1001 DE CARTIDE CITIT INTR-O VnTA

COORDOiIATOR PETER BOXALL

-HT

Cuprins

Prefali

lntroducere

Colaboratori

lndice de titluri ale cirtilor

lndice de autori

Lista cA;tigitorilor marilor premii

Multumiri

Lista ilustraliilor

006

008

012

016

950

957

959

960

*.LJ T==E* 5I: trn* **

=*pgE5:-i**im

Eitiul origir:aE i Alf loylah wo laylah1!*:ba esigi*al5 : arabd

Friree e*ili= ; cca 850

Sursa j HazarA fsanah (O mie de poveSti)

Coperta ediliei din 19O8 a Noplilot arcbe ilustreaz; cu stil

exotismul care i-a atras pe vestici c;tre povettile orientale.

Leon Bakst a desenat costumele pentru Seherezado de Rimski-

Korsakov, pusi in sceni de Baletul Rus la Paris, in I 91 0.

PoveStite ce alcituiesc coleclia cunosculd drepl 0 mie

5i una de nop[i sunt printre cele mai remarcabite 9i cetebre

opere de ficliune din istoria naraliunii. Printre basmele pe

care $eherezada i [e spune regetui Shahryar de-a [unguI a o

mie 9i una de nopli se num6ri povegti de referinle, cu o

longevitate incredibitd, ca ,,Sindbad", ,,Ataddin" gi ,,Ati

Baba gi cei patruzeci de holi". Povegtite celor 0 nie 5i una

de nop[ise remarcd prin faima de care se bucuri in intrea-

ga [ume, dar probabil ci mogtenirea lor cea mai valoroasi

este conceptuI de naraliune.

in Nopli apare acea legituri predominantd dintre

nara,tiune, sex 9i moarte ce va constitui utterior sursa de

inspiralie a intregii proze. Regele Shahryar are nevero-

simitul obicei de a dezvirgina gi ucide apoi cdte o fecioari

in fiecare noapte. Noplileincep cu momentul cind $ehe-rezada igi a;teapti rdndul sd fie urmitoarea victimd a

regelui. Hotirdtd si-gi infrunte soarta, ea ii propune regelui

si-i spund povegti, iar pldsmuirite sale sunt atit de capti-

vante, erotice, savuroase 9i provocatoare, incdt, la sfdrgitul

fiecirei nopti, regete este incapabit si o ucidi. Fiecare

noapte se incheie cu o poveste neterminate gi in fiecare

noapte regete amdnd executia pentru a asculta finalul

povegtii. Dar naratiunea inventati de $eherezada pentru

a-gi salva viala este una firi sf6rgit, care nu atinge

niciodati punctuI culminant. Povegtile par bdntuite de un

soi de dorinld nepototita, o deschidere infiniti ce ne face sicontinuim lectura cu nesal, ata cum Shahryar vrea sd

asculte mai mutt, gi mai mutt. lar erotismuI povestirilor,

textura lor exotici gi incdrcati derivi tocmai din aceasti

dorin!i, din tremurul firi sfdrgit ce anunli atdt punctul

culminant cit gi moartea. PB

22 Fs=i+e*e ** *i*ci=E*= ****F*i*E HY3EE

F*v*sE**E* E*E*ruc E*c E ** ** r== **sR*r.-r:i:=

**v*sE**E*seA EE S =*iltEEE*r ua*e,sE

&*r:r*scki Shiki*.:

Li:r:*= *ri=i**i5 ! japonezi

Fri** *di:i* iSecolulXTitE*l =it*r=*tis I Povestea printesei KaguyaTiilui +rigi-*i I Taketori Monogatari

Povestea tdietorului de bambus este numiti inPovestea lui Genji ,,strdmoSuI tuturor basmetor.,. Este cea

mai veche prozi iaponezd cunoscuti. Nu se gtie exact c6nd

a fost scrisi; se presupune ci ar fi apdrut fie ta sf6rgitulsecotutui lX, fie ta ?nceputul veacutui X. in 1998, yasunari

Kawabata, unuI dintre cei mai mari romancieri laponezimoderni, a publicat o noud versiune a basmului.

PersonaiuI principal este superba prinlesi Kaguya-

hime, care a fost gisiti de mici de un bitrdn tiietor de

bambus. Frumuselea sa ii cuceregte pe birbali 5i, incer-c6nd si o mirite, protectorul siu, tiietorut de bambus,

atege cinci pelitori. Kaguya-hime, prinlesa cu inima degheafd, nu vrea si se cisitoreasci 9i te traseazi pelitoritorsarcini imposibite. Petitorii necinstili igi folosesc banii gi

pozitia pentru a o convinge pe prinlesi ci gi-au indeptinitmisiunite. Un prin! angaleazi o echipi de muncitori care silucreze zi gi noapte pentru a-i face prinlesei o ramuri dinaur; un attul pl5tegte un chinez pentru a gdsi o mantie care

si nu ardi.Fiecare egec al petitoritor di priteiul aparifiei unei zicate

precum ,,prost ca pruna", urmare a incidentutui nefericit incare marete consilier, incapabiI si-i aducd printesei o

bijuterie in formi de dragon, ii inlocuiegte ochii cu pietre

aseminitoare prunelor. ltustraliite lui Masayuki Miyata la

versiunea lui Kawabata sunt minunate. Chiar qi numaipentru ele, cartea meriti cititd. 0R

n.cca 973 (Japonia), m.cca"l014Fr:r*= *diei* ! Secolul Xl

ti=r=i:= *rig!+*i* i japonezi

Tit9i:l *rigi*ai ! Genji monogatari

Povestea lui Genji este cea mai veche prozi lecturati qi

astizi de multi cititori din simpli pticere. Scrisi cel pulin

parfiat de Murasaki Shikibu, o femeie de la curtea impe-

riati, structura sa liberi se concentreazi asupra vietrii

amoroase a unui fiu deimpirat, chipequt 5i invitatul Genii.

Tdnirut suferi complexe vicisitudini emotionale qi sexuale,

printre care relalia cu figura maternald Fujitsubo sau cu

Murasaki, pe care o adopti de copi[ gi care devine marea sa

pasiune. Exitat ca urmare a unei aventuri sexuale gregit

iudecate potitic, Genii revine pentru a cdpita bogilie gi

putere, dupi care, zdrobit de durere dupi moartea lui

Murasaki, se retrage la un templu. Dupa acest episod,

cartea se indreapti citre portretizarea sumbri a generaliei

urmitoare gi se incheie aparent la intimptare - nu se gtie

daci lucrarea este neterminatd sau finatul siu a fost lisatdetiberat neconctudent.

Povestea lui Genji deschide o fereastri spre o lume

indepirtati gi exotici - viala ta curtea, estetizatd ;i rafi-

nati, .laponiei medievate, 5i in aceasta consti mare parte

din atractia sa, ce diinuie gi astizi. Ca prin minune, dispar

diferenlele istorice, cutturate qi [ingvistice dintre [umea lui

Murasaki gi cea contemporani. Cartea poate pierde multprin traducere, dar cititorul modern va fi incdniat sidescopere emolii famitiare intr-un context atat de inde-pdrtat;i fascinat de imprevizibititatea reacliilor gi atitu-

dinilor personaietor. RegG

24 Feri**d= $c di*e!::e**:***L:!r.:i HV!il

n. cca1330 (China), m.14O0r-::r==

=Si::= i SecolulXlV

,-i-:*= +.ri=ir:=ii i chinezi'l::i=i

+ii==ii:+i :, Sangu6 yanyi

Cronica celor trei regate este unul dintre cete patru

romane ctasice fundamentale ale literaturii chineze. Saga

epice a uttimei perioade a dinastiei Hin, o compilalie de

fapte gi tegende bazati pe antica tradilie a povestitului,

acopera mai bine de un veac din istoria Chinei (184-280).

Este atribuiti unui invalat din secotut XlV, Lu6 Guinzhong,

care a combinat numeroasele surse 9i poveiti intr-o nara-

!iune ce captiveazi gi astdzi.

Povestea incepe cu izbucnirea revottei impotriva

impdratutui Ling, condusd de vrijitorul taoist Zhang liao, 9i

se termina cu prebutirea dinastiei Hin 9i fondarea

dinastiei iin. Mare parie din acliune se petrece in regatete

rivate Wei, Shu qi Wu, locuite de magicieni, mongtri,

despoii puternici ;i eroi tegendari nemuritori care [upte

pentru supremalia asupra Chinei. Povestea captivanta,

eroii ctasici, tilharii, intrigite complicate 9i scenete de

bdtdtie spectaculoase fac din Cronicd o capodoperi

literard, echivalentul chinezesc al lliadei. Cartea a fost

tradusi in multe timbi, printre care franceza, engteza'

spaniola $i rusa, 5i rimine unu[ dintre cele mai populare

romane in Asia de Est, indrigit pentru inlelepciunea

tradilionatd, elementele fantastice, detatiile istorice 5i

incursiunite in strategiile de rdzboi. Dupi cum spune un

proverb coreean: ,,Po1i discuta despre viali dupi ce ai citit

Cronica celor trei regate".FG

S,'E= ==*

E==*=+5

= F=s=s

ii:i i-j=:'=:: * i*r=. *::=i:=i:l-.==

n. cca 1296 (China), m.cca'1370

Fri== **i:i:: i I370

iill+i =ii:i::+!i=' I Banditii din mlattina

iiti;-.:i *:i-=:r==i i Shuihu zhudn

lntriga romanului se concentreazi, ln mare, asupra

isprivitor unui bandit de [a inceputul secolutui Xll' Song

liang, 5i ate cetei sate de proscri;i. Textul a iraversat

secote de povestit profesionist, fiind editat, adiugit 9i

revizuit inainte de a fi tiperit in diverse versiuni: cea

mai veche versiune cunoscuti dateazd de la inceputul

veacutui XVI 5i cuprinde 120 de capitote. Aga se explicd

atat inconsistenla textutui, cit ;i imposibititatea datirii

gi atribuirii sale exacte.

Prima parte a romanutui descrie, in detaliu, moduI in

care cei 108 eroi se adund in adipostul lor din mlagtinile

Liangshan, sub conducerea tui Song Jiang. Unili de

respectut fafi de impdratul gregit sfituit de oficiatii corup!i,

proscrigii adopti un cod cavaleresc sever: iefuirea

bogitagitor, aiutorarea sdracitor, toialitate extremi fati de

fralii intru tegdmint. in uttima parte a romanului, proscrigii

beneficiazd de o amnistie generati 5i aiuti la suprimarea

unei revotte, in cursul cireia maioritatea sunt uci;i.

Degi pe atocuri extrem de violent 9i misogin, dupd

standardete actuale, romanuI inflicireazi imaginalia

cititorutui modern prin personajete sale complexe 5i

timbajut lor colorat gi ptin de viali. lnterpretat ca un elogiu

at revoluliei ldrinimii, romanu[ a fost glorificat in China

dupd 7949, fiind una din cerlite favorite ate lui Mao

Zedong. FG

F*ri**de ** di*=!:rt** =er*E::!:-:i

iiirli: 25

fu=t=**v*:E *€* =*i"<.=

::-:i!::: *p*i*:ir::

Mdgarul de aur esle unicul roman latin pistrat

integral. Stitut siu este picant, gitigios 9i ireverenlios,

specific povestitorilor profesionigti, dar mesaiul este

unuI moral.

Lucius, un tdnir aristocrat roman obsedat de magie,

este transformat din gregeatd de iubita sa in migar. in

acest chip, trece printro serie de aventuri care i[ fac si

cunoascd gi sd se imptice in viala mizeri a sctavitor 5i a

oamenitor tiberi nevoiaqi care, la fel ca Lucius, sunt tra-

tali de stdpdnii tor bogali precum animalete. Este unica

mirturie titerard directi din antichitatea greco-romand

despre viala ctaselor de jos. in ciuda temei serioase,

timbajut este licenlios 9i expticit sexual cdci Lucius se

aftd des in companii desfrdnate. Romanut este sem-

nificativ qi datoriid portretizirii retigiitor contemp0rane:

in capitotete finate, Lucius este transformat de zeila lsis

in birbat, iniliat de ea in cuttul misterelor, dupi care i5i

dedici viala zeilei. Din acest moment, umoruI firiperdea este intocuit de o prozd cu substanti 9i ta fet de

frumoasd. lvldgarul de aur este precursorul romanului

picaresc episodic, iar combinalia sa antrenanti de ma-

gie, farsi 5i mitotogie il face la fet de captivant acum ca ;i[a momentuI scrierii. LE

Apuleius este sincer ti fere perdea in privinta sexului,

subiect tratat fdrd urm; de pudoare iudeo-cre;tine sau

sensibilitate romantici.

tlustratia de Jean de Bosschere, la editia din 1 923 a

Mdgarului de aur.

,. i., 'iieiM.J.r.t, nid,ii'. ae ast;zi), m.170

+iii*= e*::i* i 1469

F;i+::":l **!it*r i C. Sweynheim & A. Pannartz

iiili.;i +rigi*+! I Metamorphoson libri

I

I

27

Don Quijotet.iiguel de Cervantes Saav*dr*

a 1547 (Spania), m.1616ftrna edilie I 1605-161 5, de .Juan de la Cuesta

-'tul original complet I El ingenioso hidalgo

futl Quixote de la Mancha

Don Quiiote a innebunit citind prea mutte romane

aeclerepti. Et ii provoaci pe cavalerii de odinioari, [a

ireput Ecdndu-gi rost de o armurd din carton qi de un

rrm5sar (o biati md4oagi), iar apoi autoinvestindu-se ca-

Cer. Aiunge ta un han pe care i[ crede castel, se intilnegte

ori p.ostituate pe care [e confundd cu doamne de ranginalt

i I se adreseazi, tor gi hangiutui (un ho1), intr-un timbai

dm! pe care ei nu ilinleteg, dupi care incearci si devind

crnler, apirindu-5i vigitent armura toati noaptea. Trans-

ftmrarea ridicotd a ritualurilor sacre ale cavalerismului in

ltrywizalii simbolizeazi desacralizarea ce avea loc in

F.rqa [a acea vreme.

Crtitorul avizat, gi nu personaiele sau actiunea ci(ii,r*t subiectut impticit at adresirii. lnventdnd cititorul,(svantes inventeazi insigi forma romanutui. Cartea in-

rrre cu un prolog cdtre cititorut,,[eneg", care devine par-

E a primei cirli, pe misurd ce prietenii tui Quiiote

hcmrci si-[ scape de nebunie arzindu-i cd(ile, proces

&a lungul ciruia ne intdtnim cu cititori gi cu ocazii de

rturi de toate feturite. in 1615, Cervantes a publicat o a

ltuoa carte, in care Don Quiiote devine nu personaiul care

ahge, ci personaiul citit, cici multi dintre oamenii pe

creii cunoagte au lecturat Cartea I gi ttiu totul despre el.

sr reasti combinatie dintre ceva deia citit 9i forla rein-

rsrifi perpetue atragein continuare cititorii. JP

,,f{u toate fetrurile de frumuseleinspirE dragoste; existE unele care

plae doar ochiului, dar nu nase

afectiune."

Prima parte a lui Don Qurbtea fost publicatd pentru

prima oar6 la Madrid, in 1605; s-au pdstrat mai putin

de douazeci de exemplare.

Perioada de dinaintea secolului Xvlll 35

$sg€ L€ s=eE E* E *e E F**"s$ $*s

FE *EfFFgEs*=r:n#*ifutigu*i *J* il*rvant*s

,.,** vE*t*. **rE*E*E* s*r:t*em*r**rcE* pE 5*g*e* ?*Ere

*E* prE:=tr--xr: Eersg f*r* sf&rpEe,

**r* ej**g* ****rt p&m& ?'n

re*gie$e**r* e*fu**r*?r:5ed""

Tablou pictat de Jauregui y Aguilar, in I 600, infdlitandul pe

Ceruantes care, de-a lungul vietii, a fost schilodit si luat sclav.

n.'1547 (Spania), m. 1616

Srin:s e*iti€ i 1617

Trtl*l *rigi**i i Los trabajos de Persiles ySi g ism u nda, hi storia septentriona I

Cervantes a scris dedicatia emotionanti a acestui

roman, pe care nu a apucat sd-[ vadi pubticat, pe patut de

moarte, dupi ce primise ultima impirtiganie. Este un

roman bizantin, moratizator gi artificiat, poputar in a doua

iumitate a veacului XVl. Cu acest roman, Cervantes a

sperat ci va dobdndi gtoria ce ii fusese refuzati dupiparodia Don Quijote.

Romanul este povestea citdtoriei tungi gi ptine de

peripelii a lui Persiles, prinlut Thutei, 9i a iubitei sate

Sigismunda, prinfesi de Finlanda, citre Roma, unde papa

le binecuvdnteazi dragostea gi ii cisitoregte. Dindu-se

drept Periandru 5i Auristeta, frali de sdnge regat, cei doi

traverseazd pustietatea nordici, trecind peste diverse

obstacote (separare, rdpire, naufragiu), dupi care igicontinui cilitoria aventuroasi prin Portugatia, Spania,

Franta gi, in finat, ltalia, a cdrei capitati simbotizeazi

unitatea gi suprematia Bisericii. Protagonittii sunt inzes-

trali cu insugiri morate perfecte: onoare, virtute, tirie de

caracter $i castitate.

Aceasti ,,poveste nordici" este un roman de tip comptet

nou, ce combini intriga cu exemptul moral, aventura cu

educafia, gi in care Cervantes a incriptat o ategorie a viefii,amestec de bun gi rdu, soarti gi liber arbiku, o cilitorie a

omutui spre propria satvare. DRII/I

36 Peri**da d* dinci:::*a s*e*iui*i HVlil

b=€tF

*x-sEES:s*r' {=E*e*rEEE* Ea=E

I

I

.j *l: ;:.= t i: = - :1 i+ i il

Toati lumea a auzit de Cdldtoriile lui Gulliver' Divers

interpretati gi adaptatd ca poveste pentru copii, satird

potiticd, iurnat de cilitorie, fitm de desene animate, seriaI

BBC, opera clasici gi pereni a tui Swift a fost expurgati,

addugitd, dezbituti gi revizuiti, dar rdmdne o prezenli

constanti in orice antotogie respectabild a literaturii

engleze.

Naraliunea urmireSte aventurile in striinitate ate

'rocentutui Lemuel Gutliver, de ta tinerelea petrecuta pe

:di gregite, prin ogtinzite distorsionante din Littiput 9i

3robdignag, spre mult mai enigmaticete insute Laputa,

3alnibarbi, Gtubbdubdrib, Luggnagg 9i laponia, 9i tirimu-

' :e houyhnhmitor gi yahoouitor. Swift introduce cu mdies-

:'re aceste locuri in spaliile atbe ate hi(ilor veacutui XVlll

-cluse ca atare in prima edilie) 9i urmeazd atit de precis

::rventiite cerlilor de cdtdtorie ale epocii, incdt reatul 5i

':"tasticuI se intrepitrund. Singurut ghid al cititorului este

:-,liver, a cdrui incredere de neclintit in superioritatea

.-3iezilor 9i a cutturii tor este inevitabil demotatd de per-

:,: -ajele diverse intitnite de-a tungul cdtdtoriei, unii pitici,

. t' uriagi, sitbatici, prost sfetuili sau condugi doar de

-:: -'re. Toli oferi comentarii 9i pireri despre Gutliver, ceea

.: -. face pe cititor si se indoiasci de propriile opinii'

1,::=sta satira 5i-a pierdut probabit o parte din forla

:,: : :a imediati, dar este incd usturitoare 5i de efect, cu

,-:: -ai mult cu cat Swift plaseazi finatul fiecirei povestiri

" i-anifete naliunii-stat engteze. Vehementa cu care

, " ,:' refuzi compania semenitor sii in favoarea caitor

,'.;: : ragine ce va rim6ne vegnic in memoria cititorilor'

r'. -- :evine ctar faptut cd nu Gulliver este !inta principati

, ,,:- ".-, ci noi. MD

n. 1 667 (lrlanda), m.'1745

+=ri.:-* *.:i::* i"1726, de Motte (Londra)

Eili=l +rigi==i iTravels tnto Several Remote Nations

of the World, by Lemuel Gulliver

( tfr - E^ - r4/,, ^ *?- /r'Q^ n€?r-.,{* ty rtL fldntu ."3i Zafi*'*f*'q h -6i*-2 ,G* {a a ry .r'--,6."-A rs"-i{ ,f fe d*s'& *u<7Taa"i g!/-"** -,,/'"a'"lv fifi^"-t tty^-fw',r,^r-Ltl qi)*., 1'**w. foef4z m'?f"rd- f*-,3 f^{,-*-'t "i) l/"{^ft*^ "''.''X/r.!";; "k 1a-* r<- 4"za ^A (a't-''t')"co*/t'* n{.fu'c' "A- tfr*

gf/''7a re(\, ^ i&t n';>* N'L'fluaz'#.'6)a)l+ d ii6i-frtat' -tti ,:"3.*"' i",,L,' {{,1* *X. -61^-*4"a-;ff;kfr-a ,o-fkamLr,'t" rdh* .17N '7*uk'* *n, n^*,fi"^"?*' ("Jr{h k-1,".,-r ,":*;/ 9,7***l', Q fn, t*a ,7*5,4r',"t{ €,i{*9-v. t*t -*/' {,Jo'^P''*Z-'t*)^ ,f /^rE4 &e"f ',Y X:':i*.#",fi'&tf *l-L' tti* )*au'* ""-,2^t'''{r,1 fut ?A,:._f, tiffi T,/*'-rD"h:trnf -("4tptd .Ptloy|tr'*"frU; t4--14:tgr ?".u -oK;! V;, ^( 16* "{"'il*' -ont qYY ;"'';*(*ff "d**-4 -^ fe;*' f,d-l' oav*vt;; ;J*"C 'i-"* "r-*"4 4-ti/r1'*ta*,4rt*/ n lit^t d"/f "i-{" nXJrT:*"**,.r,"" ,/"i4 TtHg*$ {{ii-n*g* "{*ft*k., t@ ? .r- - f6,.t.rf./"*: #;:fr

**2x #::: 7.,,i5) i 6;^6

- *4- f(gi * fr*)''V 4-"Y' *

(r*""*l :';"*! rn,u{*, ue .f"' *

: Pagine de manu sctis din Ciletoriile lui Gulliver cu

un scris clar 9i ordonat, pus in slujba unei minti lucide'

! Considerandu-se superior celorlalti, Gulliver se amuza

inspdimentandu-i pe lilliputani cu o demonstratie de arr:

de foc englezetti.