, să-şi facă prieteni care să-ldistragă de la învăţătură şi chiar din mediul familial sauchiar să ajungă parte a unui grup delicvent.

De aceea, “îngăduirea copiilor de a lua contactcu harul duhovnicesc este una dintre preocupările dintâi,fundamentale ale unui creștin care se îngrijește de copiiisăi și sarcina unei societăți creștine care se preocupă detinerii săi. Luminarea, căința și bucuria, pe măsură ceacestea se trezesc în conștiința pruncului, reprezintă unindiciu exterior al faptului că micuțul creștin simte călduravenită dintr-un izvor dumnezeiesc. Și, chiar dacă el nu osimte, acțiunea nevăzută a harului lui Dumnezeu nu seoprește; numai că noi nu o vedem, așa cum nu vedem deîndată efectul soarelui asupra propriei sănătăți. Înliteratura rusă, avem pilde ziditoare ale simțămintelor din

sufletele copiilor în timpul pregătirii pentru Spovedanie șiÎmpărtășanie, cât și după primirea acestor Sfinte Taine.Crescând, copilul ar trebui să pătrundă mai adânc în viațaBisericii. Mintea copilului, mintea tânărului trebuieluminate de slujbele Bisericii, trebuie să învețe dintr -însele, să se cufunde cu totul în ele; Biserica trebuie să-iofere copilului cunoașterea lui Dumnezeu. Problema estemai complexă. Sarcina educației religioase va fi rezolvatăatunci când ne vom învăța copiii să iubească Biserica. ”2)

De asemenea, educaţia religioasă, începută acasăşi continuată prin ora de religie, îl ajută pe copil să sedescurce mai bine în viaţă, să aibă mintea trează, sensibilăla ceea ce se întâmplă în jurul său, la nevoile celorlaţi,făcându-l mai responsabil. Numai că puţin părinţi maisunt conştienţi de aceste lucruri, foarte mulţi părinţialegând să acorde copiilor lor o libertate prost înţeleasă,care are ca finalitate o generaţie de copii iresponsabili,egoişti peste măsură, fără conştiinţa faptelor lor şi arealităţii în care trăiesc.

Psihiatrul David Eberhard susține că părinții auaceastă fixație că trebuie să fie super-protectori cu copiiilor pentru a nu li se întâmpla nimic rău. „Efectul estenașterea unei generații de copii foarte fragili, cărora neeste aproape imposibil să le spunem ce să facă. Au devenitca niște păpuși de porțelan. Noi nu mai avem curajul să îicorectăm sau să luăm măsuri pentru a-i îndrepta. În modautomat, acest lucru transformă copilul într-un viitor tânărși adult fără repere, fără norme și limite”. Acesta aconstatat că actualele generații de părinți trăiesc cusentimentul vinovăției față de propriii copii în ceea ceprivește timpul tot mai puțin petrecut cu ei. „Părințiimuncesc tot mai mult, își dau copiii la grădiniță și școalăde la vârste tot mai mici, apoi încearcă să compensezetimpul pierdut departe de copii oferindu-le tot ce îșidoresc și lăsându-i să hotărască orice. În esență, acestlucru provoacă copiilor mai mult rău decât lipsa timpuluipetrecut alături de părinți.”

„Copilul are nevoie de limite, de opoziție, dedisciplină și rigoare”, susține psihiatrul. Această relațiepermisivă părinte-copil a dus la prăbușirea disciplinei înșcoli și a calității actului educațional, dar și spre creștereaîngrijorătoare a tentativelor de sinucidere în rânduladolescenților și a consumului de droguri. Când copilul numai are teamă și respect pentru părinți, el nu mai arelimite, busolă de orientare. 3)

Note bibliografice:1.Popescu, Ion, Metodica predării religiei, Bucureşti,1997, p. 7.2. Pr. Mihail Pomazanski, Totul își are timpul și locul său.Scrieri alese, Editura Doxologia, Iași, 2016, pp. 21-22 .3.https://stiinta-mister.ro/prabusirea-disciplinei-in-scoli-si-a-calitatii-actului-educational-explicata-de-un-psihiatru-totul-pleaca-de-la-parinti/


Implicaţii ale educaţiei religioase

40

Undeva în tinerețeLa început de destin,Făuream visuri mărețe,Prin orașul de tei plin.

Facultatea ne-a fost casăPentru toți cei patru ani,Aveam viață riguroasăȘi desigur, puțini bani.

Patru ani cu cartea-n fațăSau la slujbe deseori,Ne-au deschis drumul spre viață,Pentru toți spre viitor.

Eram dornici să cunoaștem,Cât mai multe să aflăm,Aveam somități la cursuriDe la care învățam.

Cu profesorii la sală,Prin cămin sau la cantină,Prin bibliotecă poate,Sau la slujba cea creștină,

Cam așa ne treceam timpulPână venea sesiunea,Și-atunci toată studențimeaSimțea toată presiunea!

Căci examenul, desigur,Făcea parte dintr-o cursă,Pentru care ne zbăteamCa să dobândim o bursă.

Când era timpul mai liberNe-adunam în gașca mare,Prin Copou sau prin GradinăȘi făceam câte-o cântare.

Uneori ieșeam la pizza,Sau prin parc noi ne plimbam,Făceam un popas la teatru,Ori pe bulevard mergeam.

Așteptam cu nerăbdareFrumoasele sărbătoriDe Crăciun sau de Înviere,Ne-ncântau de-atâtea ori !

Căci pe lângă seminariiRepetiții noi făceam,Și spectacole creștineTuturor le ofeream.

Erau la Mitropolie,Sau cumva pe la Palat,

Prin Copou sau Bucșinescu,Fericiți le-am prezentat.

Foarte repede se pareAm legat prietenii.Eram serioși la cursuri,Dar făceam și nebunii.

Cum se-ntâmplă câte-o dată,S-a-ntâmplat la fel cu unii,Așa s-au legat de tareC-au făcut și cununii!

Intre noi, deci, sentimenteDe iubire s-au născutȘi-astfel ne-am făcut familiiCare ne-au unit mai mult!

Am dorit ca legăturaCe in Iași a luat ființă,Să rămână mai departeDacă este cu putință.

Unii și-au ales chiar nașiiDintre cei mai dragi colegi,Sau și-au botezat copiiiFixând legătura-n veci!

De-aș putea să întorc timpulDin trecut să retrăiesc,Mi-ar fi greu să pot alege,Toată viața mi-o iubesc!

Însă parcă-n colț de sufletAm o părticica-aparte,Și-aia-i vremea tinerețiiCând eram în facultate!

Cu drag, pentru toți colegii mei,Cristina Popescu


GÂNDURI PESTE ANI !

41

Elev Ghineț Iustin-GabrielÎndrumător prof. Ghineț Carmen

Dragă Tatăl meu Ceresc îți scriu o scrisoare cumare drag, pentru că așa Îți pot arăta dragostea ce Ți -oport în sufletul meu de copil. Eu cu Tine vorbesc mai înfiecare seară, rugându-Te și mulțumindu-Ți pentru tot cene dai familiei mele, prietenilor mei, bunicilor mei la carețin ca la lumina ochilor.

Acum scriindu-ți această scrisoare am să-Ți spuncă pe la noi e bine, a venit frumosul anotimp de primăvarăpe care Tu l-ai conceput nespus de frumos, dar a venit șifrumoasa perioadă a primăverii duhovnicești, de când amînceput Postul Paștelui. Acum ne primenim sufletul șicugetul pentru a-L întâmpina pe Fiul Tău iubit, peDomnul Iisus Hristos, pe care-L așteptăm cu mare drag.Atât de mult îmi place să iau lumina cea purificatoare pecare ne-o aduc preoții și ne-o împart tuturor, lumina ceabinecuvântată trimisă din ceruri la Ierusalim. Anul trecutam ținut-o aprinsă în candelă fără să se stingă aproximativdouă luni, o neglijență de-a noastră a făcut ca ea să sestingă și regret mereu că s-a stins. Țineam mult la eapentru că era firul de lumină venit de la Tine, dragă Tată,știind că toate faptele bune se plămădesc în lumină.

Dragă și Preabunul nostru Tată Ceresc am o maredragoste față de Tine, Creatorul acestei lumi, ne -ai creat olume atât de frumoasă, că la tot pasul ne mirăm deminunățiile creației Tale. Știm prea bine de tot ce facipentru noi, dar Te rog iartă-ne că mai greșim, greșim demulte ori în mod involuntar, dar greșim și voit. Deaceea,Te rog fierbinte fii mereu prin îngerul pe care mi l-ai dat în preajma mea și nu mă lăsa, Doamne, și nu măpărăsi niciodată. Ajută-mă, Dumnezeule, să pot străbate înviața aceasta un drum precis, orientat spre împlinirea voiiTale.

În încheiere, Tată Ceresc, țin să-Ți mulțumescpentru toată bunătatea Ta și promit că voi fi bun șiascultător.

Doamne, Tatăl meu Ceresc,Eu la Tine mă gândescȘi aș vrea să nu greșesc.Să iubesc pe orișicineCă Tu i-ai adus pe lume.

Doamne, Dumnezeul meu,Eu acum Îți cer iertareC-am greșit și rău îmi pare.Iartă-mă și mă povațăSă țin drumul drept în viață!

Prea iubitului nostru Tată Ceresc,Iustin

(creație literară premiată la Concursul național„Școala mărturisirii” – Moinești, 2017 )

Ce vorbe oare sa aleg,Ce gânduri către voi sa-ndrept,Că orice-as spune e puținCa mulțumirea sa-mi exprim,

Pentru frumos și pentru toate,Pe care azi cu bunătateLe-ați oferit cum se cuvine,Mie, un om ca orișicine!

Oricui și pentru fiecarePentru un dar, pentr-o urare,În loc de mulțumiri firești,O să -nalț rugi la Porți cerești!

Si-am să cer cu sinceritateSă vă dea Domnul sănătateȘi mulți prieteni vechi și noi,Cum sunteți pentru mine, voi !

13.06&&&

Focul cerului din soareS-a prelins peste răzoareSi-a pictat cu roșu-aprinsCâmpul cât e de întins!

Poți să spui fără tăgadă ,Că toți macii laolaltăS-au umplut de încântareSub apusului culoare.

Nici o urma de albastruN-a lasat mărețul astru,Supărat pe nori și vântCă l-au ascuns de pământ .

Se va duce-n alte zări,Iară mâine de cu zori

Ne va zâmbi pe deplinDe pe cerul cel senin !

11.06

Cristina Popescu


Tatălui meu CerescLirică creştină

42

Creangă de finic curată,Au ținut iudeii-n mâiniCând intrat-ai in cetate,Călare pe mânz de- asin.

,,Osana "strigau din piepturi,Haine-și așterneau pe jos,Vrând cu toți să Te cinsteascăFiul al Domnului, Hristos!

Ca pe-un Împărat atunceaTe-au primit, dar ce păcat,Că minuni și fapte buneFoarte iute le-au uitat!

Și din grai cu bunătateIntr-o clipă s-au schimbatCerând să te răstigneascăDe la cel numit, Pilat.

Iată, cum e omul, Doamne,Nestatornic, păcătos,Cu gândul doar l-ale saleȘi cu suflet vanitos!

Nu Ți-au înțeles venireaCei de -atunci, Iisuse blând,C-ai venit să Te-aduci jertfăCelor mici de pe pământ!

Nici noi azi, deși știm bineJertfa Ta că-i pentru noi,N-o cinstim cum se cuvineȘi suntem în suflet goi !

De aceea, cu iubire,Din Cerul cel mai de sus,Ne mai iartă înc-o datăDomnul nostru drag, Iisus !

21.04

Mă-nvață, Doamne, să fiu bun,Să fiu smerit, să mă supun!Ma-nvață să Îți fiu pe placSi mereu voia Ta s-o fac!

Mă-nvață, Doamne, să iubescȘi pe cei ce ma dușmănesc!Să fiu cu sufletul curatȘi pentru ei să n-am păcat!

Mă-nvață Doamne să fiu blând,Greșeala să mi-o spun plângând,Din inima să scot ce-i rău,Să pot să zic că-s fiul Tău!

Mă-nvață, Doamne, cumpătarea,Bună cuviință și uitarea!Când fapta bună am făcutM-ajută, Doamne, ca s-o uit!

Iar de-am greșit mult sau puținSă țin în minte pe deplinÎntreagă faptă rea făcutăSi-apoi să mă căiesc, mi-ajută!

Mă-nvață, Doamne, că dreptatea,Vine din Cer cu bunătateaPeste noi toți cei păcătoși,Nemultumiti și vanitoși!

Mă-nvață, Doamne ca nimicN-aș avea cum să -Ți dau în schimb,

Că sunt sărac de fapte buneȘi mai sărac în rugăciune!

De aceea, Domnul meu Cel SfântCât voi trăi pe-acest pământ,Să-mi fii în toate -ÎndrumătorȘi pe deplin Vindecător!12.04

Nu știu cine ți-a pus numeAnotimp plin de speranță,Dar știu ca tu ai renume,De sezon ce-aduce viață.

Toate prind să se transforme,Toate trec printr-o magie,Și din griul fără viațăVezi cum naște -o feerie.

Boabe mari, ca niste gâlme,Cresc pe crengi, ce par uscate,Iar apoi sub raza caldăIzbucnesc flori delicate.

Fascinat privești în juru-țiNu știi care-i mai frumoasăFloarea de cais sau poate.Cea de salcie pletoasă !

Oricât vrei, nu poți alege,Ești surprins peste măsură,Și întrebi către Cel Veșnic:Ce minune e -n natură ?

Cel de Sus nu îți răspundeLa astfel de întrebări,Ci te-îmbie din grădinăCu un tril voios de păsări.


Lirică creştină

43

Tu, însiști, ceri mai departeNu te dai bătut nicicum,Însă Sfântul îți răspundeTrimițând din flori parfum.

Parcă, parca-i înțelegeDe ce Domnul nu-ți vorbește.Toate le-a creat, desigurOmule, că te iubește !

5.04Pe cerul serii, măndru soareSe scurge la apus,în depărtareȘi-n geana asfințitului de focCâteva raze, printre nori își mai fac loc.

Privesc napoi înspre pământul fremătândDe oameni ici și colo alergând,Sperând să ducă la un bun sfârșitDestinul unei zile, răvășit !

Așa apune zilnic, bătrânul nostru astruPeste planeta de-un frumos albastru,Apune peste tot ce-i rău în lumeRăsărind mâine cu-n ,,Va fi mai bine” !19.03

Prof. Cristina PopescuŞcoala Gimnazială Coloneşti

Taci și ascultă geamătul codrului,Cum trosnesc ramurile în bătaia vântului,Taci și ascultă glasul pământului,Cum doinește frunza în foșnetul gândului.

Taci și ascultă zumzetul albinelor,Cum se scurge pe buze parfumul florilor,Taci și ascultă murmurul apelor,Cum îmi suflă în păr briza mărilor.

Taci și ascultă inima îndrăgostituluiCare bate secunde în tăcerea cuvântului,Taci și ascultă pașii pământuluiCare vibrează în vâltoarea sufletului.

Taci și ascultă stropii de ploaie,Cum bat la fereastră șuvoaie,Taci și ascultă izvorul din odaie,Cum se scurge iubirea pe foaie.

Taci și ascultă furtuna din icoane,Cum se cutremură pământul în piroane,Taci și ascultă cuvântul din canoane,Cum vibrează sufletul în strane.

7 iunie 2019

Las inima să bată în mica fortăreață,În marea-nvolburată o rugă se-nalță,Cu mâinile întinse Te chem Iisus, în cuget,Să-mi mângâi nopțile și rănile din suflet.În tril de ciocârlie Te chem din nou la mine,Să-mi luminezi cărarea pierdută în privire,Să-mi storci lacrima iubirii pe frunza ruginie

Căzută în mocirlă, călcată în picioare de mulțime.Trimite bunătate, nădejde, blândețe, răbdare, credință șiiubire,Le-am pierdut prin buzunare sau poate le-am vândut întârgul de haine,Ne-am amanetat și inimile goale, prinse între ziduriSe zbat printre zăbrele, curgând sângele iubirii pe betoane.

5 iunie 2019

E ură în lumeE ură în lume, plânge o mamă,un fiu ce-și caută nume,o soră trage oblonulsă intre lumina din umbră,un tată strânge cureaua să-și vadăcopiii crescând printre nori,cu visele înfipte-n culori,gustând din parfumul cu flori.Mă doare, te doare, ne doare,crește răutatea în izvoare,ne jignim, ne-mbrâncim și nu ne oprim,nici frâna de mână n-o stăpânim.Aruncăm cu noroi, murdărind tot ce-i bun,rămânând în urmă doar scrum,se destramă valori lăsate pe drum,călcate-n picioare, pierdute în fum,nu mai credem în noi, ne-am pierdut în decor,am renunțat la iubire pentru un pumn de cenușăce ne atrage într-o lume plină de ziduri,zdrobind tot ce-i sfânt într-o mie de cioburi,transformându-ne-n roboți fără sufletne-ntrebăm cine suntem și încotroalergăm sub o mie de gânduri.

27.05.2019

Mă plimb...

Mă plimb pe cărările gândului,Numele tău îl strig preț de-o clipă în adierea vântuluiîncolăcit de iubire,Nisipul lumii se scurge în clepsidra timpului,Iar frunzele șoaptelor se scutură -n privire.

Prin pădurea de mesteceni se plimbă umbre șilumini,O rugăciune se înalță printre ramuri din suflet decopil,Ne pierdem fiii pădurilor ca frunzele-n vânt,Aruncând cuvinte sfinte îngropate-n pământ.

Mă plimb printre dantele de crini,Răspândind în jur parfum de nemurire,Cu un buchet de lumină cules dintre spini,Îl slăvesc pe Hristos răstignit în iubire.

25.05.2019Prof. Anca Maria David

Colegiul Naţional Pedagogic “Ştefan cel Mare”Bacău


Taci şi ascultă!

Te chem, Iisus!

44

Asociaţia Profesorilor de Religie “SF. PARASCHIVA” Bacăueste o asociaţie cu personalitate juridică, neguvernamentală şi non-profit,cu caracter profesional, desfăşurându-şi activitatea în conformitate culegile ţării şi cu prevederile prezentului statut.Scopul constituirii Asociaţiei Profesorilor de Religie“SF. PARASCHIVA” Bacău constă în crearea cadrului organizatoric deacţiune în vederea îndeplinirii următoarelor obiective:a) promovarea statutului orei de religie ca disciplină obligatorie în

trunchiul comun şi a profesorului de religie în cadrul şcolii româneşti;b) definirea rolului şi afirmarea orei de religie în existenţa şi evoluţiasocietăţii româneşti;c) promovarea interdisciplinarităţii ca principiu al teoriei şi practiciiîn prezentarea şi sustinerea orei de religie;d) realizarea unei stări de echilibru între interesele publice şi celeprivate, colective şi individuale, în domeniul educaţiei religioase;e) reprezentarea judeţeană şi naţională a profesorilor de religie şi aintereselor legate de promovarea orei de religie;f) sprijinirea financiară a promovării orei de religie în societate, înmass-media şi în faţa instanţelor de judecată sau a altor instituţii alestatului.

ASOCIAŢIA PROFESORILOR DE RELIGIE “SF. PARASCHIVA” BACĂUREVISTA “DIACONIA”: ISSN–L 2458-1011

DIACONIA AN V, NR. 8/ 2019 · 2020. 1. 3. · diaconia an v, nr. 8/ 2019 revista asociaŢiei...

Documents

Transcript of DIACONIA AN V, NR. 8/ 2019 · 2020. 1. 3. · diaconia an v, nr. 8/ 2019 revista asociaŢiei...