Dezvoltarea Strategiei de Depozitare a Namolului pentru ... Jud. Suceava/Anexe/Annex B... · WC-2...

Actualizare MASTER PLAN – Componenta “J” Asistenta Tehnica pentru intocmirea Aplicatiei pentru Fondul de Coeziune, a Dosarelor de Licitatie pentru Contractele de Lucrari si Servicii si Supervizarea Lucrarilor pentru “Modernizarea Infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Suceava”

JUDEŢUL SUCEAVA 1 / 82

Strategia de Evacuare a Nămolului pentru Judeţul Suceava - Anexa

Dezvoltarea Strategiei de Depozitare a Namolului pentru

judetul Suceava

Cuprins

1 REZUMAT EXECUTIV................................................................................... 7

1.1 GENERALITATI .......................................................................................... 7

1.2 OBIECTIVE ................................................................................................. 7

1.3 SITUATIA ACTUALA PRIVIND CALITATEA NAMOLURILOR ....................... 7

1.4 LEGISLATIA ............................................................................................... 8

1.5 PLANUL REGIONAL PRIVIND DESEURILOR SOLIDE .................................. 8

1.6 PARTILE PRINCIPALE IMPLICATE ............................................................. 9

1.7 DESTINATIA FINALA A NAMOLULUI ......................................................... 9

1.8 TEHNOLOGII EVALUATE PENTRU A FI LUATE IN CONSIDERARE IN VIITOR 11

1.9 CONCLUZII REFERITOARE LA MODALITATILE DE EVACUARE A NAMOLULUI

LUATE IN CONSIDERARE .......................................................................... 11

1.10 DEZVOLTAREA SI IMPLEMENTAREA STRATEGIEI .................................. 12

2 INTRODUCERE ............................................................................................. 15

2.1 ISTORIC .................................................................................................... 15

2.2 OBIECTIVE STRATEGICE ......................................................................... 16

3 PRODUCEREA Namolului SI CALITATEA NAMOLULUI .................... 17



Strategia de Evacuare a Nămolului pentru Judeţul Suceava - Anexă

3.1 CE ESTE NAMOLUL? ................................................................................ 17

3.1.1 NAMOLUL REZULTAT DIN STATIILE DE TRATARE A APEI ................. 17

3.1.2 NAMOLUL DIN STATIILE DE EPURARE A APELOR UZATE ................. 17

3.2 PRODUCTIA DE NAMOL SI PROIECTII VIITOARE .................................... 17

3.3 CALITATEA NAMOLULUI ......................................................................... 21

4 PRIVIRE GENERALA ASUPRA REGLEMENTARILor......................... 23

4.1 INTRODUCERE .......................................................................................... 23

4.2 SUMARUL LEGISLATIEI FUNDAMENTALE SI INSTRUCTIUNILOR

NEREGLEMENTATIVE ............................................................................... 23

4.3 ALTE PREVEDERI RELEVANTE ................................................................ 28

4.4 PLANUL DE GESTIUNE REGIONALA A DESEURILOR SOLIDE .................. 29

4.5 ROLURILE SI RESPONSABILITATILE INSTITUTIONALE ........................... 29

4.5.1 AUTORITATEA DESEMNATA ............................................................ 30

4.5.2 AGENTIILE RESPONSABILE ALE MINISTERULUI MEDIULUI .............. 31

4.5.3 ALTE INSTITUTII IMPLICATE FUNDAMENTALE .................................. 32

5 MODALITATILE FINALE SI OPTIUNILE DE TRATARE ................... 33

5.1 MODALITATILE FINALE .................................................................. 33

5.2 OPTIUNI DE TRATARE ...................................................................... 37

5.2.1 TEHNOLOGIILE DE TRATARE A NAMOLULUI CARE NU VOR MAI FI LUATE IN

CONSIDERARE ........................................................................................... 37

5.2.2 TEHNOLOGIILE DE TRATARE A NAMOLULUI CARE VOR FI LUATE IN

CONSIDERARE ........................................................................................... 38

6 REZULTATE PENTRU REUTILIZAREA SI EVACUAREA NAMOLULUI 42

6.1 REZULTATE PENTRU AGRICULTURA ...................................................... 42

6.1.1 LEGISLATIA CURENTA ..................................................................... 42




6.1.2 CONSTRANGERI SI RISCURI VIITOARE............................................... 43

6.1.3 MODALITATI DE TRANSPORT ........................................................... 45

6.2 REZULTATE NEAGRICOLE ....................................................................... 47

6.2.1 SILVICULTURA ................................................................................. 47

6.2.2 REFACEREA TERENULUI ................................................................... 48

6.2.3 CULTURILE ENERGETICE .................................................................. 50

6.2.4 LEGISLATIA ACTUALA ..................................................................... 51

6.2.5 CONSTRANGERILE SI RISCURILE SOLUTIILOR .................................. 51

6.3 SOLUTIILE BAZATE PE ENERGIE .............................................................. 52

6.3.1 DISTRUGEREA TERMICA (INCINERAREA DEDICATA A NAMOLULUI) .. 52

6.3.2 CO-INCINERAREA CU ALTE DESEURI ................................................ 52

6.3.3 GAZEIFICARE & PIROLIZA ............................................................... 52

6.3.4 CO-ARDEREA IN CUPTOARE DE CIMENT SAU STATII DE ENERGIE FUNCTIONAND

CU CARBUNE ............................................................................................. 53


6.3.6 CONSTRANGERILE SI RISCURILE SOLUTIEI ....................................... 54

6.4 SOLUTIA PE BAZA GROPII DE GUNOI ECOLOGICE ................................... 55


6.4.2 CONSTRANGERI SI RISCURI PRIVITOARE LA SOLUTIE ....................... 56

7 ANALIZA OPTIUNILOR .............................................................................. 58

7.1 METODOLOGIA CADRU ........................................................................... 58

7.2 DEZVOLTAREA SUSTENABILA SI UTILIZAREA NAMOLULUI DIN APELE REZIDUALE

.................................................................................................................. 59

7.3 AGRICULTURA ......................................................................................... 60

7.4 SILVICULTURA ......................................................................................... 61

7.5 REFACEREA TERENULUI .......................................................................... 62

7.6 CULTURI PENTRU PRODUCEREA DE ENERGIE ......................................... 64




7.7 INCINERAREA ........................................................................................... 64

7.8 CO-INCINERAREA .................................................................................... 64

7.9 CO-ARDEREA ........................................................................................... 65

7.10 GROAPA DE DESEURI ECOLOGICA ........................................................... 66

8 DEZVOLTAREA SI IMPLEMENTAREA STRATEGIEI ........................ 68

ANEXE – Metodologii de Implementare a Optiunilor Preferate ......................... 71

ANEXA A .................................................................................................................. 72

ANEXA B ................................................................................................................... 79

ANEXA C .................................................................................................................. 81




Acronime si abrevieri

ACET S.C. ACET S.A. Suceava

AoM Asociatia Municipalitatilor

ARE Inginer Rezident Asistent

CBO5 Consum Biochimic de Oxigen

CAD Proiectare Asistata de Calculator

CF Fonduri de Coeziune (FC)

CFA Aplicatia pentru Fondurile de Coeziune

OPCP Oficiul de Plati si Contractare PHARE sub Ministerul Finantelor Publice

(Angajator)

CCO Consumul Chimic de Oxigen

DNP Perioada de Notificare a Defectelor sub FIDIC

DMAs Arii contorizate pe zone

DTL Deputy Team Leader

CE Comisia Europeana

UE Uniunea Europeana

EURO Moneda Europeana

EIA Evaluarea Impactului Asupra Mediului

APM Agentia de Protectie a Mediului

BF Beneficiarul Final – SC ACET SA Suceava

FIDIC Fédération Internationale des Ingénieurs-Conseils

MF Memorandul de Finantare

GIS Sistem Informatic Geografic

HQ Birou Central

IFI’s Institutii Financiare Internationale (KfW)

IPC Certificat de Plata Interimar

ISPA Instrument pentru Politici Structurale de Pre-Aderare (CE)

IT Tehnologia Informatiei

KfW Kreditanstalt fuer Wiederaufbau (Development Bank din Germania)

CLS Consiliul Local Suceava

MMDD Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile

MEF Ministerul Economiei si Finantelor

MRD Fond Fondul de Dezvoltare, Intretinere si Reparatii

MPR Raportul de Progres Lunar pentru Supervizarea Lucrarilor

MSM Site Meeting lunar

PANM Planul de Actiune National de Mediu

GNM Garda Nationala de Mediu

NN Fara Nume

O&I Operare si Intretinere

PE Populatie Echivalenta

UIP Unitatea de Implementare a Proiectelor a BF (SC ACET SA Suceava)

PA Constientizarea Publicului

PR Relatii cu Publicul

PRAG Ghidul Practic pentru procedurile contractuale ale EC - actiuni externe

PREMO Conducta de beton produsa in Romania

SP Statie de Pompare

QA Asigurarea Calitatii




QMM Meeting de Monitorizare Trimestrial

QR Raport Trimestrial

SAMTID Programul de Subventie pentru Romania (Subventii medii pentru orasele mici si

mijlocii)

SC Comitetul de Monitorizare

SCM Sedinta Comitetului de Monitorizare (sedinta lunara de coordonare)

POS Program Operational Sectorial

SOW Scopul Lucrarilor

SRETA Inginer Rezident Senior pentru Asistenta Tehnica

SREWS Inginer Rezident Senior pentru Supervizarea Lucrarilor

SS Susupensii Solide

SvM Municipalitatea Suceava

TAC Consultat Asistenta Tehnica

TBN Urmeaza sa fie nominalizat

TD Documente de Licitatie

TL Team Leader

TKN Nitrogen Total Kjeldahl

ToR Termeni de Referinta

TP Fosfor Total

UfW Apa Nefacturata

VAT Taxa pe Valoarea Adaugata

WC-2 Contract de Lucrari Nr 2 (Alimentare cu Apa – FIDIC Cartea ROSIE)

WC-3 Contract de Lucrari No 3 (Canalizare – FIDIC Cartea ROSIE)

WC-4 Contract de Lucrari No 4 (Statie de Epurare – FIDIC Cartea GALBENA)

WWTP Statie de Epurare a Apei




1 REZUMAT EXECUTIV

1.1 Generalitati

Prezenta strategie de depozitare a namolului a fost dezvoltata in contextul Master

Planului pentru sectorul de Apa si Apa Uzata pentru judetul Suceava. Acest judet, ca

de altfel si celelalte judete din Romania, trebuie sa indeplineasca DIRECTIVA UE

PRIVIND APELE UZATE si va trebui sa asigure o tratare corespunzatoare a apelor

uzate pana in 2018. In acest context, Master Planul furnizeaza estimari care pana in

anul respectiv vor insuma un numar total de aproximativ 100 Statii de Epurare a

Apelor Uzate care vor fi in functiune in Judet. In vederea indeplinirii Legislatiei de

Mediu Europene si Nationale, este necesara o strategie pe termen lung de depozitare

a namolurilor rezultate din epurarea apele uzate menajere, care a fost dezvoltata de

Eptisa/MMV si este prezentata in acest document. Strategia privind namolurile va

trebui sa fie in concordanta cu Strategia Nationala pentru Managementul Deseurilor

Solide, in cadrul careia reducerea depozitarii namolurilor gropilor de deseuri

ecologice este unul din obiectivele centrale ale strategiei.

1.2 Obiective

ACET SA este responsabila de managementul namolului rezultat in cursul procesului

de epurare a apelor uzate. Astfel, aceasta va trebui sa gestioneze productia, tratarea si

reciclarea namolului, prin adoptarea unor metode si produse sustenabile, sigure si cu

costuri eficiente. Prin urmare, se intelege ca ACET va adopta urmatoarele obiective

strategice:

Managementul namolurilor astfel incat sa nu afecteze sanatatea umana sau

mediul inconjurator, asigurandu-se ca sunt indeplinite toate controalele

regulamentare si legislative;

Dezvoltarea unor depozitari pe termen lung, sigure si sustenabile;

Asigurarea ca namolul este gestionat la un cost efectiv si eficient, minimalizand

potentialul impact cauzat de transport sau miros;

Utilizarea celor mai actuale informatii disponibile pentru formularea si

implementarea strategiei; si

Incurajarea participarii persoanelor implicate la dezvoltarea viitoare a strategiei

In vederea atingerii acestor obiective, ACET SA trebuie totodata sa garanteze ca intr-

un termen corespunzator apele uzate industriale nu vor afecta in mod negativ

functionarea procesului de epurare sau calitatea namolului produs prin realizarea

controalelor privind evacuarea apelor reziduale comerciale in conformitate cu

Directivele CE.

1.3 Situatia actuala privind Calitatea Namolurilor

Nici apele uzate, nici namolul rezultat nu sunt in prezent testate la un grad

semnificativ de catre operatorul regional ACET si, prin urmare, calitatea probabila a




namolului pentru o reutilizare viitoare sau depozitare este dificil de evaluat. In plus,

apele uzate care ajung in prezent la statie de epurare includ un aport substantial de

ape extrem de poluate de la fabrica de celuloza si hartie din apropiere care ar trebui

sa fie deconectata de la statie. O alta sursa potentiala de mare poluare este industria

metalurgica, la care evacuarile de deseuri par sa nu primeasca o preepurare

corespunzatoare. Astfel, orice analiza curenta a namolului poate sa fie

nereprezentativa pentru calitatea viitoare fara o evaluare detaliata a contributiei de la

efluentii de celuloza si hartie. Se recomanda cu tarie un regim de prelevare a probelor

in vederea stabilirii naturii namolului pentru o utilizare viitoare.

1.4 Legislatia

Productia, tratarea si reciclarea corespunzatoare, reutilizarea sau depozitarea

namolurilor din apele reziduale sunt controlate de un numar substantial de directive

UE, transpuse in Legislatia din Romania, care sunt listate mai jos.

(a) Directiva Cadru privind Deseurile 75/442/CEE

(b) Directiva privind Namolurile din Apele Uzate 86/278/CE

(c) Directiva privind Nitratii (91/676/CE)

(d) Directiva (PCPI) privind prevenirea si controlul Integrat al Poluarii

(PCPI) (care implementeaza Directiva UE 96/61/CE si 2000/76/CE)

(e) Directiva privind Incinerarea Deseurilor (DIR) 2000/76/CE

(f) Directiva privind Plafoanele Nationale de Emisii (2001/81/CE)

(g) Directivele 90/377/CEE si Directiva 2001/77/CE (Directiva 2006/108/CE

pentru Romania) Energii Noi si Regenerabile – Legislatie

(h) Reglementarile (Generale) privind Taxa pe modificarea climatica 2001 si

legislatia asociata.

(i) Directiva (2003/87/CE) - Schema de comercializare a certificatelor de

emisii de gaze cu efect de sera

1.5 Planul Regional privind Deseurilor Solide

S-a stabilit un Plan Regional de Gestiune a Deseurilor Solide pentru Suceava care

determina gestiunea corespunzatoare a namolurilor de la statiile de tratare a apelor

uzate ca obiectiv principal, cu urmatoarele sub-obiective si tinte:

Prevenirea depozitarilor ilegale si descarcarii namolurilor in apele de suprafata;

Promovarea, ca o prioritate, a recuperarii pentru agricultura, conform

prevederilor legii;

Promovarea tratarii prin deshidratare in vederea co-incinerarii.

Planul Regional prezinta doua moduri de recuperare, si anume utilizarea in

agricultura si recuperarea energiei. In termeni de utilizare in agricultura, conditia

preliminara este de a utiliza namolul ca un fertilizator cu conditia ca componentele

acestuia sa nu afecteze in mod negativ solul. Reutilizarea in agricultura presupune o

uscare de cel putin 90% astfel incat sa se asigure ca namolul nu fermenteaza si poate

fi depozitat in silozuri.

Toate mijloacele metodelor de recuperare a energiei sunt incluse in plan, spre

exemplu co-incinerarea in statiile de ciment, combustia sau incinerarea




combustibilului pe pat fluid care impun ca namolul sa aiba o valoare calorica

suficienta.

1.6 Partile principale Implicate

Partile interesate cheie privind subiectul depozitatrii si reutilizarii namolurilor din

apele reziduale sunt urmatoarele:

Autoritatile de Mediu (MM, ARPM si ALPM) si guvernul central (MADR, MS),

Autoritatile Municipale Locale si Regionale

ACET SA – compania operationala de apa

Agricultorii si asociatiile (pentru modalitati de evacuare in pamant).

1.7 Destinatia Finala a Namolului

Namolul din apele reziduale poate fi evacuat intr-una din urmatoarele sase forme

care afecteaza utilizarea finala.

a) Namol nefermentat: namol brut in forma in care este furnizat in urma proceselor

de tratare a apelor uzate. Continut tip de solide deshidratate de 5-8%.

b) Namol fermentat: namol brut fermentat in vederea indepartarii unei anumite

proportii de materie organica. Continut tip de solide deshidratate de 3-5%.

c) Turte de namol nefermentat: namol brut, asa cum este mentionat in punctual a) de

mai sus, care a fost deshidratat mecanic pentru a produce turtele de namol. Continut

tip de solide deshidratate de 25-30%.

d) Turte de namol fermentat: namol fermentat asa cum este mentionat in punctual b)

de mai sus, care a fost deshidratat mecanic pentru a produce turtele de namol.

Continut tip de solide deshidratate de 22-30%.

e) Tablete de namol (uscate) nefermentate: namol brut, asa cum este mentionat in

punctual a) de mai sus, care a fost deshidratat mechanic si termic pentru a produce

material sub forma de tablete. Continut tip de solide deshidratate de 88-98%.

f) Tablete de namol (uscate) fermentate: namol fermentat asa cum este mentionat in

punctual b) de mai sus, care a fost deshidratat mechanic si termic pentru a produce

material uscat sub forma de tablete. Continut tip de solide deshidratate de 88-98%.

In plus, namolul fermentat poate fi supus si unor procese de pre pasteurizare, prin

intermediul carora este tratat la caldura pentru a indeparta agentii patogeni (doar in

vederea aplicarii pe terenurile agricole).

Modalitatile finale posibile, optiunile de tratare si rezultatele pentru reutilizare sau

evacuare sunt prezentate schematic in graficul urmator.




Modalitatile finale ale namolului, tratare si solutii

FILTRARE

ÎNGROŞARE

Nămol Îngroşat

STABILIZARE BIOLOGICĂ

DESHIDRATARE

Turtă Nămol

TRATARE TERMICĂ&

USCARE SOLARĂ

Granule uscate

COMPOSTARE

STABILIZARE

CHIMICĂ

STABILIZARE

CHIMICĂ

DIGESTIE

Biogaz - bogat

În metan

COMBUSTIE

INCINERARE

Recup. Energie

Sau Minimalizare reziduu

Cenuşă Modalitati principale de

evacuare:

Terenuri de depozitare; Unele cladiri de

depozitare

Nămol

Uscat

Compostare

Turtă

Nămol

Nămol

Lichid

Cantităţi

Relative ale

Produsului

Final

COMBUSTIE

Recup

Energie

Recuperare Energie

Cenuşă Modalitati principale de Evacuare

Terenuri de depozitare Unele cladiri de

depozitare




1.8 Tehnologii Evaluate pentru a fi luate in considerare in viitor

TIP PROCES GENERIC TEHNOLOGII NAMOLURI

Uscare Uscare termica

Uscare solara

Compostare

Static Pile (de ex. Platforma de

amestecare).

Cutie eoliana,

Co-Compostare,

Compost in Bazin (e.g. TEG),

Vermi-Compostare

Tratamente Termice Incinerare bruta si digerata

Co-combustie (Ca turta deshidratata

sau Granule Uscate)

1.9 Concluzii referitoare la Modalitatile de Evacuare a Namolului luate

in considerare

Exista numeroase tehnologii de tratare a namolului disponibile pentru procesarea

namolului inainte de reutilizare. Uscarea namolului a fost luata in considerare ca o

posibila tehnologie pentru a reduce volumul de namol de evacuat. Uscarea termica

este costisitoare si este asociata cu problemele suprafetelor de carbon. O dezvoltare

mai recenta este asa numita “uscare la soare”, care se face in structuri de tip sera, cu

o suprafata de carbon mai scazuta, dar este o solutie mai potrivita pentru sistemele de

dimensiune mica/medie. Compostul a fost luat in considerare, de asemenea, ca

optiune de tratare, dar este un proces intensiv de energie, care nu are ca rezultat un

produs sau un subprodus adaptat pentru generarea electricitatii.

Urmatoarele modalitati de evacuare au fost luate in considerare in detaliu si evaluate

in cadrul raportului:

Agricultura;

Silvicultura;

Refacerea terenului;

Utilizare cu culturi energetice;

Incinerare;

Co-incinerare;

Co-aprindere; si

Groapa de deseuri ecologica

Informatiile furnizate mai sus sunt utilizate in prezentul capitol pentru a descrie pasii

catre definirea Strategiei de Evacuarea a Namolului si descrierea programului

corespunzator de implementare.




1.10 Dezvoltarea si implementarea Strategiei

Definirea strategiei se va baza pe elementele principale descrise anterior, acestea

fiind: 1 - Modalitatile finale, 2 – Tehnologiile de Tratare, 3 – Solutiile pentru

reutilizare / depozitare finala

1. Modalitatile finale si 2. Tratarea

Colectarea

Aproape 100 SEAU (WWTPs) sunt in curs de realizare in perioada de implementare

a Master Planului. Multe dintre acestea vor fi mici facilitati si, pentru a dezvolta o

gestiune coerenta a namolului si un program de depozitare, prima problema care

trebuie rezolvata este implementarea masurii propuse de centralizare in 6 centre la

SEAU (WWTPs) mai mari din Judet, asa cum s-a propus in capitolele anterioare ale

prezentului document. Aceste consideratiuni vor fi dezvoltate ulterior, la nivelul

studiului de fezabilitate.

Se va aplica urmatoarea situatie:

Nr. crt. Centru

Capacitate de tratare a namolului

deshidratat 2018

Tone SU/an

Capacitatea de gestiune a

namolului 2038 (*)

Tone SU/an

Cresterea cantitatilor de

namol deshidratat care trebuie

gestionat %

1 Suceava 5099 6962 137

2 C-lung Moldovenesc

564 991 176

3 Falticeni 821 3745 456

4 Gura Humorului 468 1137 243

5 Radauti 860 3745 436

6 Vatra Dornei 542 621 115

(*) nu tot namolul trebuie deshidratat in centru, deoarece o parte va fi deja deshidratat lalocul de producere.

Tratare – Uscare suplimentara

Urmatoarea etapa strategica va lua in considerare posibilitatea aplicarii tehnologiei

de uscare solara ca o etapa suplimentara pentru a creste continutul de materii solide

uscate din namolul deshidratat. Acest lucru va fi indeplinit deodata, in majoritatea

sau in toate cele 6 centre de namol mai sus mentionate, dupa efectuarea studiului de

fezabilitate.

Rezultatul acestei etape de uscare suplimentare va permite urmatoarele optiuni:

Uscarea solara pana la un continut de substanta uscata de namol deshidratat

din ELS care sunt planificate pentru Suceava. Cu toate acestea, acest lucru va

fi posibil doar pana in anul 2016.

Uscarea solara pana la limita tehnologica maxima, care este de 90% SU vara

si nu mai mult de 70% SU iarna, va produce namol uscat in forma granulata

care poate fi transferat catre orice alta posibilitate rezultata. Turtele de namol

uscate la soare pot fi:

o Usor raspandite pe sol ca in cazul ingrasamintelor. Deci, ar fi mai usor

de folosit in agricultura, in parcuri si spatii verzi, pentru aplicare in

silvicultura. Forma granulata de namol ii poate ajuta pe agricultori si




pe alti utilizatori finali de a opune rezistenta impotriva utilizarii

acestui material; cu conditia sa nu existe constrangeri legate de

calitate

o Prezentat cu mult mai putine probleme in scopuri de co-ardere

o Pentru aplicari de reciclare

o Transport mai usor, deoarece turtele uscate ocupa doar o parte din

greutate si volumul namolului deshidratat initial, care continea

aproximativ 80% apa.

Pe de alta parte, uscarea solara nu va fi o optiune corespunzatoare daca urmatoarea

etapa va fi compostarea sau aplicarea unui alt tip de tratament biologic, pentru care

continutul de apa va constitui un avantaj.

Deoarece uscarea solara principala nu este foarte tehnologizata, nu se estimeaza ca

va fi o solutie foarte costisitoare, consultantul este de parere ca aceasta tehnologie nu

trebuie considerata ca o optiune strategica, ci o etapa definita in procesul de evacuare

a namolului. Dezvoltarea ulterioara a acestei optiuni va fi realizata in faza Studiului

de Fezabilitate.




3. Solutii / Plan de Actiune

Etapa urmatoare este examinarea solutiilor pentru evacuarea finala si/sau reutilizarea

namolului. In toate cazurile, etapa intermediara a uscarii solare va fi avantajoasa si va

creste sansele aparitiei unei anumite solutii.

Pe termen scurt (in ordinea preferintei) (2014 – 2020),

Material de acoperire pentru groapa de deseuri existenta, impreuna cu programul

de inchidere

Refacerea terenului

Groapa de gunoi ecologica de tipul ELS (pana in 2016), uscarea solara necesara

este de cel putin 35%

Pe termen mediu (2020 – 2030)

Co-arderea in statia de incalzire si energie municipala, de preferinta sub forma de

granule uscate solare

Refacerea terenului

Material de acoperire pentru ELS, daca si atunci cand este necesar.

Pe termen lung (2030 – 2043)

Co-arderea in centrala de incalzire si energie municipala, de preferinta sub forma

de granule uscate solare

Refacerea terenului in restul zonelor

Material de acoperire pentru noile gropi de deseuri ecologice, daca si atunci cand

este necesar.

Utilizare ca materie prima pentru aplicarea reciclarii cu scopul fabricarii

materialelor de constructie

Un Plan de Actiune Detaliat va fi dezvoltat la faza Studiu de Fezabilitate.




2 INTRODUCERE

2.1 Istoric

Prezenta strategie de depozitare a namolului a fost dezvoltata in contextul Master

Planului pentru sectorul de apa si apa uzata pentru judetul Suceava. Acest judet, ca

de altfel si celelalte judete din Romania, trebuie sa indeplineasca Directiva UE

privind Apele Uzate si va trebui sa asigure o epurare corespunzatoare a apelor uzate

pana in 2018. In acest context, Master Planul furnizeaza estimari care pana in anul

respectiv vor insuma un numar total de aproximativ 100 Statii de Epurare a Apelor

Uzate care vor fi in functiune in Judet. In vederea indeplinirii Legislatiei de Mediu

Europene si Nationale, este necesara o strategie pe termen lung de depozitare a

namolurilor rezultate din tratarea apelor uzate menajere, care a fost dezvoltata de

Eptisa/MMV si este prezentata in acest document. Strategia privind namolurile va

trebui sa fie in concordanta cu Strategia Nationala pentru Managementul Deseurilor

Solide, in cadrul careia reducerea depozitarii namolurilor la gropilor de deseuri

ecologice este unul din obiectivele centrale ale strategiei.

In cadrul programului ISPA semnat in 2005, statia de epurare a apelor uzate existenta

a Orasului Suceava este reabilitata pentru a trata apele uzate menajere si industriale,

in scopul atingerii tratarii tertiare pentru indeplinirea conditiilor de evacuare in

zonele sensibile. Statia a fost proiectata in doua faze, constructia Fazei 1 finalizandu-

se la sfarsitul anului 2009, iar punerea in functiune a fost facuta 2010. In prezent,

statia refacuta va genereaza namol fermentat in mod anaerob care este deshidratat in

mod mecanic.

Anumite SEAU (WWTPs) sunt deja in functiune, in timp ce dupa finalizarea

programului Fondului de Coeziune propus in 2018, numarul de SEAU (WWTPs)

operationale in judet va fi de aproximativ o suta. Toate acestea vor avea procese de

tratare biologica si vor produce namol. Odata ce Master Planul la nivelul Judetului

este implementat complet in tot judetul pana in anul 2043, vor exista un total de 104

SEAU (WWTPs) in functiune , toate acestea urmand sa producand namol.

Strategia ia in considerare cantitatile de namol care vor fi produse de SEAU

(WWTPs) in statiile judetului pana intr-un orizont de planificare al anului 2043.

Strategia va crea un cadru pentru viitoarele investitii, pentru deciziile operationale si

de planificare si ia in considerare factorii contextuali cheie incluzand:

Cantitatea de namol produs;

Cerintele de reglementare si schimbarile in modul in care este implementata

legislatia care controleaza produsele din namol curente; si

Perceptia namolului si a solutiilor folosite de catre public, autoritatile de

reglementare si organizatiile comerciale.




ACET SA este Compania de Apa Regionala responsabila de gestiunea namolului

produs in cursul operatiilor apelor uzate. Astfel, aceasta va trebui sa gestioneze

productia, tratarea si reciclarea namolului, prin adoptarea unor metode si produse

sustenabile, sigure si cu costuri eficiente.

In vederea dezvoltarii unor solutii sustenabile, sigure si cu costuri eficiente, prezenta

strategie ia in considerare circumstantele actuale insa, de asemenea, priveste dincolo

de acestea pentru a identifica optiuni strategice pe termen lung si potentiale planuri

de investitii. Cu toate acestea, trebuie sa recunoastem faptul ca anumite circumstante

pot continua sa se schimbe in viitor si, prin urmare, strategia va trebui sa fie revizuita

si actualizata la intervale adecvate pentru asigurarea caracterului ei corespunzator

permanent.

2.2 Obiective Strategice

Pentru dezvoltarea si stabilirea cursului strategic al actiunii, este raspunderea ACET

SA sa faca tot ce ii sta in putinta pentru indeplinirea sarcinilor sale conform bunelor

practici de mediu, sanatate si afaceri. Prin urmare, se intelege ca ACET va adopta

urmatoarele obiective strategice:

Gestiunea namolurilor astfel incat sa nu afecteze sanatatea umana sau mediul

inconjurator, asigurandu-se ca sunt indeplinite toate controalele regulamentare si

legislative;

Dezvoltarea unor solutii pe termen lung, sigure si sustenabile;

Asigurarea ca namolul este gestionat la un cost efectiv si eficient, minimalizand

potentialul impact cauzat de transport sau miros;

Utilizarea celor mai actuale informatii disponibile pentru formularea si

implementarea strategiei; si

Incurajarea participarii persoanelor implicate la dezvoltarea viitoare a strategiei

In vederea atingerii acestor obiective, ACET SA trebuie totodata sa garanteze ca intr-

un termen corespunzator apele uzate industriale nu vor afecta in mod negativ

functionarea procesului de tratare sau calitatea namolului produs prin impunerea

controlului Efluentilor industriali asa cum este mentionat in Planul de Actiune pentru

Descarcari Industriale care include acolo unde este necesar insistarea pe pre-epurarea

apelor uzate industriale in conformitate cu Directivele CE.




3 PRODUCEREA NAMOLULUI SI CALITATEA NAMOLULUI

3.1 Ce este namolul?

Namolul este produs ca un derivat din procesele de epurare a apelor uzate si cuprinde

solidele eliminate in timpul proceselor de epurare.

3.1.1 Namolul rezultat din Statiile de Tratare a Apei

Tratarea apelor produce namol la volume mult mai mici decat tratarea apelor uzate.

Acestea rezulta din solidele naturale din apa bruta si de la substantele chimice

folosite in procesul de coagulare utilizate pentru asistarea eliminarii particulelor fine.

In prezent, judetul Suceava detine cateva statii de tratare a apei care produc namol

care este depozitat separat de namolul din apele uzate. In viitor acest lucru se poate

schimba si namolul poate fi evacuat in canalizare si tratat in cadrul lucrarilor de

tratare a apelor uzate. Prin urmare, este prudent cel putin sa fim constienti de

posibilitatea ca namolul din apele uzate va contine namol din lucrarile de tratare a

apei. Namolul din tratarea apei este un material foarte diferit fiind inert si anorganic,

si contine in principal aluminiu sau hidroxid de fier in functie de tipul de coagulant

utilizat in cadrul tratarii apei. Prin urmare, trebuie retinuta perspectiva unor cantitati

aditionale (desi mici) de saruri metalice in namolul din apele uzate pentru orice

planificare viitoare.

3.1.2 Namolul din Statiile de Epurare a Apelor Uzate

Namolul din lucrarile de tratare a apelor uzate este in principal sub-produsul organic

al tratarii biologice a apelor uzate, format in timpul stabilirii si descompunerii apelor

uzate prin procesul de tratare. Exista doua forme de baza de namol produs din

tratarea apelor uzate – namolul primar brut (constand in mare din materii fecale) si

namolul secundar (‘o cultura’ vie de organisme care ajuta la eliminarea poluantilor

din apele uzate).

Namolul din apele uzate poate fi transformat in produse tratate (cunoscute si ca bio-

solide) utilizand un numar de procese de tratare cum ar fi digestia, ingrosarea,

deshidratarea si stabilizarea cu var.

3.2 Productia de Namol si Proiectii Viitoare

Analiza efectuata ca parte a Master Planului pentru Judetul Suceava a avut ca rezultat

detalierea aglomerarilor/grupurilor cu SEAU asociate si/sau tratarea corespunzatoare.




Tabel 3.1 SEAU in judetul Suceava

Aglomerari / Grupuri Numar PE (2038) %

Total 98 528,144 100%

Suceava 1 140,805 27%

SEAU > 10000 6 110,666 21%

SEAU 2000-10000 74 251973 48%

Tratare corespunzatoare < 2000

Conform criteriilor POS

17 24701 5%

Orasul Suceava

Procesul de epurare propus pentru orasul Suceava, cu o capacitate de 140.805 PE in

anul 2043, va genera atat namol primar brut cat si namol biologic secundar.

Precipitatia chimica a fosforului, inclusa de asemenea in proiectarea statiei, va

produce o contributie la namolul chimic, care este incorporat in namolul biologic.

Namolul combinat va fi fermentat prin procesul de digestie anaeroba mezofilic si

apoi va fi deshidratat in turte. Procesul de fermentatie elimina aproximativ 45 - 50%

din solidele volatile prezente in namol. Reducerea generala a solidelor in

metantancuri a fost stabilita la 35%. Concentratia de solide uscate tinta a namolului

deshidratat este de 22%.

Contractul pentru SEAU prevede, de asemenea, asigurarea unei facilitati pentru

dozarea varului. Daca va fi adoptata tratarea cu var a namolului deshidratat, masa de

namol reciclat va creste probabil cu aproximativ 5%.

Dupa finalizarea proiectului, volumul de namol care urmeaza a fi depozitat va fi de

aproximativ 40-50 tone/zi de namol deshidratat cu continut de 22% su.

Dupa constructia serelor pentru uscarea solara a namolului, volumul de namol produs

va scadea, avand un continut de sustanta uscata de 35% su.

Alte SEAU majore mai mari de 10.000 PE

Au fost identificate urmatoarele 6 SEAU (WWTPs) cu o capacitate de peste 10.000

PE – din care 4 vor fi puse in functiune in anul 2015, in conformitate cu directiva

europeana privind apele uzate. Statia de epurare Vicovu de Sus va fi realizate prin

Fondul de Coeziune Faza II.

Statie de epurare Dimensiune PE (2038)

Falticeni 26,065

Radauti 25,861

Campulung Moldovenesc 17,748

Vatra Dornei 16,350

Gura Humorului 14,574

Vicovul de Sus 10,069

Total 110,666




SEAU mai mici intre 2.000 PE – 10.000 PE si tratarea corespunzatoare <2.000

PE

Numarul total de SEAU (WWTPs) va creste cu 74 SEAU (WWTPs) mai mici. In

general, tehnologiile de epurare vor fi de tipul aerarii extinse in care va avea loc in

mod simultan stabilizarea namolului. Prin urmare, namolul care este produs este

stabil – nu putrezeste – si are un continut redus de materie organica, iar procentul de

solide suspendate volatile va fi similar namolului fermentat in mod anaerob.

Productia generala si gestiunea centralizata

Pe baza sarcinii PE pentru fiecare aglomerare, tabelul 3.2 de mai jos a fost pregatit sa

prezinte productia de namol in termeni de solide uscate pentru toate aglomerarile si

clusterele in cauza.

TABELUL 3.2: CANTITATILE DE NAMOL ESTIMATE IN JUDETUL SUCEAVA

Nr.crt. Localitate/STAU

PE (populatie

echivalenta) 2043

Solide uscate (t/an) 2043

1 Suceava 140805 5337

SU

CE

AV

A

2 Adancata 2605 63

3 Bosanci 6187 151

4 Corocaiesti 3817 92

5 Darmanesti 1861 44

6 Dumbraveni 6768 166

7 Fantanele 4219 101

8 Hantesti 2821 68

9 Ilisesti 2238 53

10 Liteni 4187 101

11 Moara 2946 71

12 Patrauti 4391 106

13 Siminicea 2270 54

14 Udesti 2331 56

15 Veresti 2173 52

16 Zvoristea 3489 84

17 Ipotesti 5456 133

18 Mitocu Dragomirnei 2750 66

19 Rotunda 2055 49

20 Mihoveni 2483 60

21 Stroiesti 2272 54

TOTAL SUCEAVA 208123 6962

1 Falticeni 26065 867

FA

LT

ICE

NI

2 Baia 4951 120

3 Boroaia 3830 93

4 Cornu Luncii 3366 81

5 Dolhasca 3008 73

6 Gulia 2030 48

7 Draguseni 1911 46

8 Hartop 2154 51





PE (populatie

echivalenta) 2043


9 Malini 4327 105

10 Preutesti 3446 83

11 Bogdanesti 6493 159

12 Radaseni 2172 51

TOTAL FALTICENI 63752 1778

1 Radauti 25861 908

RA

DA

UT

I

2 Arbore 4893 119

3 Bilca 3423 82

4 Burla 1995 48

5 Cajvana 6443 158

6 Calafindesti 2098 50

7 Galanesti 2443 59

8 Dornesti 2343 56

9 Gramesti 2337 55

10 Fratautii Noi 3804 92

11 Fratautii Vechi 4217 102

12 Vicovul de Sus 10069 246

13 Bivolarie 3010 81

14 Marginea 8949 232

15 Siret 8121 243

16 Vicovul de Jos 5737 140

17 Horodnic de Sus 4953 120

18 Horodnic de Jos 1896 45

19 Sucevita 3557 106

20 Putna 3379 81

21 Straja 4912 119

22 Milisauti 4225 102

23 Satu Mare 2319 55

24 Zamostea 1947 46

25 Volovat 4772 116

26 Voitinel 4211 102

27 Iaslovat 3336 80

28 Solca 2127 52

29 Poieni Solca 2007 48

TOTAL RADAUTI 139387 3745

1 Campulung Moldovenesc

17748 596

CA

MP

UL

UN

G M

OL

DO

VE

NE

SC

2 Pojorata 2697 65

3 Sadova 2169 51

4 Vama 3678 89

5 Moldovita 2091 50

6 Vatra Moldovitei 2034 48

7 Frumosu 1927 46

8 Mironu 1955 46

TOTAL CAMPULUNG MOLDOVENESC

34299 991

1 Vatra Dornei 16350 570

VA

TR

A

DO

RN

EI

2 Brosteni 2130 51

TOTAL VATRA DORNEI 18480 621





PE (populatie

echivalenta) 2043


1 Gura Humorului 14574 492

GU

RA

HU

MO

RU

LU

I

2 Berchisesti 2180 52

3 Capu Campului 2102 50

4 Cacica 4566 111

5 Frasin 3695 88

6 Manastirea Humorului 2032 48

7 Ostra 2853 69

8 Paltinoasa 4731 115

9 Botosana 2030 48

10 Stulpicani 2647 64

TOTAL GURA HUMORULUI 41410 1137

TOTAL JUDETUL SUCEAVA 505,449 15,234

Productia namolului in numeroase aglomerari raspandite in judet, pe de o parte, si

necesitatea de a dezvolta o strategie coerenta pentru gestiunea si evacuarea finala a

namolului din apele reziduale, sugereaza necesitatea de a concentra gestiunea

namolului intr-un numar redus de centre unde procesele de tratare a namolului sau

solutiile de evacuare finala pot fi dezvoltate cu suficienta economie de scara.

O analiza detaliata a situatiei geografice, a distantelor de transport si a altor aspecte

logistice a dus la propunerea realizarii a sase centre, numerotate si indicate cu litere

ingrosate in tabelul 3.2. Analiza a luat in considerare localizarea a doua gropi de

gunoi judetene in localitatile Moara si Pojarata, dupa cum se defineste in Master

Planul pentru deseuri solide al judetului Suceava, in legatura cu gropile de deseuri

ecologice, fiind vorba de optiunea modalitatii de evacuare finala (a se vedea

urmatoarele capitole).

3.3 Calitatea namolului

Nici apele uzate nici namolul rezultat nu este prelevat in prezent intr-o masura

semnificative de catre operatorul regional ACET, iar calitatea probabila a namolului

pentru viitoarea reutilizare sau evacuare este dificil de evaluat.

Cazul principal este orasul Suceava unde apele uzate care ajung in prezent la statia

de epurare includ o parte semnificativa de apa foarte poluanta de la un producator

invecinat de celuloza si hartie care va fi deconectat de la statie, insa pentru care nu a

fost stabilit nici un program clar. In plus, alti factori de poluare industriala sunt

prezenti in zona avand un impact negativ asupra calitatii namolului. Pentru a rezolva

aceasta problema, a fost pregatit un Plan de Actiune pentru Deversari Industriale si

transmis catre ACET, care va trebuie sa asigure implementarea acestuia.

Alte orase din judet se pot confrunta cu o situatie similara, desi, in general,

activitatile industriale sunt mai putin intense. Va fi necesar un inventar, iar planul de

actiuni de evacuare industriala pentru Orasul Suceava trebuie extins de ACET astfel

incat sa acopere toate activitatile si evacuarile industriale din Judet.




Astfel, orice analiza curenta a namolului poate fi nereprezentativa pentru calitatea

viitoare fara o evaluare detaliata a contributiei industriale. Ori de cate ori este posibil,

o evaluare calitativa a namolului este cea care in prezent se poate face fara metale, in

special, sau alte materiale cu potential toxic.

Pentru a evalua complet impactul potential al industriei asupra calitatii apelor uzate

din regiune, va fi necesar sa se preleveze mostre regulate ale apelor uzate industriale

intrate in statiile existente si viitoare si namolul produs. O prelevare de mostre si o

analiza sunt extrem de recomandate pentru a stabili natura namolului, din perspectiva

strategiei de evacuare finala care trebuie realizata, precum si optiunile care trebuie

avute in vedere.

In prezent, ACET nu este dotat suficient incat sa se ocupe de astfel de activitati

analitice. Pentru implementarea prezentei strategii a namolului, sunt necesare

investitii in facilitati de laborator, care se recomanda a fi incluse in Aplicatia pentru

Fondurile de Coeziune.

Calitatea namolului va trebui analizata in conformitate cu reglementarile aplicabile,

in special Directiva UE pentru utilizarea namolului in agricultura 86/278/CE, care

stabileste valorile limita pentru un numar de parametrii, cum ar fi metalele grele, la

fel ca si compusii toxici anorganici si organici. A se vedea si capitolul urmator.




4 PRIVIRE GENERALA ASUPRA REGLEMENTARILOR

4.1 Introducere

Producerea, tratarea si reciclarea ulterioara, reutilizarea sau evacuarea namolului din

apele reziduale sunt controlate prin numeroase prevederi legale. Aceasta legislatie si

coduri nereglementative de practica si indrumare sunt rezumate mai jos.

4.2 Sumarul legislatiei fundamentale si instructiunilor nereglementative

4.2.1.1 Directiva Cadru privind Deseurilor 75/442/CEE (asa cum a fost

modificata)

Directiva formeaza structura legislatiei curente si stabileste cadrul pentru gestiunea

deseurilor si, lucrul cel mai important, defineste ierarhia deseurilor ca ierarhie a

optiunilor de gestiune a tuturor optiunilor deseurilor. Directiva este revizuita in

prezent.

Nu este gandita ca fiind armonizata cu legislatia din Romania.

4.2.1.2 Directiva referitoare la Namolul din Apele Reziduale 86/278/CE

Aceste Reglementari prevad cerintele pentru aplicarea namolului din apele reziduale

pe terenurile agricole. Reglementarile stabilesc limitele admisibile pentru

concentratiile solului si ratele adaugirilor anuale la Elementele Potential Toxice

(PTEs). Limitele admisibile pentru Zn, Cu si Ni in soluri variaza in functie de pH-ul

solului. Nu exista restrictii legate de concentratiile PTEs din namol.

Transpusa in Legislatia Romaneasca prin Ordinul Comun al Ministerului Mediului si

Gospodaririi Apelor si Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale nr.

344/708/2004 de aprobare a normelor tehnice pentru protectia mediului, si in special

a solului, la utilizarea namolului din canalizare in agricultura (Monitorul Oficial nr.

959 de la data de 19.10.2004). Modificat si completat prin Ordinul Ministerului

Mediului nr. 27/2007.

In cadrul implementarii acesteia, autoritatile teritoriale agricole urmeaza sa

colaboreze cu autoritatea de mediu in vederea emiterii autorizatiilor pentru utilizarea

namolului din canalizare in agricultura. Ministerul de Interne si Reforma

Administrativa elaboreaza, impreuna cu autoritatile locale, planuri pentru

imbunatatirea activitatilor statiilor de epurare a apelor uzate pentru a aplica cele mai

bune practici in evacuarea namolului.




Tabel 3.1: Reglementarile din Romania legate de Directiva referitoare la

Namolul din Apele Reziduale

Reglementari Nationale Sumarul Prevederilor

Nationale

Responsabilitatile

autoritatilor relevante

Ordinul Comun al Ministerului

Mediului si Gospodaririi Apelor si

Ministerul Agriculturii, Padurilor

si Dezvoltarii Rurale nr.

344/708/2004 de aprobare a

normelor tehnice pentru protectia

mediului, si in special a solului, la

utilizarea namolului din canalizare

in agricultura (Monitorul Oficial

nr. 959 de la data de 19.10.2004).

modificat si completat prin Ordinul

MMDS nr. 27/2007

Aproba normele tehnice

pentru protectia mediului si, in

special, a solului, la utilizarea

namolului din canalizare in

agricultura.

Autoritatile agricole teritoriale

vor colabora cu autoritatea de

mediu in emiterea autorizatiilor

pentru utilizarea namolului din

canalizare in agricultura.

Ministerul de Interne si

Reforma Administrativa

elaboreaza, impreuna cu

autoritatile locale, planuri

pentru imbunatatirea

activitatilor statiilor de epurare

a apelor uzate pentru a aplica

cele mai bune practici in

evacuarea namolului.

4.2.1.3 Directiva referitoare la nitrati (91/676/CE)

Directiva referitoare la nitrati are ca scop reducerea poluarii apelor cauzate de

nitrogenul din sursele agricole. Acest fapt limiteaza aplicarea nitrogenului (si, asadar,

cantitatea de namol) care poate fi aplicat in sol in Zonele desemnate ca vulnerabile

din punctul de vedere al nitratului (NVZs). Un program de actiuni stabileste NVZs in

interiorul caruia orice materie organica si aplicare a namolului sunt limitate si, de

asemenea, includ restrictiile legate de tipul de sol si data aplicarii, pentru a reduce

riscul de raspandire a poluarii cursurilor de apa cu nitrati. Impactul acestui fapt este

necesitatea de a identifica terenul potrivit pentru reciclarea namolului si

monitorizarea terenului pe care acesta este aplicat.

Directiva referitoare la nitrati a fost transpusa in legislatia din Romania, in anul 2002,

si se subintelege ca prevederile au fost implementate in baza unui plan national de

actiuni, cu toate acestea se constata ca planul nu este destul de bine dezvoltat la nivel

judetean, in special in Suceava si in special in ceea ce priveste evaluarea zonelor

vulnerabile la nitrat (NVZs). In prezent nu exista NVZs desemnate in Judetul

Suceava care sa afecteze evacuarea namolului, insa dovezile pentru aceasta pozitie

aparenta nu sunt foarte clare.

4.2.1.4 Directiva de Prevenire si Control al Poluarii Integrate (PCPI) (care

implementeaza Directiva UE 96/61/CE si 2000/76/CE)

PCPI aplica o abordare la reglementarea anumitor activitati industriale. Emisiile de

aer, apa si pamant plus o gama a efectelor de mediu sunt luate in considerare

impreuna. Conditiile autorizarii sunt stabilite astfel incat sa includa o gama larga de

materiale energetice, deseuri si materii brute pentru masuri eficiente. Autorizatiile

includ de asemenea valorile si emisiile limita de monitorizare a cerintelor pentru

poluanti care pot fi emise de la instalatie in cantitati semnificative, precum si

masurile de prevenire a accidentelor si de limitare a efectelor asupra mediului.




Autorizatiile sunt necesare pentru facilitatile care evacueaza namol, sau in care

aceste este uscat, gazeificat sau ars.

Aceste reglementari implementeaza conditiile de autorizare a acestor statii si

faciliteaza controalele oneroase asupra operatorilor.

4.2.1.5 Directiva privind gropile de deseuri ecologice (99/31/CE) Reglementari

referitoare la Gropile de Deseuri Ecologice 2002

Gropile de deseuri ecologice se impart in trei grupe; inerte, nepericuloase si

periculoase. Reziduurile se impart in aceste grupe pe baza Catalogului European de

Reziduuri (Codurile EWC). Reziduurile periculoase si inerte trebuie sa indeplineasca

Criteriile de Acceptare a Reziduurilor (WAC) care specifica o serie de parametri

anorganici si organice (acestea sunt limitele maxime) pentru a fi acceptate la groapa

de deseuri ecologica. Fiecare reziduu trebuie sa treaca prin verificari periodice pentru

a-i asigura conformitatea. Evacuarea namolului la groapa de deseuri ecologica poate

fi considerata doar ca o optiune finala.

Transpunerea Directivei Consiliului nr. 99/31/CEE legata de evacuarea reziduurilor

este detaliata in Tabelul 3.2 de mai jos. A fost obtinuta pentru implementare o

perioada de tranzitie de 10 ani, pana in 2017.

Tabel 3.2: Reglementarile din Romania referitoare la Directiva UE privind

gropile de deseuri ecologice

Reglementari nationale Sumarul prevederilor

nationale

Responsabilitatile autoritatilor

relevante

Decizia Guvernului nr.

349/2005 privind gropile de

deseuri ecologice pentru

reziduuri (Monitorul Oficial

nr. 394 de la data de

10.05.2005) modificata si

completata prin D.G. nr.

210/2007

Prevede cadrul legal pentru

evacuarea reziduurilor, la fel

ca si pentru initierea,

operarea, monitorizarea,

inchiderea si serviciile

ulteriore pentru gropilor de

deseuri ecologice.

Autoritatile locale vor initia

actiunile corespunzatoare pentru

infiintarea unei noi gropi de

deseuri ecologice atunci cand

75% din capacitatea totala

proiectata a unei locatii existente

a fost epuizata

Ordinul Ministerului Mediului si

Gospodaririi Apelor nr. 95/2005

care defineste criteriile de indeplinit

de catre reziduuri pentru a fi incluse

pe o lista specifica a gropilor de

deseuri ecologice si lista nationala

de reziduuri acceptata pe fiecare tip

de groapa de deseuri (Monitorul

Oficial nr. 194 de la data de 08.03.

2005)


legate de procedurile

preliminare de acceptare a

reziduurilor, criteriile de

acceptare a reziduurilor si

lista reziduurilor acceptate in

fiecare tip de groapa de

deseuri ecologica.

Responsabilitatea apartine

Ministerului Mediului si

Dezvoltarii Sustenabile,

Agentiei Nationale de Protectie

a Mediului si fiecarei Agentii

Regionale de Protectie a

Mediului




Ordinul Ministerului Mediului

si Gospodaririi Apei nr.

757/2004 privitor la aprobarea

normelor tehnice legate de

gropile de deseuri ecologice

pentru reziduuri (Monitorul

Oficial nr. 86 de la data de

26.01.2005), completat si

modificat prin Ordinul nr.

1230/2005 (Monitorul Oficial

nr. 1101 de la data de

7.12.2005)


legate de gropile de deseuri

ecologice pentru reziduuri,

constructie, operare,

monitorizare si incheiere a

locatiilor pentru gropi de

deseuri ecologice. MO nr.

1230/2005 reglementeaza

pre-tratarea/tratarea

lixiviatului din gropile de

deseuri, in conformitate cu

actele legale referitoare la

apa aflate in vigoare.

Pentru implementarea acestor

reglementari, responsabilitatea

apartine administratiei publice

centrale / regionale / locale si

autoritatilor competente pentru

protectia mediului, la fel ca si

proiectantilor, constructorilor,

operatorilor si proprietarilor

4.2.1.6 Directiva privind Incinerarea Reziduurilor (DIR) 2000/76/CE

Are ca obiect reducerea emisiilor daunatoare in aer, apa sau sol din incinerarile

reziduurilor periculoase si nepericuloase. Acopera statiile de incinerare a

reziduurilor, la fel ca si alte statii de “co-incinerare” avand ca scop principal

producerea energiei sau a unor produse, atata vreme cat utilizeaza reziduurile ca

combustibil. Are impact asupra proceselor termice pentru distrugerea namolului din

apele uzate. Evacuarea namolului din apele reziduale prin incinerare sau

gazeificare/piroliza este necesara pentru a indeplini standardele specificate de

Directiva privind Incinerarea Reziduurilor, data in Anexa I si V si valorile limita ale

emisiei pentru evacuarea apelor uzate din gazele de curatare si de esapament,

conform Anexei IV. Pentru co-incinerare, substituirea combustibilului in statia de

generare a energiei sau la producerea cimentului, limitele emisiilor sunt descrise in

Anexele I & II.

Armonizarea Directivei Consiliului nr. 2000/76/CE privind incinerarea reziduurilor

este detaliata in Tabelul 3.3 de mai jos. Pentru implementarea acesteia a fost obtinuta

o perioada de tranzitie de 3 ani, pana in anul 2010.




Tabel 3.3: Reglementarile din Romania privitoare la Directiva de Incinerare a

Reziduurilor din UE

Reglementari nationale Sumarul prevederilor

nationale

Responsabilitatile autoritatilor

relevante

Decizia Guvernului nr. 128/ 2002

privind incinerarea reziduurilor

(Monitorul Oficial Partea I nr. 160

de la data de 06.03.2002)

Reglementeaza activitatile de

incinerare si co-incinerare, si, de

asemenea, masurile de control si

monitorizare pentru statiile de

incinerare si co-incinerare.

Agentiile de Protectie a

Mediului sunt responsabile

cu emiterea autorizatiei.

Decizia Guvernului nr.

268/2005 (Monitorul Oficial nr.

332. of 20.04.2005) care

completeaza si modifica DG nr.

128/2002 legata de incinerarea

reziduurilor

Completeaza si modifica HG nr.

128/2002 si asigura armonizarea

completa a Directivei nr.

2000/76/CE legata de

incinerarea reziduurilor, dand

lista si programul de inchidere a

crematoriilor A noua HG

trebuie redactata astfel incat sa

fie corelata cu actuala legislatie

in vigoare (ex: DG nr. 856/2002

si procedura de obtinere a

autorizatiei) si pentru a avea un

singur act legal, complet si clar. Ordinul Ministerului Mediului

si Gospodaririi Apei nr.

756/2004 pentru aprobarea

normelor tehnice pentru

incinerarea reziduurilor

(Monitorul Oficial nr. 86 de la

data de 26.01.2005)

Aproba Normele

Tehnice pentru

incinerarea reziduurilor

4.2.1.7 Directiva privind Limitele Emisiilor Nationale (2001/81/CE)

Stabileste limitele emisiilor nationale pentru emiterile de NOx, SO2, VOC si NH3 din

toate sursele si impacturile existente asupra tratarii namolurilor.

4.2.1.8 Directivele 90/377/CEE & Directiva 2001/77/CE (Directiva 2006/108/CE

pentru Romania) Energii Noi si Regenerabile - Legislatie

Legata de promovarea electricitatii produse din surse de energie regenerabila pe piata

energetica interna. Promoveaza generarea si utilizarea electricitatii din surse

regenerabile. Include:

Ordinul Obligatiei Energiilor Regenerabile 2006 Un Ordin privitor la

Obligatia utilizarii energiei regenerabile este emis anual detaliind nivelul

precis al obligatiei pentru perioada anului urmator si nivelul pretului de

achizitie. Acest ordin prevede un sistem bazat pe piata care ofera retururi

financiare marite din generarea de electricitate din surse regenerabili atunci

cand exista mai putina capacitate de generare a energiei regenerabile decat

obligatia companiilor autorizate de a furniza electricitate. Ordinul permite

energiei generate din co-arderea namolului provenit din apele uzate cu

combustibili fosili sa primeasca Certificate de Energie Regenerabila (ROC)




pana la data de 31 martie 2009, fara introducerea biomasei ca culturi

energetice.

4.2.1.9 Reglementarile (Generale) legate de Taxa pe Modificarile Climatice 2001 si

legislatia asociata.

Taxa pe modificarile climatice este o taxa pe utilizarea energiei in domeniul

industrial, comercial si public, cu asistenta suplimentara pentru schemele de

eficientizare a energiei si surselor regenerabile de energie. Scopul taxei este

incurajarea utilizatorilor de a imbunatati eficientizarea energetica si reducerea

emisiilor din gazele verzi.

Legislatia ulterioara reduce taxele pe electricitatea utilizata pe instalatiile energetice

eficiente provenite din surse regenerabile.

4.2.1.10 Directiva 2003/87/CE

Stabileste o schema pentru emisiile de gaze verzi tranzactionate in cadrul

Comunitatii. Aceasta directiva stabileste in special limitele emisiilor de gaze pentru

instalatii, pentru a respecta acordul Kyoto. Instalatia poate primi credite de

performanta superioare fata de limitele specificate. Aceste credite pot fi

tranzactionate pentru instalatiile cu perfomanta slaba.

4.3 Alte prevederi relevante

4.3.1.1 Matricea de siguranta a namolului [UK] 1998 (editia 3 din 2001)

Acest acord voluntar incheiat intre operatorii de apa si canalizare din Marea Britanie

si Consortiul Britanic de Retail este in vigoare doar in Marea Britanie, dar pune la

dispozitie un cadru strict legat de calitatea namolului si procedurile corecte care

urmeaza a fi adoptate pentru aplicarea acestuia pe terenuri agricole, cu scopul

cresterii culturilor alimentare.

In aceasta matrice sunt definite doua niveluri de tratare a namolului:

Namol tratat conventional – Procesele care sunt apte sa reduca continutul

microbiologic de namol cu 99%. Forma cea mai obisnuita de tratare este

digestia anaerobica, unde namolul este fermentat la o temperatura de

aproximativ 30oC pentru cateva zile, urmate de o perioada ulterioara de

maturare.

Namol tratat imbunatatit – Procesele care sunt apte sa realizeze 99.9999%

eliminare sau mai mult a factorilor patogeni care sunt prezenti in namol.

Procesele cum ar fi uscarea termica, tratarea cu var sau pasteurizarea urmate

de fermentare sunt capabile sa realizeze acest lucru.

Prevederile Matrix merg dincolo de cerintele Reglementarilor UE privitoare la

Namol, sunt considerate a reprezenta o cerinta minima pentru Companie de Operare

Regionala, ACET, pentru a sprijini optiunea agricola in ceea ce priveste namol,




intrucat ofera protectie microbiologica de baza mai mult decat este prevazut in

Directiva UE.

4.4 Planul de Gestiune Regionala a Deseurilor Solide

Planul de Gestiune Regionala a Deseurilor Solide prevede managementul

corespunzator al namolului din statiile de epurare a apelor uzate ca obiectiv principal,

cu urmatoarele sub-obiective si tinte:

Impiedicarea evacuarii si aruncarii ilegale a namolului pe suprafata apei;

Promovarea, ca o prioritate, a recuperarii pentru agricultura, in limitele

prevederilor legale;

Promovarea tratarii prin deshidratare, in vedere co-incinerarii.

Planul Regional prezinta doua mijloace de recuperare, si anume pentru uz agricol si

energetic. In ceea ce priveste uzul agricol, conditia preliminara este utilizarea

namolului ca ingrasamant, cu conditia ca componentele sale sa nu afecteze solul in

mod Negativ. Aceasta presupune un control continuu al namolului si solului. Uscarea

namolului este inteleasa ca fiind o conditie a planului pentru scopuri de transport cu

cost eficient si pentru o posibila refacere a terenului. In plus, reutilizarea in

agricultura presupune un grad de uscare de cel putin 90% pentru a fi siguri ca

namolul nu fermenteaza si ca poate fi depozitat in silozuri.

Toate metodele de recuperare energetica sunt incluse in plan, spre exemplu co-

incinerarea in fabricile de ciment, arderea combustibilului sau incinerarea pe strat

fluid care impune ca namolul sa aiba o valoare calorifica suficienta. Aceasta

inseamna pre-uscare inainte de ardere.

Cerinta pentru uscarea namolului din cadrul Planului nu pare sa tina seama de

costuri, utilizarea energiei, pericole si complexitatea uscarii namolului si, in

consecinta, Planul este considerat nerealist. Uscarea preliminara a namolului inainte

de ardere este, de asemenea, incorecta din punct de vedere tehnic.

4.5 Rolurile si responsabilitatile Institutionale

Institutiile cheie implicate sunt urmatoarele:

Autoritatile de mediu (Ministerul Mediului, ARPM si ALPM) si guvernul

central (MADR, MS),

Municipalitatile locale si regionale

ACET SA – compania operator regional de apa

Comunitatea si asociatiile de fermieri (pentru modalitatile de evacuare

terestre).




Responsabilitatile Institutionale Guvernamentale legate de reutilizarea namolului din

apele reziduale sunt listate in Tabelul 3.4.

Tabel 3.4: Institutiile Guvernamentale legate de Reutilizarea Namolului din

apele reziduale

INSTITUTIA DESCRIERE GENERALA A ZONELOR DE COMPETENTA IN LEGATURA CU REUTILIZAREA NAMOLULUI DIN APELE REZIDUALE

Ministerul Mediului

(MM), fostul

Ministerul Mediului si

Dezvoltarii Durabile

(MMDD), fostul

Ministerul Mediului si

Gospodaririi Apelor

(MMGA),

Dezvolta strategia si politica nationala de gestiune a reziduurilor

Asigura coordonarea si controlul implementarii legislatiei nationale in

domeniu

Controlul de reglementare a reutilizarii namolului pentru scopuri

agricole

Asigura protectia apelor subterane, apelor de suprafata si resurselor

apelor

Supervizeaza influenta surselor de poluare asupra calitatii apei

Colaboreaza cu autoritatile medicale in stabilirea impacturilor si in

protectia sanatatii publice

Regia Nationala “Apele

Romane” si structurile

teritoriale ale acesteia

Asigura managementul calitativ si cantitativ al resurselor de mediu si

implementarea strategiei si politicii de management al reziduurilor

Gestioneaza si monitorizeaza locatiile in care namolul din canalizare

este reutilizat printr-un program de calitate a apei si supervizarea

utilizarii terenului

Pastreaza Registrul zonelor protejate

Ofera informatii autoritatilor de sanatate publica care sa le faciliteze

stabilirea riscurilor asupra sanatatii in ceea ce priveste reutilizarea

namolului din canalizare

introduce masuri de prevenire a poluarii din reutilizarea namolului din

canalizare si notifica autoritatile medicale, precum si publicul larg, in

legatura cu aceste masuri

Garda Nationala de

Mediu

Pentru protectia apelor de suprafata si subterane si regimul pesticidelor si

ingrasamintelor chimice

Ministerul Sanatatii

(MS) protectia sanatatii oamenilor fata de contaminarea apei potabile

monitorizarea efectelor asupra sanatatii legate de calitatea apei

supervizarea si monitorizarea sanitara a apei potabile si calitatii apei de

spalat

Autoritatile de Sanatate

Teritoriale supervizare sanitara

monitorizare de mediu a conditiilor de igiena

Autoritatea publica

centrala pentru

administrare publica

responsabilitate larga pentru dezvoltarea strategiei nationale

Autoritatile locale de

administrare publica coordonarea dezvoltarii planurilor de conformitate (inclusiv programul

si costul masurilor necesare pentru a asigura conformitatea)

avertizarea publicului in legatura cu calitatea necorespunzatoare a apei

Autoritatea Nationala de

Reglementare pentru

Serviciile Publice de

Management Comunitar

elibereaza licente/autorizatii de functionare

aproba modificarile preturilor/tarifelor

4.5.1 Autoritatea Desemnata

Ministerul Mediului (MM) reprezinta autoritatea guvernamentala pentru probleme de

mediu, inclusiv reutilizarea namolului rezultat din epurarea apelor uzate.




4.5.2 Agentiile Responsabile ale Ministerului Mediului

Ministerul Mediului are in responsabilitate urmatoarele agentii:

Garda Nationala de Mediu;

Agentia Nationala de Protectie a Mediului;

Administrarea Rezervatiei biosferei “Delta Dunarii” – Tulcea.

Conform HG nr. 459/2005, reorganizarea si operarea Agentiei Nationale de Protectie

a Mediului, in responsabilitatea directa a Agentiilor Locale si Regionale de Protectie

a Mediului (ARPM & ALPM) a trecut de la Ministerul Mediului la Agentia

Nationala de Protectie a Mediului (ANPM).

4.5.2.1 Garda Nationala de Mediu

Garda Nationala de Mediu (GNM) este responsabila cu aplicarea politicii

guvernamentale si stabilirea si aplicarea penalitatilor legale pentru incalcarea

reglementarilor privitoare la mediu, inclusiv apa, solul, aerul si biodiversitatea. De

asemenea, are puteri asupra controlului poluarii industriale si supravegheaza

emiterea autorizatiilor de mediu de catre alte agentii.

4.5.2.2 Agentia Nationala de Protectie a Mediului

Agentia Nationala de Protectie a Mediului (ANPM) a fost constituita in baza HG nr.

459/2005 (Monitorul Oficial nr. 462/31.05.2005) in responsabilitatea de atunci a

Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor, pentru implementarea legislatiei si

politicilor legate de mediu.

4.5.2.3 Laboratoarele Nationale de Referinta

Laboratoarele Nationale de referinta pentru aer, reziduuri, zgomot, vibratii si

radioactivitate functioneaza in cadrul structurii agentiei Nationale de Protectie a

Mediului.

4.5.2.4 Agentiile Regionale pentru protectia Mediului

Agentiile Regionale pentru Protectia Mediului (ARPM) au fost constituite conform

HG nr. 459/2005 si indeplinesc sarcinile Agentiei Nationale pentru Protectia

Mediului la nivel regional. Acestea coordoneaza planurile de actiuni regionale si

proiectele de mediu din regiune si sunt responsabile pentru monitorizarea

parametrilor de mediu la nivel regional.

4.5.2.5 Agentiile Locale pentru Protectia Mediului

Rolul Agentiilor Locale pentru Protectia Mediului (ALPM) este stabilit conform HG

nr. 459/2005 ca institutii publice sub jurisdictia Agentiei Nationale pentru Protectia

Mediului. ALPM indeplinesc responsabilitatile Agentiilor Nationale si Regionale la

nivel local in monitorizarea programelor nationale. ALPM monitorizeaza impactul

activitatilor locale municipale si industriale asupra mediului.




4.5.3 Alte institutii implicate fundamentale

Alte institutii implicate fundamentale cu interese in administrarea si gestionarea

reutilizarii namolului sunt:

4.5.3.1 Ministerul Sanatatii (MS)

Responsabilitatile se refera la potentialele consecinte asupra sanatatii ca urmare a

reutilizarii namolului, care pot include:

Afectarea sanatatii prin poluarea cu nitrati a apelor subterane si a apelor de

suprafata utilizate ca surse de apa potabile din aplicarea namolului pe

terenurile agricole;

Monitorizarea afectarii potentiale a sanatatii ca urmare a emisiilor din aer;

Controlul si monitorizarea calitatii apei realizata de producator si/sau de

furnizor conform Articolului 7 din Legea nr. 311/2004;

Aprobarea produselor si materialelor utilizate in contact cu apa; si

Monitorizarea si raportarea controlului statisticilor de sanatate catre Comisia

Europeana.

4.5.3.2 Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR)

Stabileste si reglementeaza locatia si frecventa namolului din canalizare

pentru reabilitarea terenului,

4.5.3.3 Consiliul Judetean Suceava si Primariile Locale

Responsabilitatea va fi in general a ACET SA, in calitate de ROC, dar

Primariile Locale pot fi si ele responsabile pentru managementul ciclului de

apa

Asigura respectarea prevederilor din Legislatia Nationala;

Monitorizarea solului si apei (Capitolul 2 Articolul 7, Legea nr. 458/2002,

modificata de Legea nr. 311/2004);

Responsabilitate pentru a se asigura ca sunt luate masuri de remediere in caz

de nerespectare a reglementarilor de mediu sau aplicarea unor masuri punitive

de remediere;

Furnizeaza datele necesare pentru elaborarea Raportului National (Capitolul

7, Articolul 11 (4), Legea nr. 458/2002, modificat prin Legea nr. 311/2004);

Permite accesul populatiei la date (Capitolul 7 Articolul 11 (6), Legea nr.

458/2002).




5 MODALITATILE FINALE SI OPTIUNILE DE TRATARE

Evacuarea namolului trebuie luata in considerare din 3 unghiuri diferite, care sunt

urmatoarele

1. Modalitatile finale – sunt forme sau modalitati de a trata namolurile din stadiul de generare

pana in stadiul de Solutie (reutilizare/depozitare finala) (descrise in paragraful 5.1)

2. Optiunile de tratare – tehnologii care pot fi utilizate ca parte a procesului modalitatilor

finale (descrise in paragraful 5.2)

3. Solutiile pentru reutilizarea si evacuarea finala a namolului (descrise in Capitolul 6)

5.1 MODALITATILE FINALE

Namolul din apele reziduale poate fi evacuat in oricare din urmatoarele sase forme

care afecteaza in cele din urma utilizarea finala.

a) Noroi nedeshidratat: namol in forma bruta, asa cum este furnizat de

lucrarile de tratare a apelor uzate. In general 5-8% continut de solide

uscate.

b) Noroi deshidratat: Namol brut care a fost digerat pentru a elimina o parte

a materiei sale organice. In general 3-5% continut de solide uscate.

c) Turta nedeshidratata: Namol brut ca la punctul (a) de mai sus, care a fost

deshidratat mecanic cu ajutorul preselor sau centrifugelor pentru a

produce o turta. In general 25-30% continut de solide uscate.

d) Turta deshidratata: Namol digerat ca la punctul (b) de mai sus, care a

fost deshidratat mecanic cu ajutorul preselor sau centrifugelor pentru a

produce o turta. In general 22-30% continut de solide uscate.

e) Granule nedeshidratate (uscate): Namol brut ca la punctul (a) de mai sus,

care a fost deshidratat mecanic cu ajutorul preselor sau centrifugelor

pentru a produce o turta care a fost uscata prin sistemul de uscare solara

sau termic pentru a produce un material granulat uscat. (in general din 35

% solide uscate pentru uscare solara pana la 90 % solide uscate pentru

continut de uscare termica, in functie de sistemul de uscare utilizat

f) Granule deshidratate (uscate): Namol digerat ca la punctul (b) de mai

sus, care a fost deshidratat mecanic cu ajutorul preselor sau centrifugelor

pentru a produce o turta care a fost uscata termic pentru a produce un

material granulat uscat. In general 88-98% continut de solide uscate.

In plus, namolul deshidratat poate suferi si procese de pre-pasteurizare in care este

tratat la cald pentru a elimina germenii patogeni. Procesul este aplicabil doar daca

este destinat pentru aplicarea modalitatilor finale terestre.

Modalitatile finale pentru namolul rezultat din epurarea apelor reziduale in formele

de mai sus au fost luate in considerare la stabilirea strategiei namolului. Modalitatile




cele mai obisnuite pentru formele de mai sus sunt prezentate in Tabelul 5.1 si

ilustrate in Figura 5.1. Pentru informatii suplimentare, o indicatie a volumului de

cenusa reziduala pentru post combustia sau incinerarea granulelor de namol este

prezentata si in Figura 5.1. Diferentele dintre produsul uscat si cenusa nu sunt atat de

mari pe cat s-ar putea imagina, motivul constand in cantitatea de aditivi necesara in

incinerator pentru a rezulta o emisie cu iesire mai curata. Aditivii nu sunt necesari in

cazul uscarii termice.

Tabelul 5.1: Modalitatile finale, Optiunile de Tratare si Solutiile de

Evacuare/Reutilizare

Noroi brut nedigerat (i) Recuperarea energiei

(ii) Incinerare (fara Recuperarea energiei)

(iii) Compostare

(iv) Gazeificare

(v) Alte tratari avansate

Noroi brut digerat Nici un rezultat economic

Turta nedigerata (i) Utilizare agricola limitata

(ii) Aplicare sol; silvicultura sau aplicarea

reclamarii solului dupa pasteurizarea cu var

(iii) Recuperarea energiei

Turta digerata (fara pre-

pasteurizare sau pre-tratare

avansata)

Turta digerata (cu pre-pasteurizare

sau pre-tratare avansata)

(i) Utilizare agricola restrictionata in

conformitate cu legislatia UE, matricea din

Marea Britanie referitoare la namol sau

echivalent

(ii) Utilizare sol; silvicultura sau sol

(iii) Evacuat la groapa de deseuri ecologica

(i) Aplicare agricola completa


(iii) Evacuat la groapa de deseuri ecologica

Namol nedigerat uscat solar

(mai putin probabila calea finala

din cauza constrangerilor de

mediu, cum ar fi mirosurile,

problemele H&S)

(i) Utilizare agricola limitata in conformitate

cu matricea referitoare la siguranta namolului


(iii) Groapa de deseuri ecologica

Namol digerat uscat solar a) Utilizare agricola limitata in

conformitate cu matricea referitoare la

siguranta namolului

b) Utilizare sol; silvicultura sau sol

c) Groapa de deseuri ecologica

Granule de Namol nedigerate

uscate

(i) Utilizare agricola limitata in conformitate

cu matricea referitoare la siguranta namolului




(ii) Recuperarea energiei

d) Incinerare (fara Recuperarea energiei)

e) Groapa de deseuri ecologica

Granule de Namol digerate uscate (i) Utilizare agricola


In conformitate cu tabelul de mai sus, namolul rezultat din noile statii de epurare

trebuie sa fie corespunzator pentru utilizarea agricola restrictionata, utilizarea la sol

prin silvicultura sau sol. Evacuarea la groapa de deseuri ecologica ramane totusi o

posibilitate, cu conditia ca namolul sa fie prezent in stare deshidratata cu continut de

cel putin 35% su, namolul fermentat fiind pasteurizat cu var prin adaugare de var,

vor exista mai malte rezultate agricole pentru produs, volumul va creste cu 5% si tot

asa si costurile de manipulare. Recuperarea energiei este, de asemenea, posibila

pentru namolul fermentat, insa valoarea sa calorifica este mai mare daca acesta este

nefermentat.

Aspecte Logistice ale Modalitatii finale

Modalitatile finale mai sus mentionate nu sunt specifice in privinta dimensiunii

SEAU si facilitatilor de tratare a namolului. Pentru facilitatile mai mari, cum ar fi

Suceava si alte 6 SEAU mai mari de 10.000 PE, modalitatile finale ar putea sa fie in

continuare aplicabile. Cu toate acestea, pentru multe alte SEAU de dimensiuni mai

mici, scara de operare nu va fi suficienta si, de aceea, centrele de manipulare a

namolului vor fi o solutie mai potrivita.

In special daca optiunea solutiei este groapa de deseuri ecologica, trebuie sa fie

achizitionat un sistem aditional de deshidratare a namolului, pentru a creste

continutul de solide uscate cu cel putin 35% cu scopul de a respecta cerintele legale

pentru evacuarea la groapa de deseuri ecologica si pentru usurarea manipularii.

De aceea, se propune o optiune centralizata care implica gruparea statiilor de tratare

a apelor uzate care, pe langa namolul generat, va prelua namolul generat de statiile

de tratare a apelor uzate din vecinatate. Optiunea centralizata a fost aleasa strategic,

avandu-se in vedere locatia celor doua gropi ecologice regionale de gunoi si

distantele de transport care ar fi putut fi acoperite.

Acest fapt a avut ca rezultat definirea a sase locatii pentru procesarea namolului in

urmatoarele statii de epurare a apelor uzate: Suceava, Campulung Moldovenesc,

Falticeni, Gura Humorului, Radauti si Vatra Dornei.




Figure 5.1: Modalitatile finale ale namolului, Tratare si Solutii

FILTRARE

ÎNGROŞARE

Nămol Îngroşat

STABILIZARE BIOLOGICĂ

DESHIDRATARE

Turtă de nămol

TRATARE TERMICĂ ŞI

USCARE SOLARĂ

Granule uscate

COMPOSTARE

STABILIZARE

CHIMICĂ

STABILIZARE

CHIMICĂ

DIGESTIE

Biogaz - bogat

metan

COMBUSTIE

INCINERARE

Recuperare Energie

Sau Minimalizare Reziduuri

Cenusă Modalitati principale de

evacuare:

Terenuri de depozitare;

Unele cladiri de depozitare

Nămol

Uscat

Compostare

Turtă

Nămol

Nămol

Lichid

Cantitati Relative

ale Produsului

Final

COMBUSTIE

Recuperare

Energie

Recuperare

energie

Cenusă Modalitati principale de

Evacuare Terenuri de depozitare Unele cladiri de depozitare




5.2 OPTIUNI DE TRATARE

5.2.1 Tehnologiile de Tratare a namolului care nu vor mai fi luate in considerare

Exista numeroase tehnologii de tratare a namolului disponibile pentru procesarea

namolului inainte de reutilizare. Unele cum ar fi procesele de minimalizare a

namolului, tratarile prin uscare si termice au ca scop reducerea volumului de namol

pentru evacuare, in timp ce altele sunt pre-tratari dedicate conditionarii namolului

pentru a obtine o recuperare avantajoasa a energiei.

Din toate tehnologiile disponibile, sunt luate in considerare doar un mic numar, care

ofera avantaje corespunzatoare privitoare la o strategie utilizabila in Judetul Suceava.

Cele mai mult sunt considerate prea avansate, complexe si/sau prea costisitoare

pentru a fi luate in considerare pe termen scurt si mediu, insa ofera avantaje pe

termen lung pentru imbunatatirea recuperarii energiei, in cazul in care sunt

disponibile mijloace corespunzatoare de exportare a energiei. Procesele de

fermentare anaerobica si aerobica vor trece printr-o analiza suplimentara datorita

includerii fermentarii anaerobice mezofilice (MAD) din noua statie de epurare. Lista

urmatoare din Tabelul 5.3 include tratamentele considerate corespunzatoare in

imprejurarile curente si nu vor fi luate in considerare in formularea acestei strategii.

Tabel 5.3: Tehnologii care nu vor mai fi luate in considerare

Tipul Procesului Generic Tehnologiile Namolului

Procese de Minimalizare a Namolului a. Cannibal

b. Ozonare – Bioliza

c. Conditionare Enzimatica

Pre-tratarea namolului (+ Digestie

Anaerobica)

a. Hidroliza din faza acidului

b. Hidroliza termica

c. Hidroliza enzemica

d. Pre-pasteurizare

e. Hidroliza cu ultrasunete

f. Omogenizare

g. Hidroliza chimica

h. Hidroliza de inalta presiune (de ex.,

micro namol)

i. Focar

j. Retinere solide extinse

k. Recuperarea Nutrientului

Fermentare a. Aerobica

b. Fermentare Aerobica Termofilica Auto

termica (DATA)




Fermentare Anaerobica

a. Fermentare Anaerobica Mezofilica

(DAM)

b. MAD in serii (Reactor Deflector

Anaerobic)

c. Termofilic (ThAD)

Uscare

a. Ciur rotativ la temperatura inalta,

cuptoare pentru stocare multipla

Tratari Termice

a. Oxidare Aer Umed/Oxidare aer umed

super critica

b. Gazeificare

c. Piroliza/Grasimi din namol/Carbonizare

d. Vitrificare

5.2.2 Tehnologiile de Tratare a Namolului care vor fi luate in considerare

Alte procese de tratare considerate corespunzatoare pentru a fi luate in considerare

sunt descrise in Tabelul 5.4 de mai jos. Tratarile termice, cu exceptia uscarii, sunt

discutate la Sectiunea 6

Tabel 5.4: Tehnologii care vor fi luate in considerare

Tipul de Proces Generic Tehnologiile namolului

Uscare a. Uscare termica

b. Uscare solara

Compostare

a. Static Pile (e.x. plarforma de

amestecare), cutie, co- compostare,

compostare in bazin (spre exemplu TEG),

& vermi-compostare

Tratari termice

a. Incinerare Bruta si Digerata

b. Co-combustie (cum ar fi turta

deshidratata sau granulele uscate)

5.2.2.1 Uscare Termica

Uscarea namolului este o tehnologie dovedita din punct de vedere comercial, care

elimina apa prin evaporare. Este realizata prin transferul caldurii in namol, in mod

direct sau indirect. Scopul principal pentru namolul din canalizare uscat termic este

reducerea masei si volumului materialului pentru a fi tratat sau evacuat ulterior. De

asemenea, poate fi utilizat pentru a mari valoarea calorifica a namolului inainte de

procesele de combustie sau incinerare.

Uscarea termica a namolului poate avea urmatoarele avantaje pentru aproape toate

modalitatile solutiilor:

Minimizarea substantiala a materiei namolului care urmeaza a fi evacuat.

Astfel, 1 tona de reziduuri uscate de namol la 90% reprezinta 1,1 tone de

masa reala sau umeda de namol de evacuat, dar 1 tona de reziduu uscat de

namol la 5% reprezinta 20 tone de masa uda de namol de evacuat.




Minimizarea masei si volumului namolului prin uscare termica are ca rezultat

economie la costurile de transport, care poate fi o componenta majora a

costurilor de evacuare.

Eliminarea apei lasa un produs de namol uscat termic, cu valoare calorifica

mai scazuta (LCV) (aproximativ 10 MJ/kg pana la 15 MJ/kg, in functie, de

exemplu, de extinderea pre-tratarii), care poate fi utilizata pentru reciclarea

termica.

Produsul namolului uscat termic are proprietati favorabile, fiind de obicei

manipulabil si stocabil, operatiunile fiind, astfel, flexibile.

Pentru reciclarea in agricultura, in special, exista avantajul ca uscarea termica

este un proces de tratare avansat in timp ce produsul namolului uscat este

igienizat si in mod efectiv fara patogeni la sfarsitul procesului.

In timp ce produsul uscat termic are avantaje clare asupra tipului de namol din apele

reziduale, exista anumite rezerve serioase privitoare la procesul de uscare termica,

dupa cum urmeaza:

Cost de capital ridicat

Costul de operare ridicat, in principal consumul de energie

Problemele de siguranta, in special riscul de incendiu si explozie

Tehnologia poate fi complexa si implica operatori bine instruiti

Produsul uscat termic poate fi reinfectat de micro-organisme si, ca o

consecinta a reumezirii, pot fi degajate mirosuri, in functie de conditiile de

stocare.

Exista numeroase proiecte de echipamente termice de uscare disponibile pe piata si

multe din acestea au fost adaptate din alte industrii si utilizate pentru uscarea

namolurilor din apele reziduale. Un numar mic din acestea au fost proiectate in mod

specific pentru namolul din apele reziduale.

Uscarea namolului brut este realizata cu dificultate si experienta din Marea Britanie

nu este pozitiva in acest domeniu. De fapt, aproape toate statiile de uscare brute din

Marea Britanie au fost sau sunt planificate sa fie inchise, din cauza dificultatilor de

tratare a cantitatilor proiectate, pentru prevenirea incendiilor, costurile energetice si

problemelor legate de aplicarea carbonului. In special este ingrijoratoare experienta

semnificativa cu tehnologiile de uscare, din pericolele inerente de izbucnire a

incendiilor in camera de filtrare si atmosferele potential explozive create in silozurile

granulate. Impreuna cu costul mare de constructie si utilizare a energiei intensive,

uscarea namolului nu poate fi considerata o tehnologie corespunzatoare in acest sens

chiar si pe termen lung.




5.2.2.2 Uscare solara

Fondul fizic al proceselor de uscare se bazeaza pe faptul ca moleculele de apa se

schimba din lichid in vapori. Acest lucru necesita energie, care in acest caz este

procurata prin energia solara disponibila.

Forta de actiune a uscarii este diferenta dintre presiunea partiala a aburului din

interiorul namolului si aerul ambiental. Pentru a evita un echilibru dintre presiunea

aburilor din interiorul si exteriorul namolului, aerul trebuie evacuat. Acest lucru este

ajutat natural de faptul ca aburul apei este mai usor decat aerul uscat.

Cu cat aerul este mai cald, cu atat mai multi aburi pot fi transportati. Cu toate

acestea, presiunea partiala a aburului din aer se ridica proportional cu apa dizolvata

in aer.

Cu exceptia zilelor foarte umede, procesul de uscare se produce chiar si cu putina

lumina. Acesta este acelasi proces care permite uscarea unui drum ud in timpul

noptii. Vara, este posibil sa se ajunga la 90% continut de solide uscate, in timp ce

iarna limita va fi de aproximativ 70%.

Acest proces se produce in aer liber, ca in cazul straturilor de uscare, dar depinde

foarte mult de conditiile climatice. Cu toate acestea, intr-o solutie cum ar fi uscarea

in sera cu Ventilare Controlata, procesul de uscare poate fi mult mai bine controlat.

O cerinta suplimentara este ca namolul sa fie mutat si turnat regulat pentru a permite

uscarea uniforma a namolului. In acest scop, sera de uscare solara este echipata cu un

pod de tip masina care se intoarce si muta namolul care se usuca.

Fiecare sera este echipata dupa cum urmeaza:

Trapele de ventilare din acoperis Trapele de ventilare din acoperis actionate cu motor sunt instalate pe intreaga

lungime a coridorului de uscare. Acestea sunt similare celor utilizate in sere

pentru ventilare.

Ventilatoare axiale Ventilatoarele sunt plasate in interiorul coridorului, astfel incat sa fie creata

turbulenta de aer peste intreaga suprafata a stratului de uscare, distrugand

stratul de la margine de deasupra suprafetei namolului. Acest vant artificial

este important pentru procesul de uscare, deoarece evita orice stratificare a

temperaturii sau umiditatii.

Orificii de deschidere




Un orificiu de deschidere este pozitionat intre sera si peretii pe care se

deplaseaza echipamentele de intoarcere. Ori de cate ori sunt deschise trapele

de acoperis, se produce un curent natural proaspat si intra in sera aerul uscat

Dispozitivul de intoarcere si deplasare automata a namolului Acest dispozitiv se va deplasa dintr-un capat la altul al serei in timp se ce

intoarce namolul si se deplaseaza in mod progresiv intr-o directie catre

capatul uscat al serei. Dupa aceea, este pus intr-o directie ridicata si revine

catre cap pentru urmatoarea etapa. Viteza de deplasare si rata ventilarii sunt

controlate automat prin senzorii de umezeala.

Incalzire suplimentara optionala

In cazul incalzirii cu reziduurile disponibile din combustia de biogaz din

digestia namolului, acesta poate fi introdus in sere pentru a mari viteza

procesului de uscare. Acest lucru poate fi realizat prin ventilarea aerului sau

printr-un sistem de incalzire a podelei.

Conform producatorului, tehnologia de uscare solara exista din anul 1994 si

are referinte in 6 tari, dintre care 2 din zona, acestea fiind Ungaria si Polonia.

5.2.2.3 Compostare - http://www.ist-anlagenbau.de/klswolf.php?lang=en

Compostarea implica degradarea biologica si stabilizarea materiilor organice in

conditii aerobice si transforma namolul in humus stabil. In timpul decompozitiei,

sunt crescute metanul, apa si caldura. Aproximativ 20 - 30% din materialele volatile

se prezinta in decompozitia namolului si genereaza temperaturi in gama de

pasteurizare de 50 - 70° C. Continutul de solide volatile trebuie sa fie de peste 50%.

Raportul carbon/nitrogen (C:N) este critic pentru succesul compostarii. Pentru ca

tehnologia sa functioneze, raportul C:N trebuie sa fi in raport de 25 pana la 35:1.

Namolul din canalizare are in general un raport C:N de 10:1, de aceea trebuie sa fie

amestecat cu agenti cum ar fi paie (80-100:1) sau materiale lemnoase (500:1).

Agentii ajutatori ofera si stabilitate si porozitate fizica, ajutand astfel o captare a

aerului. Compostarea are un continut optim de umezeala intre 40% si 60%. Daca

nivelurile de umezeala sunt prea ridicate, apa poate reduce porozitatea si piua poate

deveni anaerobica. Concentratiile optime de oxigen din interior sunt intre 5% -15%.

Namolul poate fi namol brut sau digerat. Namolul digerat ajuta la producerea unui

compost integral stabilizat si are nutrienti prea putini pentru a putea fi clasificat ca

ingrasamant. Utilizarea lor principala este ca sol conditionant, strat protector,

tratament de suprafata sau baza organica cu ingrasamant modificat. Compostarea este

un proces energetic intensiv, care nu prezinta un produs sau un subprodus potrivit

pentru generarea de electricitate si, in consecinta, nu este recomandat in aceasta

instanta ca proces de sine statator. Ar fi considerat corespunzator in cazul co-

compostare cu reziduuri municipale biodegradabile, insa optiunea a fost dedusa din

Master Planul Regional pentru Deseuri Solide.

5.2.2.4 Tratarea termica - http://www.ist-anlagenbau.de/klswolf.php?lang=en

Aceste elemente sunt incluse in capitolul 6 ca parte a descrierii proceselor solutiei.

http://www.ist-anlagenbau.de/klswolf.php?lang=en

http://www.ist-anlagenbau.de/klswolf.php?lang=en




6 REZULTATE PENTRU REUTILIZAREA SI EVACUAREA

NAMOLULUI

6.1 Rezultate pentru Agricultura

Namolul tratat din canalizare (cunoscut in general sub numele de biosolide) a fost

utilizat pentru solurile agricole timp de foarte multi ani si este recunoscut ca optiunea

cea mai practicabila din punctul de vedere al mediului in cele mai multe circumstante

din UE in momentul prezent, pentru gestionarea apelor uzate. Aplicarea namolului

din canalizare tratat pentru scopuri de agricultura ofera operatorilor de ape uzate o

solutie flexibila si relativ putin costisitoare pentru managementul namolului.

Namolul lichid este interzis a fi aplicat pe sol. Turta de namol va trebui sa fie

depozitata la sursa, inainte de a fi transportata la locatia aplicarii cu un vehicul

special unde sunt stocate inainte de aplicarea cu un aplicator autopropulsat. Namolul

depozitat intr-o locatie poate ramane acolo pentru o perioada de pana la 10 luni.

Recuperarea energiei din namol se face in mod direct in industria apei prin utilizarea

statiilor de Incalzire si Energie Combinate (CHP), alaturi de fermentare anaerobica.

Ultima modalitate de evacuare in acest caz este reciclarea pe sol, dar combinatia

fermentarii si CHP reduce atat masa namolului care urmeaza a fi evacuat cat si

numarul ulterior de deplasari cu vehiculele asociate, punand la dispozitie caldura si

energie pentru tratarea insasi. Energia neutilizata poate fi exportata in grila de

electricitate tot cu reducerea utilizarii combustibilului fosil. In circumstante normale,

cerintele ridicate de intretinere ale unitatilor CHP inseamna ca metodologia nu este

potrivita pentru statiile de epurare mai mici.

6.1.1 Legislatia Curenta

Legislatia principala care se aplica utilizarii namolului rezultat di epurarea apelor

uzate in agricultura este derivata din Directiva Noroiului din Canalizare 86/278/CEE,

integrata in legislatia romaneasca prin Ordinul nr. 344/708 de la data de 16.08.2004.

aceste reglementari stabilesc anumite limite ale concentratiei elementelor potential

toxice pe solurile agricole, in functie de pH-ul terenului si, la rata de adaugare a

namolului apelor uzate dintr-o perioada de 10 ani. De asemenea, identifica cerinte de

testare a namolului si solului, si perioadele de retragere pentru hrana animalelor sau

recoltarea culturilor.

Revizuirea Directivei referitoare la Namolul din Canalizare 86/278/CEE a fost pusa

pe agenda UE de catva timp, insa exista o oarecare nesiguranta referitoare la

termene. Este probabil ca Directiva sa introduca limite mai stranse ale metalelor

pentru namol si sol si sa introduca noi controale legate de compusii organici sau

patogeni din namol.




Proprietarii de pamant din Zonele Vulnerabile la Nitrati (NVZs) care sunt dispusi sa

accepte namol pe terenul lor, trebuie sa indeplineasca Programul de Actiuni pentru

Reglementarile Zonelor Vulnerabile la Nitrat, pentru mentinerea unui Plan de

Ingrasaminte si Fertilizatoare, respectand perioadele stranse pentru aplicarea

fertilizatorului si restrictionarea aplicarii nitratilor. In aceste NVZs, sunt

implementate restrictii pentru a limita aplicarea sau nitrogenul organic cu pana la 250

tone/ha pe orice sol si intregul teren sau ferma cu o medie de pana la 170 tone/ha. In

mod alternativ, proprietarul pamantului trebuie sa elaboreze un studiu agro-chimic si

acesta stabileste cantitatea de nitrogen administrata terenului.

6.1.2 Constrangeri si riscuri viitoare

6.1.2.1 Preocuparile consumatorului si opiniei publice

Exista preocupari, la nivel istoric si in prezent, din partea publicului si producatorilor

si retailer-ilor anumitor alimente, in sensul ca folosirea namolului provenit din

epurarea apelor uzate menajere ca ingrasamant poate fi legata de probleme de

sanatate publica, in ciuda faptului ca nu sunt dovedite. Exista, de asemenea, un

numar de voci care considera ca terenurile fermelor, spre exemplu, au devenit locul

excesiv de ieftin al reziduurilor pentru guverne si industrii, care accepta avantajul

unui fertilizator "gratuit", insa exista ingrijorari in sensul posibilitatii existentei unor

pericole pe termen lung asupra sanatatii, daune aduse recoltelor si alimentelor,

restrictii asupra utilizarii si vanzarii solului, precum si probleme de responsabilitate

civila.

In 1998, dupa discutiile detaliate dintre industria apei din Marea Britanie, Consortiul

Britanic de Retail (reprezentand retailerii majori), Guvern, Agentia de Mediu si

organele de consultanta in agricultura, Marea Britanie a adoptat o ‘Matrice de

Siguranta a Namolului’. Acest cod voluntar a identificat nivelurile minime

acceptabile de tratare la standarde microbiologice pentru namolul aplicat diferitelor

tipuri de recolta si ferestrele de aplicare legate de recoltarea culturii. Acest lucru

reprezinta in prezent procedura cea mai viabila din intreaga Europa de interes public

de protectie impotriva aplicarii istorice a namolului pe sol.

In ciuda acestui fapt, consensul de opinie din industrie consta in faptul ca namolul

aplicat pe sol se va diminua treptat in timp si va fi inlocuit de tratamente avansate

care reduc volumul necesar de evacuare sau au o utilizare tot mai mare in sensul

recuperarii rezultatelor energetice. Programul acestor schimbari ramane inca neclar

in prezent.

6.1.2.2 Politica Agricola Comuna

UE are trei perspective separate in retea care vor afecta Politica Agricola Comuna

(CAP), prima este ‘Perspectiva Simplificarii’ care este o ordonare a legislatiei si va

simplifica regulile de conformitate. A doua parte a perspectivei se refera la

‘Verificarea Sanatatii’ si cea de-a treia la ‘Analiza Bugetului’.

‘Verificarea Sanatatii’ va lua in considerare operarea Coloanei 1 al CAP (Plata unica

si mecanisme de asistenta de piata) pana la sfarsitul anului 2018, cu toate




modificarile implementate incepand cu 2009. Cele doua modificari care ii pot afecta

pe anumiti producatori europeni sunt platile de subventionare si o rata crescuta a

modularii obligatorii UE. Avand in vedere acestea, realizarea pana in 2018 este

probabila. ‘Analiza Bugetului’ va examina prioritatile de cheltuiali din cadrul

bugetului UE, nu doar in domeniul agricol, cu toate modificarile care vor afecta

perioada bugetara 2014 – 2020. Prezentam mai jos unele din posibilele rezultate care

pot avea impact asupra sectorului agricol:

Un schimb major al fondurilor bugetare agricole din Coloana 1 catre Dezvoltarea

Rurala (Coloana 2);

Plata unica va fi aplicabila inca, dar la un nivel foarte redus pana in 2020;

Decuplarea completa din productie va fi implementata in toata Marea Britanie; si

Mecanismele de asistenta de piata vor fi probabil reduse la nivelurile nete de

siguranta (cereale & lactate).

Este imposibil sa se estimeze efectele clare pe care le va avea asupra CAP strategia

implementata in acest domeniu, din cauza nesigurantei utilizarii agricole.

6.1.2.3 Schema Platii pentru ferma unica

Sistemul de plata pentru o ferma unica (SFP), care a fost introdusa ca inlocuire la

subsidiul bazat pe productie ca parte a analizei Politicii Agricole Comune (CAP),

poate avea impact asupra aplicarilor viitoare ale namolului din punctul de vedere al

nivelurilor de fosfat admisibil. Pentru a se califica pentru SFP, un fermier trebuie sa

intre intr-o schema de ucenicie care necesita adeziunea la codurile de practica si alte

instructiuni. Multi din cei care, pana acum, au fost bucurosi sa accepte namolul pe

anumite campuri in fiecare an pentru continutul organic si de nitrogen mai degraba

decat de fosfati au gasit ca nivelurile de fosfat sunt pe anumite campuri mai mari

decat in schema. In consecinta, pentru a primi SFP, fermierii trebuie sa respecte toate

instructiunile si pot sa accepte namolul doar la fiecare trei ani, pentru conservarea

stratului de fosfat necesar la perioade de trei ani. Acest lucru va avea drept

consecinta posibila necesitate de pamant suplimentar, in conformitate cu Directiva

Namolului din Canalizare. Din nou, este necunoscut numarul de proprietari din

Romania si din jurul Sucevei, care este posibil sa accepte schema SFP in viitor.

6.1.2.4 Mirosul

Plangerile referitoare la mirosurile generate de namolul din canalizare variaza in

functie de sursa namolului, metoda de tratare si locatia de reciclare. Cu o mai mare

constientizare a persoanelor din practicile agricole care pot include aplicarea

namolului pe sol, in cazul in care se produce, pot aparea probleme de miros.

Planificarea locatiilor de depozitare si raspandire si luarea in considerare a

proximitatii fata de receptorii sensibili si directia de vant prevalenta poate reduce

riscurile legate de mirosuri.

6.1.2.5 Deplasarile cu Vehiculul

Aplicarea namolului pe sol necesita un mare numar de deplasari de vehicule care pot

pune presiune pe sistemul de drumuri existent din punctul de vere al numarului




cisterne de pe drum si uzura si degradarea suprafetei drumului. Cu un volum in

crestere de namol si posibilitatea distantelor mari parcurse pentru a gasi un teren

adecvat, numarul de deplasari de vehicule si urmele de carbon ale reciclarii

namolului vor fi in crestere. Exista posibilitatea sa apara un impact asupra fiabilitatii

acestei solutii in anumite zone din Judet.

6.1.3 Modalitati de Transport

Namolul deshidratat rezultat (DSC = 22 %) in Judetul Suceava se sugereaza a fi

transportat in 6 (sase) centre de procesare a namolului pentru uscare pentru a obtine

35 % DSC si sa fie evacuat in sistemul gropilor de deseuri ecologice. Centrele de

namol propuse sunt Suceava, Radauti, Falticeni, Gura Humorului, Campulung

Moldovenesc si Vatra Dornei. Din Suceava, Radauti, Falticeni si Gura Humorului,

namolul uscat va fi transportat la groapa de deseuri ecologica Moara si din

Campulung si Vatra Dornei in groapa de deseuri ecologica Pojorata. Cea mai

apropiata localitate de Moara este Suceava (9 km) si cea mai departata este Radauti

(48 km). Cea mai apropiata localitate de Pojorata este Campulung Moldovenesc (8

km) si cea mai departata este Vatra Dornei (28 km).

TABEL 5.1: CANTITATILE DE NAMOL ESTIMATE TRANSPORTATE IN JUDETUL SUCEAVA


PE (populatie

echivalenta) 2043


Distanta pana la centru (km)

1 Suceava 140805 5337 0

2 Adancata 2605 63 12

3 Bosanci 6187 151 8

4 Corocaiesti 3817 92 23

5 Darmanesti 1861 44 18

6 Dumbraveni 6768 166 16

7 Fantanele 4219 101 32

8 Hantesti 2821 68 19

9 Ilisesti 2238 53 19

10 Liteni 4187 101 27

11 Moara 2946 71 9

12 Patrauti 4391 106 15

13 Siminicea 2270 54 21

14 Udesti 2331 56 18

15 Veresti 2173 52 22

16 Zvoristea 3489 84 23

17 Ipotesti 5456 133 2

18 Mitocu Dragomirnei 2750 66 5

19 Rotunda 2055 49 28

20 Mihoveni 2483 60 2

21 Stroiesti 2272 54 10

TOTAL SUCEAVA 208123 6962

1 Falticeni 26065 867 0

2 Baia 4951 120 10

3 Boroaia 3830 93 18

4 Cornu Luncii 3366 81 12





PE (populatie

echivalenta) 2043



5 Dolhasca 3008 73 28

6 Gulia 2030 48 28

7 Draguseni 1911 46 26

8 Hartop 2154 51 7

9 Malini 4327 105 18

10 Preutesti 3446 83 11

11 Bogdanesti 6493 159 16

12 Radaseni 2172 51 5

TOTAL FALTICENI 63752 1778

1 Radauti 25861 908 0

2 Arbore 4893 119 19

3 Bilca 3423 82 19

4 Burla 1995 48 10

5 Cajvana 6443 158 23

6 Calafindesti 2098 50 22

7 Galanesti 2443 59 13

8 Dornesti 2343 56 8

9 Gramesti 2337 55 24

10 Fratautii Noi 3804 92 13

11 Fratautii Vechi 4217 102 9

12 Vicovul de Sus 10069 246 23

13 Bivolarie 3010 81 23

14 Marginea 8949 232 10

15 Siret 8121 243 18

16 Vicovul de Jos 5737 140 18

17 Horodnic de Sus 4953 120 6

18 Horodnic de Jos 1896 45 8

19 Sucevita 3557 106 10

20 Putna 3379 81 30

21 Straja 4912 119 31

22 Milisauti 4225 102 10

23 Satu Mare 2319 55 8

24 Zamostea 1947 46 33

25 Volovat 4772 116 1

26 Voitinel 4211 102 5

27 Iaslovat 3336 80 5

28 Solca 2127 52 15

29 Poieni Solca 2007 48 20

TOTAL RADAUTI 139387 3745

1 Campulung Moldovenesc

17748 596 0

2 Pojorata 2697 65 6

3 Sadova 2169 51 6

4 Vama 3678 89 12

5 Moldovita 2091 50 28

6 Vatra Moldovitei 2034 48 23

7 Frumosu 1927 46 17

8 Mironu 1955 46 35





PE (populatie

echivalenta) 2043



TOTAL CAMPULUNG MOLDOVENESC

34299 991

1 Vatra Dornei 16350 570 0

2 Brosteni 2130 51 45

TOTAL VATRA DORNEI 18480 621

1 Gura Humorului 14574 492 0

2 Berchisesti 2180 52 13

3 Capu Campului 2102 50 14

4 Cacica 4566 111 22

5 Frasin 3695 88 8

6 Manastirea Humorului 2032 48 6

7 Ostra 2853 69 25

8 Paltinoasa 4731 115 8

9 Botosana 2030 48 15

10 Stulpicani 2647 64 15

TOTAL GURA HUMORULUI 41410 1137

TOTAL JUDETUL SUCEAVA 505,449 15,234

Table 5.2.: Cantitatile de namol estimate evacuate in groapa de deseuri ecologica (*)

Nr. crt

Localitate/ Centru

Greutatea namolului deshidratat (tone/ yr)

DSC= 35 %

Locatia gropii de gunoi ecologica

Distanta de groapa de gunoi ecologica

(km )

1. Suceava 3978

Moara 9

2. Campulung

Moldovenesc 566 Pojorata 8

3. Falticeni 1016

Moara 32

4. Gura Humorului 650

Moara 27

5. Radauti 2113

Moara 48

6. Vatra Dornei 355

Pojorata 28

(*) In cazul in care tot namolul va fi evacuat la groapa de deseuri ecologica

6.1.3.1 Evaluarea solului agricol

O evaluare a solului agricol nu poate fi realizata din cauza reluctantei Ministerului

Agriculturii de a oferi informatii pentru acest studiu. Motivele pentru aceasta sunt

necunoscute si nu au putut fi elucidate. S-au facut incercari prin ACET de a obtine

informatii relevante, dar informatiile nu au fost receptionate.

6.2 Rezultate neagricole

Exista cateva alte rezultate neagricole acolo unde namolul poate fi aplicat solului in

mod avantajos. Cele mai semnificative dintre acestea sunt identificate mai jos.

6.2.1 Silvicultura




Silvicultura este o potentiala modalitate de evacuare pentru namolul rezultat din

epurarea apelor uzate, fie ca lichid, turta sau produs uscat. Este o modalitate

potentiala pentru namolul care nu a fost tratat in mod avansat. Utilizarea namolului

in silvicultura poate duce la cresterea pomilor si este utila pentru stabilizarea solului,

ajutand vegetatia si re-impadurirea. Cu toate aceste, utilizarea sa este dictata de

posibilitatea de acces si adeseori este limitata la perioadele dinainte de plantare sau in

timpul cresterii timpurii, atunci cand accesul este asigurat. In consecinta, aplicarea

este in general limitata la o data la cincisprezece ani sau la cadere sau replantare,

asadar silvicultura singura nu poate fi corespunzatoare ca o modalitate de evacuare in

aceste circumstante.

Detaliile legate de acoperirea padurilor in Judetul Suceava sunt necunoscute si pot fi

aflate de la Departamentul de Agricultura si Silvicultura, insa in 2001, suprafata

impadurita acoperea 6,35 milioane ha (15,7 milioane acri) in Romania reprezentand

aproximativ 27% din suprafata totala. Padurile se gasesc in principal in Muntii

Carpati si in Transilvania si sunt in proportie de 70% lemn de esenta tare (mai ales

fag si stejar) si 30% lemn de esenta moale (in principal molid si pin). Padurile

comerciale sunt 98% din zona totala de paduri. Se raporteaza ca aproximativ 40%

din padurile din Romania sunt afectate si pana la 25% sunt defoliate. Insectele,

poluarea aerului si incendiile sunt principalele cauze ale degradarii copacilor.

Cantitatea de lemn care poate fi taiata este aprobata anual de parlamentul din

Romania si a fost stabilita la 16 milioane mc (565 milioane cu ft) pentru 2002 (95%

din padurile detinute de stat). Productia de lemn din 2001 a fost estimata la

14.1500.000 mc productia de mobila si procesarea industriala utiliza 48% din lemnul

intern in anul respectiv, lemn de foc, 17%; celuloza si hartie 16%; constructie, 12%;

bucati de lemn, 7%. Silvicultura detine 5% din GDP si 10% din exporturi.

Dupa caderea regimului comunist, cererea interna, exporturile si reimpadurirea s-au

aflat in cadere. Pe perioada 1990–2000, aproximativ 15.000 ha (37.000 acri) au fost

reimpaduriti anual. De la liberalizarea comertului din 1997, industria lemnului din

Romania s-a dezvoltat; exista aproximativ 7.000 firme de dimensiuni mici si mijlocii.

Aflata la distanta, multe zone prognozate sunt deschise publicului si, asadar, exista

preocupari legate de necesitatea restrictiilor de acces in timpul si dupa aplicarea

restrictiilor. Exista anumite preocupari legate de posibila poluare a apelor de

suprafata din cauza drenarii necorespunzatoare a solurilor care predomina in zonele

de padure in perspectiva. Preocuparea este concentrata pe impactul asupra raurilor,

turismului si efectelor de murdarie.

6.2.2 Refacerea terenului

Namolul din canalizare poate fi utilizat cu succes si ca material de remediere pe

santierele industriale sau ca intrare pentru refacerea locatiilor gropilor de deseuri

inchise. Namolul este in general integrat cu sol de calitate scazuta sau alte materiale,

inainte de restabilirea ierbii, copacilor sau altor elemente de pamant. Namolul ofera

structuri, materii organice si nutrienti emisi usori care sunt ideali pentru utilizarea la




refacerea terenului, deoarece o aplicare initiala poate fi utilizata pentru a oferi destui

nutrienti pentru cresterea vegetatiei pe termen lung.

Namolul poate fi folosit pentru a stabiliza solul si alte materiale reziduale

susceptibile de eroziune si pentru a recontura terenul deranjat, cum ar fi minele, in

vederea integrarii lor in peisajul inconjurator. Amestecul namolului de canalizare cu

resturi si alte materiale care nu au nutrienti creeaza un mediu de crestere apt sa

sustina viata plantei. Atunci cand se aplica resturi reziduale, namolul din canalizare

ofera materii organice care ajuta la echilibrarea pH-ului solului. Riscul de mobilizare

a metalelor grele si mutare in apele subterane sau in cursurile de apa este foarte

scazut, cu conditia ca nivelul pH-ului sa fie controlat.

Inainte de utilizarea materialelor, trebuie sa se realizeze evaluarea caracterului

adecvat sistematic al locatiei si evaluarea riscurilor, in ceea ce priveste:

Riscul poluarii apelor subterane sau de suprafata si modul in care topografia

locatiei poate mari sau micsora riscul de scurgere in cursurile de apa de

suprafata

Disponibilitatea solului si necesitatea de a amesteca alte materiale cu namolul

din canalizare pentru a forma un mediu de crestere bun

Modul de utilizare a namolului din canalizare va fi benefic ca mediu de

crestere

Orice conservari sau desemnari ca patrimoniu legate de locatie sau de zona

inconjuratoare

Riscurile de afectare publica, cum ar fi mirosurile, zgomotul, praful sau

traficul

Daca va exista o cale de acces publica si, daca da, pentru cata vreme dupa

finalizarea santierului

Pentru refacere, namolul este adus la locatie sub forma de turta in vehicule de

transport sigilate pentru reducerea costurilor de transport si este directionat catre

livrarea prestabilita si catre locatiile de stocare. Exista trei metode folosite in mod

obisnuit pentru incorporare turtelor de namol in materialele aflate in situ pentru a

forma un mediu bun de crestere cu continut organic de 5%. Acestea sunt:

1) Amestecul turtei de namol cu materiale de santier printr-un ecran de sol.

Acest procedeu este rareori utilizat.

2) Aplicarea pe suprafata si fixarea. Acest procedeu functioneaza pentru partea

de sus de 0,5 m de pamant refacut

3) Saparea, atunci cand namolul din canalizare este plasat in santuri pre-sapate

de pana la 1 m adancime. Un sant paralel este sapat si materialul este utilizat




pentru a acoperi primul strat, de indata ce turta de namol este aplicata. Zona

tratata este nivelata aproximativ 8 saptamani mai tarziu si ulterior pozitionata

astfel incat sa se amestece cu materialele organice inainte de conturarea si

plantarile finale.

Volumul aplicat trebuie sa contina destul nitrogen, fosfor si materiale organice care

sa formeze un mediu bun de crestere, dar fara a depasi limitele de siguranta pentru

metalele grele. In acest context, limitele stabilite in reglementarile legate de utilizarea

namolului in agricultura sunt in mod normal aplicate refacerilor de teren. Gama

ratelor de aplicare normala de la aproximativ 500 tone/hectar pana la 1000 t/ha, in

functie de continutul de metal greu al turtei de namol si materialului gazda.

Nivelurile mai ridicate pot fi folosite la refacerea locatiei, daca este cazul.

Controlul operatiei este necesar in toate stadiile pentru a se asigura ca nu este cauzata

poluare sau un alt fel de afectare prevazuta de legislatie.

6.2.3 Culturile energetice

Productia de bioenergie ar putea modifica practica agricola, deoarece fermierii

schimba productia alimentara pentru a produce surse de energie alternative. Aceasta

schimbare poate fi benefica pentru reciclarea in pamant, deoarece recoltele de

aceasta natura nu sunt destinate lanturilor alimentare, desi este probabil sa fie

cultivate ca parte a unui ciclu agricol normal. In ceea ce priveste reciclarea pentru

agricultura, utilizarea namolului trebuie sa respecte Directiva privind namol si

Reglementarile privind Zonele Vulnerabile la Nitrat (NVZs). Culturile energetice nu

formeaza o categorie in Matricea de Siguranta a Namolului desi este probabil sa se

aplice restrictii privitoare la aplicarea namolului netratat, similar celor prezente, din

cauza posibilitatii retinerii patogene din soluri care vor fi ulterior utilizate pentru alte

culturi.

Bionergia acopera culturi crescute pentru:

Biomasa – culturi cum ar fi cele rotationale, Miscanthus care sunt co-arse in

statiile de energie;

Bioetanol – culturi bazate pe grau sau amidon fermentate pentru a produce

etanol; si

Biodiesel – sfecla sau alte culturi oleaginoase care pot fi amestecate cu

motorina sau folosite ca substitut al motorinei.

Namolul poate fi folosit in locul ingrasamintelor in productia culturilor bioenergetice

pentru recoltare ca sursa de combustibil nefosil. Exemple de culturi bioenergetice

sunt recoltarile membrilor pereni ai familiei ierbii, cum ar fi Miscanthus, sau arbori,

cum ar fi trestia sau plopul care cresc iarasi dupa ce au fost taiati. Culturile sunt

recoltate si uscate inainte de a fi arse ca combustibil.

In prezent, exista o productie bioenergetica insuficienta in Romania pentru a

indeplini necesitatile tuturor producatorilor de namol, dar aceasta situatie se poate




schimba in timp, deoarece exista o presiune tot mai mare de inlocuire a

combustibililor fosili, iar pietele europene capata o capacitate de procesare mai mare

a biocombustibilului. La data de 23 ianuarie 2008, Comisia Europeana (CE) a

prezentat o analiza pe termen mediu a Directivei referitoare la Biocombustibili, ca

parte a pachetului de promovare a energiilor regenerabile. CE a adoptat un plan de

actiuni pentru promovarea combustibililor si biocombustibililor alternativi, gaze

naturale si hidrogen.

Planul de actiune traseaza o strategie pentru a ajunge la o substituire de 20% a

motorinei si benzinei cu combustibilii alternativi in sectorul transportului rutier pana

in 2020.

6.2.4 Legislatia actuala

Utilizarea namolului din canalizare pe terenuri neagricole, inclusiv in paduri si

pentru refacerea terenului este in afara obiectului Directivei privind Namolul din

Canalizare. Aceste activitati pot fi, cu toate acestea, controlate prin Reglementarile

Gestiunii Deseurilor aplicabile in Romania, dar in prezent apar a fi insuficient

dezvoltate.

Utilizarea namolului in Zonele Vulnerabile la Nitrati (NVZs) ramane aplicabila la

reciclarea pentru agricultura.

Cadrul legislativ pentru reutilizarea namolului pentru cresterea culturilor pentru

combustibili energetici este neclar in prezent.

6.2.5 Constrangerile si Riscurile Solutiilor

Cu cant sunt mai mari distantele de transport, costul aplicarii este compensat prin

ratele de aplicare posibile mai mari si utilizarea turtei brute – locatiile impadurite

ofera rezultate alternative pentru produsele cum ar fi namolul foarte umed sau

netratat.

Utilizarea la refacerea gropii de gunoi ecologice si locatiile urbanizate anterior cu

namol depinde de numarul, locatia si mijloacele locatiei de acceptare si incorporare a

namolului in stratul de suprafata. Exista cateva zone care necesita refacere in

Suceava, de exemplu mine si locatii urbanizate care pot accepta namolul insa natura

modalitatii de evacuare nu este compatibila cu optiunea strategica pe termen lung. Se

accepta ca refacerea gropii de deseuri ecologice si locatiile urbanizate reprezinta o

modalitate de evacuare posibila care poate fi folosita daca si cand este cazul,

prezentand avantajul indepartarii namolului de posibila groapa de gunoi ecologica.

Locatiile care necesita refacere trebuie identificate atunci cand necesitatea refacerii

devine evidenta. Costurile de transport pentru aceste produse pot fi mai mari decat

alte optiuni.




6.3 Solutiile bazate pe energie

Aceasta modalitate poate oferi o solutie sustenabila bazata in special pe termen lung.

6.3.1 Distrugerea termica (incinerarea dedicata a namolului)

Incinerarea este procesul prin care namolul este ars intr-un cuptor, iar gazele fierbinti

produse trec intr-un cazan, acolo unde se produc aburi pentru a indeplini necesitatile

de caldura ale procesului si puterii unei turbine pentru generarea de electricitate.

Anumite stagii de curatare a gazelor sunt integrate in proces pentru a asigura

indeplinirea limitelor de emisie prevazute de UE.

In general, namolul lichid brut este deshidrat pana la un grad de uscare de

aproximativ 32% solide uscate (SU). Aceasta valoare este in general mai mare decat

este normal intre 20 si 25% solide uscate. Aceasta turta este apoi transmisa in

incinerator unde este arsa. Cenusa reziduala, in mod normal 15-20% din volumul

initial este colectata si reciclata, fiind folosita in productia de materiale de

constructie, ciment, caramida, etc. sau evacuata.

In general, statiile de incinerare a namolului proceseaza namolul nefermentat.

Aceasta se intampla deoarece valoarea calorifica (energia de incalzire emisa pe

greutate unitara din namolul procesat) a namolului nefermentat este mai mare decat

namolul fermentat oferind oportunitatea de a indeplini atat necesitatile de incalzire a

procesului cat si pe cele de generarea de electricitate. O valoare calorifica mai

scazuta, cum ar fi namolul fermentat, necesita namol uscat sau suplimentat printr-un

combustibil suplimentar, cum ar fi carbune, gaze sau ulei, oricare este disponibil,

pentru a ajunge la ‘conditiile autotermice necesare pentru mentinerea temperaturii de

ardere in cadrul procesului.

6.3.2 Co-incinerarea cu alte deseuri

In anumite Tari Europene, spre exemplu in Germania, namolul este co-incinerat

impreuna cu deseurile municipale. Namolul, fie ca turta deshidratata dar, in general,

sub forma de granule uscate, este ars in statii special construite cu combustibil

derivat. Este posibil sa se arda namolul din apele uzate din deseurile municipale;

tehnologia cuptorului utilizata trebuie sa fie apta sa manipuleze ambele tipuri de

combustibil, deoarece fractiunea municipala tinde sa domine atat proiectarea cat si

functionarea facilitatii. Municipalitatile (responsabile atat pentru evacuarea

deseurilor municipale cat si pentru tratarea apelor uzate) achizitioneaza cele mai

multe statii de co-incinerare, evitand orice probleme semnificative in functie de

prioritate (siguranta modalitatii de evacuare) si contabilitate, astfel incat sa fie

adaptate circumstantelor economice actuale din Suceava.

6.3.3 Gazeificare & Piroliza

Tehnologiile de gazeificare si piroliza sunt potentialele alternative la incinerare, dar

trebuie sa mai fie inca dovedite la scara larga sau sa se utilizeze namolul ca materie




prima. In procesul de gazeificare, namolul este incalzit (dar nu ars) pentru a produce

un gaz sintetic (‘syn-gas’) care poate fi utilizat fie ca sursa de combustibil intr-o

turbina cu gaze fie intr-un cazan pentru a produce aburi pentru turbina cu aburi.

Valoarea combustibilului syngas nu este in general la fel de mare ca cea a gazelor de

digestie, poate 60% din energie. Pre-uscarea namolului este necesara, preluand cea

mai mare parte din energie, daca nu este co-gazeificat un combustibil suplimentar cu

namolul, cum ar fi un combustibil secundar recuperat (SRF) din operatiile

municipale legate de deseuri.

Piroliza este similara gazeificarii, diferenta principala constand in faptul ca namolul

este tratat termic intr-o atmosfera fara oxigen. Namolul nu este in prezent ars, ci este

adus la o temperatura care are in general valoarea de 500°C. Procesul genereaza trei

reziduuri: solide care contin materii minerale/carbon, apa si gaze de piroliza

(principala componenta fiind dioxidul de carbon). Gazele de piroliza pot fi

condensate pentru a produce ulei care, la randul sau, poate fi folosit pentru a genera

energie sau utilizat intr-un motor. Piroliza nu este o modalitate finala de evacuare

pentru namol si este utilizata in principal ca etapa de pre-tratare pentru gazeificare

sau ardere.

Tehnologiile emergente si in special gazeificarea pot deveni alternative atractive

pentru distrugerea termica pe termen lung. Toate alternativele necesita namol care sa

fie mai uscat decat pentru masa standard arsa la incinerarea namolului, care

utilizeaza o portiune semnificativa a energiei disponibile in namol. Cat de

promitatoare este aplicarea gazeificarii in combinatie cu combustibilii secundari

recuperati din statiile reziduurilor municipale ramane sa fie dovedit la scara mare. In

vreme ce incinerarea masei arse este o tehnologie dovedita, eficacitatea pirolizei sau

gazeificarea nu au fost inca pe deplin demonstrate si nu pot fi considerate ca o

aplicare pe termen scurt sau lung.

6.3.4 Co-arderea in cuptoare de ciment sau statii de energie functionand cu

carbune

Namolul uscat are o valoare calorifica semnificativa, fiind de aproximativ 16.500

kJ/kg in comparatie cu peste 22.000 kJ/kw pentru carbune. In aceasta forma, valoarea

valorifica a sa este aproximativ cea a carbunelui ‘brun’ si, de aceea, poate fi utilizata

ca substitut de combustibil in diferite domenii comerciale. Co-arderea in cuptoare de

ciment si statii energetice pe carbune sunt produsele cele mai comune.

Industria cimentului este, dupa cum se stie, intensiv energetica si pentru reducerea

costurilor se pot utiliza combustibili alternativi derivati din deseuri, atunci cand este

posibil. Cu toate acestea, nu exista fabrici de ciment in Suceava sau in imprejurimi,

asadar aceasta nu poate fi o solutie posibila. Nu mai este luata in considerare.

Pe de alta parte, co-combustia cu carbune in statia locala municipala de energie si

incalzire reprezinta o abordare potential promitatoare si potrivita pentru reutilizarea

namolului in aceasta instanta.




Statia locala este o statie de 250 MW care utilizeaza carbune brun ca sursa de energie

(comparabil cu namolul) si este situata la 1 km de statia de tratare a apelor uzate. In

fiecare an, statia de energie utilizeaza aproximativ 180.000 pana la 200.000 tone de

carbune brun important fie din Rusia fie din Africa de Sud. Productia anuala a

namolului ar reprezenta aproximativ 3% din consumul anual de carbune. In mod

normal namolul poate contribui cu pana la 5% greutate, din combustibilul utilizat

pentru producerea cimentului, asadar statia energetica reprezinta o posibila

modalitate pentru toata productia de namol din statia de ape uzate.

Costurile scazute de investitie reprezinta un avantaj indiscutabil pentru aceasta

metoda de tratare a namolului. Namolul poate fi deshidratat in statia de tratare a

apelor uzate in mod normal si transportat direct catre statia electrica prin pompare

sau printr-un transportor. Uscarea scumpa a namolului poate sa nu fie necesara. Turta

de namol deshidratata poate fi amestecata treptat cu carbune in mici cantitati si co-

arsa impreuna cu pana la maximum 5%. Acest continut de namol deshidratat nu

reduce in mod semnificativ temperatura procesului de combustie.

Pot fi necesare investitii legate de manipularea namolului la statia electrica si

tehnologiile legate de mediu pot fi necesare pentru facilitatile de curatare a gazelor.

Fiind in principiu scump, costurile pot fi foarte mici in comparatie cu cele implicate

de constructia unor noi facilitati.

6.3.5 Legislatia Curenta

Reglementarile legate de Incinerarea Deseurilor care au intrat in vigoare in 2002

transpun Directiva de Incinerare a Reziduurilor (DIR) 2000/76/CE. Directiva se

aplica statiilor de incinerare si co-incinerare si stabilesc masuri cum ar fi conditiile de

functionare, valorile limita ale emisiilor si cerintele legate de monitorizare. DIR

impune operatorilor statiilor de incinerare si co-incinerare sa solicite o autorizatie de

operare in regim de Prevenire si Control al Poluarii (PPC). Autorizatiile PPC sunt

necesare pentru facilitati din care namolul ajunge la evacuare sau in care namolul

este uscat, gazeificat sau ars.

6.3.6 Constrangerile si Riscurile solutiei

Costul ridicat de capital pentru un generator electric dedicat pentru namol (SPG) si

complexitatea echipamentelor de proces inseamna ca aceasta tehnologie este viabila

doar in locatiile mari.

Perceptia necorespunzatoare a incinerarii din partea publicului in prezent a ingreunat

schemele de promovare prin sistemul de planificare.

Incorporarea namolului in alte procese, cum ar fi o statie electrica, depinde de cazul

activitatii si de incheierea unui contract cu operatorul statiei electrice pentru

acceptarea namolului. Cadrul de autorizare si reglementare pentru acest tip de

operatiuni este foarte strict si oneros. Aceasta, impreuna cu valoarea scazuta a

energiei namolului in comparatie cu combustibilul primar poate descuraja adoptarea

acestei metode.




Uscarea namolului pentru utilizare in co-ardere in statiile electrice constituie energie

intensiva si este viabila doar atunci cand se combina cu digestia anaerobica, cum ar fi

biogazele care pot fi utilizate pentru a alimenta cu combustibil unitatea de uscare (in

opozitie cu o unitate CHP).

Procesul de gazeificare si piroliza nu este dovedit comercial pe aplicatiile de namol

din ape uzate si trebuie sa fie demonstrat la scara larga si folosind o alimentare

mixta. In ciuda catorva scheme pilot de gazeificare a namolului de canalizare, exista

o lipsa a schemelor comerciale in acest sens.

6.4 Solutia pe baza gropii de gunoi ecologice

Principalul avantaj al gropii de deseuri ecologica este usurinta utilizarii si lipsa

necesitatii tehnologiei. Namolul poate fi evacuat in forma deshidratata si poate fi

folosit in general pe termen foarte scurt, uneori in aceeasi zi in care este identificata o

cerinta. Aceasta modalitate nu este considerata sustenabila pe termen lung conform

cerintelor europene si problemele si costurile asociate cu reducerea spatiului vid

(necesitatea noii gropi de gunoi ecologice in spatii corespunzatoare) si cerintele de

tratare a lixiviatului.

Planul Regional de Gestiune a Deseurilor promoveaza ca prioritate a gestiunii

namolului din canalizare recuperarea cu efecte benefice pentru agricultura si

recuperarea continutului energetic. Acest Plan elaborat de consultantii Louis Berger

SAS si Poyry Environment GmbH, prevede acceptarea namolului din canalizare de

catre municipii, SEAU din orase si zone rurale pana in anul 2016.

Planul mentionat se bazeaza pe conceptul de transport al deseurilor solide din statiile

de transfer situate in judet catre doua noi mari locatii regionale de evacuarea situate

in Moara si Pojorata care vor fi puse in functionare ca Groapa de deseuri ecologica

(ELS) in conformitate cu cele mai bune practici Europene,

Sistemul propus de groapa de deseuri ecologica a fost proiectat si se afla in proces de

implementare.

Intreaga capacitate a acestor gropi de deseuri ecologice este de 4.200.000 tone,

constand din 3.700.000 tone in Moara si 500.000 tone in Pojorita, cu o durata de

viata operationala pana in anul 2037.

In RWMP, namolul din canalizare este clasificat ca fiind material netoxic care poate

fi acceptat la un ELS. Continutul de solide uscate (SU) de aproximativ 20% care este

obtinut in general in sistemele de deshidratare a namolului vor ingreuna transportul si

manipularea namolului si acest nivel SU scazut nu va fi potrivit pentru aplicarea in

noua locatie a gropii de gunoi ecologice site; o crestere a continutului de solide

uscate pana la limita de cel putin 35% va fi necesara, asa cum s-a stabilit prin

Ordinul 757/2004.

Din nefericire, aceasta decizie nu a luat in considerare capacitatile echipamentelor de

deshidratare care ar fi normale in practica industriala, cum ar fi presele cu curea sau

centrifuge, care realizeaza o concentrare normala a namolului de 20-22% solide




uscate. In plus tehnologia presei de filtru (tip diafragma) exista putand obtine 35%

su, dar acest fapt necesita investitii cu mult mai mari.

De aceea, o solutie clasica cu o etapa de deshidratare a namolului nu pare mai

atragatoare decat namolul deshidratat care trebuie sa respecte cerintele unei gropi de

deseuri ecologice.

Cu toate acestea, aceasta problema poate fi depasita prin introducerea unei a doua

etape de uscare, pentru care sistemul de uscare solara descris in capitolul precedent

ar fi o solutie atragatoare, mentinand groapa de deseuri ecologica ca o optiune

posibila.

6.4.1 Legislatia curenta

Directiva europeana referitoare la groapa de gunoi ecologica include o interdictie

asupra reziduurilor lichide care sunt evacuate la groapa de gunoi ecologica si, de

asemenea, impune tratarea preliminara a tuturor deseurilor.

Legislatia din Romania este acoperita in Planul National de Gestiune a Deseurilor

care a fost redactat pentru prima oara in 2002 si actualizat in 2004. Planul introduce

o serie de obiective specifice pentru reducerea deseurilor biodegradabile la groapa de

gunoi ecologica in conformitate cu urmatorul program:

Tabel 6.1: Obiectivele deseurilor biodegradabile evacuate la Groapa de deseuri

ecologica

An Reducere

2010 75% din valoarea 1995



6.4.2 Constrangeri si Riscuri privitoare la solutie

Politica UE si de Gestiune Nationala a Deseurilor promoveaza reduceri progresive in

cantitatea de deseuri biodegradabile trimise la groapa de gunoi ecologica astfel incat

aceasta modalitate sa devina tot mai restrictionata. In plus, orice groapa de gunoi

ecologica disponibila va avea costuri ridicate in viitor si pot exista constrangeri cum

ar fi disponibilitatea operatorului gropii de deseuri ecologice de a accepta namolul in

cazul in care acest sistem va fi privatizat.

Directiva privind Groapa de deseuri ecologica nu permite lichidele in groapa de

deseuri ecologica, iar in Romania este aplicabil un standard, aprobat prin

Ordinul 757/2004, care prevede ca namolul municipal continand apa mai mult de

65% (sau solide uscate mai putin de 35%) nu pot fi evacuate la groapa de deseuri

ecologica. Aceasta inseamna din punct de vedere tehnic ca namolul din noua statie

de epurare necesita o alta faza de deshidratare pentru a ajunge la acest grad de

uscare.




Cu toate acestea, evacuarea namolului la groapa de deseuri ecologica este una din

cele mai atractive optiuni, in special date fiind limitele Directivei fata de Groapa de

deseuri ecologica si de deseurile biodegradabile. Acest obiectiv trebuie sa se refere la

toate namolurile de canalizare din groapa de deseuri ecologica pana in anul 2016.




7 ANALIZA OPTIUNILOR

7.1 Metodologia Cadru

Seria de optiuni rezultate detaliate in Sectiunea 6 au fost luate in considerare pentru

potentiala implementare pe termen imediat, scurt, mediu si lung. In principal, aceste

perioade pot fi definite dupa cum urmeaza:

Perioada Durata

Termen Imediat Pana in 2015

Termen Scurt 2015 pana in 2020

Termen Mediu 2021 pana in 2030

Termen Lung 2030 pana in 2043

Opiniile exprimate in prezenta documentatie s-au bazat pe o judecata calitativa si pe

experienta operationala. In plus, deciziile au fost luate luand in considerare

activitatea individuala comuna si elementele legate de mediu, cum ar fi:

Impactul asupra mediului inconjurator – emisiile in aer, apa si sol.

Impactul asupra schimbarii climatice – emisiile de gaze cu efect de sera,

utilizarea totala de energie

Impactul asupra Clientului – potentiala deranjare (ex. miros, deplasari

vehicule), perceptia publica

Impactul asupra activitatii – siguranta lantului de furnizare, stabilitatea pietei,

soliditatea tehnologiei.

Ca rezultat al acestui exercitiu, optiunile de tratare/rezultate care nu au fost

considerate fezabile pe baza unor aspecte cum ar fi cererea produsului, tehnologie

testata si cerintele regionale au fost scoase, prin urmare, din calcul.

Un factor viitor in evaluarea strategiei sunt implicatiile legislative si cerintele

fiecareia din caile de evacuare potentiale si siguranta perceputa ca optiuni de

evacuare pe termen lung. Orizontul strategiei este de aproximativ 20 de ani si orice

solutie propusa trebuie fie flexibila si sa lase posibilitatea de adaptare la orice

schimbari legislative viitoare. Riscurile operationale sunt acceptate ca fiind sub

controlul Companiei de Operare Regionale. Riscurile legislative pot fi evaluate doar

in contextul cunoasterii curente a propunerilor legislative sau a autoritatilor UE sau a

presiunilor realizate prin intermediul preocuparilor legate de mediu sau opiniei

publice. Un exemplu in acest sens este situatia actuala privind aplicarea namolului in

sol ceea ce in Tarile Europene constituie un subiect de discutie legat de preocuparile

de sustenabilitate pe termen lung. In mod similar, pentru gropile ecologice unde

exista pamant in exces, accentul Uniunii Europene cade asupra reutilizarii

sustenabile si nu pe evacuarea completa.

Prin urmare, este necesar sa se construiasca o strategie de depozitare care sa poata

indeplini orice schimbare in legislatie sau in opinia publica in cadrul intregii perioade




a strategiei, avand o flexibilitate suficienta pentru a ramane o parte benefica a tratarii

namolului in cadrul unor scenarii de evacuare viitoare.

Un factor cheie luat in considerare pentru utilizarea finala este volumul final al

materialului care trebuie manipulat. In orice proces de gestiune a reziduurilor exista

un avantaj foarte clar in eventuala minimalizare a generarii de reziduuri si a

volumelor de evacuare finale. Cenusa sau granulele de namol uscate ofera niste

optiuni atractive, daca luam in considerare transportul si manipularea in comparatie

cu alte forme de namol sau produse finale. Cu toate acestea, reducerea in volum

necesita totodata o mare cantitate de energie pentru evaporarea apei interstitiale din

namol. In mod similar, transportul si volumul final semnificativ trebuie sa aiba ca

tinta finala groapa de deseuri ecologica, in special atunci cand elementele evacuate

sunt in crestere.

7.2 Dezvoltarea sustenabila si utilizarea namolului din apele reziduale

Este pe deplini recunoscut ca, pentru a sustine dezvoltarea sustenabila a societatii

este necesar sa se utilizeze resurse naturale, care includ materii prime si deseuri

procesate cum ar fi namolul din apele reziduale, in mod mult mai eficient. In loc sa

genereze deseuri, sistemele trebuie sa fie concepute astfel incat sa se asigure ca

materiile prime, cum ar fi mineralele, si resursele naturale, cum ar fi pamantul, sunt

utilizate in mod efectiv, generand cat mai putine reziduuri cu putinta. Daca este

necesar sa se produca reziduuri, atunci ar trebui sa fie sub o forma si de o natura care

sa permita reutilizarea acestora sau reciclarea lor intr-un mod responsabil. Daca,

dupa cum este cazul, in anumite circumstante, nu este posibila reciclarea acestora,

atunci incinerarea, de preferat cu recuperarea caldurii, este urmatoarea optiune.

Deseurile ar trebui, doar in ultima instanta sa fie trimise la groapa ecologica.

Aceasta ‘ierarhie a deseurilor’ este esenta abordarii Uniunii Europene legate de

gestiunea sustenabila a deseurilor.

Exista motive temeinice legate de mediu si economice pentru a incerca sa se asigure

ca toate resursele sunt gestionate intr-un mod cat mai ciclic. In special toate sistemele

naturale ale statiei trebuie sa obtina nutrienti si materii organice pentru reumplerea

pierderilor intalnite in ciclul natural al cresterii si culesului. Utilizarea namolului din

apele reziduale ca element de conditionare a solului si sursa benefica de nitrogen este

bine stabilita in Europa si America de Nord. Acesta poate furniza nitrogen, fosfor si

ale elemente esentiale, precum si materii organice care sunt folositoare pentru

imbunatatirea structurii solului, a drenajului si a capacitatii disponibile de apa. Toate

solurile au nevoie de aceste proprietati pentru a functiona in mod eficient.

Reciclarea namolului rezultat din epurarea apele uzate menajere in pamant are alte

valori pentru societate, cum ar fi conservarea spatiului in gropile ecologice pentru

materiale pentru care nu exista alternative viabile si reducerea necesitatii de

incineratoare. Este un proces sustenabil, care permite reciclarea adecvata a

materialului rezidual, cu utilizarea deplina a calitatilor sale inerente si contribuie la

obiective de mediu, cum ar fi conservarea pamantului de turba si a fertilizatorilor

minerali.




7.3 Agricultura

Reciclarea in agricultura a namolului tratat este directia cheie in cadrul strategiei

generale de depozitare in Europa, insa devine din ce in ce mai dificil ca rezultat din

cauza economiei afacerii si a perceptiei publice. Se asteapta ca aceasta directie sa

devina mai scumpa, din cauza constrangerilor reglementarilor si perceptiei publice si

cresterii costurilor de transport, acestea avand impact asupra fezabilitatii rezultatului.

O reducere de 50% in activitatea de reciclare se poate prevedea in Europa peste

urmatorii 10 ani. De asemenea, perceptia publica/a pietei si preocuparile

producatorului pot duce la inchiderea completa a caii intr-o anumita etapa in viitor,

caz in care va trebui sa se gaseasca alternative.

Desi poate ramane fezabil in cazul de fata ca o optiune pentru reutilizarea namolului,

cel putin pe termen scurt si mediu, exista mai multi factori care sunt considerati ca

fiind impotriva acestei practici si a adoptarii acesteia in acest caz. Factorul principal

este teama de a introduce aceasta practica pentru utilizarea sa pe termen lung, cand in

alte parti in Europa aceasta practica este in declin si poate fi retrasa progresiv sau

intrerupta. Mult timp si multe eforturi, ca sa nu mai vorbim de cheltuieli, pentru

dezvoltarea si finantarea produsului, pot sa nu mai fie recuperate, daca costurile

continua sa creasca si atata timp cat metoda devine din ce in ce mai dezavantajoasa

din punct de vedere economic.

Un alt inconvenient serios major este faptul ca evacuarea namolului in pamant nu

este stabilita in prezent in Romania si nu exista nici o experienta a acestei practici.

Astfel, desi in Suceava exista pamantul din belsug, nu s-a facut nici o evaluare a

potentialului sau pentru reutilizare in termeni de banca de pamant disponibila sau

utilizabila, iar in randul agricultorilor, proprietarilor de pamant si asociatiilor agricole

reprezentative s-a facut un sondaj privind fezabilitatea metodei in termeni practici.

Toti agricultorii doresc sa accepte namol?

Desi autoritatile par sa accepte in mod universal aceasta practica (cu conditia sa

‘indeplineasca reglementarile Nationale’) sentimentul predominant este ca acestea nu

au o intelegere practica a ceea ce presupune organizarea, administrarea si

reglementarea practicii sau a problemelor implicate, in special preocuparile publice si

problemele de mediu asociate. Fara o promovare a practicii de la guvernul central,

inclusiv aducerea la cunostinta agricultorilor si a proprietarilor de pamant a

beneficiilor si dezavantajelor sale, precum si fara suportul public, administrativ, de

reglementare si financiar, credem ca practica namolului in agricultura nu poate fi

posibila, din punct de vedere administrativ, in ciuda numeroaselor discutii si rapoarte

care recomanda aceasta practica.

In cazul in care Guvernul central preia conducerea, implementarea va necesita un alt

studiu la nivel national pentru a stabili cerintele legislative, administrative si de

reglementare si pentru stabilirea responsabilitatii pentru diferite sarcini. Vor trebui sa

fie evaluate costurile si suportul financiar dat de guvernul central pentru promovarea,

educarea, si sarcinile administrative si de reglementare. O astfel de evaluare

strategica este in afara sferei posibile a acestei revizuirii a strategiei.




In afara de cerintele legislative, administrative si de reglementare, suntem preocupati

totodata de aspectele practice si comerciale ale metodei de evacuare. Din ceea ce s-a

stabilit in cursul acestei analize, nu reiese ca agricultura din Romania este in prezent

in pozitia de a accepta namol in pamant, avand in vedere ca in cele mai multe cazuri

este vorba de parcele mici, adesea de subzistenta, si de terenuri private. Par a fi

putine, daca cumva exista ‘fermele’ mari care ar putea accepta un volum semnificativ

de namol. De aceea, se poate sa existe o perspectiva care va impune negocierea a

numeroase, poate sute, de contracte individuale cu proprietarii de pamant pentru a

infiinta o banca semnificativa de pamant. Chiar si atunci, o zona utilizabila din punct

de vedere comercial poate sa nu fie infiintata, intrucat este posibil ca proprietarii

dintr-o zona sa aiba conceptii diferite; unii ar putea fi bucurosi sa accepte namol

tratat, iar altii nu. Pe de alta parte, micii proprietari pot fi bucurosi in climatul

economic curent sa accepte un ingrasamant ieftin in care caz acordul poate fi obtinut

cu mai mare usurinta decat s-a anticipat in discutiile initiale.

Pana la identificarea acestor probleme, perspectiva faptului ca namolul va fi

nepractic in agricultura si scump din punct de vedere comercial, din cauza infiintarii

noilor mici proprietati agricole. Cu siguranta este o perspectiva in prima parte si pana

cand se va vedea daca practica este avantajoasa si aduce beneficii reale,

disponibilitatea pamantului este probabil sa fie insuficienta si inegala. Un mare

numar de persoane poate sa accepte acest lucru si sa se asigure din ce in ce mai mult

infiintarea unei banci de pamant, asadar va exista si posibilitatea de reducere a

costurilor, devenind mai economica. Intre timp, in vreme ce practica este inca in

stadiu de implementare, perspectiva ramane in general mai scumpa si inacceptabila

in restul Europei, datorita schimbarilor legislative UE in curs, precum si schimbarii

atitudinilor.

Ca o concluzie a acestui raport, reutilizarea namolului in agricultura nu formeaza un

rezultat viabil la o scara suficient de mare pentru namolul produs din noile statii de

epurare pe termen scurt. Complexitatea respectarii reglementarilor si dezvoltarea

experientei necesare care sa organizeze, administreze si regleze practicile face

aplicarea namolului pe pamant extrem de dificila din punct de vedere administrativ si

de reglementare in viitorul imediat si pe termen scurt. In plus, evacuarea namolului

pe pamant nu este o procedura curenta in Romania si nu exista o experienta a

practicii si nici nu s-a dezvoltat inca o banca de pamant.

Daca nu este viabila pe termen scurt, solutia apare mai putin viabila si pe termen

mediu si lung, din cauza declinului continuu in acest sens din Europa, rezultand din

costurile ridicate si perceptia adversa publica ridicata. Concluzia acestui raport este

ca namolul in agricultura nu este o optiune strategica potrivita pe termen scurt, mediu

si lung, din cauza inerentei nesigurante a practicii in termeni practici, administrativi

si alternativi si trebuie sa se dezvolte cai de reutilizare alternativa.

7.4 Silvicultura

Suprafetele mari de padure din jurul judetului Suceava ofera potential de reutilizare.

Cu toate acestea, industria lemnului din regiune este subdezvoltata si se cunosc prea

putine perspective de dezvoltare.




Asa cum s-a confirmat, silvicultura este existenta in Muntii Carpati din jurul

Suceava, fapt care poate oferi solutii adecvate, cel putin in parte, pentru namolul

produs. Totusi, este dificil in aceasta etapa sa se stabileasca daca exista suficiente

locatii din punctul de vedere al dimensiunii si numarului, pentru a asigura o metoda

adecvata de reutilizare. Daca solutiile sunt disponibile, acum si in viitor, este inca

nesigur daca vor fi suficient de aproape incat sa nu implice costuri de transport

excesive care ar face metoda impracticabila din punct de vedere economic. O parte

semnificativa a padurii disponibile catre vest si sud sunt prea departe, in principiu, si

implica costuri de transport foarte ridicate.

Din cifrele de productie a namolului, reutilizarea in silvicultura ar impune camioane

cu recipient articulat de 20 de tone pe zi pentru livrarea namolului. Pentru locatiile

indepartate sau cu aplicare unica, ar fi necesar si un echipament de raspandire pe

camionul de transport, pentru a ajunge la locatiile indepartate individuale. Daca nu

au fost identificate o serie de locatii mari sau daca nu exista un program in curs de

reimpadurire care sa nu implice un al doilea camion, namolul folosit in silvicultura

este probabil sa fie prea scump, daca nu exista alternative. Acest lucru se va intampla

chiar in ciuda aplicarii silviculturii care ofera potentiale beneficii cu rate avand o mai

mare aplicare decat in agricultura, utilizarea potentiala a turtei brute, ca si asigurarea

unor solutii alternative pentru produse, cum ar fi namolul netratat sau cu foarte multa

umezeala.

Sunt necesare investitii suplimentare in industria silvica din Suceava pentru ca

silvicultura sa reprezinte o solutie sustenabila acum sau in viitor. Principala piata

pentru lemn si produse bazate pe lemn este reprezentata de constructii, industrii de

impachetare, mobila, ingradiri si bunuri de utilizare in aer liber si o mare gama de

alte bunuri. Productia este adeseori marita prin cererea tot mai mare, asadar productia

de lemn poate creste in viitor, dar asigurarea unei metode viabile de evacuare este

inca considerata improbabila. Daca silvicultura devine o solutie posibila,

preocuparile legate de restrictiile de acces in timpul si dupa aplicarea namolului va

trebui rezolvata. De asemenea, preocuparile fata de o posibila poluare a apelor de

suprafata datorita alunecarii suprafetei va trebui solutionata inainte ca aceasta metoda

sa fi considerata sigura din punctul de vedere al mediului.

Luand in considerare toate aceste elemente, ar parea ca silvicultura nu reprezinta

mijlocul cel mai avantajos pentru reutilizarea namolului, data fiind indisponibilitatea

prezenta a unor locatii mari in apropierea rezonabila a zonei Suceava. Silvicultura se

poate dezvolta in timp, dar este improbabil sa creasca astfel incat sa reprezinte o

solutie viabila si sustenabila sau cu adevarat economica.

Se conchide ca silvicultura nu este probabil sa reprezinte o solutie pe termen scurt

sau lung pentru reutilizarea namolului, din cauza nesigurantei locatiilor potrivite din

apropiere de Suceava, lipsa disponibilitatii pamantului, cheltuielile mari de transport

si preocuparile legate de accesul public si de poluarea cursurilor de apa de suprafata.

7.5 Refacerea terenului

In judetul Suceava exista o activitate semnificativa asupra terenurilor abandonate,

care ar putea fi restaurate cu ajutorul namolurilor din apele reziduale. Cu toate




acestea, locatiile efectiv disponibile pentru o posibila refacere sunt, in prezent,

necunoscute, dar in orice caz, toate locatiile trebuie inchise si multe zone sunt in

asteptarea reabilitarii terenurilor.

Un proiect de mare anvergura se deruleaza in jurul minei Calimani, care, in urma

inchiderii, necesita reabilitare, cu toate acestea, solul fertil nu este disponibil, asadar,

namolul este o alternativa ideala daca se amesteca cu solul de slaba calitate deja

existent.

Utilizarea restaurarii gropii de deseuri ecologice, este, de asemenea, o optiune

plauzibila, dar masura in care acesta reprezinta o optiune de incredere, pe termen

lung, depinde de numarul, amplasarea si mijloacele de la fata locului, de a primi si de

a integra namolul in stratul superior. In judetul Suceava, exista sapte gropi de deseuri

care trebuie inchise, asadar, in timp acestea nu pot fi considerate ca un debuseu de

incredere, pe termen lung, namolul poate fi utilizat, in aceste conditii, pe termen

scurt.

Aportul de namol din ape reziduale, bogat in substante nutritive, pe terenurile

abandonate, permite dezvoltarea unor culturi nealimentare, cum ar fi subarboretul

(SRC) cu scurta rotatie. SRC-ul, de obicei, salcie sau plop, este o cultura pentru

energie regenerabila, care poate fi folosita fie pentru producerea de energie termica,

fie pentru energia electrica, sau pentru ambele. Productia de salcie si alte tipuri de

lemn SRC pentru energie, nu contribuie la incalzirea globala, deoarece singurul

dioxid de carbon eliberat la ardere este cel care a fost fixat din aer in timpul cresterii,

ceea ce face aceasta cultura „neutra la carbon", spre deosebire de combustibilii fosili,

cum ar fi carbunele si petrolul, care cresc nivelul de carbon din atmosfera.

Pe langa faptul ca SRC este un inlocuitor viabil al combustibililor fosili, culturile de

salcie SRC ofera oportunitati de afaceri si de ocupare a fortei de munca si ar putea

ajunge sa detina o proportie semnificativa din productia de energie regenerabila a

Judetelor, creand, astfel, o noua sursa importanta a activitatii economice in zonele

rurale. Subarboretul reprezinta, de asemenea, o resursa valoroasa pentru industria

locala a cabanelor. Cererea de salcie pentru diverse scopuri traditionale

mestesugaresti impune si incurajeaza, de asemenea, furnizarea de salcii.

Reciclarea namolurilor apelor reziduale pentru restaurarea terenurilor, urmata de

plantarea corespunzatoare, de exemplu, de SRC, poate crea sau optimiza, de

asemenea, ecologia locala si biodiversitatea, creand zone impadurite si zone umede

regenerate. Acestea formeaza un habitat bogat pentru o serie de animale si pasari.

Comunitatile locale beneficiaza de aceasta restaurare de terenuri, daca se poate

stabili accesul la recrearea locala. Acest lucru se poate efectua la cateva luni dupa

incorporarea namolului in sol din mediul de formare.

In acceptiunea prezentului raport, namolul rezultat din epurarea apelor uzate

menajere pentru restaurarea terenurilor, reprezinta un mijloc viabil de reutilizare, in

special pe termen imediat si pe termen scurt, cu conditia efectuarii studiului ulterior

pentru a stabili numarul terenurilor care ar beneficia de restaurarea terenurilor si

costurile aplicarii. O metodologie pentru punerea in aplicare a reutilizarii benefice a

namolului din apele uzate pentru restaurarea terenurilor, este inclusa in Anexa A, ca




referinta in ceea ce priveste cerintele operationale, de legislatie, de administrare si de

reglementare. De asemenea, sunt descrise cerintele pentru studiul locatiei.

7.6 Culturi pentru producerea de energie

In prezent, in Romania, exista bio-culturi insuficiente pentru producerea de energie,

pentru a satisface nevoile de reutilizare a namolului produs, astfel, aceasta optiune

poate fi considerata ca un mijloc de reutilizare pe termen scurt. Acest aspect s-ar

putea schimba, in timp, conform celor mentionate anterior, deoarece se pune o

presiune tot mai acerba pe combustibilul fosil, iar pietele europene obtin o capacitate

tot mai mare de procesare a combustibilului biologic, conform Directivei europene

privind combustibilul biologic si planului de actiune, ca parte dintr-un pachet de

promovare a energiilor regenerabile. In ciuda acestui aspect, masura in care acesta ar

putea afecta regiunea din jurul Sucevei, nu este clara. Din moment ce aceasta zona

nu este una intensiv agricola, afectarea va fi limitata, caz in care este putin probabil

ca namolul pentru cultura pentru producerea de energii, sa fie o solutie durabila pe

termen mediu.

Utilizarea pe termen lung este si mai nesigura in ceea ce priveste sursele de

combustibil si de energie. Cu toate acestea, nu ar fi un aspect practic sa dezvoltam o

politica de reutilizare a namolului pe baza culturilor pentru producerea de energie, la

acest nivel si in general, optiunea nu este considerata viabila pentru namolul generat

in Suceava, acum si pe viitor, desi ar avea o aplicare limitata pentru refacerea

terenurilor, conform celor descrise anterior.

7.7 Incinerarea

Dintre utilizarile pentru producerea de energie, a evacuarii namolului, distrugerea

termica cu recuperarea caldurii ramane o tehnologie acceptata. Cu toate acestea,

complexitatea si costul procesului o fac aplicabila doar locatiilor mari, care depaseste

numarul de 1 milion populatie echivalenta, ceea ce o face neviabila in acest moment,

chiar pe termen lung. Astfel, aceasta nu va mai fi luata in considerare, pe viitor.

7.8 Co-incinerarea

Co-incinerarea namolului, impreuna cu deseurile municipale este o practica stabilita

si ar putea fi viabila in acest moment, caz in care aceeasi municipalitate este

responsabila atat cu evacuarea deseurilor municipale solide cat si cu epurarea apelor

reziduale. Astfel s-ar simplifica, „constructia” si functionarea statiei de incinerare,

deoarece s-ar afla sub o singura autoritate (Primaria Suceava), evitand problemele

semnificative privind prioritatea, securitatea caii de evacuare si responsabilitatea. Cu

toate acestea, este putin probabil ca aceasta solutie sa fie viabila din punct de vedere

economic, cel putin in prezent, din aceleasi motive ca si pentru incinerare, si anume

complexitatea si costul.




Acest aspect pare sa fie confirmat de un Master Plan pentru Gestionarea Deseurilor

pentru Suceava1, recent finalizat, care este analizat in prezent si asteapta aprobarea

autoritatilor. Acesta a recomandat auto-compostarea locala a deseurilor

biodegradabile, decat sistem centralizat de co-compostare sau co-incinerare.

Posibilitatile de evacuare si de reutilizare a namolului din apele reziduale au fost

incluse in raport, desi sumar, ceea ce sugereaza ca, co-incinerarea ar putea fi

neeconomica chiar si pe termen lung pentru cantitatile de deseuri biodegradabile

disponibile.

7.9 Co-arderea

S-au impus obiective obligatorii tarilor europene, de a produce 20% din necesarul de

energii viitoare, din surse regenerabile, ca biomasa, sursele hidrologice, eoliene si

solare, pana in 2020. In cazul Romaniei, aceasta implica cresterea proportiei de surse

regenerabile de la 17,8% la 24%. In cazul in care progresul este lent, iar obiectivele

finale nu par sa fie atinse, se vor intreprinde masurile legale.

In acest context, co-combustia in statiile locale municipale, pe baza de carbune si in

statiile de producere a caldurii, reprezinta o abordare potential promitatoare, conform

recomandarilor, care ar trebui analizata in continuare si in detaliu. Co-arderea directa

este cea mai comuna optiune pentru biomasa si co-arderea carbunelui, in prezent, in

cea mai mare parte datorita investitiilor relativ scazute, necesare pentru a transforma

statiile existente pe baza de carbune in statii de co-ardere. Co-arderea biomasei si a

carbunelui are potential pentru dezvoltarea capacitatii biomasei pentru energie cu

importante beneficii economice, sociale si de mediu.

Avand in vedere ca densitatea energiei din deseurile netratate este scazuta,

transportarea deseurilor de combustibili pe distante lungi, nu este fezabila, in

general. Acesta este principalul motiv pentru care statiile pe baza de biocarburanti

sunt, de obicei, destul de mici,comparativ cu statiile care functioneaza pe baza arderii

carbunelui. Imediata apropiere a statiei de epurare si a statiei municipale locale de

energie si caldura (MPH), impreuna cu costurile de investitii relativ mici, ar putea

reprezenta un avantaj incontestabil pentru aceasta metoda de reutilizare a namolului.

Dezavantajele potentialei adoptari s-ar putea gasi in valoarea calorica redusa a

namolului din procesul de digestie, cuplata cu cresterea complexitatii monitorizarii si

autorizarii de mediu, impuse. Este regretabil faptul ca aceasta strategie urmeaza

atribuirii contractului pentru o statie de epurare cu digestie anaeroba, deoarece dupa

cum s-a mentionat anterior, acest tip de epurare, deseori, influenteaza traseul de

evacuare. In cazul in care se adopta co-arderea, s-ar recomanda ca, Contractul pentru

noua statie de epurare sa fie renegociat pentru a inlatura statia de digestie, deoarece

ofera, pe departe, cel mai mic beneficiu pentru reutilizarea durabila, in comparatie cu

co-arderea. Alternativ, statia de digestie poate fi exploatata pentru a genera energia

1 Asistenţă tehnică pentru elaborarea a 5 proiecte de mediu..

EuropeAid/123052/D/SER/RO Consortium C&E Consulting and Engineering GmbH, Louis Berger SAS

Poyry Environment GmbH




necesara, cu proportia de namol nedigerat, directionat catre co-ardere. Proportiile

corespunzatoare ar face parte din revizuirea fezabilitatii.

Co-arderea nu este directa, iar inainte de a considera adoptarea acesteia ca viabila,

trebuie avut in vedere de catre ACET, niste aspecte cheie financiare si tehnice; de

asemenea, operatorii statiei MPH se refera la co-ardere, inclusiv tipurile de reactoare,

de alimentare, hidrodinamica, sinterizarea cenusii, ancrasarea si coroziunea.

Este recomandat, de asemenea, ca posibilitatea de co-ardere a namolului sa fie

inclusa in documentele de privatizare a statiei MPH, in masura in care orice aspect

viitor privind documentele sa fie amanat pana la introducerea prevederilor sau pana

la emiterea modificarilor alternative. Cea care va efectua modificarile este

Compania care a produs sau produce documentele originale de privatizare.

O cerinta esentiala pe care ACET va trebui sa o solutioneze, va fi continuitatea si

consistenta namolului trimis la statia de producere de energie si, in acest sens,

calitatea va trebuie sa corespunda concentratiei necesare de solide uscate. Acest lucru

va necesita calificari operationale si bune practici din partea operatorilor noii statii de

procesare. In cazul in care ACET, prin intermediul operatorilor statiilor de tratare ape

uzate, nu va fi capabil sa garanteze calitatea corespunzatoare a namolului, aceasta

optiune se va pierde. Prin urmare, ACET este direct responsabil de instruirea si

dezvoltarea personalului pentru evacuarea apelor uzate, pentru a oferi mijloace de

reutilizare a namolului, eficiente din punctul de vedere al costurilor, minimizand,

astfel, sarcina financiara a locuitorilor din Suceava, de a plati traseul de evacuare,

sub forma taxelor municipale ori nationale.

7.10 Groapa de deseuri ecologica

In timp ce evacuarea namolului la groapa de deseuri ecologica (sau amestecarea cu

deseuri solide intr-un raport predefinit) este simpla si nu prezinta dificultati tehnice

insurmontabile, optiunea nu este considerata durabila, pe termen lung, datorita

cerintelor europene si nationale si problemelor asociate cu taxele viitoarei gropi de

deseuri ecologica, cu costurile de transport si cerintele tratamentului de levigat.

Uniunea Europeana a stabilit cerinte stricte pentru deseuri si gropile gunoi pentru a

preveni si a reduce, pe cat posibil, efectele negative asupra mediului. Namolul

evacuat la groapa de deseuri ecologica va reduce spatiul disponibil pentru deseurile

municipale.

Cu toate acestea, trebuie avut in vedere faptul ca evacuarea la groapa de deseuri

ecologica reprezinta singura optiune disponibila in prezent, si va ramane valabila

pana cand optiunile recomandate de co-ardere la Statia de Caldura si Energie

Municipala si de restaurare a terenurilor (si utilizarea namolului pentru agricultura

daca se aproba directiva guvernamentala), se investigheaza si se dezvolta ca optiuni

realiste. Dar, groapa de deseuri ecologica reprezinta, pur si simplu, o ultima optiune,

dar pana la constituirea altor optiuni, chiar este singura optiune!

Directiva pentru groapa de deseuri ecologica nu permite evacuarea la groapa de

gunoi a lichidelor, insa, acest lucru nu trebuie sa prezinte o problema, deoarece noua




statie de epurare include statia de deshidratare care ar trebui sa obtina un continut

uscat solide de 20%, in cel mai rau caz, in cazul in care functioneaza competent si

daca exista bani pentru achizitionarea agentilor de deshidratare (polielectroliti).

Din nou, daca statia este exploatata in mod competent, namolul ar trebui partial

stabilizat prin procesul de digestie, ceea ce ar face namolul mai putin putrescibil si ar

reduce volumul de evacuare. Cu toate acestea, in conformitate cu Ordinul 757/2004,

namolul municipal cu mai putin de 35% solide uscat, nu poate fi depus la groapa de

gunoi. Acest aspect este considerat nerealist si difera de practicile industriale

normale, insa cele mai recente solutii tehnologice de uscare in sera, pe baza energiei

solare, ar putea oferi o solutie mai mult sau mai putin economica, la aceasta

problema, in masura in care este disponibil spatiul necesar pentru a instala o astfel de

o solutie.

Un alt dezavantaj pentru depunerea namolului la groapa de deseuri ecologica este

costul de transport, cu toate acestea, costurile par sa fie mai mici decat cele pentru

refacerea terenurilor. O noua groapa de deseuri ecologica este planificata sa

inlocuiasca cele sapte gropi de gunoi vechi, existente, pe intreg teritoriul judetului.

Procesul de uscare la soare ar ajuta, de asemenea, la reducerea costurilor de

transport, deoarece volumul ar putea fi redus la 1/5 din volumul sau initial, ca namol

deshidratat.

Autoritatile locale implicate si ROC trebuie sa „apese butonul” in ceea ce priveste

strategia de evacuare a namolului, conform descrierilor din prezentul document, in

caz contrar, calea de evacuare existenta va fi utilizata, in continuare, cu incalcarea

legislatiei europene si nationale.




8 DEZVOLTAREA SI IMPLEMENTAREA STRATEGIEI

Informatiile furnizate mai sus sunt utilizate in acest capitol pentru a descrie pasii spre

definirea Strategiei de Evacuare a Namolului si descrierea programului

corespunzator de implementare.

Definitia strategiei se va baza pe elementele principale descrise anterior: 1 – Caile

finale, 2 – Tehnologiile de tratare, 3 – Optiunile pentru reutilizare/evacuarea finala

1. Tratarea si modalitatile finale

Colectarea

Se vor dezvolta aproximativ 100 SEAU in perioada de implementare a Master

Planului. Multe dintre acestea vor fi statii mici, iar pentru a dezvolta un program

coerent de gestionare si de evacuare a namolului, prima problema care trebuie

rezolvata este implementarea masurii de centralizare, propuse in 6 centre la Statiile

de Epurare mai mari din judet din Judet, conform propunerilor din capitolele

anterioare ale prezentului document.

In functie de tipul de statie de epurare si de tipul de tratare a namolului, namolul

dintr-o statie de epurare mai mica ar trebui transportat ca si namol ingrosat in forma

lichida, cu camioane, in diverse centre. Alte statii de epurare mai mari ar putea avea

propriile instalatii de deshidratare si ar putea trimite namolul deshidratat cu

camioanele, la respectivul centru.

In acest sens, este important sa se prevada capacitatea de deshidratare a namolului

din fiecare centru si cazurile in care capacitatile trebuie extinse.

Prevederile de mai sus trebuie dezvoltate in continuare la nivelul studiului de

fezabilitate.

Tratarea – Uscarea suplimentara

Urmatorul pas strategic trebuie sa aiba in vedere posibilitatea aplicarii tehnologiei de

uscare solara ca pas suplimentar pentru cresterea continutului de solide uscate din

namolul deshidratat. Acesta se va propune pentru a se desfasura in una sau toate cele

6 centre de namol mentionate mai sus, pe baza unui studiu de fezabilitate ulterior.

Rezultatul unei asemenea faze de uscare ulterioare, ar permite urmatoarele optiuni de

evacuare:

Uscarea solara pana cand continutul de solide uscate de 35% ar permite

evacuarea namolului deshidratat pe ELS - planificate pentru Suceava. Totusi,

acest fapt ar fi posibil doar pana in 2016

Uscarea solara la limita tehnologica maxima, de 90% su vara si maxim 70%

su iarna, ar produce namol uscat in forma granulata care poate fi transportat

oriunde.

Granulele de namol uscate cu energie solara pot fi:




o Usor de raspandit pe teren la fel ca si ingrasamantul. Astfel, ar putea fi

utilizat mai usor in agricultura, parcuri si spatii verzi, in aplicatiile

pentru silvicultura. Forma granulata a namolului ar putea ajuta la

utilizarea acestui material de catre fermieri si alti utilizatori finali;

conditia, este, desigur, lipsa constrangerilor in ceea ce priveste

calitatea

o Trimise mai usor spre co-ardere

o Pentru o serie de aplicatii de reciclare

o Transportate mai usor oriunde si cu orice scop, deoarece granulele

uscate ocupa doar o parte din greutatea si volumul namolului

deshidratat original, care contine aproximativ 80% apa.

Pe de alta parte, uscarea solara nu ar fi o optiune potrivita daca faza urmatoare ar fi

compostarea sau aplicarea oricarui tip de proces de tratare biologica, pentru care

continutul de apa ar reprezenta un avantaj.

Datorita faptului ca uscarea solara nu este un proces de mare tehnologie si nu se

asteapta sa fie o solutie costisitoare, consultantul considera ca aceasta tehnologie nu

ar trebui considerata o solutie strategica, ci o faza finala a procesului de evacuare a

namolului. Dezvoltarea ulterioara a acestei optiuni apartine fazei Studiului de

Fezabilitate.




2. Planul de actiune

Pasul urmator este analizarea optiunilor de evacuare pentru depoztarea finala si/sau

reutilizarea namolului. In toate aceste cazuri, faza intermediara de uscare solara

reprezinta un avantaj si ar creste sansele ca o anumita solutie

Pe termen scurt (In ordinea preferintelor) (2014 - 2020),

1. Sa acopere materialul pentru groapa de deseuri existenta, impreuna cu

programul de inchidere

2. Restaurarea terenurilor

3. Groapa de gunoi tipul ELS (pana in 2016), uscare solara de cel putin 35%

Termen mediu (2021 - 2030)

1. Co-arderea in statiile de energie municipale, locale, preferata ca granule

uscate la soare

2. Restaurarea terenurilor

3. Material de acoperire pentru ELS daca si cand este nevoie.

Termen lung (2031 - 2043)

1. Co-arderea in statiile de energie municipale, locale, preferata ca granule

uscate la soare

2. Restaurarea terenurilor, daca raman zone

3. Material de acoperire pentru ELS daca si cand este nevoie.

4. Utilizarea ca materie prima pentru aplicatiile de reciclare pentru materiale de

constructii

Co-arderea in statiile de energie municipale, locale impune evaluari ulterioare in ceea

ce priveste viabilitatea tehnica si comerciala a optiunii.

Reutilizarea pentru restaurarea terenurilor si ca material de acoperire pentru gropile

de gunoi, impune evaluarea ulterioara in ceea ce priveste identificarea marimii si

locatiei site-urilor corespunzatoare. De asemenea, se impune evaluarea costurilor in

studiile de fezabilitate ulterioare.

De asemenea, se realizeaza evaluarea costurilor de evacuare la groapa de deseuri,

dupa aprobarea Master Planului pentru Deseuri Solide.

Toate cerintele de evaluare sunt detaliate in metodologiile propuse pentru

implementarea optiunilor preferate si incluse in anexele la prezentul document.




ANEXE – Metodologii de Implementare a Optiunilor

Preferate




ANEXA A

Metodologia de implementare a Reutilizarii Benefice a Namolului din

Canalizare in Refacerea Pamantului

Evaluarea Locatiei

Inainte de utilizarea materialului, trebuie sa se realizeze o evaluarea sistematica a

locatiei si riscurilor (studiul locatiei) pentru fiecare locatie disponibila si

identificabila. Trebuie evaluata zona disponibila pentru reabilitare si evaluata

fezabilitatea utilizarii acesteia. Studiul trebuie sa se realizeze in faza timpurie, pentru

practica operationala si impacturile asupra mediului. Acesta trebuie sa includa:

Riscul poluarii solului si apelor de suprafata si modul in care topografia

locatiei poate mari sau reduce riscul de scurgere in cursurile de apa de

suprafata

Disponibilitatea solului in locatie si necesitatea amestecarii altor materiale cu

namolul de canalizare pentru a forma un mediu bun de crestere

Modul de utilizare a namolului din canalizare la locatie va fi benefic pentru

mediul de crestere

Riscurile afectarii publice, cum ar fi mirosurile, zgomotele, praful sau traficul

Modul in care va exista acces public si, daca da, cat timp dupa finalizare

Operarea trebuie inregistrata la autoritatile relevante, considerata a fi Agentia de

Protectie a Mediului ca activitate scutita de cerintele pentru autorizarea gestiunii

reziduurilor conform Reglementarilor de Autorizare a Gestiunii Reziduurilor din

cadrul UE. Aplicarea la toate locatiile se face conform aceluiasi set de principii largi,

cu detalii variind in conformitate cu conditiile specifice de la fiecare locatie si trebuie

rulate astfel incat sa previna poluarea mediului sau afectarea sanatatii umane.

Autorizarea de planificare si alte conditii trebuie sa fie respectate pe santier, daca

este cazul.

Operatiile la locatie

Turta de namol trebuie adusa la locatie in vehicule de transport de 20 de tone, sigilate

STAS (Austria) sau similar, si directionate catre locatiile de livrare si de stocare

prestabilite. Procedurile de transfer si depozitare urmeaza a fi identificate in studiul

locatiei. Facilitatea de a stoca reziduuri inainte de incorporarea in sol este inclusa

doar in caz de necesitate operationala, intrucat operatiunile normale vor implica

utilizare turtei pana la sfarsitul fiecarei zile de lucru.




Exista trei metode utilizate de obicei pentru a incorpora fiecare turta de namol in

materialul in situ pentru a forma un bun mediu de crestere cu un continut organic de

aproximativ 5%. Acestea sunt:

1) Amestecul turtei de namol cu materiale de santier printr-o proiectie de sol.

Acest procedeu este rareori utilizat.

2) Aplicarea pe suprafata si fixarea. Acest procedeu functioneaza pentru partea

de sus de 0,5 m de pamant refacut

3) Saparea, atunci cand namolul din canalizare este plasat in santuri pre-sapate

de pana la 1 m adancime. Un sant paralel este sapat si materialul este utilizat

pentru a acoperi primul strat, de indata ce turta de namol este aplicata. Zona

tratata este nivelata aproximativ 8 saptamani mai tarziu si ulterior pozitionata

astfel incat sa se amestece cu materialele organice inainte de conturarea si

plantarile finale.

Cantitati utilizate

Volumul aplicat trebuie sa contina destul nitrogen, fosfor si materiale organice astfel

incat sa formeze un bun mediu de crestere, dar fara a depasi limitele de siguranta

pentru metale grele. In acest context, limitele stabilite in reglementarile legate de

namol in agricultura sunt in mod normal aplicate aplicarilor de refacere a terenului.

Ratele de aplicare normale difera de la 500 t/ha la 1.000 t/ha, in functie de continutul

de metal greu al turtei de namol si materialului gazda. Nivelurile mai mari pot fi

folosite la refacerea locatiei, daca este cazul.

Controale de mediu si de afectare

Controlul operarii este necesar in toate stadiile pentru a asigura ca nu se cauzeaza

poluare sau afectari prevazute de lege. Se va stabili si modul in care apele de

suprafata de la locatie sunt protejate prin masuri de control al mirosului, prafului si

zgomotului. Planurile de contingenta vor fi redactate si sunt incluse in Studiul

Locatiei, pentru a gestiona toate circumstantele in care apar probleme. Multe

controale sunt efectuate prin asigurarea unor zone tampon pentru a lasa o distanta

specifica intre zona care trebuie tratata si tinta sensibila, cum ar fi cursul de apa sau

locuintele. Principiile generale de control includ:

Cursurile de apa de suprafata: diversitatea de flux, sedimente, bazine de

asezare, zone tampon sau orice combinatie

Apele subterane: zone tampon, incorporarea turtei de namol in situ

Mirosul: livrare vehicul sigilat, reducerea manipularii si stocarii, incorporarea

zilnica in pamant, utilizarea solutiei de permanganat de potasiu pentru

raspandire pe materiale

Praf: controlul deplasarii traficului pe drumuri specifice, suprimarea prin

pulverizare a apei

Zgomot: controlul traficului pe drumurile specifice, buna intretinere a statiei

Monitorizare




Un program de monitorizare trebuie dezvoltat si inclus in studiul locatiei. Acesta va

include in general prelevari de mostre si tinerea evidentelor apei, calitatii turtei de

namol si calitatii materialului de la locatie. Locatiile specifice pot impune, de

asemenea, monitorizarea mirosului, prafului si zgomotului.

Tinerea evidentelor

Refacerea terenului abandonat se realizeaza in conditii controlate. O parte importanta

a traseului de audit este tinerea evidentelor.

Probleme de interes public care trebuie identificate si solutionate:

A. Mirosul, praful, zgomotul si deplasarea traficului

Preocupari principale

Trebuie recunoscute de toate partile implicate in reciclarea sustenabila a namolului

din canalizare pentru utilizare benefica, aflata in sfera preocuparilor si ingrijorarilor

publice. Problemele care cauzeaza preocupari publice cum ar fi impactul imediat si

direct al mirosului si deplasarii traficului in vecinatatea comunitatilor, sau probleme

generale, cum ar fi poluarea. Praful si zgomotul sunt de asemenea discutate ca fiind

probleme de interes, desi mirosul, praful, zgomotul sau deplasarea prafului nu sunt in

mod normal considerate ca avand un impact direct asupra sanatatii publice.

Mirosul

Desi nu este considerat in mod normal o problema de sanatate, mirosul este adeseori

legat in conceptia publica de probleme de sanatate. Controlul mirosului trebuie

recunoscut ca fiind probabil dimensiunea de acceptabilitatea cea mai importanta in

utilizarea benefica a namolului. Mirosul apare pe un traseu lung si cauzeaza neplaceri

considerabile, in special daca are impact instantaneu. Poate fi considerat ca o afectare

de catre opinia publica.

Praful si zgomotul

Problemele legate de praf si zgomot in timpul proiectelor de refacere a terenului

provine de obicei din utilizarea echipamentelor pe santier sau din transportul rutier

catre si de la locatie. Aceste probleme urmeaza sa fie controlate si reduse, acest

proces fiind in responsabilitatea Primariei.

Deplasarea de trafic

Pentru a aduce namolul din canalizare intr-o locatie, este necesar sa existe deplasari

de trafic. Numarul de deplasari poate fi controlat tot de autoritatile publice prin

procesul de planificare a pamantului, daca sunt implementate conditii de refacere.




B. Calitatea namolului

Preocupari principale

Problemele legate de calitatea namolului sunt in principal cele legate de poluarea

mediului, efectul agentilor chimici in namolul din canalizare si transmisia

patogenilor. Toate acestea sunt consideratiuni valabile chiar daca sunt recunoscute si

controlate prin diferite metode. Evaluarea riscurilor la locatiile specifice este

necesara pentru a asigura ca este utilizata o cantitate corecta de namol.

Poluarea mediului din namolul provenit din canalizare

Utilizarea turtei de namol din canalizare pentru refacerea benefica a terenului

abandonat este improbabil sa cauzeze poluarea cursurilor de apa de suprafata,

datorita precautiilor luate de evacuare prealabila a riscurilor si metodei de lucru

folosite pentru a solutiona problema riscurilor identificate. Turta de namol poate

cuprinde pana la 30% materii solide si nu este usor de deplasat. Gestiunea atenta a

namolului la locatie, inclusiv acoperirea corespunzatoare si incorporarea in alte

materiale de pe santier zilnic ajuta la prevenirea desprinderii din turta.

Poluantul principal este nitrogenul, in special in zonele desemnate Zone Vulnerabile

la Nitrat (NVZ) conform directivei privitoare la nitrati. Turta de namol provenita din

canalizare uscata, deshidratata sau presata contine nitrogen, care este mai putin mobil

si posibil mai putin predispus la absorbtie decat in turta digerat care poate fi utilizata

in acest caz.

Substantele chimice din turta din canalizare:

Metale grele:

Problema elementelor potential toxice (PTEs) din namolul din canalizare a fost

recunoscuta de mai multi ani. PTE este un termen generic pentru larga gama de

metale care apar in apele reziduale, cum ar fi cadmiu, cupru (din sistemele de

instalatii sanitare), nichel, plumb, zinc (din produse cosmetice), mercur (din

amalgamul stomatologic) si crom. Controlul efectiv al efluentilor comerciali de catre

ACET care restrictioneaza intrarea PTE in reteaua de canalizare este esential, in

special din stabilimentele industriale, pentru a reduce nivelurile multor metale in

namol la limite acceptabile. Este mai putin usor sa se controleze metalele cum ar fi

cuprul si zincul care provin din surse casnice. In acest caz, controlul este efectuat

prin analiza namolului si gestiunea cantitatilor de namol care contin PTE care poate

fi aplicat in pamant. Aceasta forma duala de control este practicata la scara larga in




intreaga lume 2 si, atunci cand este cazul, metalele grele nu mai sunt o problema care

sa afecteze sanatatea sau mediul.

Contaminanti organici

Namolul din canalizare poate contine compusi organici volatili, cum ar benzenul,

tetracloroetilana, toluenul si xilenul. Acestea apar din efluentii comerciali si din

drenarea urbana. Alti contaminanti organici din namol includ ftalatele, fenolii si

hidrocarbura policiclaromatica, ca si agentii de surfactare din detergenti. Desi acesti

compusi prezinta un potential risc de toxicitate, cele mai multe se degradeaza imediat

in sol aerobic. Riscul potential pentru fiintele umane este foarte scazut, in special la

pamantul abandonat atunci cand nu cresc culturi.

Patogeni in namolul din canalizare

S-a recunoscut intotdeauna ca namolul din canalizare contine patogeni, cum ar fi

bacteriile si virusii. In special colaborarea din industria apei din Marea Britanie,

sectorul agricol si Consortiul Britanic de Retail a avut ca rezultat elaborarea unor

documente de instructiuni si cerinte pentru a incorpora namolul din canalizare in

pamant in termen de 24 de ore de la aplicarea pe culturile industriale3. Aceasta

practica este recomandata in ciuda faptului ca nu este reglementata. Scopul acestor

schimbari a fost reducerea si mai mare a riscului extrem de mic de transmitere a

bolilor din namol la animalele care pasc. Utilizarea namolului pentru terenurile

abandonate inseamna ca nu exista nici o posibilitate de transmitere la animale sau

oameni, deoarece pascutul nu se practica, iar accesul este restrictionat. Multi agenti

patogeni decad in mod natural cu trecerea timpului.

C. Reglementarile si legislatia care acopera utilizarea namolului din canalizare

pentru refacerea terenului

Fondul politic

Fondul politic care se aplica utilizarii controlate a namolului din canalizare din

cadrul politicii de mediu a Uniunii Europene. Acesta are efecte prin legislatia

referitoare la reziduuri a Comunitatii Europene, care acopera utilizarea benefica a

materialelor clasificate ca ‘reziduuri’, cum ar fi compostul, namolul din canalizare si

materialele reciclate. Legislatia privitoare la reziduuri asigura faptul ca toate

reziduurile sunt transportate de la punctul in care sunt initial generate catre ultima

evacuare si incurajeaza reutilizarea si reciclarea. Conceptul de ierarhie a reziduurilor

stabileste cadrul politic pentru reducerea reziduurilor sau reutilizarea benefica a

acestora, incercand sa se evite depunerea finala la groapa ecologica.

2 Protejarea calităţii apei – programul de utilizare benefică a biosolidelor

www.city.toronto.on.ca/water/protecting_quality/biosolids/recyclable 3 Matricea de Siguranţă a Nămolului, Ediţia 3, 2001 ADAS www.adas.co.uk




Uniunea Europeana pune mare accent pe gestiunea corespunzatoare a reziduurilor

pentru a proteja mediul, sanatatea publica si confortul cetatenilor si pentru a asigura

functionarea efectiva a pietei interne a UE. UE a adoptat sase programe de actiuni

legate de Mediu, de la cea dintai din 1973. Al 6-lea si prezentul Program de actiuni a

identificat printre domeniile prioritare pe cel al ‘resurselor naturale si reziduurilor’4.

Aceasta consolideaza conceptul de ‘reziduu’ fiind o parte a ciclului de utilizare unde

resursele naturale trebuie utilizate in mod eficient, reziduurile reduse si administrate

in mod corespunzator, toate ca parte a ciclului natural sustenabil. UE produce in

prezent o strategie tematica pentru protejarea solului5 care este destinata sa protejeze

solul de poluare si eroziune.

Legislatia UE referitoare la deseuri

Legislatie CE referitoare la reziduuri este ierarhica. Cadrul global pentru gestiunea

reziduurilor, inclusiv definitiile si principiile generale, este stabilit la nivel de varf,

fiind denumita legislatie ‘orizontala’6. Directiva cadru referitoare la reziduuri

(WFD), Directiva Consiliului 75/442/CEE7 a fost revizuita de doua ori din 1975,

intai in 19918 si apoi iarasi in 1996

9. WFD prevede 16 categorii de reziduuri in

Anexa 1. O directiva complementara legata de reziduurile periculoase, Directiva

Consiliului 91/689/CEE10

prezinta proprietatile reziduurilor care trebuie definite ca

periculoase.

Activitatile scutite

Aceasta nota se refera doar la utilizarea benefica a namolului din canalizare pentru

recoltele nealimentare de pe terenurile neagricole. Utilizarea namolului din

canalizare ca elemente de conditionare a solului pentru silvicultura este cunoscuta

sub numele de activitate scutita.

Daca un reziduu este utilizat pentru scopuri de tratare care sunt o ‘activitate scutita’,

aceasta nu inseamna ca utilizarea sa este necontrolata. O ‘activitate scutita’ inseamna

ca reziduurile respective nu necesita o autorizatie de gestionare a reziduurilor. In loc

de aceasta, Reglementarile impun ca planurile si documentele detaliate sa fie predate

pentru a indeplini cerintele Agentiei din Romania care este responsabila cu

reglementarea reziduurilor, ca utilizarea destinata este benefica. Namolul din

canalizare utilizat in acest scop trebuie utilizat in conformitate cu orice autorizatie

existenta de planificare.

4 Decizia Consiliului nr. 1600/2002/CE de la data de 22 iulie 2002 care prevede Programul de

Acţiuni de Mediu Comunitare nr. Şase, OJ L 242, 10.9.2002 5 Pentru o Strategie Tematică a Portecţiei Solului www.europa.eu.int

6 Comisia Comunităţilor Europene, Comunicare din partea Comisiei: Pentru o strategie

tematică legată de prevenire şi reciclarea reziduurilor 7 Directiva Consiliului legată de reziduuri 75/442/CEE de la data de 15 iulie 1975, OJ L 194,

25.7 1975 8 Directiva Consiliului 91/156/CEE de la data de 18 martie 1991 de modificare a Directivei

75/442/CEE legată de reziduuri, OJ L 78, 26.3.1991 9 Decizia Comisiei 96/350/CE de la data de 24 mai 1996 OJ L 135, 6.6.1996

10 Directiva Consiliului legată de reziduurile periculoase 91/689/CEE de la data de 12

decembrie 1991 OJ L 377, 31.12.1991




Informatii Suplimentare

In plus fata de referintele mai sus mentionate, exista un numar de site-uri web unde

pot fi obtinute mai multe informatii detaliate. Site-ul Uniunii Europene contine

deosebit de multe informatii.

http://europa.eu.int/comm/index_en.htm

http://europa.eu.int/comm/environment/index_en.htm

http://europa.eu.int/comm/index_en.htm

http://europa.eu.int/comm/environment/index_en.htm




ANEXA B

Metodologia pentru Investigatii Suplimentare necesare pentru Implementarea

Posibila a Reutilizarii Benefice a Namolului din Canalizare prin Co-ardere in

Statia Municipala de Incalzire si Electricitate

Actiuni Necesare la ACET

Co-arderea nu este abordata si exista anumite necesitati fundamentale care trebuie

solutionate inainte ca optiunea sa poata fi considerata fiabila din perspectiva tehnica

si comerciala. Solutionarea acestor probleme este dincolo de sfera de aplicare

posibila a prezentului studiu, asadar este recomandat ca acest studiu sa fie pus in

functiune de catre ACET, imediat ce e posibil cu ajutorul personalului tehnic

disponibil la statia electrica (inainte de privatizare, atunci cand este cazul) sau un

consultant extern sau o combinatie de doi.

Pentru ACET, problemele care trebuie sa fie solutionate sunt urmatoarele:

i. Cerintele/modificarile suplimentare necesare pentru a livra turta bruta si

digerata catre statia electrica, de exemplu, livrarea prin camion sau pompare

directa;

ii. Costurile adoptarii acestei metode, in comparatie cu alte optiuni de reutilizare

viabila, asa cum sunt identificate in prezentul Raport;

iii. Implicatiile pentru procesul de digerare a namolului mezosfilic si propunerile

de recuperare a energiei, din punctul de vedere al costurilor operationale si de

recuperare a energiei;

iv. In ce masura poate sa plateasca sau sa se pregateasca sa plateasca pentru a

‘induce’ acceptarea namolului de catre operatorul statiei MPH, daca este

necesar;

v. Probleme potentiale legate de privatizarea statiei MPH; si, in cele din urma

vi. Evaluarea costurilor probabile care vor fi suportate de catre operator pentru ca

namolul sa fie acceptat si co-ars in statia MPH solicitata de operator in viitor

pentru a extinde statia si a obtine eficacitate a costului, precum si a indeplini

reglementarile europene privitoare la emisii. Aceasta poate face parte din

studiul tehnic recomandat mai jos.

Pe baza investigatiilor de mai sus, metoda poate fi considerata viabila sau neviabila

din perspectiva ACET si daca metoda poate fi adoptata si ulterior.




Problemele tehnice care necesita solutionarea de catre ACET si operatorul statiei

MPH in detaliu in ceea ce priveste co-arderea, alimentarea, hidrodinamica, cenusa,

murdaria si problemele de coroziune. Pentru co-arderea directa, compozitia

caracteristicilor fizice si chimice a combustibilului care intra in dispozitivele de

combustie sau de gazeificare sunt critice pentru o operare optima. Orice biomasa

amestecata cu carbune trebuie sa aiba proprietati fizice acceptabile. Sunt necesare

mai multe investigatii legate de co-arderea biomasei si carbunelui, inclusiv in ceea ce

priveste:

prepararea,

manipularea,

stocarea si alimentarea materiilor prime de biomasa (de exemplu, daca este

necesara uscare, torefactarea11

, granularea);

mecanismele de coardere;

analiza hidrodinamica a dispozitivelor de combustie sau de gazeificare de co-

ardere;

capacitatea cazanului/dispozitivului de gazeificare;

problemele de degradare, murdarire si coroziune;

eficacitatea;

viabilitatea,

flexibilitatea combustibilului;

curatarea emisiilor si gazelor;

intoxicarea catalist; si, nu in ultimul rand

investitia si costurile de operare.

Se recomanda ca aceste probleme sa fie incluse in documentele de privatizare pentru

analiza si evaluare de catre diferitii Ofertanti si sa se faca o oferta financiara separata

pentru co-arderea namolului cu carbunele comparat cu combustibilul pe care

operatorul isi propune sa-l utilizeze (indiferent daca este vorba de carbune, gaze sau

ulei) si, daca este cazul, nivelul de remunerare solicitat de ACET pentru a accepta

namolul. Acesta va trebui sa identifice dupa aceea daca co-arderea a fost o optiune

viabila din punct de vedere comercial atat pentru noul operator al statiei MPH cat si

pentru ACET. In plus, afacerea pentru noii operatori trebuie stabilita fiind ‘indulcita’

cu plati pentru preluarea namolului.

11

Torefactarea este o metodă viabilă pentru îmbunătăţirea proprietăţilor biomasei ca combustibil. Constă în încălzirea uşoară a biomasei într-o atmosferă inertă până la o temperatură maximă de 300 °C. Tratarea are ca rezultat un produs solid uniform cu umezeală puţină şi un conţinut mai mare de energie, în comparaţie cu cele din biomasa iniţială.

Procesul poate fi numit piroliză uşoară, cu eliminarea fumului care produce compuşi şi formarea produsului solid, reţinând aproximativ 70% din greutatea iniţială şi 90% din conţinutul energetic iniţial.




ANEXA C

Metodologia pentru Investigatii Ulterioare necesare pentru Evacuarea Posibila

a Namolului la Groapa de Gunoi Ecologica

Namolul la groapa ecologica nu este o optiune preferata a raportului, din cauza lipsei

de posibilitati de reutilizare benefica si probleme asociate cerintelor Europene si

Nationale, viitoarelor incarcari viitoare la groapa, costuri de transport si cerinte de

tratare a lixiviatului.

Metoda poate fi necesara, cel putin partial in timp ce sunt dezvoltate alte metode

dezvoltate.

Din pacate, pana cand este aprobat Planul Principal referitor la Reziduurile Solide

Municipale in Suceava si este identificata locatia noii gropi ecologice, nu este posibil

sa se estimeze costul pentru aceasta metoda in termeni de cheltuieli si costuri de

transport in acest stadiu. Poate fi necesara o consultare suplimentara cu Autorii

Planului Principal in acest sens.

Un alt cost suplimentar va fi cel al camionului de 20 de tone acoperit si sigilat pentru

transportul namolului, plus costurile operationale si de intretinere, precum si salariul

anual pentru un sofer.

Alte costuri ale evacuarii namolului prin aceasta metoda vor fi stabilite in mod

rezonabil mai tarziu.

Costurile care necesita identificare:

i. cheltuielile initiale pentru evacuarea namolului la groapa de gunoi ecologica;

ii. costul de transport, care include:

costul noului camion de livrare acoperit si sigilabil

costul de intretinere

costul combustibilului

costurile cu soferul

alte costuri, cum ar fi asigurarile, etc.;

iii. daca namolul trebuie sa fie deshidratat la o concentratie a solidelor uscate mai

mare de 35% inainte de a ajunge la groapa ecologica si altele;




iv. cerintele statiei suplimentare pentru manipularea namolului, si deshidratarea

care trebuie sa atinga >35% solide uscate, de preferat prin aplicarea

tehnologiei de uscare solara.

Dezvoltarea Strategiei de Depozitare a Namolului pentru ... Jud. Suceava/Anexe/Annex B... · WC-2...

Documents

Transcript of Dezvoltarea Strategiei de Depozitare a Namolului pentru ... Jud. Suceava/Anexe/Annex B... · WC-2...