Dezvoltarea resurselor umane în educa˚ie: de la idei...

Această publicaţie a apărut în cadrul proiectului Dezvoltarea resurselor umaneîn educaţie: de la idei strategice la acţiuni durabile, cu sprijinul financiar al Fundaţiilorpentru o Societate Deschisă, oferit prin intermediul Fundaţiei Soros-Moldova.

Dezvoltarearesurselor umane în educaţie:

de la idei strategice la acţiuni durabile

http://code-industry.net/

Dezvoltarea resurselor umane în educaţie: de la idei strategice

la acţiuni durabile

Coordonator de proiect: Lilia Nahaba

Chişinău, 2016


Punctele de vedere exprimate în prezenta lucrare sînt cele ale autorilor şi nu angajează în nici un fel instituţiile de care aceştia aparţin, tot aşa cum nu reflectă poziţia instituţiei care a finanţat elaborarea sau care a asigurat managementul proiectului.

Această publicaţie a apărut în cadrul proiectului Dezvoltarea resurselor umane în edu-caţie: de la idei strategice la acţiuni durabile, cu sprijinul financiar al Fundaţiilor pentru o Societate Deschisă, oferit prin intermediul Fundaţiei Soros-Moldova.

Director de proiect: Rima BEZEDECoordonator de proiect: Lilia NAHABA

Lector: Mariana VATAMANU-CIOCANUCopertă şi procesare computerizată: Nicolae SUSANU

Tipar: „Bons Offices” SRL, mun. Chişinău

Centrul Educaţional PRO DIDACTICAStr. Armeneascfă, 13, Chişinău, MD-2012Tel: 022 54 25 56, fax: 022 54 41 99e-mail: [email protected]

© Centrul Educaţional PRO DIDACTICA. Toate drepturile rezervate.

_______________________________________________

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii

Dezvoltarea resurselor umane în educaţie: de la idei strategice la acţiuni durabile /CentrulEducaţional ,,Pro Didactica’’; dir. de proiect: Rima Bezede; coord. de proiect:Lilia Nahaba. - Chişinău: Centrul Educaţional ’’Pro Didactica’’, 2016 (Tipogr. ,,BonsOffices''). - 76 p. Apare cu sprijinul financiar al Fundaţiilor pentru o Soc. Deschisăoferit prin intermediul Fundaţiei Soros-Moldova. - 1500 ex.

ISBN 978-9975-4485-4-3.

CZU 37.0D 34


CUPRINS

Rima BEZEDECuvînt înainte ............................................................................................................4

Lilia NAHABAPrezentarea generală a proiectului ..........................................................................5

George PATAKIResursa umană din educaţie – încotro? ...................................................................7

Valeriu GORINCIOI, Iurie MELINTEReflecţii după atelierul Atragerea resurselor umane în educaţie .........................13

Tatiana CARTALEANU, Olga COSOVANAtelier Pregătirea resurselor umane în educaţie ...................................................16

Viorica GORAŞ-POSTICĂ, Serghei LÎSENCOAtelierul Menţinerea cadrelor didactice performanteîn sistemul de învăţămînt .......................................................................................18

Programul naţional pentru dezvoltarea resurselor umaneîn învăţămîntul general din Republica Moldova 2016-2020 .................................23


� Dezvoltarea resurselor umane în educaţie: de la idei strategice la acţiuni durabile

CUvîNt îNaINteRima BEZEDE

În ultimii ani, prin efortul susținut al Ministerului Educației, cu sprijinul partenerilor de dezvoltare, dar și al reprezentanților societății civile, au fost inițiate un șir de reforme impor-tante în sistemul educațional. Acestea au fost lansate prin aprobarea Codului Educației și a Strategiei sectoriale Educația 2020, documente care au asigurat cadrul legal de implementa-re a schimbării pozitive în domeniu.

Una dintre problemele stringente cu care se confruntă sistemul educaţional din Republica Moldova, confirmată de numeroase studii, ține de resursa umană, care, de fapt, constituie fac-torul-cheie în îmbunătățirea calității educației și unul dintre actorii principali în edificarea unei societăți democratice durabile. Conștientizîndu-se necesitatea unor intervenții prompte, în anul 2015, a fost elaborat Programul naţional pentru dezvoltarea resurselor umane în învăţămîntul ge-neral din Republica Moldova 2016-2020, care are la bază, drept elemente ale cadrului conceptual și de politici, o serie de documente importante, în plan național și european, ce vizează calitatea resurselor umane în educație. Documentul prezintă detaliat problemele identificate, trasează obiective generale și specifice, oferă un plan de acțiuni concrete pentru realizarea acestora.

Dat fiind faptul că, după elaborarea și dezbaterea publică a Programului național, aces-ta nu a fost aprobat, echipa Centrului Educațional PRO DIDACTICA, cu sprijinul Fundațiilor pentru o Societate Deschisă, oferit prin intermediul Fundației Soros-Moldova, și-a propus să desfășoare o amplă campanie de advocacy, care ar cataliza procesul de implementare a documentului și, implicit, ar contribui la soluționarea unor probleme stringente la capitolul resurse umane, inclusiv: deficitul şi fluctuaţia de personal didactic, nemulţumirile legate de salarizare şi de condiţiile de muncă, statutul social scăzut al cadrelor didactice etc.

Astfel, prin crearea și asigurarea accesului la oportunităţi de dialog cu reprezentanții comunității educaționale și ai factorilor de decizie, prin sensibilizarea opiniei publice asupra necesității realizării unor acțiuni concrete aici și acum, am reușit să reanimăm procesul. După mai multe activități organizate în cadrul proiectului –prezentări și dezbateri publice, întruniri cu reprezentanții Ministerului Educației, acțiuni de promovare în mass-media – documentul a fost revizuit de echipa actuală a ministerului și a fost plasat pentru feedback pe www.par-ticip.gov.md. Conform procedurii, după această etapă, Programul urmează să fie aprobat și realizat. Etapa de implementare este și ea una cu varia provocări, care vor putea fi depășite doar prin voința tuturor actanților educaționali, prin înțelegerea comună a priorităților Pro-gramului și, de asemenea, prin sinergia acțiunilor. Sperăm că acest lucru se va întîmpla, iar factorii de decizie și reprezentanții comunității educaționale vor opta pentru o abordare co-erentă şi consecventă la nivel de elaborare și implementare de politici educaţionale, care ar asigura cu adevărat o educație de calitate pentru fiecare elev.

În lucrarea de față este prezentat atît Programul național, cît și demersul proiectului Dez-voltarea resurselor umane în educație: de la idei strategice la acțiuni durabile, prin care am realizat acest exercițiu de advocacy, în speranța că toți cei cărora le pasă de educație, de calitatea și conținutul actului didactic, de viitorul copiilor noștri, vor continua să influențeze, să mobilizeze, să schimbe...


�Dezvoltarea resurselor umane în educaţie: de la idei strategice la acţiuni durabile

PRezeNtaRea geNeRală a PRoIeCtUlUI Lilia NAHABA

Prin proiectul Dezvoltarea resurselor umane în educație: de la idei strategice la acțiuni durabile, realizat în perioada februarie-iunie 2016 de Centrul Educațional PRO DIDACTICA, cu sprijinul financiar al Fundațiilor pentru o Societate Deschisă, ofe-rit prin intermediul Fundației Soros-Moldova, ne-am propus să creăm şi să asigurăm accesul la oportunităţi de dialog cu decidenți ai politicilor de educație, în scopul sen-sibilizării acestora asupra necesității aprobării şi implementării calitative şi operative a Programului naţional pentru dezvoltarea resurselor umane în învăţămîntul general din Republica Moldova 2016-2020.

Astfel, am lansat o campanie de advocacy în vederea aprobării și implementării Programului în termene concrete, am sensibilizat opinia publică (factori de decizie de la diferite niveluri și din diverse domenii, actori educaționali etc.) referitor la rolul crucial al cadrului didactic și importanța soluționării operative și participative a pro-blemelor ce țin de dezvoltarea resurselor umane în educație.

Printre activitățile principale derulate în cadrul proiectului se numără: 3 ateliere, 2 emisiuni radio, o emisiune TV, o masă rotundă, o conferință naţională; diseminarea rezultatelor acestor activităţi prin intermediul revistei Didactica Pro... și al broșurii Dezvoltarea resurselor umane în educație: de la idei strategice la acțiuni durabile.

În cadrul celor 3 ateliere, desfășurate în centrele raionale Floreşti, Nisporeni şi Ştefan Vodă și la care au luat parte 96 de persoane (elevi, cadre didactice şi manage-riale, reprezentanţi ai APL etc.), au fost prezentate domeniile, obiectivele generale și specifice ale Programului. Participanții au menționat importanța și necesitatea im-plementării acțiunilor propuse în document. Cei de la „firul ierbii” au relevat realități și practici pozitive, dar și deficiențe, care generează obstacole serioase în evoluția sistemului educațional, în general, și în motivarea cadrelor didactice performante, în special.

Emisiunea radio Loc de dialog, avînd genericul Politici de dezvoltare a resurselor umane în educaţie, a fost difuzată în direct, la 26 februarie 2016, de compania publi-că TeleRadio-Moldova. Invitații – manageri școlari și cadre didactice – au prezentat şi au dezbătut domeniile de intervenţie ale Programului naţional, punînd accentul pe necesitatea participării active a comunităţii educaţionale în procesul promo-vării şi implementării acestui document de importanţă strategică pentru sistemul educaţional. O altă emisiune radio, cu genericul Pregătirea cadrelor didactice, a fost realizată în cadrul Spațiului Public – Dezbateri și opinii, la 26 mai. Profesorii universi-tari și tinerii specialiști prezenți în studio au examinat posibilitățile de îmbunătățire a situației la capitolul formare inițială și continuă a cadrelor didactice și manageriale, au venit cu sugestii concrete de modernizare a învățămîntului.

În cadrul emisiunii Ţara lui Dogaru, cu genericul Politici de dezvoltare a resurselor umane în educaţie, realizată, la 30 mai 2016, la postul Publika TV, au fost abordate



probleme din sistemul educațional și acțiunile stipulate în Programul național. Prin-tre aspectele-cheie aduse în discuție s-au regăsit: atragerea tinerilor cu vocaţie pe-dagogică în învățămînt, pregătirea cadrelor didactice, menţinerea profesorilor buni și performanți în sistem. S-au specificat acțiunile inovatoare propuse de document, inclusiv introducerea sistemului de mentorat, facilitățile create pentru specialiștii începători, dar și ameliorarea infrastructurii instituțiilor de învățămînt, în vederea asigurării unor spații de muncă și de recreere prietenoase angajaților din școli.

Cadrele didactice și manageriale, formatorii de opinie, analiştii politici, reprezen-tanţii Direcţiilor de Învăţămînt etc. participanți la masa rotundă Parteneriate dura-bile pentru dezvoltarea resurselor umane în educaţie au dezbătut ideile principale din Programul naţional din perspectiva efectelor imediate şi a impactului pe termen lung. Invitații au enumerat resursele la îndemînă și acţiunile prioritare din document în a căror realizare ar putea să se implice; au schițat portretul unui cadru didactic performant; şi-au arătat disponibilitatea de a crea parteneriate durabile pentru dez-voltarea resurselor umane în educaţie. În final, s-a concluzionat asupra necesității implementării Programului, care va genera beneficii pentru practicieni, cu repercu-siuni vizibile asupra copiilor și a mediului școlar.

În cadrul Conferinţei naţionale Dezvoltarea resurselor umane în educaţie: de la idei strategice la acţiuni durabile urmează să fie valorificate rezultatele, dar și con-cluziile, propunerile enunțate în cadrul atelierelor şi al mesei rotunde. Este valoroasă pentru noi experiența internațională în domeniu și expertizele, care vor fi prezentate de colegii din România. Exprimăm speranța că schimbul de opinii, dezbaterile și reco-mandările vor constitui încă un argument forte în favoarea implementării acţiunilor Programului, prin suplimentarea cu resursele financiare necesare.

Proiectul a avut un impact considerabil asupra promovării documentului, atît la nivel de Ministerul Educației a luat atitudine, cît și printre cadrele didactice și mana-geriale din toată țara. Sîntem conștienți de faptul că e nevoie de un suport financiar consistent în situația economică actuală, dar nici nu putem aștepta fără a întreprin-de nimic. Conjugarea eforturilor noastre cu cele ale partenerilor de dezvoltare poate schimba situația precară, creată de mulți ani.



ReSURSa UmaNă DIN eDUCaţIe – îNCotRo?

George PATAKI

Rezultatele testărilor internaţionale (PISA, TIMMS, PIRLS) par a fi în ultimul deceniu imboldul suprem către reformarea sistemelor educaţionale şi un important argument în discursul politic şi al politicilor educaţionale. Presiunea este resimţită de toate țările participante, chiar dacă motivele sînt sensibil diferite – ţările care investesc masiv în educaţie sînt, de cele mai multe ori, nemulţumite de rezultate şi clasamente, găsind vinovate politicile educaţionale şi de guvernanţă şcolară, curriculumul şi pregătirea profesorilor, în vreme ce ţările care investesc mai puţin învinuiesc guvernele pentru subfinanţare şi întîrzierea reformelor (care, invariabil, ar duce la rezultate mai bune). În anul 2009, Republica Moldova a luat parte la testările PISA, unde s-a clasat cu mult sub media ţărilor participante – scor 388 la citire/lectură (media – 493), scor 397 la mate-matică (media – 496), scor 413 la ştiinţe (media – 501) [1, p. 53]. Aceste rezultate au reprezentat încă o confirmare a complexităţii problemelor cu care se confruntă învăţă-mîntul moldovean, a nevoii acute de reforme în direcţia calităţii predării şi învăţării.

Există o corelaţie directă între investiţia în educaţie şi rezultatele şcolare? OECD spune că da. Statele care se află sub pragul de 20.000 USD produs intern brut pe cap de locuitor tind să obţină scoruri PISA sub medie. Peste acest prag nu mai există o co-relaţie directă între performanţă şi suma investită în educaţia elevilor [2, p. 2].

Se poate face ceva pentru a îmbunătăţi calitatea educaţiei şi a creşte performanţa şcolară în condiţii economice fragile? Desigur. Politici de personal competitive şi o mai bună administrare a resurselor. Cînd vine vorba de finanţare, discuţia nu se concentrea-



ză pe cît de mult?, ci, mai degrabă, pentru ce? Ţările care au obţinut rezultate peste me-die în PISA tind să investească mai mult în personalul didactic (dublul produsului intern brut pe cap de locuitor în cazul Coreei şi Hong Kong-ului), atrag cei mai buni studenţi către profesia didactică, le oferă salarii de debut competitive şi un statut profesional ridicat [2, p. 4]. Strategia pentru educaţie a UNESCO 2014-2021 [3] pune accentul pe ro-lul-cheie al personalului didactic, acela de facilitator al învăţării, fără de care nu se poate obţine calitate în educaţie. Din acest motiv, îndeamnă statele membre să rezolve cît mai rapid problemele care afectează eficienţa profesorilor: politicile din domeniul formării iniţiale, recrutare, angajare şi management, evaluare şi dezvoltare profesională conti-nuă. Priorităţile se referă la: planificarea în funcţie de nevoi, pregătirea şi angajarea de personal calificat, diversificarea metodelor de formare care să încurajeze utilizarea de metodologii interactive la clasă şi centrarea pe dezvoltarea de competenţe [3, p. 41].

Învăţămînt de subzistenţă vs. învăţămînt de calitate. Reuşesc dascălii din Repu-blica Moldova să ofere un învăţămînt de calitate fiecărui elev? Da şi nu. Dacă ne raportăm strict la condiţiile puse la dispoziție de sistemul educaţional în materie de pregătire, beneficii/motivaţii şi condiţii de muncă, putem spune că profesorii se străduiesc să ofere elevilor experienţe de învăţare care să le asigure un minimum de competenţe pentru viaţa personală/profesională. Dacă însă ne raportăm la „cam-pionii” mediului european/internaţional, calitatea este alta, definită de un set de valori şi factori care includ: o paradigmă educaţională modernă, standarde profesi-onale riguroase, formare iniţială şi continuă bine reglementată, bazată pe ţintele de dezvoltare ale sistemului şi pe nevoia profesorului, salarii motivante şi atractivitatea carierei, un curriculum centrat pe competenţe şi standarde curriculare, profesorul ca facilitator al învăţării, instituţii şcolare organizate în comunităţi de învăţare etc.

În R. Moldova, un profesor în primii ani de carieră, cu salariul pe care-l primeşte (cca 120 Euro), nu îşi poate acoperi nici măcar cheltuielile aferente traiului de zi cu zi, fiind obligat sa îşi mai caute un loc de muncă, eventual în alt domeniu [7]. Acest lu-cru înseamnă mai puţin timp dedicat pregătirii lecţiilor şi formării continue, oboseală avansată, lipsă de motivaţie, posibil dezinteres în performanţele şcolare reale ale ele-vilor. Focus-ul cade pe căutarea surselor alternative de venit şi mai puţin pe activitatea didactică. Aceasta devine din profesie un simplu loc de muncă.

Comparativ, tabelul de mai jos indică salariile profesorilor în Uniunea Europeană (salarii brute anuale, minimum şi maximum în Euro). Se poate observa cu uşurinţă că salariul minim la ISCED 1 în Republica Moldova – aproximativ 1500 Euro/an – este la jumătatea celui din România şi cu mult sub media ţărilor din centrul şi estul Europei sau a ţărilor baltice. În aceste circumstanţe, este destul de dificil să se obţină calitate în educaţie şi, cu atît mai puţin, rezultate notabile în testările internaţionale.

Îşi mai doresc tinerii să devină profesori sau sînt,mai degrabă interesaţi de diplo-ma universitară obţinută mai uşor decît în alte domenii? Cercetarea noastră derulată în anul 2014 [7] atestă faptul că sînt suficient de mulţi absolvenţi care îşi doresc sa devină profesori buni, însă cu anumite condiţii: rezolvarea problemelor care afectează resursele umane din educaţie – statut, salariu, condiţii de muncă, recunoaşterea meri-telor, modalităţi clare de avansare în carieră.



Sistemul educaţional din Republica Moldova a beneficiat în ultimii 4 ani de o serie de studii şi documente strategice ce semnalează în detaliu problemele cu care se confruntă acesta, inclusiv cele legate de dezvoltarea resurselor umane, deficitul şi fluctuaţia de personal didactic, nemulţumirile referitoare la salarizare şi condiţiile de muncă: 1) Strategia Educaţia – 2020 – face o diagnoza a sistemu-lui de educaţie şi stabileşte direcţii de acţiune pe fiecare domeniu pentru îmbu-nătăţirea situaţiei existente [4]; 2) Studiul SABER al Băncii Mondiale – analizează politicile de personal şi aduce numeroase recomandări cu referinţe la contextul internaţional [5]; 3) Studiul de evaluare a sistemului şi a programelor de formare continuă a cadrelor didactice din învăţămîntul preuniversitar general din R. Mol-dova, Open Society Foundation – analizează şi evaluează sistemul de formare continuă şi generează o serie de recomandări de politici pentru reformarea do-meniului [6]; 4) Studiul privind măsurile de politici pentru îmbunătăţirea atragerii, pregătirii şi menţinerii personalului didactic în sistemul de învăţămînt general din Republica Moldova, Open Society Foundation – analizează în detaliu problemele cu care se confruntă resursa umană din educaţie şi cauzele acestora, propunînd măsuri concrete de remediere [7].

Una dintre cele mai mari realizări, Codul Educaţiei [9], aduce prevederi importan-te pentru domeniul resurselor umane din învăţămînt, prevederi menite să amelio-reze unele probleme semnalate anterior, dar şi să pună funcţionarea sistemului pe baze noi, moderne. Aplicarea unor articole însă este dependentă de alte documente strategice şi metodologii, care, în mare parte, nu au fost încă finalizate.

Avînd toate datele necesare (studii, strategii, politici) şi un cadru legislativ nou, Ministerul Educaţiei a demarat în anul 2015 elaborarea Programului naţional pentru

Sursa: Eurydice, Profesia de cadru didactic în Europa, 2015 [8]


10 Dezvoltarea resurselor umane în educaţie: de la idei strategice la acţiuni durabile

dezvoltarea resurselor umane în învăţămîntul general din Republica Moldova 2016-2020 (PNDRUE) [10], în cadrul Proiectului de sprijin pentru reforma educaţiei în Re-publica Moldova (OSF-SUPREM), susţinut de Fundaţiile pentru o Societate Deschisă, prin intermediul Fundaţiei Soros-Moldova. Programul şi-a propus să se adreseze ce-lor mai stringente probleme şi să ofere soluţii de ameliorare prin 3 obiective majore: 1) identificarea şi atragerea tinerilor cu vocaţie pedagogică în sistemul educaţional; 2) consolidarea sistemului de formare iniţială şi continuă a cadrelor didactice, în vederea asigurării unei pregătiri profesionale performante, racordate la cerinţele actuale ale sistemului educaţional şi ale societăţii; 3) asigurarea în sistemul educa-ţional a condiţiilor optime pentru menţinerea în sistem şi stimularea performanţei profesionale a cadrelor didactice şi manageriale.

Printre cele mai importante acţiuni propuse se numără:− reformarea sistemului de salarizare a cadrelor didactice şi majorarea salariului

de debut în cariera didactică, pînă la nivelul salariului mediu pe economie;− definitivarea şi aprobarea standardelor profesionale pentru cadrele didactice

şi implementarea unui sistem eficient, motivant şi transparent de evaluare a performanţei profesionale;

− elaborarea şi implementarea procedurii şi a instrumentelor de selectare şi înmatriculare în programele cu profil pedagogic a tinerilor cu o înaltă perfor-manţă academică şi cu vocaţie pedagogică (introducerea probei de vocaţie pedagogică);

− modernizarea instituţiilor de învăţămînt superior şi revizuirea conţinutului, a structurii şi a procesului de predare a curriculumului psihopedagogic;

− burse majorate acordate pentru studenţii/elevii de la specialităţile de profil pedagogic, indemnizaţii pentru toţi tinerii specialişti şi compensarea lunară a cheltuielilor pentru spaţiul locativ;


11Dezvoltarea resurselor umane în educaţie: de la idei strategice la acţiuni durabile

− elaborarea unui document normativ unic, care să reglementeze principiile şi tipologia programelor de formare continuă, să asigure diversificarea furnizo-rilor şi a programelor de formare continuă şi corelarea acestora cu nevoile reale de formare ale cadrelor didactice;

− promovarea inovaţiilor din domeniul pedagogiei, psihologiei, didacticii şi ac-tivităţilor de consiliere metodică întru sporirea motivaţiei pentru formare;

− organizarea activităţilor de promovare în mass-media a bunelor practici şi a succeselor obţinute de profesorii performanţi şi de şcoli (istorii de succes);

− revizuirea şi actualizarea actelor normative ce ţin de asigurarea condiţiilor de muncă (legislaţia în domeniul educaţiei şi Codul Muncii).

Programul naţional pentru dezvoltarea resurselor umane în învăţămîntul gene-ral din Republica Moldova 2016-2020 s-a aflat în dezbatere publică, aşteptîndu-se o mai mare susţinere din parte Guvernului şi a ministerelor de resort pentru apro-barea şi implementarea lui. Dacă profesioniştii din educaţie cunosc foarte bine problemele cu care se confruntă resursa umană şi, în mare parte, sînt conectaţi la dezvoltările strategice din ultima perioadă, schimbarea guvernului şi instabilita-tea politică prelungesc perioada în care un document de politici/programatic este asumat, aprobat şi pus în practică. Educaţia este văzută ca prioritate naţională, dar specialiştii care o oferă mai pot aştepta, argumentul invocat de regulă fiind starea dificilă în care se află economia.

Tocmai pentru a preîntîmpina o eventuală „clasare” a Programului naţional (rea-lizat cu eforturi umane şi financiare de Ministerul Educaţiei cu sprijinul finanţatorilor externi), Centrul Educaţional PRO DIDACTICA a iniţiat proiectul Dezvoltarea resurselor umane în educaţie: de la idei strategice la acţiuni durabile, cu scopul de a sensibiliza factorii de decizie pentru sprijinirea adoptării şi implementării programului. În luna martie a.c., în cadrul proiectului, a avut loc masa rotundă Parteneriate durabile pen-tru dezvoltarea resurselor umane în educaţie, ce a reunit specialişti în educaţie din aproape toate tipurile de instituţii publice şi private. Deşi invitaţi, nici un reprezentat al Ministerului Educaţiei sau al Ministerului Finanţelor nu a fost prezent, iar acest fapt denotă cel puţin o dovadă de neimplicare. Programul naţional pentru dezvoltarea re-surselor umane în învăţămîntul general din Republica Moldova 2016-2020 este un proiect al Ministerului Educaţiei. Scopul în sine al documentului nu ţine de un program de guvernare al unui partid sau altul, ci priveşte „sănătatea” resurselor umane din educaţie. Acest program este de interes naţional şi trebuie să fie asumat de Guvern, indiferent de culoarea politică.

Absolut toţi participanţii la masa rotundă au demonstrat o foarte bună cunoaşte-re a domeniului şi s-au implicat activ în dezbateri şi ateliere. În plus, s-a remarcat do-rinţa lor de participare atît personală, cît şi instituţională în rezolvarea problemelor pe care Programul naţional doreşte să le rezolve într-un interval de 5 ani.

În loc de concluzii s-au desprins cîteva lecţii învăţate:1. Diseminarea pe toate canalele mediatice creşte nivelul de conştientizare în

rîndul opiniei publice şi atrage atenţia asupra importanţei PNDRUE nu doar ca program ce rezolvă problemele cadrelor didactice, ci și ca unul care va



contribui, în mare măsură, la creşterea calităţii educaţiei. Cel puţin pentru acest deziderat, rivalitatea politică poate fi lăsată la o parte. În sistemul de învăţămînt lucrează aproximativ 10% din populaţia activă, ceea ce înseamnă un capital social valoros.

2. Instabilitatea politică şi starea economiei face dificilă aprobarea PNDRUE, în primul rînd datorită costurilor asociate. Finanţatorii externi, care ar putea suporta o parte din costuri, nu vor dori să se implice atîta timp cît situaţia politică şi economică nu este stabilă şi nu pot găsi un partener de dialog în care pot avea încredere.

3. Nu este suficientă promovarea PNDRUE doar în rîndul practicienilor din educa-ţie. Aceştia ştiu problemele cu care se confruntă şi sînt, în mare parte, de acord cu prevederile programului. Este nevoie de susţinere guvernamentală şi voinţă politică. De asemenea, finanţatorii externi, mediul privat şi comunitatea pot avea un cuvînt important de spus în aprobarea şi implementarea programului.

4. Viitoarele activităţi de promovare trebuie să pună la aceeaşi masă factorii de decizie (instituţii guvernamentale) şi formatorii de opinie din educaţie (speci-alişti şi profesori cunoscuţi, jurnalişti specializaţi pe probleme educaţionale).

REFERINŢE BIBLIOGRAFICE:1. Walker M. PISA 2009 Plus Results: Performance of 15-year-olds in reading,

mathematics and science for 10 additional participants, Australian Council for Educational Research, ACER Press, 2011.

2. OECD. Pisa in Focus. No.13, February 2012.3. UNESCO Education Strategy 2014-2021. Paris: 2014.4. Educaţia – 2020. Strategia sectorială de dezvoltare pentru anii 2014-2020,

proiect. Ministerul Educaţiei, 2013.5. Saber Teachers – Moldova Country Report (SABER web-site). Banca Mondia-

lă, 2014.6. Studiul de evaluare a sistemului şi a programelor de formare continuă a ca-

drelor didactice din învăţămîntul preuniversitar general din Republica Moldo-va. Ministerul Educaţiei, 2014.

7. Studiul privind măsurile de politici pentru îmbunătăţirea atragerii, pregătirii şi menţinerii personalului didactic în sistemul de învăţămînt general din Republi-ca Moldova. Ministerul Educaţiei, 2014.

8. Comisia Europeană/EACEA/Eurydice. Profesia de cadru didactic în Europa: practicile, percepţiile şi politicile. Raportul Eurydice. Luxemburg: Oficiul pen-tru Publicaţii al Uniunii Europene, 2015.

9. Codul Educaţiei. Ministerul Educaţiei. Chişinău, 2014.10. Programul naţional pentru dezvoltarea resurselor umane în învăţămîntul ge-

neral din Republica Moldova 2016-2020, proiect. Ministerul Educaţiei, Chişi-nău, 2015.



RefleCţII DUPă atelIeRUl atRageRea ReSURSeloR UmaNe îN eDUCaţIe

Valeriu GORINCIOI, Iurie MELINTE

Participanţii, cadre didactice şi manageriale, dar şi elevi din şcolile raionului Flo-reşti, atraşi de subiectul pus în discuţie, s-au prezentat fără întîrziere la activitate. Au primit din timp proiectul Programului naţional pentru dezvoltarea resurselor umane în învăţămîntul general din Republica Moldova 2016-2020, care vizează trei aspecte stringente din domeniul educațional:

• Atragerea tinerilor cu vocaţie pedagogică în sistemul educaţional naţional; • Menţinerea cadrelor didactice performante în sistem; • Formarea continuă a cadrelor didactice.Totuşi, discuţia s-a canalizat mai mult pe primul aspect.Atelierul a început cu o scurtă evocare. Tinerii au fost întrebaţi dacă ar dori să

urmeze o carieră pedagogică şi să aibă pentru viitorii lor copii profesori performanţi. Cu părere de rău, răspunsurile au fost prognozabile.

Pornind de la problema enunțată –Tinerii cu vocaţie nu merg la facultăţi de profil pedagogic, participanţii, lucrînd în grupuri și aplicînd tehnica Arborele problemei, au identificat cauzele acesteia:

• volum mare de lucru; condiţii grele de muncă (copii cu comportament devi-ant, implicare slabă a familiilor – deseori incomplete – în educaţia copiilor; numeroase rapoarte, planuri, proiecte didactice; curriculum „stufos”; mana-gement şcolar defectuos; colegi necooperanţi etc.);

• responsabilităţi mari (pentru viaţa şi sănătatea copiilor, pentru calitatea actu-


1� Dezvoltarea resurselor umane în educaţie: de la idei strategice la acţiuni durabile

lui educaţional, pentru rezultatele examenelor de absolvire);• profesia nu este prestigioasă, cadrul didactic nu mai este un model valoric şi

valorizator pentru elevi, părinţi, societate, guvernare;• salarizare neatractivă, infrastructură şcolară învechită;• perspective de dezvoltare și creştere în carieră modeste.Toate acestea, şi încă multe altele (declinul demografic; veşnicele crize sociale,

economice şi politice etc.) i-a adus pe participanţi la formularea unor consecinţe, din păcate dureroase, iar pe alocuri chiar dezastruoase, ale nesoluţionării operative a cauzelor identificate:

• îmbătrînirea periculoasă a colectivelor didactice; • accederea şi menţinerea în sistem a unor specialişti mediocri, iar uneori – in-

competenţi;• calitate joasă, necompetitivă în raport cu necesităţile actului educaţional ca

proces şi finalitate; • subdezvoltare economică, socială (politică?) din lipsă de persoane cu o pre-

gătire adecvată – a profesionaliştilor!Ulterior, s-a lucrat asupra unui plan de atragere a specialiștilor începători în şco-

lile din raionul Florești, ţinîndu-se cont şi de proiectul Programului naţional pentru dezvoltarea resurselor umane în învăţămîntul general din Republica Moldova 2016-2020, printr-o dezbatere tip Policy cu următoarea moțiune: Ar trebui să se asigure atragerea tinerilor cu vocaţie către studii pedagogice şi carieră didactică.

Structura cazului de dezbateri tip Policy:1. Agentul/Cine? (Cine poate soluţiona problema?) – statul (Guvernul, Ministe-

rul Educaţiei, Consiliile Raionale, Direcţiile de Învăţămînt, Primăriile, echipele manageriale, colectivele pedagogice, familia, societatea civilă, agenţii econo-mici interesaţi de cadre calificate).

2. Activităţi/Ce? (Ce ar trebui de întreprins pentru a soluţiona problema?) – ela-borarea cadrului juridic, a unor programe raionale, locale şi la nivel de instituţie, cu acoperire financiară corespunzătoare (inclusiv aprobarea Programului naţional pentru dezvoltarea resurselor umane în învăţămîn-tul general din Republica Moldova 2016-2020.

3. Metode/Cum? (Cum ar putea fi rezolvată mai eficient problema identifica-tă?) – campanii de promovare în presă, radio și TV a profesiei pedagogice; soluţionarea problemelor legate de salarizarea, cazarea etc. cadrelor didac-tice începătoare; implicarea tinerilor în proiecte educaţionale naţionale şi internaţionale; organizarea de ateliere, mese rotunde, dezbateri, tabere, cabinete de consiliere în viitoarea profesie pentru tineri şi depistarea celor cu vocaţie pedagogică; organizarea concursului Tînărul Profesor la nivel de instituție de învățămînt, raional, republican; dezvoltarea unui sistem viabil şi cooperant de mentorat pentru debutanţii în profesia de pedagog.

4. Costuri/Cît? (Ce resurse financiare, umane şi de timp vor fi necesare pentru realizarea planului?) – participanţii au estimat mai mult alt gen de costuri: atitudine, cooperare, colaborare, ajutor, împărtăşire de experienţă etc.


1�Dezvoltarea resurselor umane în educaţie: de la idei strategice la acţiuni durabile

5. Avantaje (Ce beneficii putem obţine în rezultatul implementării planului şi al soluţionării problemei?) – asigurarea sistemului educaţional naţional cu cadre didactice tinere cu vocaţie pedagogică; creşterea calităţii actului edu-caţional; ridicarea nivelului de dezvoltare intelectuală a societăţii; forţă de muncă calificată în toate domeniile – dezvoltare socială, economică; armoni-zarea relaţiei şcoală-familie.

Cei prezenţi au putut aplica mai multe strategii de combatere:1. Problema nu există: Problema prezentată nu este importantă şi poate fi negli-

jată. Astfel, dacă problema nu există, punerea în practică a planului (ceea ce înseamnă beneficii, dar şi riscuri) nu are sens.

2. Problema se va rezolva de la sine: Deşi problema persistă, status-quo-ul poa-te fi schimbat cu mijloacele existente și într-un termen nedeterminat. Astfel, nu e nevoie de schimbări, deoarece problema se va rezolva de la sine.

3. Cauza identificată e greşită: Echipa afirmatoare a stabilit o cauză eronată a apariţiei problemei şi de aceea soluţia propusă nu este eficientă. Negatorii trebuie să determine corect cauza, făcînd abstracţie de soluţiile emise de afir-matori.

4. atac asupra planului propus: Negatorii vor demonstra că planul elaborat de afirmatori nu poate fi acceptat, deoarece agentul ales pentru realizarea lui nu este potrivit, etapele nu sînt reale, este prea costisitor sau chiar dăunător, unii factori vor opune rezistenţă etc.

5. Propunerea unui contraplan: Echipa negatoare ar putea fi de acord cu afirma-torii că există o problemă şi de aceea sînt necesare schimbări. Negatorii însă ar putea să nu accepte metoda prin care afirmatorii ar dori să perfecționeze siste-mul. Planul înaintat de negatori trebuie să fie diferit de cel al afirmatorilor. Nu poate fi vorba de o simplă îmbunătăţire a planului propus de afirmatori, ci de prezentarea unui contraplan, afirmatorii avînd posibilitatea de a-l respinge. De reţinut:Plan – o schimbare susţinută de afirmatori în politica existentă.Status-quo – situaţia curentă în aplicarea unei politici pentru rezolvarea

problemei existente.avantaj – beneficiu obţinut în rezultatul implementării planului.acuzare – învinuire adusă responsabililor şi forţelor care au cauzat apari-

ţia problemei.Soluţie – rezolvarea problemei sau micşorarea daunei provocate de aceas-

ta prin realizarea planului. În final, la etapa de reflecţie, a fost desfășurată activitatea Povestea debutan-

tului, care a permis să se descrie EROUL (tînărul profesor), MISIUNEA EROULUI (în şcoală, desigur), CINE ÎL AJUTĂ PE EROU (să-şi facă misiunea), MOMENTUL CULMI-NANT (impedimente, contraziceri, frustrări) şi SFÎRŞITUL FERICIT al poveştii.

Atelierul a ridicat mai multe semne de întrebare. De fapt, invitaţia la o meditaţie profundă, dar, mai cu seamă, la acţiuni concrete la nivel local a fost unul dintre sco-purile principale urmărite de echipa de formatori.



PRegătIRea ReSURSeloR UmaNe îN eDUCaţIe

Tatiana CARTALEANU, Olga COSOVAN

Pregătirea resurselor umane în educaţie – acesta a fost genericul atelierului-dis-cuţie care s-a desfăşurat, la 14 aprilie 2016, în incinta Direcţiei Raionale Învăţămînt, Tineret și Sport din Nisporeni. Participanţii (manageri şcolari, profesori, reprezen-tanţi ai APL, părinţi şi elevi) au avut ocazia să mediteze şi să conştientizeze ce este important în formarea iniţială a cadrelor didactice.

Datele problemei sînt elementare: a) instituţiile de învăţămînt superior din ţară lansează anual în piaţa muncii sute

de tineri care au optat, la faza înscrierii la facultate, pentru o profesie pedago-gică, dar, spre regret, mulţi nu ajung să se angajeze în cîmpul muncii, alegînd alte activităţi, mai tentante;

b) chiar şi cei angajaţi deseori nu se încadrează în contextul demersului edu-caţional, cedează în faţa dificultăţilor şi fie că activează o perioadă de 3 ani, pentru a justifica indemnizaţiile, fie că, din varii motive, renunţă la cariera pedagogică;

c) pregătirea celor înrolaţi, licenţiaţi în ştiinţele educaţiei, scoate la suprafaţă probleme ale dezvoltării curriculare la nivelul facultăţilor respective. Durata prea mică a studiilor universitare, corelarea prea incertă a conţinuturilor pre-date cu cerinţele şcolii contemporane, realizarea convenţională a stagiilor de practică justifică lista de reclamaţii pe care angajatorii o au faţă de proaspeţii absolvenţi;



d) opinia angajatorului şi, în linii mai generale, a pieţei muncii nu are impact asupra curricula universitare şi nu influenţează calitatea predării materiilor, a demersului didactic în ansamblu;

e) oricît de buni ar fi absolvenţii, procesul de pregătire a resurselor umane nu se încheie odată cu obţinerea diplomei de licenţă sau chiar de master. Instituţiile trebuie să creeze oportunitatea creşterii şi dezvoltării profesionale a cadrelor didactice.

Situaţia dată este una generală – indiferent de raionul unde s-ar fi produs discu-ţia, datele ar fi fost aceleaşi. Deşi se află într-o zonă apropiată de Chişinău, unele in-stituţii se confruntă cu lipsa de cadre calificate pentru materiile pe care le predau.

Obiectivele pe care ne-am propus să le atingem în cadrul activităţii au fost: 1. Conştientizarea problemelor care însoţesc activitatea cadrelor didactice;2. Valorificarea experienţei acumulate în instituţiile de învăţămînt în raport cu

activitatea cadrelor didactice tinere;3. Elucidarea problemelor cu care se confruntă managerii în raport cu pregăti-

rea cadrelor didactice;4. Trasarea unor căi de soluţionare a problemelor stringente la nivelul insti-

tuţiei. Pentru a realiza aceste obiective, participanţii au fost rugaţi să listeze o serie de

”lucruri utile”, pe care le-au luat de la facultăţi sau din alte instituţii de învăţămînt. În consecinţă, s-a conturat o hartă conceptuală a competenţelor profesionale: cu-noştinţe, nominalizarea unor discipline universitare şi a unor profesori de excelenţă, care i-au marcat pe absolvenţii din timpuri diferite, deprinderi de a lucra, a căuta soluţii, a fi flexibil, a fi om, a comunica etc. Or, acestea sînt pietrele de temelie ale formării profesionale în domeniul dat.

Examinarea riscurilor de angajare a unui tînăr pe rol de profesor, din perspectiva de angajat, manager, elev şi părinte, a dat 4 liste diferite de probleme, dar care se in-tersectau şi se completau. Discuţia s-a centrat pe problemele pregătirii profesionale a absolventului (s-a constatat, în cele din urmă, că cel mai complicat e să realizeze evaluarea corectă, transparentă şi validă). Proaspătul absolvent nu întotdeauna are clar stabilite criteriile de evaluare, iar părinţii şi elevii văd în aceasta un motiv de în-grijorare; managerul, cu responsabilitatea care îl caracterizează, pune în capul listei pregătirea profesională a pedagogului şi se referă atît la cunoaşterea materiei pe care urmează să o predea, cît şi la echilibrul emoţional, la capacitatea de a dirija un colectiv de elevi şi, nu în ultimul rînd, la comportamentul etic.

Vocea profesorilor tineri, prezenţi la discuţie, a confirmat temerile managerilor, iar elevii au cîntat pe două voci – una a spus: ”Avem profesori foarte buni, sîntem produsul şi rodul muncii dumnealor, am învăţat multe de la ei...”, cealaltă voce, apar-ţinînd aceloraşi persoane, a spus: ”Dar nu vrem să fim profesori, pentru că...”.

Totuşi, înaintînd spre strategia de formare a unui profesor bun, am insistat asupra conturării tramei educaţionale a acestuia, care s-ar alcătui din educaţia de acasă, cultura generală şi competenţele formate de învăţămîntul preuniversitar, studiile universitare şi formarea continuă. Lipsa unui fir din această tramă periclitează şi



ştirbeşte din valoarea produsului. Oricît de bună ar fi pregătirea profesională de la facultate, lipsa celor 7 ani de acasă nu poate fi ascunsă, dacă ea se manifestă com-portamental şi comunicativ. Lipsa unor studii pe măsura aşteptărilor, la zi, nu poate fi substituită prin atitudine binevoitoare şi respect. Iar nevalorificarea capacităţii de a învăţa pe tot parcursul vieţii generează un pedagog pe care orice modificare de conţinut sau strategie îl găseşte nepregătit, îi creează o stare de panică.

Oportunităţile pe care le-am valorificat:1. Abordînd subiectul, am reuşit să conturăm oportunităţi de dezvoltare profe-

sională a cadrelor didactice pentru care sînt responsabili atît factorii de deci-zie, cît şi înşişi actorii educaţionali.

2. Am încercat să punem nişte accente pe necesitatea de a manifesta interes faţă de inovaţiile pedagogice şi de a desfăşura formarea continuă a cadrelor didactice în instituţie, iar în raport cu tinerii specialişti – de a dezvolta siste-mul de mentorat.

3. Sperăm foarte mult că unii manageri chiar vor desfăşura anumite activităţi nonformale, venind, astfel, în sprijinul acelor care înţeleg foarte bine că pro-fesorul care nu investeşte timp şi efort în propria formare profesională rămî-ne în urma elevilor săi.

Sugestii şi recomandări pentru implementarea cu succes a reformelor educaţio-nale, a serviciilor educaţionale vizate:

1. Profesorii ar trebui să se implice în discutarea documentelor care le vizează activitatea, conştientizînd faptul că nimeni nu ştie mai bine decît dînşii situa-ţia de la catedre.

2. Profesorii începători au nevoie de ajutor mai mult decît de verificare, iar ad-ministratorii care inspectează fără a sprijini nu fac decît să creeze condiţii pentru o plecare cît mai grabnică a tinerilor specialişti.

meNţINeRea CaDReloR DIDaCtICe PeRfoRmaNte îN şCoală: PReRogatIvă De PolItICă eDUCaţIoNală şI NeCeSItate vItală PeNtRU ComUNItăţI

Viorica GORAŞ-POSTICĂ, Serghei LÎSENCO

Pe 20 mai 2016, la Direcţia Raională Învăţămînt, Tineret și Sport din Ştefan Vodă, am desfăşurat o masă rotundă dedicată dezbaterii problematicii de menţinere a ca-drelor didactice performante în şcoală, la care au participat 30 de persoane: profe-sori, manageri, elevi şi reprezentanţi ai autorităţilor publice locale şi raionale.

Ce vă face să rămîneţi astăzi în şcoală? – a fost întrebarea de start, la care am



obţinut de la cadrele didactice răspunsuri eterogene, dar încurajatoare pentru toţi: vocaţia, elevii, curiozitatea din ochii lor, activitatea propriu-zisă din mediul şcolar, dimensiunea creativă a activității, dragostea faţă de copii, faţă de locul de baştină şi de ţară, educaţia tinerilor prin intermediul lecţiilor de istorie şi de educaţie civică, plăcerea de a lucra cu copiii, “profesia noastră emană lumină şi căldură”, “fiecare zi vine cu surprize noi”, interacţiunea cu diferite persoane, motivaţia intrinsecă – dra-gostea pentru profesie, “este o provocare”, “învăţ învăţînd”, “fac parte dintr-o dinas-tie de profesori”, plăcerea de a fi profesor, poziţia socială, posibilitatea de a fi alături de familie, salariul, regăsirea în domeniu, aprecierea nivelului înalt de inteligenţă, “profesia dată mă reprezintă”, “nu îmi imaginez o altă profesie”, “cînd vezi rezultatul muncii – te bucuri”, preocuparea pentru viitorul ţării (“cine dacă nu eu/noi?”) etc.

În viziunea elevilor, dacă ar fi profesori, ar rămîne în şcoală pentru: un salariu demn de o viaţă demnă, un colectiv primitor constituit din profesionişti, dorinţa de a educa tinerele generaţii şi de a contribui la crearea viitorului lor, dragostea faţă de copii şi respectul pentru profesori, plăcerea de a lucra cu adolescenţii, posibilitatea de a le oferi elevilor suport în a se implica activ în viaţa şcolară şi de a-i motiva să acţioneze, să lupte pentru drepturile lor, “a fi permanent înconjurat de copii şi a-i ajuta să-şi îndeplinească visele, ceea ce şi realizează zi de zi profesorul”, antrenarea elevilor în diverse acţiuni şi oferirea de suport profesorilor etc.

Conform reprezentanţilor APL, ar convinge profesorii buni să rămînă în şcoală pentru a creşte calitatea şi eficienţa pedagogică, educaţională; fiindcă le plac copiii, au lucrat în învăţămînt, preferă comunicarea etc.

Distribuția celor 590 de cadre didactice din raion după vîrstă se prezintă astfel: • cadre didactice sub 25 ani – 3%;• cadre didactice sub 25-29 ani – 6,4%;• cadre didactice sub 30-34 ani – 10,3%;



• cadre didactice sub 35-39 ani – 8,5%;• cadre didactice sub 40-44 ani – 10,2%;• cadre didactice sub 45-49 ani – 15%;• cadre didactice sub 50-54 ani – 16%;• cadre didactice sub 55-59 ani – 16,3%;• cadre didactice sub 60-64 ani – 9%;• cadre didactice de 65+ ani – 5,1%.Tabloul nu este foarte îmbucurător de vreme ce aproape o treime din profesori sînt

pensionari, iar cadrele didactice tinere, de pînă la 30 de ani, sînt în minoritate absolută.Problemele discutate au fost bazate pe fiecare acţiune recomandată de Progra-

mul naţional pentru dezvoltarea resurselor umane în învăţămîntul general din Repu-blica Moldova 2016-2020, la domeniul 3: Menţinerea cadrelor didactice performan-te în şcoală.

La Obiectivul specific 3.1. Elaborarea unui sistem motivant și transparent de eva-luare a performanţei cadrelor didactice se prevăd mai multe acţiuni, iar întrebările pentru dezbateri au inclus:

• Ce acțiuni și instrumente utilizaţi la moment pentru asigurarea eficienţei şi a transparenţei procesului de evaluare? – Răspunsuri: implicarea în evaluare a membrilor catedrei (sugestie: de a recurge la chestionarea/intervievarea ele-vilor şi a părinţilor), rapoartele de autoevaluare, aprobarea Regulamentului de premiere a personalului didactic de către Consiliul profesoral etc.

• Ce proceduri/instrumente consideraţi neeficiente? – Răspunsuri: decizia lua-tă în mod abuziv numai de manager etc.

• Ce căi pentru sporirea eficienţei şi a transparenţei procesului de evaluare propuneți? – Răspunsuri: “catedra propune/motivează cadrul didactic spre avansare în grad”, evidenţa performanţelor, implicarea în acest proces a ele-vilor/părinţilor.

La Obiectivul specific 3.2. Elaborarea unui sistem motivant și transparent de evalu-are a performanţei cadrelor manageriale dezbaterile s-au axat pe acțiunile ce pot asi-gura excluderea ingerinţei factorului politic în procesul de selectare a cadrelor mana-geriale şi pe mecanismele de atragere a celor mai calificate cadre în funcţii manageria-le, semnalîndu-se mai multe probleme cauzate de politizarea societăţii, de avansarea în carieră sau în grad doar pe criterii de rudenie, în defavoarea profesionalismului şi a integrităţii. Regulamentul cu privire la ocuparea funcţiei de director are multe lacune, în viziunea practicienilor, la unele etape, practic în majoritatea cazurilor, nu există con-curs (la etapa III ajunge o persoană, un candidat). Includerea părinţilor în comisia de angajare, standardele care descriu profesionalismul şi proba de integritate pot contri-bui, în opinia participanților, la soluţionarea multor probleme.

La Obiectivul specific 3.3. Reformarea sistemului de salarizare a angajaţilor din învăţămîntul general prin corelarea cu performanţele profesionale demonstrate s-au abordat probleme legate de opțiunile pentru avansare în cariera didactică și creșterea salariului, de volumul recompensei, dar şi de asigurarea utilizării acesteia conform destinației. Astfel, s-a susţinut că un criteriu esenţial pentru sporirea salariului ar tre-



bui să fie performanţa – nu atît rezultatele școlare ale elevilor, cît progresul înregis-trat de ei. Un alt indicator ar fi rezultatele deosebite, locurile premiante la diverse olimpiade și concursuri. În salariul profesorului trebuie să fie reflectat și ajutorul oferit pentru dezvoltarea colegilor (activitatea de mentorat). Primele periodice (semestriale, anuale) ar trebui să fie o regulă, iar numărul de elevi în clasă să facă parte din formula de salarizare. Specificul sarcinilor didactice, verificarea caietelor sînt alte aspecte de care trebuie să se ţină cont. De asemenea, profesorii trebuie să fie încurajaţi pentru cunoaşterea limbilor străine, pentru atragerea proiectelor extrabugetare, dar şi pentru munca de voluntariat în proiectele comunitare etc.

La Obiectivul specific 3.4. Asigurarea condiţiilor optime de muncă prin dezvol-tarea infrastructurii şi a bazei tehnico-materiale în cel puţin 30% din instituţiile de învăţămînt general, pînă în anul 2020 participanţii s-au pronunţat pe marginea opor-tunităţilor foarte reduse la nivel local/de raion de asigurare a spaţiilor de revigorare psihoemoțională a cadrelor didactice; de modernizare a şcolilor, chiar și în cazul în care bugetul planificat se gestionează de instituţie, prin Consiliul de Administrație; de dezvoltare a parteneriatului public-privat, cu scopul modernizării infrastructurii și a bazei tehnico-materiale a instituțiilor de învăţămînt. Pașii de întreprins în acest sens sînt: studierea minuțioasă a intereselor agenților economici locali, realizarea orientării profesionale în parteneriat cu comunitatea, informarea sistematică des-pre specificul parteneriatelor public-privat, crearea asociaţiilor de absolvenţi. Spaţii libere în şcoli sînt, ele însă urmează a fi folosite pentru alte activităţi educaţionale, inclusiv în proiecte. Printre oportunităţi, s-a menţionat colaborarea cu Corpul Păcii, cu ONG-urile, proiectele/donaţiile internaţionale, modificarea gestionării bugetului, participarea la concursurile organizate de FISM (unde se cere contribuţia obligato-rie din partea APL, a altor agenți economici). În general, agenţii economici nu sînt percepuţi ca generoşi şi deschişi pentru colaborarea cu şcolile, “poate că nici noi, au spus managerii, nu ştim să comunicăm mai eficient cu ei”.

La Obiectivul specific 3.5. Promovarea şi asigurarea unui management şi lea-dership educaţional eficient în instituțiile de învăţămînt general s-a insistat pe res-ponsabilităţile pe care cadrele didactice şi manageriale le consideră inutile şi care trebuie anulate sau modificate, precum şi pe valorificarea experienţelor pozitive în promovarea leadershipului educațional. Aici s-a menţionat utilizarea TIC, susţinerea Consiliilor Elevilor, ai căror membri sînt implicaţi în studierea opiniei colegilor, activi-tatea Consiliului Raional al Elevilor, dar şi participarea elevilor la şedinţele Consiliului de Administraţie.

La Obiectivul specific 3.6. Diversificarea modalităţilor de stimulare a performan-ţei cadrelor didactice, a managerilor și a instituţiilor educaţionale s-a discutat des-pre activităţile/concursurile care pot fi organizate la nivel de raion, dar şi despre oportunităţile de susţinere a proiectelor educaţionale. Concursul Pedagogul Anului, în opinia celor prezenţi, nu este transparent și eficient, nu este necesar, în special la etapa republicană, unde, în ultimul an, nu s-a făcut nicio analiză a probelor, iar rezultatele finale sînt anunțate peste jumătate de an. Ar fi mai bine să se promoveze concursurile pe echipe (nu individuale) din 3-5 profesori, aşa cum se practică la nivel



de raion. Poate ar fi binevenit şi concursul Profesorul Lunii, la nivel local, cu impli-carea elevilor în evaluarea performanţelor profesorilor. Rezultatele acestui concurs cumulativ ar putea determina și Profesorul Anului. A fost susţinută propunerea de a crea un fond special la nivel de raion pentru sprijinirea proiectelor educaționale. Participanții au reiterat necesitatea asigurării transparenței pe parcursul concursului și în monitorizarea fondurilor.

Printre experienţele de succes/practicile pozitive, care motivează profesorii să lucreze eficient în şcoală, au fost enumerate: parteneriatul cu Corpul Păcii, prin care s-au obţinut materiale suport pentru toate cadrele didactice şi toate disci-plinele, ustensile, rechizite, renovarea cantinei, înființarea centrului vocaţional, 2 laptopuri + proiectoare, xerox, literatură; proiectul cu Coreea de Sud (tablă in-teractivă); Proiect TIC (5 proiectoare, 3 table interactive, calculatoare pentru sălile de informatică, calculatoare + imprimantă la fiecare catedră + proiectoare).

În încheiere, fiind întrebaţi ce le-ar spune colegilor despre cele discutate la masa rotundă, cei prezenţi au menționat: probleme legate de menţinerea cadrelor didactice bune în şcoală; formula nouă de salarizare, majorarea salariului de bază (de la 2200 de lei la cel puţin 6000 de lei); perspectiva dezvoltării unui mecanism de selectare şi evaluare a cadrelor didactice; soluţiile pentru mărirea salariului; profesorii trebuie motivaţi şi încurajaţi să-şi continue activitatea în instituţie; implicarea elevilor în pro-iecte; valorificarea ideii că şcoala trebuie centrată în egală măsură atît pe elev, cît şi pe profesor; forme noi de parteneriat cu agenţii economici; necesitatea stringentă a pro-iectelor comunitare; neputinţa sau nedorința autorităţilor de a soluţiona problemele pas cu pas; aspectul estetic al şcolii; importanța unei comunicări eficiente; “pentru un viitor mai bun trebuie să luptăm singuri”, concursurile pentru profesori etc.

Activitatea, evaluată la final, a fost apreciată ca interesantă de marea majoritate a participanţilor, iar 90 la sută şi-au exprimat angajamentul să aplice ideile în comu-nităţile pe care le reprezintă, ca cei mai buni profesori să vrea să rămînă în şcoală şi să lucreze bine şi cu plăcere, din dragoste pentru copii, profesie şi localitatea în care s-au stabilit.

Activitatea a demonstrat încă o dată că există speranță și devotament în rîndurile cadrelor didactice, care constituie baza dezvoltării sistemului educațional din Republi-ca Moldova. Dar acestea trebuie să fie susținute de decizii ferme și complexe la nivel național. Or, vocea cadrelor didactice și a elevilor trebuie să fie auzită, să se țină cont de ea în luarea deciziilor curente și de perspectivă.



PRogRamUl NațIoNalPeNtRU DezvoltaRea ReSURSeloR UmaNe

îN îNvăţămîNtUl geNeRalDIN RePUblICa molDova

2016-2020

Proiectul Programului naţional pentru dezvoltarea resurselor umane în învăţă-mîntul general din Republica Moldova 2016-2020 a fost elaborat în cadrul Proiec-tului Educaţia în Republica Moldova – competenţe pentru prezent şi viitor. Această iniţiativă este parte a Proiectului de sprijin pentru reforma educaţiei în Republica Moldova (OSF-SUPREM), susţinut de Fundaţiile pentru o Societate Deschisă, prin intermediul Fundaţiei Soros-Moldova.

Coordonatorul grupului de lucru:Liliana Nicolaescu-Onofrei

Consultant internaţional:George Pataki (România)

Membrii grupului de lucru:Valeriu GorincioiAngela VasilaşcuRima BezedeOtilia DandaraViorica Goraş-PosticăIurie MelinteValentina OlaruSilvia Petrovici-Guzun

Ministerul Educațieial Republicii Moldova



CUPRINSI. INTRODUCERE. CADRUL CONCEPTUAL ŞI DE POLITICI .......................................... 25

II. ANALIZA SITUAŢIEI. DESCRIEREA PROBLEMELOR ÎN EVOLUŢIE ŞI A CAUZELOR ACESTORA ........................................................................................ 261. Probleme în domeniul Atragerea tinerilor cu vocaţie pedagogică în sistemul educaţional ................................................................................................ 282. Probleme în domeniul Pregătirea profesională performantă a cadrelor didactice şi manageriale .............................................................................................. 303. Probleme în domeniul Menţinerea cadrelor didactice performante în sistemul de învăţămînt ............................................................................................ 34

III. OBIECTIVE GENERALE. OBIECTIVE SPECIFICE. ACŢIUNI ......................................... 38 Obiectivul general 1. Identificarea şi atragerea tinerilor cu vocaţie pedagogică în sistemul educaţional. ........................................................................... 38 Obiectivul general 2. Consolidarea sistemului de formare iniţială şi continuă a cadrelor didactice, în vederea asigurării unei pregătiri profesionale performante, racordate la cerinţele actuale ale sistemului educaţional şi ale societăţii. ............................................................................................................ 40 Obiectivul general 3. Asigurarea în sistemul educaţional a condiţiilor optime pentru menţinerea în sistem şi stimularea performanţei profesionale a cadrelor didactice şi manageriale. ....................................................... 42

IV. ETAPELE ŞI TERMENELE DE IMPLEMENTARE .......................................................... 45

V. INSTITUŢIILE RESPONSABILE PENTRU IMPLEMENTARE ........................................ 46

VI. ESTIMAREA GENERALĂ A COSTURILOR ................................................................... 46

VII. MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA IMPLEMENTĂRII PROGRAMULUI. PROCEDURI DE RAPORTARE ..................................................................................... 46

VIII. PLANUL DE ACŢIUNI .................................................................................................. 48



I. INtRoDUCeRe. CaDRUl CoNCePtUal şI De PolItICI

La baza elaborării prezentului Program, în calitate de elemente ale cadrului con-ceptual şi de politici, au stat o serie de documente importante, în plan naţional şi european, care vizează calitatea resurselor umane în educaţie.

Strategia de dezvoltare a educaţiei pentru anii 2014-2020 Educaţia 2020, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr. 994 din 14.11.2014, face o diagnoză a sistemului de edu-caţie şi stabileşte direcţiile de acţiuni pe fiecare domeniu pentru îmbunătăţirea situaţiei existente. În mod special, Strategia vizează obiective şi acţiuni pentru sporirea atracti-vităţii profesiei de cadru didactic, atragerea şi menţinerea cadrelor performante în sistem, asigurarea unui echilibru cantitativ şi structural între oferta şi cererea de cadre didactice la toate nivelurile sistemului educaţional, reconceptualizarea formării iniţia-le a cadrelor didactice prin dezvoltarea competenţelor necesare pentru realizarea nou-lui parcurs educaţional într-o societate globală a cunoaşterii, precum şi eficientizarea şi flexibilizarea sistemului de formare continuă a cadrelor didactice şi manageriale.

Printre recomandările Comisiei Europene în domeniu, pentru ţările membre, se remarcă zece acţiuni-cheie, inserate în documentele Rethinking Education: Investing in skills for better socio-economic outcomes şi Supporting the Teaching Professions for Better Learning Outcomes (Strasbourg, 2012), care sînt perfect valabile şi pentru sistemul educaţional din Republica Moldova, punînd accentul pe îmbunătăţirea cali-tăţii resurselor umane, şi anume:

• Cinci acţiuni esenţiale pentru sprijinirea profesorilor şi a formatorilor de cadre didactice:– Definirea competenţelor şi a calităţilor necesare cadrelor didactice;– Actualizarea sistemului de recrutare a celor mai buni candidaţi pentru

profesia didactică;– Asigurarea unui sprijin sistematic cadrelor didactice debutante pentru in-

serţie profesională;– Revizuirea ofertei de formare continuă pentru asigurarea participării profe-

sorilor în învăţarea profesională prin colaborare pe tot parcursul activităţii;– Construirea dezvoltării profesionale a cadrelor didactice pe baza feed-

back-ului permanent privind performanţa lor.• Trei acţiuni esenţiale pentru consolidarea leadershipului educaţional în şcoli:

– Crearea condiţiilor optime pentru ca managerii şcolari să se concentreze asupra îmbunătăţirii învăţării, mai mult decît asupra administrării;

– Îmbunătăţirea mecanismelor de recrutare şi menţinere în şcoală a lideri-lor şcolari;

– Dezvoltarea căilor eficiente de evoluție profesională pentru leadershipul educaţional.



• Două acţiuni esenţiale pentru sprijinirea educatorilor/formatorilor de ca-dre didactice:– Dezvoltarea unui profil explicit al competenţelor solicitate de la educato-

rii/formatorii de cadre didactice;– Consolidarea colaborării între toţi actorii-cheie la toate etapele de pregă-

tire a cadrelor didactice.În perioada 2014-2015, prin efortul susţinut al Ministerului Educaţiei şi cu spriji-

nul partenerilor de dezvoltare, au fost elaborate o serie de studii, care semnalează în detaliu problemele cu care se confruntă sistemul educaţional din Republica Moldo-va, inclusiv cele privind dezvoltarea resurselor umane, deficitul şi fluctuaţia de per-sonal didactic, nemulţumirile legate de salarizare şi de condiţiile de muncă, statutul social scăzut al cadrelor didactice.

Aceste documente includ:• Studiul SABER-Teachers pentru Moldova al Băncii Mondiale, care a analizat

politicile de personal şi a adus numeroase recomandări cu referire la contex-tul internaţional.

• Studiul de evaluare a sistemului şi a programelor de formare continuă a cadrelor didactice din învăţămîntul general din Republica Moldova (2014), realizat de Ministerul Educaţiei cu sprijinul Open Society Foundations, în care a fost analizat şi evaluat sistemul de formare continuă şi au fost generate o serie de recomandări de politici pentru reformarea domeniului.

• Studiul privind măsurile de politici pentru îmbunătăţirea atragerii, pregăti-rii şi menţinerii personalului didactic în sistemul de învăţămînt general din Republica Moldova (2014-2015) (Ministerul Educaţiei, Open Society Founda-tions), care prezintă analiza detaliată a problemelor din domeniul dezvoltării resurselor umane din educaţie şi a cauzelor acestora, propunînd recomandări concrete pentru remediere.

Prezentul Program prezintă principalele probleme identificate în domeniul dez-voltării resurselor umane din educaţie în Republica Moldova şi trasează obiectivele generale şi specifice, precum şi planul de acţiuni pentru realizarea acestora.

II. aNalIza SItUaţIeI. DeSCRIeRea PRoblemeloR îN evolUţIe şI a CaUzeloR aCeStoRa

În Republica Moldova, profesia de cadru didactic nu este una atractivă şi solicita-tă. Lipsa unor politici de stat eficiente pentru atragerea, pregătirea şi menţinerea în sistem a cadrelor didactice şi manageriale performante afectează considerabil calitatea procesului educaţional din instituţiile de învăţămînt general.



Lipsa unui pachet salarial atractiv raportat la performanţe, insuficienţa me-canismelor de protecţie socială, lipsa spaţiului locativ contribuie la plecarea din sistem a cadrelor didactice, atît a celor debutante, cît şi a celor performante. Principalele provocări cu care se confruntă politicile de resurse umane pentru menţinerea cadrelor didactice în învăţămînt sînt menţionate în Strategia Educaţia 2020. Astfel, problema menţinerii şi stimulării performanţei profesionale a cadre-lor didactice este una esenţială pentru sistemul educaţional al Republicii Moldo-va. Soluţionarea acestei probleme constituie o prioritate a Ministerului Educaţiei (exprimată în documentele strategice – Moldova 2020, Educaţia 2020 şi altele), deoarece generează efecte grave pentru sistemul educaţional. Aceasta afectează nu doar personalul angajat, ci și elevii, beneficiarii sistemului educaţional, precum şi societatea în ansamblu. Cadrele didactice performante vor rămîne în şcoală doar dacă profesia pe care au îmbrăţişat-o va avea o imagine bună în societate, iar sta-tutul profesorului va fi unul recunoscut şi apreciat. De asemenea, o importanţă mare în luarea acestei decizii o au recompensele pentru efortul depus, oportunită-ţile variate de dezvoltare profesională continuă şi condiţiile de lucru oferite – toate acestea ar trebui să asigure o viaţă de calitate şi satisfacţie profesională pentru cadrele didactice şi manageriale.

Studiul SABER-Teachers pentru Moldova al Băncii Mondiale, efectuat în anul 2014, sintetizează astfel starea de lucruri în domeniu:

Obiective ale politicilor educaţionale vizînd cadrele didactice Starea de lucruri1. Stabilirea unor aşteptări clare pentru cadrele didacticeExistă aşteptări clare pentru ceea ce ar trebui să înveţe elevii şi ceea ce ar trebui să facă profesorii în Republica Moldova. Cu toate acestea, în şcoală, prea puţin timp este dedicat îmbunătăţirii procesului de învă-ţare.

Stabilit

2. Atragerea celor mai buni/cu vocaţie în cariera didacticăRigorile pentru intrarea în cariera didactică, salariile profesorilor şi oportunităţile de avansare în carieră nu sînt atrăgătoare pentru cei mai buni candidaţi, cu potenţial şi vocaţie.

În evoluţie

3. Pregătirea cadrelor didactice prin formare şi experienţe utileSistemul actual de formare iniţială a cadrelor didactice nu asigură o for-mare calitativă suficientă. Profesorii debutanţi au posibilitatea de a-şi dezvolta abilităţi practice de predare, dar numai într-o perioadă limita-tă de timp, înainte de a li se cere să predea fără îndrumare.

În evoluţie

4. Corelarea abilităţilor profesorilor cu nevoile de învăţarea ale ele-vilorExistă proceduri oficiale de a identifica penuria de cadre didactice, dar mecanismele pentru rezolvarea acesteia nu funcţionează întotdeauna.

Stabilit



5. Asigurarea conducerii cadrelor didactice de către manageri puter-niciExistă programe de instruire pentru a sprijini dezvoltarea profesională a directorilor în domeniul administrării instituţiei de învăţămînt. Direc-torii trebuie să monitorizeze performanţa profesorilor. În acelaşi timp, e nevoie de cerinţe specifice de formare obligatorie a managerilor, în vederea dobîndirii competenţelor necesare pentru a acţiona în calitate de lideri ai procesului de instruire şi de manageri de succes.

În evoluţie

6. Monitorizarea procesului de predare-învăţare-evaluareSistemul de evaluare a rezultatelor învăţării elevilor nu oferă date sigure care să poată fi folosite pentru dezvoltarea de politici şi îmbunătăţirea instruirii. Performanţa profesorilor este evaluată la fiecare 5 ani în cadrul unui proces complex de atestare, dar, pentru a fi mai eficient, sistemul de evaluare are nevoie de reformare.

Stabilit

7. Sprijinirea cadrelor didactice pentru îmbunătăţirea procesului de instruireOportunităţi de dezvoltare profesională a cadrelor didactice există, dar profesorii trebuie să plătească pentru o bună parte dintre activităţile de dezvoltare.

Stabilit

8. Motivarea profesorilor pentru realizarea performanţeiExistă unele mecanisme de responsabilizare a profesorilor. În acelaşi timp, trebuie să fie elaborate şi introduse noi sisteme de remunerare/salarizare, pentru a atrage, dezvolta şi păstra cadrele didactice şi direc-torii de şcoală într-un mod eficient şi rezultativ, concomitent cu îmbu-nătăţirea calităţii predării şi a performanţei cadrelor didactice.

În evoluţie

Pentru asigurarea dezvoltării resurselor umane în educaţie, se impun acţiuni con-crete pe trei domenii complexe de intervenţie:

• Atragerea tinerilor cu vocaţie pedagogică în sistemul educaţional;• Pregătirea profesională performantă a cadrelor didactice şi manageriale;• Menţinerea cadrelor didactice performante în sistemul de învăţămînt general.

1. Probleme în domeniul Atragerea tinerilor cu vocaţie pedagogică în sistemul educaţional

P.1. Problema principală în domeniu

În societatea moldovenească, şcoala şi pedagogii au o imagine şi un statut soci-al diminuat. Elevii cu potenţial de a deveni profesori nu beneficiază de consiliere, de ghidarea necesară. Studiile în domeniu şi profesia de cadru didactic nu sînt atractive pentru tineri.

P.1.1. Percepţia publică despre imaginea cadrului didactic şi meseria de profe-sor în societatea moldovenească este descurajatoare.



‒ În mass-media, informaţiile şi reportajele cu caracter negativ sau de proble-mă predomină asupra celor ce prezintă practicile pozitive din educaţie.

‒ Beneficiile şi satisfacţiile profesionale şi morale ale pedagogilor nu sînt sufici-ent promovate şi puse în valoare.

P.1.2. În învăţămîntul general, nu sînt create condiţii şi posibilităţi de identifica-re timpurie şi de ghidare în carieră a elevilor cu vocaţie pedagogică, elevi care au interesul şi potenţialul de a deveni cadre didactice.

‒ Instituţiile de învăţămînt general nu oferă suficient sprijin şi ghidare în carieră pentru elevi.

‒ Componentele legate de orientarea profesională din cadrul orelor de dirigen-ţie sau din cadrul unor discipline (educaţie civică) nu sînt suficient de bine structurate şi corelate cu interesele elevilor.

‒ În cadrul Studiului privind măsurile de politici pentru îmbunătăţirea atra-gerii, pregătirii şi menţinerii personalului didactic în sistemul de învăţămînt general din Republica Moldova (2014-2015), profesorilor, ca factor de influ-enţă sau consiliere în alegerea carierei, li s-a atribuit un rol mic de către stu-denţi (11% din 929 de studenţi) şi insignifiant de către elevi (sub 1% din 913 elevi chestionaţi). Desigur, în ambele cazuri, influenţa profesorilor ar putea să fie una indirectă, pe timp mai îndelungat, şi, din acest motiv, ar putea să nu fie conştientizată.

P.1.3. Profesia didactică este văzută ca o profesie complicată, solicitantă, cu sa-larizare insuficientă.

‒ Profesia didactică este considerată neatractivă pentru tineri şi, în special, pentru bărbaţi. La admitere la specialităţile pedagogice din instituţiile de în-văţămînt superior, profesional tehnic postsecundar şi postsecundar nonterţi-ar se înregistrează cele mai mici medii, iar nota medie de absolvire a acestora este de 7,80. Studiile în domeniu sînt alese doar ca o ultimă opţiune.

‒ Facilităţile oferite studenţilor şi tinerilor specialişti din educaţie nu sînt sufici-ent de atrăgătoare pentru alegerea carierei.

‒ Conform datelor acumulate în cadrul studiului menţionat, în cazul celor 913 elevi de liceu din clasele a XI-a şi a XII-a, Ştiinţele Educaţiei se situează aproxi-mativ pe locul al X-lea ca preferinţă pentru studii, deşi în 2013 s-a aflat pe locul 2 ca număr de absolvenţi din învăţămîntul superior (Anuarul Statistic 2013-2014).

‒ În cadrul aceluiaşi studiu, doar 5,5% dintre elevi au menţionat că ar alege profesia didactică, 27% dintre ei ar accepta-o cu anumite condiţii (salariu mă-rit, condiţii bune de muncă, asigurare cu locuinţă), iar majoritatea, 66,5%, au spus categoric nu carierei didactice. Îngrijorător este faptul că doar 25% dintre studenţii de la pedagogie au declarat deschis că doresc să se angajeze în şcoală după terminarea facultăţii, în vreme ce peste 20% admit că e puţin probabil sau că nu se vor angaja în şcoală. Jumătate dintre studenţi sînt indecişi



şi nu dau un răspuns definitiv. Problema este că o bună parte dintre cei care au spus nu angajării în şcoală sau sînt indecişi îşi fac studiile pe banii statului.

‒ În ultimul deceniu, se constată o îmbătrînire rapidă a contigentului profesoral: în 2012, 18,7% dintre cadrele didactice erau de vîrstă pensionară, în compara-ţie cu 6,8%, în 2002. Numărul cadrelor didactice din învăţămîntul general s-a diminuat continuu, deşi la o rată mult mai scăzută decît cea a elevilor. Ca rezul-tat, între 2000 şi 2012, raportul elevi/profesor s-a micşorat de la 15 la 11.

‒ Programul guvernamental de susţinere a cadrelor didactice tinere, aprobat în 2005, şi-a propus ameliorarea situaţiei din sistem, dar impactul lui este limitat: 20% din tinerii specialişti repartizaţi în cadrul programului au părăsit instituţiile educaţionale la expirarea perioadei de acordare a subvenţiilor. Acest raport a scăzut la 10%, în 2010-2011, şi la 2,3%, în 2011-2012. Cu toate acestea, există domenii în care deficitul de cadre didactice se resimte deja sau va deveni con-siderabil în viitorul apropiat (educaţie timpurie, ştiinţele exacte).

2. Probleme în domeniul Pregătirea profesională performantă a cadrelor didactice şi manageriale

P.2. Problema principală în domeniu:

Conţinuturile şi modalităţile de predare, oferite de sistemul de formare iniţială şi continuă a cadrelor didactice, nu asigură dezvoltarea competenţelor necesare cadrelor didactice pentru o activitate profesională eficientă, racordată la schimbă-rile şi cerinţele sistemului educaţional şi ale societăţii.

P.2.1. Lipsa unui echilibru structural, calitativ şi cantitativ, între cererea şi oferta de specialişti are repercusiuni directe asupra asigurării adecvate a instituţiilor de învăţămînt general cu cadre didactice calificate.

‒ Cadrul Naţional al Calificărilor pentru specialităţile pedagogice, aflat în fază de proiect de mai mulţi ani de zile, a fost perfecţionat de cîteva ori, dar dez-bateri publice pentru aprobarea sa finală nu au fost organizate, neexistînd astfel un cadrul normativ stabil. Alte documente aferente formării iniţiale ne-cesită a fi definitivate şi/sau modernizate.

‒ Instituţiile de învăţămînt superior cu profil pedagogic nu au fost evaluate din perspectiva calităţii şi relevanţei studiilor oferite.

‒ Finanţarea instituţiilor de învăţămînt superior cu profil pedagogic de la buget nu este efectuată în conformitate cu rezultatele, calitatea, eficienţa şi capaci-tatea lor.

‒ În cadrul Studiului privind măsurile de politici pentru îmbunătăţirea atra-gerii, pregătirii şi menţinerii personalului didactic în sistemul de învăţămînt general din Republica Moldova (2014-2015), au fost chestionate 463 cadre didactice debutante şi 502 cadre didactice cu experienţă de predare mai



mare de 6 ani. Cadrele didactice de gen masculin nu depășesc 15% nici în ca-zul debutanţilor. Acest lucru arată că nici prin următoarea generaţie de cadre didactice nu se va reduce feminizarea profesiei didactice pentru învăţămîntul general. În ceea ce priveşte vîrsta respondenţilor debutanţi, 17% sînt trecuţi de 30 de ani, ceea ce înseamnă că, pentru ei, profesia didactică nu este prima opțiune şi că s-au recalificat pentru aceasta ulterior. „Îmbătrînirea” corpului profesoral este evidentă. Peste 40% dintre respondenţi au peste 50 de ani, iar aproximativ 10% – peste 60 de ani. Mai mult de jumătate dintre respondenţi au o vechime în învăţămînt de peste 25 de ani. Aceste cifre sînt confirmate de Anuarul Statistic şi de alte documente de strategie (Educaţia 2020). Toate conduc spre concluzia că în următorii 5-10 ani, fără o politică susţinută de a atrage tineri talentaţi spre profesia didactică, Moldova se va confrunta cu un deficit de cadre didactice de cel puţin 20%.

P.2.2. Competenţele profesionale ale absolvenţilor facultăţilor pedagogice nu sînt în măsură să faciliteze o activitate profesională de performanţă, o încadrare rapidă şi cu succes în cîmpul muncii.

‒ Sistemul de instituţii de învăţămînt superior cu profil pedagogic este actual-mente accesibil oricărui tînăr care doreşte să deţină rolul social de student şi o diplomă de studii superioare, fără a avea în mod neapărat aptitudini pedagogice. Tinerii din Republica Moldova consideră facultăţile cu profil pe-dagogic ca fiind un mediu accesibil de obţinere a diplomelor de studii supe-rioare, iar materiile – uşor de studiat. Exigenţele profesorilor faţă de studenţi sînt scăzute, din cauza lipsei de concurenţă în aceste domenii de formare profesională. O bună parte a studenţilor din instituţiile de învăţămînt cu profil pedagogic nu sînt motivaţi pentru cariera didactică şi apreciază şcoala doar ca o soluție de rezervă pentru situaţiile disperate, în lipsa unui alt loc de muncă. Acest lucru deschide posibilitatea intrării în sistemul educaţional a unor cadre cu motivaţie diminuată şi fără vocaţie, care abordează profesia didactică mai degrabă ca o sursă de venit, chiar dacă nu suficient, dar stabil. Pe termen lung, prestaţia profesională a angajaţilor demotivaţi generează scăderea con-tinuă a prestigiului profesiei de pedagog în rîndul viitorilor aspiranţi.

‒ Există o corelare insuficientă a formării iniţiale cu cerinţele sistemului edu-caţional. Facultăţile pedagogice nu au practica şi tradiţia de a consulta opinia managerilor şcolari sau a propriilor absolvenţi.

‒ Instituţiile de învăţămînt superior cu profil pedagogic oferă sprijin insufici-ent studenţilor în vederea formării identităţii lor profesionale şi a dezvoltă-rii motivaţiei pentru angajarea şi persistarea în domeniul pedagogic.

‒ Conţinutul, structura şi modalităţile de predare a curriculumului/modulului psihopedagogic nu asigură o formare iniţială de calitate, în opinia multor studenţi şi angajatori. Abordările metodologice aplicate în procesul de for-mare iniţială sînt de multe ori depăşite, neatractive şi prea puţin captivan-te pentru studenţi. Această opinie nu concordă cu cea a cadrelor didactice



universitare, care, anual, actualizează programele şi consideră că oferă cît se poate de mult şi de bine, în condiţiile pe care le au.

‒ În cadrul studiului menţionat, profesorii cu experienţă au fost mult mai dras-tici decît debutanţii în evaluarea competenţelor absolvenţilor de facultăţi pe-dagogice din ultimii 3 ani. În vreme ce debutanţii evaluează mai degrabă cu „bine” şi „foarte bine” măsura în care competenţele dobîndite corespund ce-rinţelor actuale ale sistemului de învăţămînt, cadrele didactice cu experienţă au răspuns cu „satisfăcător” şi „bine”. Competenţele absolvenţilor apreciate mai bine de către cadrele didactice cu experienţă au fost: competenţa de co-municare didactică, competenţa de specialitate şi competenţa de proiectare. Cel mai mic scor a fost obţinut la competenţa de evaluare, urmată de ma-nagementul clasei. De asemenea, cadrele didactice consideră că debutanţii se confruntă cu dificultăţi în etapa de integrare şi nu sînt ajutaţi sau nu au o formare iniţială corespunzătoare şi se simt depăşiţi de situaţie.

‒ Ponderea activităţilor de practică este semnalată de către studenţi şi anga-jatori ca fiind insuficientă. Modul de organizare, monitorizare şi evaluare a acestor activităţi reclamă reactualizare, în corespundere cu practicile moder-ne şi necesităţile de formare a competenţelor profesionale ale viitoarelor ca-dre didactice. Cu scopul de a îmbunătăţi educaţia iniţială a viitorilor profesori, recomandările respondenţilor studiului pentru factorii de decizie din facul-tăţile pedagogice sînt (în ordinea frecvenţei răspunsurilor): revizuirea curri-cula pentru disciplinele de studiu în concordanţă cu cerinţele curriculare din învăţămîntul preuniversitar; mărirea duratei practicii pedagogice de predare la clasă; reglementarea mai bună a planului şi a programelor de studii după consultarea absolvenţilor şi a directorilor de şcoli; modificarea modalităţilor de desfăşurare a stagiilor de practică.

‒ Se remarcă prestaţia profesională modestă a multor cadre didactice din in-stituţiile de formare iniţială, pregătite încă în perioada sovietică, dar şi cu posibilităţi reduse de perfecţionare. Foarte puţini profesori cunosc o limbă de circulaţie internațională, de aceea majoritatea nu pot beneficia de programe europene de formare, nu pot participa la diferite conferinţe ştiinţifice peste hotare sau nu se pot implica în echipe interculturale de cercetare. Schimbul de profesori cu ţările europene este aproape inexistent, cu excepția unor si-tuaţii cu caracter sporadic, bazate pe relaţii private. Instituţiile de învăţămînt superior investesc foarte puţin sau nu investesc deloc în formarea profeso-rilor universitari, doar participarea în anumite proiecte internaţionale oferă asemenea şanse, dar acestea nu poartă un caracter planificat, sistematic.

P.2.3. Sistemul de formare continuă a cadrelor didactice este rigid, nediversifi-cat, răspunzînd cu greu la satisfacerea nevoilor reale de dezvoltare profesională.

‒ Faptul că sistemul de formare profesională continuă este adaptat insuficient la calificarea, performanţa, necesităţile şi programul de activitate al cadrelor didactice se explică prin formarea continuă prea teoretică, care oferă puţine



experienţe avansate, inclusiv în instituţiile de stat (institute, centre de formare şi universităţi), sprijinite şi promovate oficial să presteze asemenea servicii; prin calitatea pregătirii formatorilor, care nu întotdeauna corespunde aşteptărilor şi necesităţilor cadrelor didactice. Programele de formare profesională în do-meniu nu sînt diversificate în baza necesităţilor de calificare. Pe de altă parte, au apărut instituţii dubioase, autorizate oficial/din oficiu, care oferă formare on-line sau tradiţională, dar care nu se încadrează în limitele „bunului simţ”, după cum susțin beneficiarii: „Te duci, plăteşti, nu faci nimic, nu iei nimic, dar ai certificat cu credite”. Delegarea cadrelor didactice la stagii de formare conduce la perturbarea procesului de studiu, în cazul în care şcolile nu se implică în for-marea in corpore, în cadrul instituţiei, a personalului didactic.

‒ Nivelul scăzut al motivaţiei intrinseci a cadrelor didactice pentru formare se explică, în mare parte, prin lipsa unui sistem echitabil de retribuire a muncii în sistemul educaţional, prin lipsa oportunităţilor de afirmare profesională şi de avansare în carieră, dar şi prin faptul că angajatorul nu asigură financiar formarea continuă a cadrelor didactice, în majoritatea instituţiilor. Codul Edu-caţiei menţionează formarea continuă drept una dintre obligaţiile cadrului didactic, dar nu oferă reglementări cu privire la cadrele didactice ce nu se vor conforma acestei obligaţii. Formarea continuă în acest moment, prin Re-gulamentul de atestare a cadrelor didactice, este cea mai importantă formă de dezvoltare profesională şi bază pentru confirmarea/conferirea de grade didactice. Grad didactic mai mare înseamnă salariu mai mare. Drept urmare, formarea continuă este percepută în acest moment ca o activitate în care trebuie să investeşti bani, pentru a îndeplini criteriile pentru grad şi a lua un salariu mai mare. O mică parte dintre cadrele didactice sînt conştiincioase şi înţeleg formarea continuă ca pe o condiţie indispensabilă pentru dezvoltare/afirmare profesională. Cu ocazia cercetării politicilor din domeniul resurselor umane, au fost identificate cadre didactice cu peste 25 de ani vechime care nu au participat niciodată la formări şi nu au ţintit mai mult decît gradul al doilea (nu puteau fi debutanţi toată cariera). Nu poate fi ignorat faptul că există unele practici pozitive de asigurare totală a formării continue în insti-tuţie pentru toate cadrele didactice, organizată anual, cu experţi invitaţi din diverse instituţii, cu abordarea holistică a procesului educaţional, dar acestea sînt foarte puţine, raportate la scara întregii ţări, în condiţiile trecerii şcolilor la autogestiune financiară.

‒ Aproximativ 40% dintre profesorii debutanţi, respondenţi în cadrul Studiu-lui privind măsurile de politici pentru îmbunătăţirea atragerii, pregătirii şi menţinerii personalului didactic în sistemul de învăţămînt general din Re-publica Moldova (2014-2015), nu au participat deloc sau au participat foarte puţin la formare continuă în ultimele 18 luni, în vreme ce peste 40% dintre profesorii cu experienţă au participat peste 15 zile în aceeaşi perioadă de timp. Sistemul actual de atestare a cadrelor didactice nu încurajează debutanţii să participe la instruiri decît dacă sînt interesaţi de obţinerea gradului didactic



al doilea. Pe de altă parte, se consideră că dacă cineva a absolvit facultatea recent, nu are nevoie să se perfecţioneze profesional. Prezumţia este corectă atîta timp cît formarea continuă presupune cursuri teoretice universitare actu-alizate. Debutanţii au nevoie de o formare continuă bazată pe practica moder-nă la clasă şi pe împărtăşirea de bune practici cu alţi profesori experimentaţi.

‒ Sînt necesare mecanisme de asigurare a calităţii şi de diversificare a progra-melor de formare continuă. Inexistenţa standardelor pentru formatori este şi ea o problemă care afectează calitatea sistemului de formare continuă. Pe-dagogia adulţilor cu multitudinea sa de particularităţi este încă un domeniu puţin cercetat şi aplicat în contextul Republicii Moldova. Autoformarea prin masterat, doctorat etc. nu este apreciată şi încurajată la justa sa valoare în actele normative cu privire la atestarea cadrelor didactice.

‒ Există probleme legate de deficitul bugetar sau de gestionarea financiară in-eficientă a multor instituţii de învăţămînt general, care nu pot să achite fon-durile necesare pentru activităţi de formare continuă, cel puţin o dată la 3 ani. Nu există un mecanism care ar obliga angajatorul să respecte prevederile legale privind bugetarea şi efectuarea obligatorie a cheltuielilor pentru for-marea continuă a cadrelor didactice. De asemenea, imposibilitatea financiară de a participa la activităţi didactice naţionale şi internaţionale de formare şi de manifestare a performanţelor profesionale nu asigură dezvoltarea profe-sională a cadrelor didactice, astfel ele devin vulnerabile în faţa schimbărilor frecvente din sistemul educaţional şi deseori cedează, părăsind sistemul, sau refuză de a performa şi compromit eficienţa procesului didactic.

P.2.4. Se impune urgentarea conceptualizării şi implementării sistemului de mentorat, prevăzut de Codul Educaţiei.

‒ Responsabilii de practică din instituţii sînt foarte slab plătiţi sau neplătiţi pen-tru a oferi sprijin studenţilor în timpul puţinelor ore de practică, nereacţi-onînd, decît foarte puţini, la apelurile de voluntariat, lansate de universităţi.

‒ Lipseşte cadrul normativ-reglator pentru instituirea şi implementarea siste-mului de mentorat: (i) mentoratul pentru stagiile de practică pedagogică; ii) mentoratul pentru tinerii specialişti (de inserţie); iii) mentoratul de dezvolta-re profesională la locul de muncă.

3. Probleme în domeniul Menţinerea cadrelor didactice perfor-mante în sistemul de învăţămînt

P.3. Problema principală în domeniu:

Sistemul educaţional nu asigură condiţii adecvate şi suficiente pentru menţinerea în sistem şi stimularea performanţei profesionale a cadrelor didactice şi manageriale.



P.3.1. Absenţa unui mecanism funcţional de selectare şi evaluare calitativă a cadre-lor didactice la etapa angajării şi pe parcursul carierei şi lipsa standardelor profesionale pentru cadrele didactice din învăţămîntul general (la momentul elaborării prezentului Program sînt aprobate doar standardele pentru cadrele didactice din educaţia timpu-rie) creează bariere în calea schimbărilor calitative şi continue în sistemul educaţional. Modalitatea de accedere şi de oferire a gradelor didactice este încă defectuoasă, nu se poate afirma că filtrul de evaluare din şcoală, raion, republică este unul calitativ, dar nici că motivaţia cadrelor de a-şi demonstra competenţele şi a obţine un grad avansat este una înaltă. Există încă multe raioane în care se pot număra uşor profesorii cu grad didac-tic superior sau întîi. Avem şcoli în care, în peste 20 de ani de funcţionare a sistemului de conferire şi confirmare a gradelor didactice, nu există nici un profesor cu gradul didactic I sau superior şi mai puţin de jumătate au gradul II, ceilalţi neavînd nici un grad. O proble-mă rămîne a fi evaluarea profesorilor debutanţi, or, nu există definitivatul în funcţie, aşa cum este sistemul în România, sau alte mecanisme eficiente.

Înaintarea în vîrstă a corpului didactic nu este neapărat însoţită şi de o creştere a calificării acestuia. Ponderea persoanelor cu grad didactic I (8,6%) şi superior (2,1%) în învăţămîntul general este relativ mică, iar majoritatea lor o constituie cadre pen-sionare şi pre-pensionare. Distribuţia cadrelor de conducere după gradul managerial stabileşte că 71,6% dintre conducătorii din învăţămîntul general nu dispun de grad managerial. Rezultatele examenelor de bacalaureat din anii 2012, 2013, 2014 demon-strează că învăţămîntul preuniversitar alunecă rapid spre un punct de criză, care abia de permite o promovabilitate a candidaţilor ceva mai mare de 60%. Fără cadre cu o pregătire cel puţin peste medie la disciplinele fundamentale: limba română, limba ma-ternă, limba străină, matematică şi ştiinţe, orizontul intelectual al candidatului la admi-tere nu va putea fi modelat nici la nivel de rigoare a gîndirii, nici la cel al capacităţilor de comunicare. Această problemă este sesizată de Ministerul Educaţiei în Strategia Edu-caţia 2020, care fixează drept una din priorităţi „Dezvoltarea, sprijinirea şi motivarea cadrelor didactice pentru asigurarea educaţiei de calitate”. Obiective de ameliorare a problemei sînt vizate şi de Codul Educaţiei în capitolele privitoare la resursele umane din învăţămîntul preuniversitar. Cerinţele şcolii sînt direct legate de comanda socială a şcolii, de aşteptările părinţilor, dar profesorii, cu statutul social şi economic pe care îl au, nu pot să facă faţă acestor provocări. Evaluările internaţionale, gen PISA, oferă şi ele indicatori relevanţi întru susţinerea importanţei problemei date.

Exigenţele educaţionale actuale promovate atît la nivel naţional, cît şi interna-ţional solicită un personal didactic calificat şi dedicat, implicat într-un proces con-tinuu de dezvoltare personală şi profesională, în stare să contribuie considerabil la asigurarea calităţii procesului de învăţare. Datorită specificului profesiei didactice, politicile de resurse umane pentru educaţie pot face meseria de pedagog mai atrac-tivă sau mai puţin atractivă pentru eventualii pretendenţi, contribuind, în acelaşi timp, la menţinerea celor mai buni profesori în sistem sau, dimpotrivă, la alegerea profesiei de dascăl ca rută de eşec în carieră (ajung să fie profesori doar cei care nu găsesc un loc de muncă mai atractiv).



P.3.2. Necesitatea adoptării standardelor profesionale pentru cadrele manage-riale din învăţămîntul general şi necesitatea unui mecanism funcţional, nepolitizat şi obiectiv, de selectare şi evaluare calitativă a cadrelor manageriale de la etapa angajării în funcţie şi pe parcursul carierei este impusă de nevoia de atragere a celor mai calificate cadre în funcţii manageriale.

Un manager eficient va asigura un management şi un leadership de calitate al instituţiei, al colectivului şi al dezvoltării instituţiei educaţionale.

Selectarea pe criterii de mediocraţie a managerilor şi excluderea ingerinţei fac-torului politic sînt condiţii sine qua non ale progresului şi asigurării calităţii educa-ţiei în ansamblu. Practicile vicioase de pînă acum de numire în funcţie a directorilor de instituţii de învăţămînt prin ordin, fără concurs, pentru o perioadă nedetermi-nată, nu au încurajat competiţia şi promovarea celor mai buni manageri în sector. Această stare de lucruri are drept consecinţă diverse blocaje: lipsa unui sistem de responsabilizare a managerilor bazat pe rezultate, incapacitatea lor de a face faţă provocărilor din sistemul educaţional şi – foarte frecvent – de a asigura susţinerea financiară a formării continue a cadrelor didactice. Acestea sînt agravate prin practi-ca de promovare în cariera managerială şi didactică prin implicarea factorului politic (promovare pe linie de partid şi „cumătrism”).

P.3.3. Nivelul de salarizare este scăzut. Lipseşte un pachet salarial atractiv ra-portat la performanţe. Nu există o politică de stat eficientă pentru susţinerea so-cială a cadrelor didactice. Posibilităţile de creştere profesională şi avansare în ca-rieră sînt reduse.

Conform Biroului Naţional de Statistică, în prima jumătate a anului 2014, salariul mediu în învăţămînt a constituit 3175,42 MDL. În comparaţie cu alte domenii, salariul mediu în învăţămînt este mult mai mic: industrie (4240,9 MDL), producţia şi furniza-rea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (6882,1 MDL), informaţii şi comunicaţii (8312,6 MDL), activităţi financiare şi de asigurări (7538,76 MDL) etc. Un profesor începător, cu studii superioare, cu 18 ore normă didactică, în primii 3 ani de muncă este salarizat cu 2720 de lei, un psiholog – cu 2470 de lei, iar bibliotecarul şcolar – cu doar 1140 lei. Dacă aceste cifre sînt raportate la datele Biroului Naţional de Statistică privind coşul minim de consum (1700 lei), se poate constata că un profesor este expus la sărăcie chiar în debutul carierei.

În cadrul Studiului privind măsurile de politici pentru îmbunătăţirea atragerii, pregătirii şi menţinerii personalului didactic în sistemul de învăţămînt general din Republica Moldova (2014-2015), rugați să numească măsurile pe care trebuie să le întreprindă guvernul pentru a atrage tinerii către profesia didactică, într-o proporţie covîrşitoare, elevii (82%) şi studenţii (91,21%) au spus că, în primul rînd, trebuie să fie mărite salariile.

Pentru a avea repere privind mărimea salariului, puterea de cumpărare a acestuia şi satisfacerea unor nevoi de bază personale şi profesionale, cadrele didactice au fost întrebate în studiu pe ce cheltuiesc banii din salariu. Concluziile au fost următoarele:

‒ 72,7 % dintre respondenţi nu reuşesc să facă economii;



‒ peste 70% dintre respondenţi cheltuiesc în mare şi foarte mare măsură sala-riul pe asigurarea coşului minim de consum;

‒ 50% dintre respondenţi nu cheltuiesc (nu le ajung bani) pentru odihnă;‒ 26,4% dintre respondenţi nu cheltuiesc nimic pe investiţii;‒ aproape toţi respondenţii cheltuiesc destul de puţin pentru dezvoltare profesio-

nală, procurarea de literatură metodică, echipament TIC.Prin urmare, nivelul de salarizare scăzut din învăţămînt, pentru majoritatea ca-

drelor didactice, asigură doar subzistenţa, iar dacă mai rămîne ceva este cheltuit de multe ori pe urgenţe sau investiţii legate tot de profesie (formare continuă, material didactic). Măsura puterii de cumpărare este dată de numărul mic al celor care îşi per-mit investiţii casnice (casă, maşină etc.), concedii plătite/odihnă şi de procentul foarte mare al celor care nu reuşesc să economisească nimic de la o lună la alta. Într-un ase-menea climat lipsit de confort, rezultat din nesatisfacerea nevoilor de bază (conform piramidei lui Maslow), calitatea performanţelor nu poate fi decît întîmplătoare.

Cadrele didactice au oportunităţi insuficiente de afirmare şi manifestare a perfor-manţelor profesionale la nivel naţional, de participare la concursuri şi evenimente internaţionale axate pe schimb de experienţă profesională, dar şi posibilităţi reduse de creştere în carieră (inclusiv implicare în calitate de formator, mentor, consultant).

P.3.4. Condiţiile de muncă sînt neadecvate şi neatractive, inclusiv din cauza ma-nagementului defectuos în sistem. Cerinţele faţă de cadrele didactice şi manageri-ale sînt considerate mari în raport cu beneficiile.

Asigurarea condiţiilor de muncă adecvate joacă un rol important pentru un cadru didactic, or, acesta nu îşi va putea valorifica potenţialul profesional decît în acest caz. Existenţa şi calitatea echipamentelor, a materialelor didactice influenţează decizia cadrelor didactice de a rămîne sau nu în sistem. Astfel, şcolile nu dispun de TIC/ internet/ table interactive/ soft-uri educaţionale în fiecare clasă/disciplină şcolară, pentru eficientizarea procesului didactic. În multe instituţii lipsesc laboratoarele di-dactice, dotate cu materialele necesare la disciplinele de ştiinţe ale naturii (biologie, chimie, fizică etc.) sau laboratoarele digitale la aceleaşi discipline, lipsesc sau nu sînt amenajate săli şi terenuri de sport, lipseşte transportul şcolar pentru excursii.

Şcoala devine necompetitivă din punct de vedere tehnologic, iar procesul didactic este teoretizat şi neatractiv, fără aplicaţii practice în laboratoare, vizite în teren etc.

Lipseşte pauza de prînz, lipsesc posibilităţile de alimentare în cadrul şcolii și condiţiile pentru relaxare sau reflecţie. Sistemul educaţional se sprijină pe cadrele didactice conştiincioase, iar acestea, din cauza suprasolicitării, sînt expuse la „ardere profesională” (professional burnout).

P.3.5. Sistemul se confruntă cu un management şcolar de slabă calitate, cu lipsa competenţelor manageriale şi a culturii organizaţionale, axate pe dezvoltarea abi-lităţilor de leadership, atît în cazul cadrelor manageriale, cît şi didactice.

Inspectoratul Şcolar Naţional, recent instituit, trebuie să devină o instituţie de maximă eficienţă în asigurarea calităţii educaţiei, avînd nevoie de dezvoltare la ma-



ximum a capacităţii.Se impun măsuri de dezvoltare şi implementare a sistemului de management al

calităţii, inclusiv al sistemului de evaluare şi acreditare a instituţiilor de învăţămînt general, al sistemelor informaţionale de management în educaţie.

Actualmente, în sistemul educaţional al Republicii Moldova, un cadru didactic care nu demonstrează competenţă este apărat de Codul Muncii, iar managerii nu au prea multe pîrgii pentru acţiune: ei nu pot încheia contracte pe termen determinat şi nu pot concedia angajatul pentru neîndeplinirea responsabilităţilor de serviciu. Soluţiile alternative pentru manageri ar fi să creeze oportunităţi pentru dezvoltarea competenţelor, să creeze condiţii pentru dezvoltarea cadrelor şi să le asigure forma-re continuă în funcţie de nevoile identificate.

Managerii nu beneficiază de suficientă pregătire profesională specializată, nu sînt sprijiniţi adecvat în creşterea lor profesională, în vederea îndeplinirii cerinţelor şi a rigorilor dictate de schimbarea rolului şi de creşterea responsabilităţilor în sistem.

Cadrul didactic are un număr mare de responsabilităţi: predare calitativă, asigurarea confortului psihic al copilului în şcoală şi în familie, volum mare de informaţii statistice despre elevi, solicitate aproape zilnic de la cadrele didactice, cerinţă care le răpeşte mult timp, care ar putea fi folosit pentru activitatea didactică.

P.3.6. Modalităţile existente (altele decît salariale) de stimulare a performanţe-lor cadrelor didactice, a managerilor şi a instituţiilor în ansamblu sînt insuficiente.

Concursul naţional pentru pedagogi prevede conferirea doar a trei premii, lăsînd în afara podiumului multe cadre didactice care sînt foarte aproape de lideri.

Nu există un concurs naţional pentru stimularea managerilor şi nici pentru pro-movarea experienţelor avansate ale instituţiilor de învăţămînt general.

Instituţiile educaţionale cu practici de succes nu sînt sprijinite şi promovate la justa lor valoare, în calitate de catalizatori ai schimbării şi ai promovării practicilor pozitive de dezvoltare a culturii organizaţionale, de creare a comunităţilor de învăţare de succes.

III. obIeCtIve geNeRale. obIeCtIve SPeCIfICe. aCţIUNI

Domeniul1:Atragerea tinerilor cu vocaţie pedagogică în sistemul educaţional

Obiectivulgeneral1. Identificarea şi atragerea tinerilor cu vocaţie pedagogică în siste-mul educaţional.

Obiectivul specific 1.1. Promovarea sistematică pe plan local şi naţional a bunelor practici educaţionale pentru îmbunătăţirea imaginii cadrului didactic şi a instituţiei



de învăţămînt ca element de motivare şi atragere a tinerilor în profesia didactică.Acţiuni:1.1.1. Organizarea de campanii sistematice şi evenimente publice pentru

conştientizarea importanţei şi a valorii profesiei de pedagog şi a edu-caţiei în dezvoltarea statului.

1.1.2. Elaborarea spoturilor motivaţionale despre educaţie ca mesaje de interes naţional şi difuzarea gratuită a acestora de către televiziunile şi posturile de radio naţionale şi locale.

1.1.3. Dezvoltarea de proiecte locale şi regionale, forumuri de discuţii, dez-bateri privind problemele educaţionale şi importanţa intensificării relaţiilor şcoală-comunitate.

Obiectivul specific 1.2. Stabilirea mecanismelor de identificare şi ghidare în carieră a tinerilor cu vocaţie pedagogică, astfel încît, pînă la finele anului 2020, toate instituţiile de învăţămînt general gimnazial şi liceal să poată oferi consiliere şi ghidare în carieră.

Acţiuni:1.2.1. Reconceptualizarea curriculară privind consilierea şi ghidarea în ca-

rieră a elevilor, prin structurarea ariei curriculare „Dezvoltare perso-nală şi ghidare în carieră”, inclusiv pentru asigurarea creşterii ponde-rii celor care aleg o carieră pedagogică.

1.2.2. Implementarea activităţilor de educaţie nonformală pentru consili-ere şi ghidare în carieră (cursuri opţionale cu o componentă practică în licee, organizarea de concursuri raionale şi republicane, cercuri, cluburi, tabere de vară ale tinerilor educatori-viitori pedagogi, impli-carea în proiecte locale şi internaţionale).

1.2.3. Crearea şi dezvoltarea Centrelor de consiliere şi ghidare în carieră, cu participarea psihologilor şcolari, a directorilor-adjuncţi pentru educaţie, în scopul organizării și desfăşurării, la nivel de fiecare insti-tuţie de învăţămînt (gimnaziu, liceu), a consilierii şi ghidării în carieră a elevilor, inclusiv pentru promovarea carierei didactice.

1.2.4. Organizarea unor activităţi de voluntariat cu tentă educaţională (de către liceeni, în parteneriat cu cadrele didactice titulare, ex.: activităţi didactice, jocuri didactice, şedinţe de club, dezbateri, mese rotunde, zile de autoconducere, activităţi comunitare etc.) în instituţiile educa-ţionale de diverse niveluri şi tipuri pentru elevii de gimnaziu şi liceu.

Obiectivul specific 1.3. Consolidarea sistemului de facilităţi pentru cadrele didac-tice tinere, în vederea atragerii tinerilor cu vocaţie pedagogică în programe de for-mare iniţială pentru cariera didactică şi în sistemul educaţional.

Acţiuni:1.3.1. Mărirea cuantumului bursei acordate studenţilor/elevilor de la spe-

cialităţile de profil pedagogic.1.3.2. Reglementarea şi acordarea sprijinului pentru inserţie profesională,


�0 Dezvoltarea resurselor umane în educaţie: de la idei strategice la acţiuni durabile

inclusiv prin reducerea, în primii 3 ani de activitate, la 75%, a normei didactice pentru un salariu de funcţie.

1.3.3. Introducerea prevederilor legale privind indexarea indemnizaţiilor unice (30 mii lei pentru absolvenţii instituţiilor de învăţămînt supe-rior şi 24 mii lei pentru absolvenţii instituţiilor de învăţămînt post-secundar pedagogic), oferite tuturor tinerilor specialişti din sistemul educaţional.

1.3.4. Oferirea de credite în condiţii avantajoase, în vederea facilitării pro-curării locuinţelor de către cadrele didactice tinere.

Domeniul 2: Pregătirea performantă a cadrelor didactice şi ma-nageriale

Obiectivulgeneral2.Consolidarea sistemului de formare iniţială şi continuă a cadrelor didactice, în vederea asigurării unei pregătiri profesionale performante, racordate la cerinţele actuale ale sistemului educaţional şi ale societăţii.

Obiectivul specific 2.1. Reconceptualizarea sistemului şi a procesului de formare iniţială a specialiştilor din domeniul educaţional din perspectiva asigurării unui echi-libru structural, cantitativ şi calitativ, între oferta şi cererea de specialişti, astfel încît procesul educaţional din toate instituţiile sistemului să fie asigurat integral cu cadre calificate.

Acţiuni:2.1.1. Revizuirea şi adaptarea Nomenclatorului domeniilor de formare

profesională, din perspectiva eficientizării procesului de formare a specialiştilor în domeniul educaţiei, precum şi a cadrului normativ cu privire la organizarea formării profesionale continue.

2.1.2. Definitivarea şi aprobarea Cadrului Naţional al Calificărilor în dome-niul pedagogic, cu implicarea practicienilor şi a mediului de afaceri.

2.1.3. Modernizarea concepţiei formării iniţiale a specialiştilor din dome-niul educaţiei, inclusiv a cadrelor didactice.

2.1.4. Eficientizarea reţelei de instituţii de învăţămînt superior cu profil pe-dagogic.

2.1.5. Revizuirea politicii bugetare în domeniul finanţării formării iniţiale a specialiştilor din domeniul educaţiei, inclusiv a cadrelor didactice.

2.1.6. Consolidarea şi modernizarea capacităţii instituţiilor de învăţămînt superior şi a facultăţilor care oferă programe calitative de formare iniţială a cadrelor didactice.

Obiectivul specific 2.2. Îmbunătăţirea competenţelor profesionale ale absolvenţilor facultăţilor pedagogice prin modernizarea sistematică a conţinutului formării iniţiale.

Acţiuni:


�1Dezvoltarea resurselor umane în educaţie: de la idei strategice la acţiuni durabile

2.2.1. Elaborarea şi implementarea procedurii şi a instrumentelor de selec-tare şi înmatriculare în programele cu profil pedagogic a tinerilor cu o înaltă performanţă academică şi cu vocaţie pedagogică (introdu-cerea probei de vocaţie pedagogică la înmatricularea absolvenţilor din învăţămîntul general la specialităţile din domeniul de formare profesională Ştiinţe ale Educaţiei, oferirea de avantaje la înmatricu-lare pentru absolvenţii de liceu care au avut experienţe de lucru cu copiii, evaluarea abilităţilor practice de socializare şi comunicare cu copiii, evaluarea motivaţiei pentru alegerea profesiei etc.).

2.2.2. Instituirea mecanismului de realizare a feedback-ului (conexiunii in-verse) privind calitatea şi efectele politicilor şi conţinuturilor edu-caţionale asupra formării iniţiale şi de corelare a formării iniţiale cu cerinţele sistemului educaţional.

2.2.3. Includerea în strategiile de dezvoltare instituţională a colegiilor pe-dagogice şi a universităţilor a activităţilor care ar facilita identifica-rea şi dezvoltarea vocaţiei de pedagog şi formarea identităţii profe-sionale a studenţilor-viitori profesori.

2.2.4. Revizuirea şi modernizarea conţinutului, a structurii şi a procesului de predare a curriculumului psihopedagogic, cu accent pe formarea competenţelor de comunicare şi relaţionare cu partenerii educaţi-onali şi dezvoltarea personalităţii copilului/elevului, prin corelarea sistematică (o dată la 3 ani) a programelor de formare iniţială cu cerinţele sistemului educaţional, inclusiv în baza consultării opiniilor managerilor educaţionali, a cadrelor didactice cu experienţă şi a ti-nerilor absolvenţi angajaţi.

2.2.5. Modernizarea metodologiei de formare profesională a specialiştilor pentru învăţămîntul general, prin creşterea ponderii activităţilor de instruire în laborator şi în şcolile-model (de excelenţă) şi reconcep-tualizarea procesului de organizare, monitorizare şi evaluare a stagi-ilor de practică.

2.2.6. Asigurarea dezvoltării profesionale eficiente pentru cadrele didacti-ce din instituţiile de învăţămînt superior cu profil pedagogic, în ve-derea sporirii competenţelor profesionale ale acestora.

Obiectivul specific 2.3. Eficientizarea şi flexibilizarea, prin politici şi acte normati-ve, a sistemului de formare continuă a cadrelor didactice pentru satisfacerea nevo-ilor lor reale de dezvoltare profesională, în vederea asigurării progresului individual al fiecărui copil/elev.

Acţiuni:2.3.1. Revizuirea documentelor de politici care vizează dezvoltarea profesi-

onală continuă şi elaborarea unui document normativ unic care să re-glementeze principiile şi tipologia programelor de formare continuă, să asigure diversificarea furnizorilor şi a programelor de formare continuă



şi corelarea acestora cu nevoile reale de formare ale cadrelor didactice.2.3.2. Promovarea inovaţiilor din domeniul pedagogiei, psihologiei, didac-

ticii şi activităţilor de consiliere metodică întru sporirea motivaţiei pentru formare.

2.3.3. Elaborarea metodologiei de evaluare periodică, acreditare şi moni-torizare a programelor propuse de furnizorii de formare continuă, conectată la toate prevederile legislative în vigoare, pentru asigura-rea evaluării obiective a calităţii programelor de formare continuă şi acreditării acestora.

2.3.4. Crearea Fondului Naţional pentru formarea continuă a cadrelor didac-tice şi manageriale, în vederea mobilizării şi asigurării resurselor finan-ciare pentru dezvoltarea profesională a cadrelor didactice, a dezvoltării şi stimulării unei pieţe libere şi transparente a serviciilor şi programelor de formare continuă, în conformitate cu standardele profesionale şi cu nevoile reale de creştere profesională ale cadrelor didactice.

Obiectivul specific 2.4. Instituirea, pînă în 2020, a sistemului de mentorat la trei ni-veluri: i) mentoratul pentru stagiile de practică pedagogică; ii) mentoratul pentru tinerii specialişti (de inserţie); şi iii) mentoratul de dezvoltare profesională la locul de muncă.

Acţiuni:2.4.1. Elaborarea regulamentului pentru instituirea sistemului de mento-

rat: i) mentoratul pentru stagiile de practică pedagogică; ii) mento-ratul pentru tinerii specialişti (de inserţie); iii) mentoratul de dezvol-tare profesională la locul de muncă.

2.4.2. Conceptualizarea procesului de formare iniţială şi continuă a mento-rilor pentru cele trei tipuri de mentorat.

2.4.3. Asigurarea procesului de formare a mentorilor pentru cele trei nive-luri prin formare iniţială şi continuă.

2.4.4. Elaborarea metodologiilor aferente şi implementarea mentoratului ca mecanism-suport de dezvoltare profesională a specialiştilor din domeniul educaţiei, pentru cele trei tipuri de mentorat.

Domeniul 3: Menţinerea cadrelor didactice performante în sis-temul educaţional

Obiectivulgeneral3. asigurarea în sistemul educaţional a condiţiilor optime pentru menţinerea în sistem şi stimularea performanţei profesionale a cadrelor didactice şi manageriale.

Obiectivul specific 3.1. Elaborarea unui sistem motivant şi transparent de evalua-re a performanţei cadrelor didactice.

Acţiuni:



3.1.1. Definitivarea şi aprobarea standardelor profesionale pentru cadrele didactice.

3.1.2. Elaborarea şi implementarea unui sistem eficient, motivant şi trans-parent de evaluare a performanţei profesionale a cadrelor didacti-ce în baza standardelor şi a instrumentarului aferent (autoevalua-re, evaluare anuală, evaluare externă/evaluare pentru conferirea şi confirmarea gradelor didactice), inclusiv prin anularea limitelor calendaristice obligatorii (5 ani în mod obişnuit, mai puţin – în cazul performanţelor demonstrate) privind participarea la evaluarea pen-tru conferirea şi confirmarea gradelor didactice.

3.1.3. Includerea în cadrul normativ a prevederilor care să asigure flexibili-tate la intrarea şi revenirea în cariera didactică.

Obiectivul specific 3.2. Elaborarea unui sistem motivant şi transparent de evalua-re a performanţei cadrelor manageriale.

Acţiuni:3.2.1. Definitivarea şi aprobarea standardelor profesionale pentru cadrele

manageriale.3.2.2. Elaborarea şi implementarea unui sistem eficient şi transparent de

evaluare a performanţei profesionale a cadrelor manageriale în baza standardelor şi a instrumentarului aferent (autoevaluare, evaluare anuală, evaluare externă/evaluare pentru conferirea şi confirmarea gradelor manageriale).

3.2.3. Asigurarea implementării eficiente a procedurii de selectare prin concurs a cadrelor manageriale, care să excludă totalmente ingerin-ţa factorului politic şi să asigure atragerea celor mai calificate cadre în funcţii manageriale.

Obiectivul specific 3.3. Reformarea sistemului de salarizare a angajaţilor din învă-ţămîntul general prin corelare cu performanţele profesionale demonstrate.

Acţiuni:3.3.1. Majorarea salariului de debut în cariera didactică, pînă la nivelul sa-

lariului mediu pe economie.3.3.2. Reformarea sistemului de salarizare a cadrelor didactice, a cadrelor

didactice auxiliare şi manageriale în baza unei formule noi de calcul al salariului în raport cu performanţele profesionale obţinute şi di-minuarea perioadei necesare pentru atingerea nivelului maxim al salariului de funcţie.

3.3.3. Diversificarea opţiunilor pentru avansare în cariera didactică şi creş-tere a salariului (altele decît accederea la gradele didactice).

3.3.4. Stabilirea unei compensaţii anuale cadrelor didactice şi manageriale pentru procurarea suporturilor didactice şi a altor materiale necesa-re în activitatea didactică şi dezvoltarea profesională.


�� Dezvoltarea resurselor umane în educaţie: de la idei strategice la acţiuni durabile

3.3.5. Perfecţionarea sistemului de salarizare a personalului de conducere şi a personalului nedidactic, administrativ şi tehnic, din învăţămînt, în vederea consolidării noilor funcţii instituţionale, a motivării pen-tru performanţe şi a consolidării capacităţii instituţiei.

3.3.6. Reglementarea sporurilor salariale pentru activitatea în zonele de-favorizate şi pentru predarea unor discipline nonlingvistice în altă limbă decît cea de instruire.

3.3.7. Revizuirea sistemului de calculare a pensiei pentru cadrele didactice şi cadrele didactice auxiliare.

Obiectivul specific 3.4. Asigurarea condiţiilor optime de muncă prin dezvoltarea infrastructurii şi a bazei tehnico-materiale în cel puţin 30% din instituţiile de învăţă-mînt general, pînă în anul 2020.

Acţiuni:3.4.1. Definirea standardelor de calitate pentru infrastructură în învăţămînt

pe niveluri de studii şi asigurarea modernizării şi a funcţionalităţii rea-le a normativelor de funcţionare, sanitaro-igienice şi de securitate.

3.4.2. Elaborarea şi implementarea programelor şi a proiectelor de recon-strucţie şi modernizare a sediilor instituţiilor de învăţămînt, inclusiv asi-gurarea spaţiilor de revigorare psihoemoţională a cadrelor didactice.

3.4.3. Revizuirea şi actualizarea actelor normative ce ţin de asigurarea con-diţiilor de muncă (legislaţia în domeniul educaţiei şi Codul Muncii).

3.4.4. Crearea condiţiilor necesare realizării parteneriatului public-privat pentru modernizarea infrastructurii şi a bazei tehnico-materiale a instituţiilor de învăţămînt.

3.4.5. Consolidarea competenţelor profesionale ale psihologilor şcolari, în vederea acordării unui suport profesionist cadrelor didactice din instituţie şi/sau acordarea unor facilităţi pentru consult medical psi-hologic periodic.

Obiectivul specific 3.5. Promovarea şi asigurarea unui management şi leadership educaţional eficient în instituţiile de învăţămînt general.

Acţiuni:3.5.1. Consolidarea capacităţilor şi asigurarea funcţionării eficiente a In-

spectoratului Şcolar Naţional, în vederea realizării eficiente a rolului instituţiei în asigurarea calităţii procesului educaţional şi dezvolta-rea capacităţilor instituţiilor şcolare.

3.5.2. Dezvoltarea sistemului de management al calităţii în învăţămîntul general.

3.5.3. Elaborarea metodologiei, a procedurilor şi a instrumentelor de eva-luare a instituţiilor de învăţămînt general.

3.5.4. Actualizarea şi completarea Sistemului Informaţional de Manage-ment în Educaţie (SIME) pentru creşterea eficacităţii şi eficientizarea


��Dezvoltarea resurselor umane în educaţie: de la idei strategice la acţiuni durabile

managementului educaţional la nivel de sistem, şcoală şi clasă prin intermediul tehnologiilor informaţionale.

3.5.5. Dezvoltarea cadrului legal, în vederea sporirii competenţelor de funcţie ale managerilor şcolari pentru recrutarea, angajarea prin concurs şi stimularea materială a personalului.

3.5.6. Consolidarea competenţelor manageriale şi a abilităţilor de leader-ship ale directorilor de instituţii educaţionale prin programe de for-mare obligatorii periodice, în baza nevoilor identificate şi a necesită-ţilor din sistem.

3.5.7. Revizuirea şi micşorarea volumului de responsabilităţi sociale şi ad-ministrative ale profesorilor.

3.5.8. Promovarea leadershipului educaţional în rîndul angajaţilor în siste-mul educaţional, în vederea favorizării unei culturi organizaţionale bazate pe promovarea iniţiativelor, a inovaţiilor în educaţie şi dise-minarea practicilor pozitive.

3.5.9. Simplificarea sistemului de certificare a activismului profesional prin crearea unui sistem centralizat de stocare a informaţiei despre par-ticipări la conferinţe, concursuri, publicaţii etc.

Obiectivul specific 3.6. Diversificarea modalităţilor de stimulare a performanţei cadrelor didactice, a managerilor şi a instituţiilor educaţionale.

Acţiuni:3.6.1. Diversificarea concursurilor naţionale pentru cadrele didactice şi

manageriale şi a evenimentelor publice care pun în valoare perfor-manţa cadrelor didactice.

3.6.2. Instituirea unui Fond Naţional, constituit din fonduri bugetare, do-naţii şi sponsorizări, pentru sprijinirea de proiecte educaţionale ino-vative ale şcolilor.

3.6.3. Elaborarea cadrului normativ pentru reglementarea mecanismului de conferire prin concurs a titlului de centru de excelenţă, cu oferi-rea suplimentelor de finanţare, pentru instituţiile educaţionale care pot oferi altor manageri şi instituţii modele de management, cultură organizaţională şi dezvoltare eficientă a instituţiei de învăţămînt.

Iv. etaPele şI teRmeNele De ImPlemeNtaReProgramul va fi implementat în perioada 2016-2020, în conformitate cu Planul de

acţiuni. În funcţie de progresele înregistrate sau de eventualele decalări ale terme-nelor de realizare a activităţilor, Planul de acţiuni va fi actualizat anual.

v. INStItUţIIle ReSPoNSabIle PeNtRU



ImPlemeNtaReResponsabilitatea principală pentru implementarea obiectivelor şi a acţiunilor

specificate în Program este a Ministerului Educaţiei, care va asigura implicarea, în conformitate cu Planul de acţiuni, a instituţiilor competente: Inspectoratul Şcolar Naţional, Agenţia pentru Curriculum şi Evaluare, Agenţia Naţională de Asigurare a Calităţii în Învăţămîntul Profesional, organele administraţiei publice centrale, orga-nele locale de specialitate în domeniul învăţămîntului (OLSDÎ), instituţiile de formare iniţială şi formare continuă a cadrelor didactice şi manageriale, prestatorii de servicii educaţionale, partenerii din mediul organizaţiilor nonguvernamentale, partenerii media şi donatorii locali şi internaţionali.

vI. eStImaRea geNeRală a CoStURIloR

Costurile necesare pentru implementarea Programului vor fi estimate în Planul de acţiuni şi vor fi planificate în procesul de elaborare a Cadrului bugetar pe termen mediu, pe următoarele perioade, precum şi în procesul de prioritizare a solicitărilor de finanţare către partenerii de dezvoltare. Finanţarea va fi efectuată de la bugetul de stat, bugetele locale, precum şi prin atragerea de granturi, sponsorizări şi alte surse legale.

vII. moNItoRIzaRea şI evalUaRea ImPlemeNtăRII PRogRamUlUI. PRoCeDURI De RaPoRtaRe

În contextul implementării prezentului Program, va fi desfăşurat procesul de mo-nitorizare a realizării acţiunilor şi de evaluare a rezultatelor obţinute.

Ministerul Educaţiei va coordona toate acţiunile prevăzute în Program. Monito-rizarea implementării se va face permanent. Anual, Ministerul Educaţiei va publica rapoarte succinte de evaluare. Rapoartele vor analiza progresul realizat în imple-mentarea Programului şi vor conţine recomandările necesare pentru ajustarea, în funcţie de necesitate, a Planului de acţiuni.

În ianuarie 2018, se va proceda la achiziţia publică a unei entităţi independente, preferabil internaţionale, care să evalueze, cu evitarea oricărui conflict de interese, impactul Programului la jumătatea perioadei de implementare şi să propună măsuri corective care să ducă la maximizarea rezultatelor. Procesul de evaluare ar trebui să înceapă către luna mai 2018 şi să se încheie cel tîrziu la 15 octombrie, pentru a putea



fi bugetate acţiunile corective în bugetul anului 2019.Pe finalul perioadei de implementare, Ministerul Educaţiei va elabora un raport

detaliat de evaluare a gradului de atingere a obiectivelor prevăzute de Program şi a nivelului de realizare a acţiunilor preconizate. Gradul de atingere a rezultatelor scontate va fi evaluat în baza raportului de evaluare la jumătatea perioadei de imple-mentare şi a indicatorilor de progres şi performanţă. Raportul va prezenta proiectul Programului şi al Planului de acţiuni pentru următorii 5 ani, 2021-2025.



vIII.

Pl

aNUl

De a

CţIU

NIPL

ANU

L DE

ACŢ

IUN

Ipr

ivin

d im

plem

enta

rea

Prog

ram

ului

naţ

iona

l de

dezv

olta

re a

resu

rsel

or u

man

e în

învă

ţăm

întu

l gen

eral

din

Rep

ublic

a M

ol-

dova

pen

tru

anii

2015

-202

0D

OM

ENIU

DE

INTE

RVEN

ŢIE:

ATR

AgER

EA T

inER

ilo

R cu

vo

cAţi

E PE

dAg

og

ică

în S

iSTE

Mu

l Ed

ucA

ţio

nA

lN

r.cr

t.Ac

ţiuni

Activ

ităţi

deta

liate

Term

ene

de re

ali-

zare

Indi

cato

ri de

real

izare

(p

rodu

s, re

zulta

t)Co

stur

i/Ch

eltu

ieli

mii

lei

Surs

a de

fin

anţa

re

Insti

tuţie

re

spon

sa-

bilă

12

34

56

78

Obi

ectiv

ul g

ener

al 1

. Ide

ntific

area

şi a

trag

erea

tine

rilor

cu

voca

ţie p

edag

ogic

ă în

sist

emul

edu

caţio

nal.

Obi

ectiv

ul sp

ecifi

c 1.

1. P

rom

ovar

ea si

stem

atică

pe

plan

loca

l şi n

aţio

nal a

bun

elor

pra

ctici

edu

caţio

nale

pen

tru

îmbu

nătă

ţirea

imag

inii

cadr

ului

did

actic

şi

a in

stitu

ţiei d

e în

văţă

mîn

t ca

elem

ent d

e m

otiva

re şi

atr

ager

e a

tiner

ilor î

n pr

ofes

ia d

idac

tică.

1.1.

1O

rgan

izare

a de

cam

-pa

nii s

istem

atice

şi

even

imen

te p

ublic

e pe

ntru

con

ştien

tizar

ea

impo

rtan

ţei ş

i a v

alor

ii pr

ofes

iei d

e pe

dago

g şi

a ed

ucaţ

iei î

n de

z-vo

ltare

a st

atul

ui.

– El

abor

area

unu

i Ghi

d al

can

dida

tu-

lui l

a pr

ofes

ia d

idac

tică;

– Pr

egăti

rea

şi di

fuza

rea

emisi

unilo

r ra

dio

și TV

cu

refe

rire

la im

port

anţa

şi

valo

area

pro

fesie

i de

peda

gog

şi a

educ

aţie

i în

dezv

olta

rea

stat

ului

.

201

6–

Ghid

ul c

andi

datu

lui l

a pr

ofes

ia d

idac

tică

elab

orat

şi

lans

at;

– Em

isiun

i săp

tăm

înal

e pe

o

dura

tă m

inim

ă de

1 a

n.

În li

mita

alo

caţi-

ilor p

reco

niza

te

anua

l în

buge

tul

publ

ic n

aţio

nal

Min

iste

rul

Educ

aţie

iA

sist

enţă

ex

tern

ă

Min

ister

ul

Educ

aţie

i

1.1.

2El

abor

area

sp

otur

ilor

moti

vaţio

nale

de

spre

ed

ucaţ

ie c

a m

esaj

de

inte

res n

aţio

nal ş

i difu

-za

rea

grat

uită

a a

cest

o-ra

de

cătr

e te

levi

ziuni

le

şi po

stur

ile

de

radi

o na

ţiona

le şi

loca

le.

– De

zvol

tare

a de

par

tene

riate

cu

min

imum

3 in

stitu

ţii m

ass-

med

ia c

u ac

oper

ire n

aţio

nală

;–

Elab

orar

ea sp

otur

ilor p

ublic

itare

de

spre

edu

caţie

;–

Difu

zare

a sp

otur

ilor p

ublic

itare

de

spre

edu

caţie

ca

mes

aj d

e in

tere

s na

ţiona

l de

cătr

e te

levi

ziuni

le şi

pos

-tu

rile

de ra

dio

naţio

nale

şi lo

cale

.

2016

– 3

part

ener

iate

cu in

stitu

ţii

mas

s-m

edia

;–

Cîte

un

spot

pub

licita

r de

spre

edu

caţie

sem

estr

ial

elab

orat

şi d

ifuza

t.

În li

mita

alo

caţi-

ilor p

reco

niza

te

anua

l în

buge

tul

publ

ic n

aţio

nal

Min

ister

ul

Educ

aţie

iAs

isten

ţă

exte

rnă

Min

ister

ul

Educ

aţie

i



1.1.

3De

zvol

tare

a de

pro

iec-

te l

ocal

e şi

regi

onal

e,

foru

mur

i de

di

scuţ

ii,

dezb

ater

i pr

ivin

d pr

o-bl

emel

e ed

ucaţ

iona

le

şi im

port

anţa

int

ensi-

ficăr

ii re

laţii

lor

şcoa

lă-

com

unita

te.

– Im

plic

area

în p

roie

cte

loca

le ş

i re-

gion

ale

a tin

erilo

r ed

ucat

ori

prin

de

sfăş

urar

ea

de

trai

ning

uri

priv

ind

man

agem

entu

l pro

iect

ului

com

unita

r ed

ucaţ

iona

l;–

Crea

rea

unei

reţ

ele

repu

blic

ane

de

club

uri d

e de

zbat

eri a

tine

rilor

edu

ca-

tori

cu im

plic

area

soci

etăţ

ii ci

vile

.

2016

– Cî

te u

n tr

aini

ng o

rgan

izat

şi de

sfăş

urat

în fi

ecar

e ce

n-tr

u ra

iona

l, în

mun

. Chi

şinău

şi

Bălţi

, în

UTA

Găg

ăuzia

;–

Cîte

un

club

de

dezb

ater

i în

fiinţ

at în

fiec

are

liceu

;–

3 co

mpe

tiţii

regi

onal

e şi

una

repu

blic

ană

orga

niza

te

şi de

sfăş

urat

e în

tre

club

uri-

le d

e de

zbat

eri.

În li

mita

alo

caţi-

ilor p

reco

niza

te

anua

l în

buge

tul

publ

ic n

aţio

nal

Min

ister

ul

Educ

aţie

iAs

isten

ţă

exte

rnă

Min

ister

ul

Educ

aţie

i

Obi

ectiv

ul sp

ecifi

c 1.

2. S

tabi

lirea

mec

anis

mel

or d

e id

entifi

care

şi g

hida

re în

car

ieră

a ti

neril

or c

u vo

caţie

ped

agog

ică,

astf

el în

cît,

pînă

la fi

nele

anu

lui 2

020,

to

ate

insti

tuţii

le d

e în

văţă

mîn

t gen

eral

gim

nazi

al şi

lice

al să

poa

tă o

feri

cons

ilier

e şi

ghi

dare

în c

arie

ră.

1.2.

1Re

conc

eptu

aliz

area

cu

rric

ular

ă pr

ivin

d co

nsili

erea

şi g

hida

rea

în

carie

ră

a el

evilo

r, pr

in s

truc

tura

rea

arie

i cu

rric

ular

e „D

ezvo

ltare

pe

rson

ală

şi gh

idar

e în

ca

rieră

”, in

clus

iv p

en-

tru

asig

urar

ea c

reşt

erii

pond

erii c

elor

care

aleg

o

carie

ră p

edag

ogic

ă.

– Cr

eare

a gr

upul

ui d

e lu

cru

pent

ru

conc

eptu

aliza

rea

şi el

abor

area

com

-po

nent

elor

arie

i cu

rric

ular

e „D

ezvo

l-ta

re p

erso

nală

şi

ghid

are

în c

arie

ră”

(rec

once

ptua

lizar

ea o

rei d

e di

rigen

ţie,

a m

odul

ului

ofe

rit la

disc

iplin

a Ed

uca-

ţie c

ivic

ă, a

cur

suril

or/

activ

ităţil

or d

e de

zvol

tare

pe

rson

ală

etc.

), in

clus

iv

pent

ru a

sigur

area

cre

şter

ii po

nder

ii ce

lor c

are

aleg

o c

arie

ră p

edag

ogic

ă;–

Pilo

tare

a și

impl

emen

tare

a co

mpo

-ne

ntel

or a

riei c

urric

ular

e „D

ezvo

ltare

pe

rson

ală

şi gh

idar

e în

car

ieră

”.

2016

– Co

mpo

nent

ele

arie

i cur

-ric

ular

e „D

ezvo

ltare

per

so-

nală

şi

ghid

are

în c

arie

ră”

conc

eptu

aliza

te

şi

elab

o-ra

te c

apito

lul

cons

ilier

e şi

ghid

are

in c

arie

ră.

În li

mita

alo

caţi-

ilor p

reco

niza

te

anua

l în

buge

tul

publ

ic n

aţio

nal

Min

ister

ul

Educ

aţie

iAs

isten

ţă

exte

rnă

Min

ister

ul

Educ

aţie

i

1.2.

2Im

plem

enta

rea

ac-

tivi-t

ăţilo

r de

edu

caţie

no

nfor

mal

ă pe

ntru

co

nsilie

re ş

i gh

idar

e în

ca

rieră

(c

ursu

ri op

ţio-

nale

cu

o c

om-p

onen

tă

prac

tică

în lic

ee, c

oncu

r-su

ri ra

iona

le ş

i rep

ubli-

cane

, ce

rcur

i, clu

buri,

– El

abor

area

şi

impl

emen

tare

a un

or

curs

uri o

pţio

nale

cu te

ntă

educ

aţio

na-

lă şi

o c

ompo

nent

ă pr

actic

ă în

lice

e;–

Org

aniza

rea

de c

oncu

rsur

i rai

onal

e şi

repu

blic

ane

ale

tiner

ilor e

duca

tori;

– Im

plic

area

în p

roie

cte

loca

le ş

i in-

tern

aţio

nale

a ti

neril

or e

duca

tori

prin

de

sfăş

urar

ea

de

trai

ning

uri

priv

ind

man

agem

entu

l pro

iect

ului

com

unita

r

Înce

pînd

cu

anu

l de

stud

ii20

16-2

017

– 5

curs

uri o

pţio

nale

ela

bo-

rate

, pilo

tate

şi i

mpl

emen

-ta

te în

lice

e;–

Cîte

un

conc

urs

orga

niza

t şi

desf

ăşur

at în

fiec

are

cen-

tru

raio

nal, î

n m

un. C

hişin

ău

şi Bă

lţi, î

n U

TA G

ăgău

zia, i

n-cl

usiv

eta

pa re

publ

ican

ă;–

Cîte

un

trai

ning

org

aniza

t

În li

mita

alo

caţi-

ilor p

reco

niza

te

anua

l în

buge

tul

publ

ic n

aţio

nal

Min

iste

rul

Educ

aţie

i



tabe

re d

e va

ra a

le ti

-ne

rilor

edu

cato

ri-vi

itori

peda

gogi

, im

-plic

area

în

pro

iect

e lo

cale

şi i

n-te

rnaţ

iona

le.

edu

caţio

nal;

– Cr

eare

a un

ei r

eţel

e re

publ

ican

e de

cl

ubur

i de

dezb

ater

i ale

tine

rilor

edu

-ca

tori

cu im

plic

area

soci

etăţ

ii ci

vile

.

şi de

sfăş

urat

în fi

ecar

e ce

n-tr

u ra

iona

l, în

mun

. Chi

şinău

şi

Bălţi

, în

UTA

Găg

ăuzia

;–

Cîte

un

club

de

dezb

ater

i în

ființ

at în

fiec

are

liceu

;–

3 co

mpe

tiţii

regi

onal

e şi

o co

mpe

tiţie

rep

ublic

ană

or-

gani

zate

şi d

esfă

şura

te în

tre

club

urile

de

dezb

ater

i.

Min

ister

ul

Educ

aţie

iO

rgan

ele

loca

le d

e sp

ecia

litat

e în

dom

e-ni

ul în

văţă

-m

întu

lui

Asist

enţă

ex

tern

ă1.

2.3

Crea

rea

şi de

zvol

tare

a Ce

ntre

lor

de c

onsil

iere

şi

ghid

are

în c

arie

ră,

cu p

artic

ipar

ea p

si-ho

-lo

gilo

r şc

olar

i, a

dire

c-to

rilor

-adj

uncţ

i pe

ntru

ed

ucaţ

ie,

în

scop

ul

desf

ăşur

ării,

la n

ivel

de

insti

tuţie

de

învă

ţăm

înt

(gim

naziu

, lic

eu),

a co

nsili

erii

şi gh

idăr

ii în

ca

rieră

a e

levi

lor,

incl

u-siv

pen

tru

prom

ovar

ea

carie

rei d

idac

tice.

– El

abor

area

regu

lam

entu

lui d

e fu

nc-

ţiona

re a

35

de C

entr

e de

orie

ntar

e şi

cons

ilier

e pr

ofes

iona

lă (3

2 pe

ntru

fie-

care

cent

ru ra

iona

l, 1

– m

un. C

hişin

ău,

1 –

mun

. Băl

ţi şi

1 –

UTA

Găg

ăuzia

);–

Form

area

abi

lităţ

ilor c

adre

lor d

idac

-tic

e, p

sihol

ogilo

r şco

lari,

man

ager

ilor

şcol

ari p

entr

u or

gani

zare

a și

desf

ăşu-

rare

a la

niv

el d

e fie

care

insti

tuţie

de

învă

ţăm

înt (

gim

naziu

, lic

eu) a

con

si-lie

rii şi

ghi

dării

în c

arie

ră a

ele

vilo

r, in

clus

iv p

entr

u pr

omov

area

car

iere

i di

dacti

ce.

Înce

pînd

cu

anu

l de

stud

ii20

16-2

017

– 35

de

Cent

re d

e or

ient

a-re

şi c

onsil

iere

pro

fesio

nală

cr

eate

şi fu

ncţio

nale

.

În li

mita

alo

caţi-

ilor p

reco

niza

te

anua

l în

buge

tul

publ

ic n

aţio

nal

Buge

t pu-

blic

Min

ister

ul

Educ

aţie

iM

inist

erul

M

unci

i, Pr

otec

ţiei

Soci

ale

şi Fa

mili

eiAg

enţia

N

aţio

nală

de

Ocu

pare

a

Forţ

ei d

e M

uncă

1.2.

4O

rgan

izare

a un

or a

cti-

vităţ

i de

vol

unta

riat

cu

tent

ă ed

ucaţ

iona

lă(d

e că

tre

licee

ni,

în

parte

neria

t cu

ca

drel

e di

dacti

ce

titul

are,

ex

.: ac

tivită

ţi di

dacti

ce,

jo-

curi

dida

ctice

, şe

dinţ

e de

club

, dez

bate

ri, m

ese

rotu

nde,

zile

de

auto

-co

nduc

ere,

acti

vităţ

i co-

mun

itare

etc

.)

– Cr

eare

a gr

upul

ui d

e lu

cru

(spe

cial

işti

în e

duca

ţie, m

embr

i ai s

ocie

tăţii

civi

le) p

entr

u el

abor

area

ghi

dulu

i Acti

-vi

tăţi

de v

olun

taria

t cu

tent

ă ed

ucaţ

i-on

ală

la n

ivel

de

şcoa

lă şi

com

unita

te;

– Pi

lota

rea

ghid

ului

;–

Org

aniza

rea

form

ării

cadr

elor

di

dacti

ce şi

man

ager

iale

pen

tru

pla-

nific

area

şi re

aliza

rea

activ

ităţil

or d

e vo

lunt

aria

t cu

tent

ă ed

ucaţ

iona

lă la

ni

vel d

e şc

oală

şi c

omun

itate

.

Înce

pînd

cu

anu

l de

stud

ii20

16-2

017

– Gh

id e

labo

rat;

– 35

de

trai

ning

uri p

entr

u ca

dre

man

ager

iale

şi d

idac

-tic

e or

gani

zate

.

În li

mita

alo

caţi-

ilor p

reco

niza

te

anua

l în

buge

tul

publ

ic n

aţio

nal

Min

ister

ul

Educ

aţie

iO

NG

Min

ister

ul

Educ

aţie

i



în in

stitu

ţiile

edu

caţio

-na

le d

e di

vers

e ni

velu

ri şi

tipur

i pe

ntru

ele

vii

de g

imna

ziu şi

lice

u.O

biec

tivul

spec

ific 1

.3. C

onso

lidar

ea si

stem

ului

de

faci

lităţ

i pen

tru

cadr

ele

dida

ctice

tine

re, î

n ve

dere

a at

rage

rii ti

neril

or cu

voc

aţie

ped

agog

ică

în p

rogr

ame

de fo

rmar

e in

iţial

ă pe

ntru

car

iera

did

actic

ă şi

în si

stem

ul e

duca

ţiona

l.

1.3.

1M

ărire

a cu

antu

mu-

lui b

urse

i aco

rdat

e st

uden

ţilor

de

la

spec

ialit

ăţile

cu

profi

l pe

dago

gic.

– Aj

usta

rea

legi

slaţie

i în

vig

oare

cu

priv

ire la

bur

sele

de

stud

iu.

Înce

pînd

cu

anu

l de

stud

ii20

16-2

017

– U

n pa

chet

de

mod

ifică

ri le

gisla

tive

elab

orat

, dez

bă-

tut ş

i apr

obat

.

În li

mita

alo

caţi-

ilor p

reco

niza

te

anua

l în

buge

tul

publ

ic n

aţio

nal

Buge

t pu-

blic

Min

ister

ul

Educ

aţie

iM

inist

erul

Fi

nanţ

elor

1.3.

2Re

glem

enta

rea

şi ac

orda

rea

sprij

inul

ui

pent

ru in

serţ

ie p

rofe

-sio

nală

, inc

lusiv

prin

re

duce

rea,

în p

rimii

3 an

i de

activ

itate

, la

75%

, a n

orm

ei d

idac

-tic

e pe

ntru

un

sala

riu

de fu

ncţie

.

– Aj

usta

rea

legi

slaţie

i în

vigo

are

cu

priv

ire la

gril

a de

sala

rizar

e a

tiner

ilor

spec

ialiş

ti.

Înce

pînd

cu

anu

l de

stud

ii20

16-2

017

– U

n pa

chet

de

mod

ifică

ri le

gisla

tive

elab

orat

, dez

bă-

tut ş

i apr

obat

.

În li

mita

alo

caţi-

ilor p

reco

niza

te

anua

l în

buge

tul

publ

ic n

aţio

nal

Buge

t pu-

blic

Min

ister

ul

Educ

aţie

iM

inist

erul

Fi

nanţ

elor

1.3.

3In

trod

ucer

ea p

reve

-de

rilor

lega

le p

rivin

d in

dexa

rea

inde

mni

-za

ţiilo

r uni

ce (3

0 m

ii le

i pen

tru

abso

lven

ţii

insti

tuţii

lor d

e în

văţă

-m

înt s

uper

ior ş

i 24

mii

lei p

entr

u ab

solv

enţii

in

stitu

ţiilo

r de

învă

-ţă

mîn

t pos

tsec

unda

r pe

dago

gic)

, ofe

rite

tutu

ror ti

neril

or sp

e-ci

alişti

din

sist

emul

ed

ucaţ

iona

l.

– E

labo

rare

a ac

tulu

i nor

mati

v cu

pr

ivire

la m

odul

de

calc

ul, r

epar

tizar

e,

utiliz

are

şi ev

iden

ţă a

tran

sfer

urilo

r cu

desti

naţie

spec

ială

pen

tru

achi

tare

a in

dem

niza

ţiei u

nice

;–

Aviza

rea

docu

men

tulu

i de

cătr

e au

torit

ăţile

pub

lice

cent

rale

com

pe-

tent

e;–

Înai

ntar

ea d

ocum

entu

lui s

pre

apro

-ba

re (G

uver

n);

– In

dexa

rea

inde

mni

zaţii

lor u

nice

şi

a fa

cilit

ăţilo

r soc

iale

în ra

port

cu

infla

ţia.

2016

– U

n do

cum

ent n

orm

ativ

elab

orat

, avi

zat ş

i apr

obat

cu

priv

ire la

mod

ul d

e ca

l-cu

l, re

parti

zare

, util

izare

şi

evid

enţă

a tr

ansf

erur

ilor c

u de

stina

ţie sp

ecia

lă p

entr

u ac

hita

rea

inde

mni

zaţie

i un

ice;

– O

regl

emen

tare

priv

ind

inde

xare

a in

dem

niza

ţiilo

r un

ice

în ra

port

cu

infla

ţia.

În li

mita

alo

caţi-

ilor p

reco

niza

te

anua

l în

buge

tul

publ

ic n

aţio

nal

Buge

t pu-

blic

Min

ister

ul

Educ

aţie

iM

inist

erul

Fi

nanţ

elor



1.3.

4O

ferir

ea d

e cr

edite

în

cond

iţii a

vant

ajoa

se, î

n ve

dere

a fa

cilit

ării

pro-

cură

rii

locu

inţe

lor

de

cătr

e ca

drel

e di

dacti

ce

tiner

e.

– El

abor

area

cadr

ului

lega

l priv

ind

asi-

gura

rea

cu lo

cuin

ţe a

cad

relo

r did

acti-

ce ti

nere

, în

cond

iţii a

vant

ajoa

se.

Înce

pînd

cu

anu

l 20

17

– U

n do

cum

ent

norm

ativ

elab

orat

, av

izat

şi ap

roba

t cu

priv

ire l

a as

igur

area

cu

locu

inţe

a c

adre

lor

dida

cti-

ce ti

nere

.

În li

mita

alo

caţi-

ilor p

reco

niza

te

anua

l în

buge

tul

publ

ic n

aţio

nal

Buge

t pu-

blic

Min

iseru

l De

zvol

tării

Re

gion

ale

şi Co

nstr

uc-

ţiilo

rM

inist

erul

Fi

nanţ

elor

DOM

ENIU

DE

INTE

RVEN

ŢIE:

PRE

găT

iREA

cAd

RElo

R di

dAcT

icE

Nr.

crt.

Acţiu

niAc

tivită

ţi de

talia

teTe

rmen

ede

real

izare

In

dica

tori

de re

aliza

re (ţ

inta

)Co

stur

i/Ch

eltu

ieli

mii

lei

Surs

a de

fin

anţa

re

Insti

tuţie

re

spon

sa-

bilă

12

34

56

7O

biec

tivul

gen

eral

2. C

onso

lidar

ea s

iste

mul

ui d

e fo

rmar

e in

iţial

ă şi

con

tinuă

a c

adre

lor d

idac

tice,

în v

eder

ea a

sigu

rării

une

i pre

gătir

i pro

fesi

onal

e pe

rfor

-m

ante

, rac

orda

te la

cer

inţe

le a

ctua

le a

le si

stem

ului

edu

caţio

nal ş

i ale

soci

etăţ

ii.

Obi

ectiv

ul sp

ecifi

c 2.

1. R

econ

cept

ualiz

area

sist

emul

ui şi

a p

roce

sulu

i de

form

are

iniţi

ală

a sp

ecia

liştil

or d

in d

omen

iul e

duca

ţiona

l din

per

spec

tiva

asig

urăr

ii un

ui e

chili

bru

stru

ctur

al, c

antit

ativ

şi c

alita

tiv, î

ntre

ofe

rta

şi c

erer

ea d

e sp

ecia

lişti,

astf

el în

cît p

roce

sul e

duca

ţiona

l din

toat

e in

stitu

ţiile

sis

tem

ului

să

fie

asig

urat

inte

gral

cu

cadr

e ca

lifica

te.

2.1.

1Re

vizu

irea

şi ad

apta

rea

Nom

encl

ator

ului

dom

eni-

ilor

de f

orm

are

prof

esio

-na

lă, d

inpe

rspe

ctiva

efi

cien

tizăr

ii pr

oces

ului

de

form

are

a sp

ecia

liştil

or î

n do

men

iul

educ

aţie

i, pr

ecum

şi a

ca-

drul

ui n

orm

ativ

cu p

rivire

la

or

gani

zare

a fo

rmăr

ii pr

ofes

iona

le c

ontin

ue.

– Cr

eare

a gr

upul

ui d

e lu

cru

pent

ru a

dapt

area

Nom

encl

a-to

rulu

i dom

eniil

or d

e fo

rmar

e pr

ofes

iona

lă;

– St

udiu

l bun

elor

pra

ctici

din

ţă

rile

euro

pene

cu

refe

rire

la

mod

erni

zare

a N

omen

clat

orul

ui;

– Ap

roba

rea

final

ă a

Nom

encl

a-to

rulu

i dom

eniil

or d

e fo

rmar

e pr

ofes

iona

lă la

Col

egiu

l Min

is-te

rulu

i Edu

caţie

i.

2016

-201

7–

Nom

encl

ator

ul d

omen

ii-lo

r de

form

are

prof

esio

na-

lă re

vizu

it.

În li

mita

alo

caţi-

ilor p

reco

niza

te

anua

l în

buge

tul

publ

ic n

aţio

nal

Buge

t pub

licM

inist

erul

Fi

nanţ

elor

Proi

ecte

Min

ister

ul

Educ

aţie

iM

inist

erul

M

unci

i, Pr

otec

ției

Soci

ale

şi Fa

mili

ei



2.1.

2De

finiti

vare

a şi

apro

ba-

rea

Cadr

ului

Naţ

iona

l al

Ca

lifică

rilor

în

do

men

iul

peda

gogi

c, c

u im

plic

area

pr

actic

ieni

lor ş

i a m

ediu

lui

de a

face

ri.

– Co

nstit

uire

a gr

upul

ui d

e lu

cru

din

prof

esor

i şi m

anag

eri ş

cola

ri,

cadr

e di

dacti

ce u

nive

rsita

re;

– An

aliza

var

iant

elor

exi

sten

te şi

lu

area

în c

onsid

eraţ

ie a

lacu

ne-

lor c

alifi

căril

or d

eja

publ

icat

e în

pr

oces

ul d

e de

finiti

vare

a C

NC.

2016

-201

7–

Cadr

ul N

aţio

nal a

l Cal

ifi-

căril

or p

entr

u do

men

iul d

e fo

rmar

e pr

ofes

iona

lă 1

4,

Ştiin

ţe a

le E

duca

ţiei,

elab

o-ra

t şi a

prob

at.

În li

mita

alo

caţi-

ilor p

reco

niza

te

anua

l în

buge

tul

publ

ic n

aţio

nal

Buge

t pub

licM

inist

erul

Fi

nanţ

elor

Asist

enţă

ex

tern

ă

Min

ister

ul

Educ

aţie

i In

stitu

ţiile

de

învă

ţă-

mîn

t sup

e-rio

r

2.1.

3M

oder

niza

rea

conc

epţie

ifo

rmăr

ii in

iţial

e a

spec

ia-

liştil

or d

in d

omen

iul e

du-

caţie

i, in

clus

iv a

cad

relo

r di

dacti

ce.

– Cr

eare

a gr

upul

ui d

e lu

cru

pri-

vind

m

oder

niza

rea

conc

epţie

i fo

rmăr

ii in

iţial

e;–

Stud

iul

bune

lor

prac

tici

din

ţăril

e eu

rope

ne cu

priv

ire la

mo-

dern

izare

a co

ncep

ţiei

form

ării

iniţi

ale;

– El

abor

area

şi a

prob

area

con

-ce

pţie

i.

2016

2016

2016

– Co

ncep

ţia fo

rmăr

ii in

i-ţia

le a

spec

ialiş

tilor

din

do

men

iul e

duca

ţiei;

– U

n st

udiu

al b

unel

or

prac

tici.

În li

mita

alo

caţi-

ilor p

reco

niza

te

anua

l în

buge

tul

publ

ic n

aţio

nal

Buge

t pub

licAs

isten

ţă

exte

rnă

Min

ister

ul

Educ

aţie

i In

stitu

ţiile

de

învă

-ţă

mîn

t de

profi

l

2.1.

4 Efi

cien

tizar

ea re

ţele

i de

insti

tuţii

de

învă

ţăm

înt

supe

rior c

u pr

ofil p

eda-

gogi

c.

– Re

aliza

rea

unui

stud

iu p

rivin

d gr

adul

de

anga

jare

în c

împu

l m

unci

i a a

bsol

venţ

ilor i

nstit

uţii-

lor c

u pr

ofil p

edag

ogic

;–

Elab

orar

ea u

nor c

riter

ii de

co

nfigu

rare

a si

stem

ului

insti

-tu

ţiilo

r de

învă

ţăm

înt c

u pr

ofil

peda

gogi

c;–

Acce

ntua

rea

spec

ializ

ării

insti

tuţii

lor c

u pr

ofil p

edag

ogic

în

form

area

cad

relo

r did

actic

e pe

ntru

anu

mite

disc

iplin

e, în

fu

ncție

de

pote

nţia

lul u

man

(ş

coli

ştiin

ţifice

, tra

diţii

) şi m

a-te

rial (

labo

rato

are)

.

2016

2016

Înce

pînd

cu

adm

itere

a 20

16

– U

n st

udiu

priv

ind

grad

ul

de a

ngaj

are

în c

împu

l mun

-ci

i a a

bsol

venţ

ilor;

– U

n se

t de

crite

rii d

e co

nfigu

rare

a in

stitu

ţiilo

r de

învă

ţăm

înt c

u pr

ofil

peda

gogi

c;–

Locu

ri bu

geta

re c

once

n-tr

ate

în in

stitu

ţiile

per

for-

man

te (g

rad

de a

ngaj

abili

-ta

te sp

orit,

cu

infr

astr

uctu

-ră

cor

espu

nzăt

oare

noi

lor

cerin

ţe e

tc.).

În li

mita

alo

caţi-

ilor p

reco

niza

te

anua

l în

buge

tul

publ

ic n

aţio

nal

Min

ister

ul

Educ

aţie

i



2.1.

5Re

vizu

irea

politi

cii b

uge-

tare

în d

omen

iul f

orm

ării

iniţi

ale

a sp

ecia

liştil

or d

in

educ

aţie

, inc

lusiv

a c

adre

-lo

r did

actic

e.

– De

term

inar

ea u

nor n

oi c

riter

ii de

susţ

iner

e fin

anci

ară

şi m

oti-

vare

a st

uden

ţilor

-viit

ori s

peci

a-liş

ti în

dom

eniu

l edu

caţie

i;–

Stab

ilire

a nu

măr

ului

locu

rilor

bu

geta

re şi

a su

plim

entu

lui d

e su

sţin

ere

finan

ciar

ă, c

onfo

rm

nece

sităţ

ilor p

riorit

are

în si

ste-

mul

de

învă

ţăm

înt;

– El

abor

area

şi a

prob

area

unu

i Re

gula

men

t cad

ru d

e su

sţin

ere

finan

ciar

ă a

viito

rilor

spec

ialiş

ti în

dom

eniu

l edu

caţie

i.

Înce

pînd

cu

adm

itere

a 20

17

– U

n se

t de

crite

riide

susţ

iner

e fin

anci

ară

şi m

otiva

re a

stud

enţil

or-v

ii-to

ri sp

ecia

lişti

în d

omen

iul

educ

aţie

i;–

Regu

lam

ent c

adru

de

susţ

iner

e fin

anci

ară

a vi

ito-

rilor

spec

ialiş

ti în

dom

eniu

l ed

ucaţ

iei.

În li

mita

alo

caţi-

ilor p

reco

niza

te

anua

l în

buge

tul

publ

ic n

aţio

nal

Buge

t pub

licM

inist

erul

Ed

ucaţ

iei

Min

ister

ul

Fina

nţel

or

2.1.

6Co

nsol

idar

ea ş

i m

oder

ni-

zare

a ca

paci

tăţii

insti

tuţii

-lo

r de

învă

ţăm

înt s

uper

ior

şi a

facu

ltăţil

or c

are

ofer

ă pr

ogra

me

calit

ative

de

fo

rmar

e in

iţial

ă a

cadr

elor

di

dacti

ce.

– Re

vizu

irea

stra

tegi

ei M

E de

al

ocar

e a

locu

rilor

bug

etar

e;–

Stab

ilire

a ni

velu

lui d

e pe

rfor

-m

anţă

a in

stitu

ţiilo

r de

învă

ţă-

mîn

t sup

erio

r, pr

in e

valu

are

şi ac

redi

tare

;–

Elab

orar

ea u

nei s

trat

egii

de

finan

ţare

pre

fere

nţia

lă a

insti

-tu

ţiilo

r de

învă

ţăm

înt s

uper

ior

cu p

rofil

ped

agog

ic;

– Re

parti

zare

a lo

curil

or b

uget

a-re

insti

tuţii

lor d

e în

văţă

mîn

t su-

perio

r, pe

ntru

dom

eniu

l Ştii

nţe

ale

Educ

aţie

i, în

rapo

rt c

u ra

ta

anga

jabi

lităţ

ii ab

solv

enţil

or;

– Co

nsol

idar

ea c

entr

elor

de

form

are

prof

esio

nală

în d

irecţ

ia

perf

orm

anţe

i.

Înce

pînd

cu

adm

itere

a 20

16

2016

-201

8

– U

n m

ecan

ism o

ptim

izat

de r

epar

tizar

e a

locu

rilor

bu

geta

re p

entr

u ad

mite

rea

2016

;–

O s

trat

egie

de

finan

ţare

pr

efer

enţia

lă a

ins

tituţ

iilor

de

înv

ăţăm

înt

supe

rior

cu

profi

l ped

agog

ic;

– Co

ndiţi

i mod

erne

de

for-

mar

e pr

ofes

iona

lă în

toa

te

insti

tuţii

le c

u pr

ofil

peda

-go

gic.

În li

mita

alo

caţi-

ilor p

reco

niza

te

anua

l în

buge

tul

publ

ic n

aţio

nal

Buge

t pub

licAs

isten

ţă

exte

rnă

Min

ister

ul

Educ

aţie

i In

stitu

ţiile

de

învă

ţă-

mîn

t sup

e-rio

r



Obi

ectiv

ul s

peci

fic 2

.2. Î

mbu

nătă

ţirea

com

pete

nţel

or p

rofe

sion

ale

ale

abso

lven

ţilor

facu

ltăţil

or p

edag

ogic

e pr

in m

oder

niza

rea

sist

emati

că a

con

ţinut

ului

fo

rmăr

ii in

iţial

e.2.

2.1

Elab

orar

ea şi

impl

e-m

enta

rea

proc

edur

ii şi

a in

stru

men

telo

r de

sele

ctar

e şi

înm

atric

ular

e în

pro

gram

ele

cu p

rofil

pe

dago

gic

a tin

erilo

r cu

o în

altă

per

form

anţă

ac

adem

ică

şi cu

voc

aţie

pe

dago

gică

(int

rodu

ce-

rea

prob

ei d

e vo

caţie

pe

dago

gică

la în

mat

ricu-

lare

a ab

solv

enţil

or d

in

învă

ţăm

întu

l gen

eral

la

spec

ialit

ăţile

din

dom

e-ni

ul d

e fo

rmar

e pr

ofes

io-

nală

Ştii

nţe

ale

Educ

aţie

i, of

erire

a de

ava

ntaj

e la

în

mat

ricul

are

pent

ru

abso

lven

ţii d

e lic

eu c

are

au a

vut e

xper

ienţ

e de

lu

cru

cu c

opiii

, eva

luar

ea

abili

tăţil

or p

racti

ce d

e so

cial

izare

şi c

omun

icar

e cu

cop

iii, e

valu

area

mo-

tivaţ

iei p

entr

u al

eger

ea

prof

esie

i etc

.).

– În

cadr

area

în d

omen

iul d

e fo

rmar

e pr

ofes

iona

lă Ş

tiinţ

e al

e Ed

ucaţ

iei a

spec

ialit

ăţilo

r Înv

ă-ţă

mîn

t prim

ar, E

duca

ţie p

reşc

o-la

ră, P

edag

ogie

spec

ială

, Ped

a-go

gie

soci

ală,

Psih

oped

agog

ie şi

ad

mite

rea

la a

cest

e sp

ecia

lităţ

i în

baz

a pr

obei

de

voca

ţie p

siho-

peda

gogi

că;

– El

abor

area

pro

cedu

rii şi

a

inst

rum

ente

lor d

e se

lect

are

şi în

mat

ricul

are

în b

aza

prob

ei d

e vo

caţie

;–

Apro

bare

a pr

oced

urii

şi a

inst

rum

ente

lor d

e se

lect

are

şi în

mat

ricul

are

în b

aza

prob

ei d

e vo

caţie

.

2016

-201

7–

Proc

edur

ă şi

inst

rum

ente

ap

roba

te;

– St

uden

ţi ad

mişi

în

baza

pr

obei

de

voca

ţie;

– Se

lect

area

pen

tru

dom

e-ni

ul e

duca

ţiona

l a ce

lor m

ai

buni

şi m

otiva

ţi tin

eri.

În li

mita

alo

caţi-

ilor p

reco

niza

te

anua

l în

buge

tul

publ

ic n

aţio

nal

Buge

t pub

licM

inist

erul

Ed

ucaţ

iei

Asist

enţă

ex

tern

ă

Min

ister

ul

Educ

aţie

i

2.2.

2In

stitu

irea

mec

anism

ului

de

real

izare

a fe

edba

ck-

ului

(con

exiu

nii i

nver

se)

priv

ind

calit

atea

şi e

fec-

tele

pol

itici

lor ş

i con

ţi-nu

turil

or e

duca

ţiona

le

asup

ra fo

rmăr

ii in

iţial

e şi

– In

clud

erea

în ra

poar

tele

anu

-al

e al

e M

inist

erul

ui E

duca

ţiei a

un

or in

dica

tori

rele

vanţ

i pen

tru

insti

tuţii

le d

e în

văţă

mîn

t sup

e-rio

r cu

priv

ire la

act

ualiz

ările

/sc

him

băril

e cu

rric

ular

e;

2016

– Ra

poar

te a

nual

e al

e M

E de

spre

evo

luţia

sist

emul

ui

de

învă

ţăm

înt,

rele

vant

e pe

ntru

insti

tuţii

le c

u pr

ofil

peda

gogi

c.

În li

mita

alo

caţi-

ilor p

reco

niza

te

anua

l în

buge

tul

publ

ic n

aţio

nal

Buge

t pub

lic

Asist

enţă

ex

tern

ă

Min

ister

ul

Educ

aţie

i



de c

orel

are

a fo

rmăr

ii in

iţial

e cu

cer

inţe

le si

ste-

mul

ui e

duca

ţiona

l.

– In

stitu

irea

trad

iţiei

de

a or

ga-

niza

per

iodi

c co

nfer

inţe

tem

ati-

ce c

u pr

ivire

la c

alita

tea

form

ării

iniţi

ale

a ca

drel

or d

idac

tice

cu

parti

cipa

rea

prof

esor

ilor d

in

trea

pta

preu

nive

rsita

ră şi

cea

un

iver

sitar

ă.

– Co

nfer

inţe

tem

atice

cu p

rivire

la ca

lita-

tea

form

ării

iniţi

ale.

2.2.

3In

clud

erea

în st

rate

giile

de

dez

volta

re in

stitu

ţio-

nală

a c

oleg

iilor

ped

ago-

gice

şi a

uni

vers

ităţil

or

a ac

tivită

ţilor

car

e ar

fa

cilit

a id

entifi

care

a şi

dezv

olta

rea

voca

ţiei d

e pe

dago

g şi

form

area

id

entit

ăţii

prof

esio

nale

a

stud

enţil

or-v

iitor

i pro

-fe

sori.

– In

augu

rare

a în

stra

tegi

ile d

e de

zvol

tare

insti

tuţio

nală

a u

nei

rubr

ici/c

ompo

nent

e di

stinc

te,

care

să a

ccen

tuez

e ac

ţiuni

le u

ni-

vers

ităţii

orie

ntat

e sp

re sp

orire

a pr

estig

iulu

i ca

insti

tuţie

cu

profi

l pe

dago

gic;

– In

augu

rare

a un

or tr

adiţi

i, la

nsar

ea u

nor a

ctivi

tăţi

care

să

spor

easc

ă im

agin

ea d

e sin

e a

viito

arel

or c

adre

did

actic

e.

Anul

de

stud

ii20

16-2

017

– O

ru

bric

ă/co

mpo

nent

ă di

stinc

tă î

n st

rate

giile

de

dezv

olta

re in

stitu

ţiona

lă;

– 3

sărb

ător

i tr

adiţi

onal

e al

e st

uden

ţilor

, vi

itori

pro-

feso

ri;–

Moti

vaţie

spo

rită

pent

ru

carie

ra d

idac

tică.

În li

mita

alo

caţi-

ilor p

reco

niza

te

anua

l în

buge

tul

publ

ic n

aţio

nal

Buge

t pub

licIn

stitu

ţiile

de

învă

ţă-

mîn

t sup

e-rio

r

2.2.

4Re

vizu

irea

şi m

oder

niza

-re

a co

nţin

utul

ui, a

str

uc-

turii

şi

a pr

oces

ului

de

pred

are

a cu

rric

ulum

ului

ps

ihop

edag

ogic

, cu

ac

-ce

nt p

e fo

rmar

ea co

mpe

-te

nţel

or d

e co

mun

icar

e şi

rela

ţiona

re c

u pa

rte-

nerii

edu

caţio

nali

şi pe

de

zvol

tare

a pe

rson

alită

-ţii

cop

ilulu

i/ele

vulu

i, pr

in

core

lare

a sis

tem

atică

(o

dată

la

3 an

i) a

prog

ra-

mel

or d

e fo

rmar

e in

iţial

ă la

cer

inţe

le si

stem

ului

– În

cadr

area

pre

vede

rilor

refe

ri-to

are

la m

oder

niza

rea

mod

ulul

ui

psih

oped

agog

ic în

nou

a ed

iţie

a Pl

anul

ui-c

adru

;–

Core

lare

a ju

dici

oasă

a c

ompo

-ne

ntel

or p

sihol

ogie

, pe

dago

gie

şi di

dacti

că d

in p

ersp

ectiv

a pr

in-

cipi

ului

con

tinui

tăţii

şi

com

ple-

men

tarit

ăţii;

– Ac

cent

uare

a di

men

siuni

ico

mun

icar

e di

dacti

că şi

par

tene

-ria

t edu

caţio

nal î

n pr

oces

ul p

re-

gătir

ii pr

ofes

iona

le;

2017

– Pl

an-c

adru

revi

zuit;

– U

n m

odul

psih

oped

ago-

gic

reco

ncep

tual

izat;

– Cu

rric

ula

la d

iscip

linel

e m

odul

ului

psih

oped

agog

ic

mod

erni

zate

.

În li

mita

alo

caţi-

ilor p

reco

niza

te

anua

l în

buge

tul

publ

ic n

aţio

nal

Buge

t pub

licAs

isten

ţă

exte

rna

Min

ister

ul

Educ

aţie

iAg

enţia

N

aţio

nală

pe

ntru

Cu

rric

ulum

şi

Eval

uare

In

stitu

ţiile

de

în

văţă

mîn

t su

perio

r



educ

aţio

nal,

incl

usiv

în

ba

za

cons

ultă

rii

opin

iei

man

ager

ilor

educ

aţio

-na

li, a

cad

relo

r di

dacti

ce

cu e

xper

ienţ

ă şi

a tin

eri-

lor a

bsol

venţ

i ang

ajaţ

i.

– M

oder

niza

rea

curr

icul

umul

ui

univ

ersit

ar, c

u ac

cent

pe

form

a-re

a co

mpe

tenţ

elor

pro

fesio

nale

;–

Core

lare

a cu

rric

ulum

ului

uni

-ve

rsita

r cu

Cad

rul

Naţ

iona

l al

Ca

lifică

rilor

.

2.2.

5M

oder

niza

rea

proc

esul

ui

de o

rgan

izare

, m

onito

ri-za

re ş

i eva

luar

e a

met

o-do

logi

ei d

e fo

rmar

e pr

o-fe

siona

lă a

spe

cial

iştilo

r în

do

men

iul

educ

aţie

i, pr

in

creş

tere

a po

nder

ii ac

tivită

ţilor

de

inst

ruire

în

labo

rato

r şi

în ş

colil

e–m

odel

(de

exc

elen

ţă)

şi re

conc

eptu

aliza

rea

me-

todo

logi

ei d

e or

gani

zare

, m

onito

rizar

e şi

eval

uare

a

stag

iilor

de

prac

tică.

– U

tiliza

rea

met

odel

or a

ctive

şi

inte

racti

ve în

pro

cesu

l de

form

a-re

iniţi

ală

a ca

drel

or d

idac

tice;

– O

pera

rea

unor

sch

imbă

ri în

pl

anur

ile d

e st

udiu

: 30

% c

urs,

30

% se

min

ar, 4

0% la

bora

tor;

– O

rgan

izare

a un

or la

bora

toar

e m

etod

ice

în ş

colil

e m

odel

/cen

-tr

ele

de e

xcel

enţă

;–

Actu

aliza

rea

Regu

lam

entu

lui

cadr

u cu

ref

erire

la

stag

iile

de

prac

tică/

elab

orar

ea u

nui

Regu

lam

ent

cadr

u pe

ntru

sta

-gi

ile d

e pr

actic

ă cu

acc

ent

pe

met

odol

ogia

de

mon

itoriz

are

a st

agiil

or d

e pr

actic

ă;–

Insti

tuire

a un

ui s

emin

ar m

e-to

dic

pe p

arcu

rsul

sta

giul

ui d

e pr

actic

ă.

2017

– Pl

anur

i de

stud

ii ac

tual

i-za

te;

– Re

flect

area

co

mpo

nen-

tei

tehn

olog

ice,

cu

acce

nt

pe s

trat

egii

inte

racti

ve,

în

curr

icul

a la

disc

iplin

ele

din

mod

ulul

psih

oped

agog

ic;

– Cî

te u

n la

bora

tor

expe

ri-m

enta

l în

fieca

re in

stitu

ţie

de în

văţă

mîn

t cu

pro

fil p

e-da

gogi

c;–

Regu

lam

ent c

adru

pen

tru

stag

iile

de p

racti

că a

ctua

-liz

at,

cu a

ccen

t pe

met

o-do

logi

a de

mon

itoriz

are

a st

agiil

or d

e pr

actic

ă;–

Sem

inar

met

odic

pe

par-

curs

ul st

agiu

lui d

e pr

actic

ă.

În li

mita

alo

caţi-

ilor p

reco

niza

te

anua

l în

buge

tul

publ

ic n

aţio

nal

Buge

t pub

licAs

isten

ţă

exte

rna

Min

ister

ul

Educ

aţie

i In

stitu

ţiile

de

în

văţă

mîn

t cu

pro

fil

peda

gogi

c

2.2.

6As

igur

area

dez

voltă

rii

prof

esio

nale

efic

ient

e pe

ntru

cad

rele

did

actic

e di

n in

stitu

ţiile

de

învă

ţă-

mîn

t sup

erio

r cu

profi

l pe

dago

gic,

în v

eder

ea

spor

irii c

ompe

tenţ

elor

pr

ofes

iona

le a

le a

ces-

tora

.

– St

abili

rea

profi

lulu

i de

com

pe-

tenţ

e al

cad

relo

r di

dacti

ce d

in

insti

tuţii

le d

e în

văţă

mîn

t su

peri-

or c

u pr

ofil p

edag

ogic

;–

Org

aniza

rea

prog

ram

elor

de

form

are

conti

nuă

la n

ivel

naţ

io-

nal ş

i ins

tituţ

iona

l.

2016

2017

– Pr

ofil d

e co

mpe

tenţ

e st

a-bi

lit şi

apr

obat

;–

Min

imum

un

prog

ram

pe

an o

rgan

izat.

În li

mita

alo

caţi-

ilor p

reco

niza

te

anua

l în

buge

tul

publ

ic n

aţio

nal

Min

ister

ul

Educ

aţie

iAs

isten

ţă

exte

rnă

Min

ister

ul

Educ

aţie

iIn

stitu

ţiile

de

învă

-ţă

mîn

t cu

profi

l ped

a-go

gic



Obi

ectiv

ul sp

ecifi

c 2.

3. E

ficie

ntiza

rea

şi fl

exib

iliza

rea,

prin

pol

itici

şi a

cte

norm

ative

, a si

stem

ului

de

form

are

conti

nuă

a ca

drel

or d

idac

tice

pent

ru sa

tisfa

ce-

rea

nevo

ilor l

or re

ale

de d

ezvo

ltare

pro

fesi

onal

ă, în

ved

erea

asi

gură

rii p

rogr

esul

ui in

divi

dual

al fi

ecăr

ui c

opil/

elev

.2.

3.1

Revi

zuire

a do

cum

ente

-lo

r de

pol

itici

car

e vi

zeaz

ă de

zvol

tare

a pr

ofes

iona

-lă

con

tinuă

şi

elab

orar

ea

unui

do

cum

ent

norm

ativ

unic

, car

e să

regl

emen

teze

pr

inci

piile

şi ti

polo

gia

pro-

gram

elor

de

form

are

conti

-nu

ă, s

ă as

igur

e di

vers

ifica

-re

a fu

rnizo

rilor

şi a

pro

gra-

mel

or d

e fo

rmar

e co

ntinu

ă şi

core

lare

a ac

esto

ra

cu

nevo

ile r

eale

de

form

are

ale

cadr

elor

did

actic

e.

– Cr

eare

a gr

upul

ui d

e lu

cru

(spe

cial

işti în

edu

caţie

);–

8 at

elie

re d

e lu

cru

pent

ru

revi

zuire

a do

cum

ente

lor

de

politi

ci c

are

vize

ază

dezv

ol-

tare

a pr

ofes

iona

lă c

ontin

uă

şi el

abor

area

unu

i doc

umen

t no

rmati

v un

ic c

are

să r

egle

-m

ente

ze p

rinci

piile

şi ti

polo

-gi

a pr

ogra

mel

or d

e fo

rmar

e co

ntinu

ă;–

Înai

ntar

ea

docu

men

tulu

i sp

re a

prob

are

(Guv

ern)

Oct

ombr

ie

2015

-febr

ua-

rie 2

016

– U

n do

cum

ent

legi

s-la

tiv u

nic

care

să

re-

glem

ente

ze

form

area

co

ntinu

ă,

elab

orat

, de

zbăt

ut şi

apr

obat

.

În li

mita

alo

-ca

ţiilo

r pre

co-

niza

te a

nual

în

buge

tul p

ublic

na

ţiona

l

Buge

t pub

licAs

isten

ţă e

xter

naM

inist

erul

Ed

ucaţ

iei

2.3.

2Pr

omov

area

in

ovaţ

iilor

di

n do

men

iul

peda

gogi

ei,

psih

olog

iei,

dida

ctici

i şi

a ac

tivită

ţilor

de

co

nsili

ere

met

odic

ă,

într

u sp

orire

a m

otiva

ţiei p

entr

u fo

rmar

e.

– El

abor

area

pre

vede

rilor

re-

gula

men

tare

cu

priv

ire la

for-

mar

ea c

ontin

uă la

dist

anţă

;–

Prom

ovar

ea p

e la

rg a

mod

a-lit

ăţilo

r şi a

tehn

olog

iilor

mo-

dern

e în

dom

eniu

l fo

rmăr

ii co

ntinu

e, in

clus

iv la

dist

anţă

;–

Revi

zuire

a Re

gula

men

tulu

i de

for

mar

e co

ntinu

ă în

baz

a do

cum

entu

lui l

egisl

ativ

unic

;–

Core

lare

a pr

ogra

mel

or d

e fo

rmar

e co

ntinu

ă cu

sta

ndar

-de

le p

rofe

siona

le şi

CN

C.

2016

-201

8–

Un

regu

lam

ent

de

form

are

conti

nuă

revi

-zu

it;–

Toat

e pr

ogra

mel

e de

fo

rmar

e co

ntinu

ă ad

apta

te

refo

rmel

or

curr

icul

are;

– U

n sis

tem

de

crite

rii şi

in

dica

tori

de e

valu

are

a ca

lităţ

ii pr

ogra

mel

or d

e fo

rmar

e co

ntinu

ă,

in-

clus

iv a

pro

gram

elor

de

form

are

la d

istan

ţă.

În li

mita

alo

-ca

ţiilo

r pre

co-

niza

te a

nual

în

buge

tul p

ublic

na

ţiona

l

Buge

t pub

licAs

isten

ţă e

xter

naM

inist

erul

Ed

ucaţ

iei

Cent

rele

de

form

are

con-

tinuă

2.3.

3El

abor

area

met

odol

ogie

i de

eva

luar

e pe

riodi

că,

acre

dita

re şi

mon

itoriz

are

a pr

ogra

mel

or p

ropu

se d

e fu

rnizo

rii d

e fo

rmar

e

– An

gaja

rea

unui

exp

ert/

grup

de

exp

erţi

pent

ru re

vizu

irea

tipol

ogie

i pro

gram

elor

de

form

are

conti

nuă

şi a

met

o-do

logi

ei d

e ac

redi

tare

,

2016

-201

7–

Un

set d

e re

com

an-

dări

elab

orat

;–

O m

etod

olog

ie e

la-

bora

tă, d

ezbă

tută

şi

apro

bată

.

În li

mita

alo

-ca

ţiilo

r pre

co-

niza

te a

nual

în

buge

tul p

ublic

na

ţiona

l

Buge

t pub

licAs

isten

ţă e

xter

năM

inist

erul

Edu

-ca

ţiei

Min

ister

ul

Educ

aţie

iIn

stitu

ţiile

de

form

are

conti

nuă



conti

nuă,

con

ecta

tă la

toa-

te p

reve

deril

e le

gisla

tive

în

vigo

are,

pen

tru

asig

urar

ea

eval

uării

obi

ectiv

e a

calit

ă-ţii

pro

gram

elor

de

form

are

conti

nuă

şi a

acre

dită

rii

aces

tora

.

mon

itoriz

are

şi ev

alua

re

perio

dică

a fu

rnizo

rilor

de

form

are;

– El

abor

area

met

odol

ogie

i de

acr

edita

re, m

onito

rizar

e şi

eval

uare

per

iodi

că a

furn

izo-

rilor

de

form

are

şi a

prog

ra-

mel

or p

ropu

se d

e ac

eştia

.2.

3.4

Crea

rea

Fond

ului

Naţ

iona

l pe

ntru

form

area

conti

nuă a

ca

drel

or d

idac

tice

şi m

ana-

geria

le, î

n ve

dere

a m

obili

-ză

rii ş

i asig

urăr

ii re

surs

elor

fin

anci

are

pent

ru d

ezvo

lta-

rea

prof

esio

nală

a c

adre

lor

dida

ctice

, a

dez

voltă

rii ş

i sti

mul

ării

unei

pie

ţe li

bere

şi

tran

spar

ente

a se

rvic

iilor

şi

prog

ram

elor

de

form

are

conti

nuă,

în

conf

orm

itate

cu

st

anda

rdel

e pr

ofes

io-

nale

şi c

u ne

voile

rea

le d

e cr

eşte

re

prof

esio

nală

al

e ca

drel

or d

idac

tice.

– Sti

pula

rea

în c

adru

l unu

i do

cum

ent n

orm

ativ–

regl

ator

a

liber

tăţii

cad

rulu

i did

actic

de

a a

lege

furn

izoru

l de

ser-

vici

i de

FC.

– Cr

eare

a gr

upul

ui d

e lu

cru

(juriş

ti, sp

ecia

lişti

în e

duca

ţie

şi fin

anţe

);–

Atel

iere

de

lucr

u pe

ntru

el

abor

area

pro

pune

rilor

le-

gisla

tive;

– În

aint

area

pro

pune

rilor

sp

re a

prob

are

(Guv

ern/

Par-

lam

ent)

;–

Elab

orar

ea c

ondi

ţiilo

r de

aplic

are

pent

ru p

roie

cte

edu-

caţio

nale

.

2016

2017

– U

n se

t de

prev

eder

i de

spre

libe

raliz

area

pi

eţei

serv

iciil

or d

e FC

în

doc

umen

tul l

egis-

lativ

uni

c, c

are

regl

e-m

ente

ază

form

area

co

ntinu

ă;–

Un

pach

et d

e m

o-di

ficăr

i leg

islati

ve

elab

orat

, dez

bătu

t şi

apro

bat;

– In

stitu

irea

fond

ului

pe

ntru

pro

iect

e ed

uca-

ţiona

le.

În li

mita

alo

-ca

ţiilo

r pre

co-

niza

te a

nual

în

buge

tul p

ublic

na

ţiona

l

Min

ister

ul F

inan

-ţe

lor

Asist

enţă

ext

ernă

Dona

ţii şi

spon

so-

rizăr

i

Min

ister

ul

Educ

aţie

i

Obi

ectiv

ul sp

ecifi

c 2.4

. Ins

titui

rea,

pîn

ă în

202

0, a

sis

tem

ului

de

men

tora

t la

trei

niv

elur

i: i)

men

tora

tul p

entr

u st

agiil

e de

pra

ctică

ped

agog

ică;

ii) m

ento

ratu

l pe

ntru

tine

rii sp

ecia

lişti

(de

inse

rţie

); şi

iii)

men

tora

tul d

e de

zvol

tare

pro

fesi

onal

ă la

locu

l de

mun

că.

2.4.

1El

abor

area

Reg

ulam

en-

tulu

i pen

tru

insti

tuire

a sis

tem

ului

de

men

tora

t: (i)

m

ento

ratu

l pen

tru

stag

iile

de p

racti

că p

edag

ogic

ă; ii

) m

ento

ratu

l pen

tru

tiner

ii sp

ecia

lişti

(de

inse

rţie

);

– Cr

eare

a gr

upul

ui d

e lu

cru

(spe

cial

işti în

edu

caţie

);–

10 a

telie

re d

e lu

cru

pent

ru

elab

orar

ea R

egul

amen

tulu

i pe

ntru

insti

tuire

a sis

tem

ului

de

men

tora

t;

2016

-201

7–

Baza

nor

mati

v-re

gla-

torie

pen

tru

insti

tuire

a sis

tem

ului

de

men

tora

t el

abor

ată

şi ap

roba

tă.

În li

mita

alo

-ca

ţiilo

r pre

co-

niza

te a

nual

în

buge

tul p

ublic

na

ţiona

l

Buge

t pub

licAs

isten

ţă e

xter

năM

inist

erul

Ed

ucaţ

iei

Insti

tuţii

le

de fo

rmar

e in

iţial

ă şi

conti

nuă



iii) m

ento

ratu

l de

dezv

ol-

tare

pro

fesio

nală

la lo

cul

de m

uncă

.

– În

aint

area

doc

umen

tulu

i sp

re a

prob

are

(Guv

ern)

.

2.4.

2Co

ncep

tual

izare

a pr

oce-

sulu

i de

form

are

iniţi

ală

şi co

ntinu

ă a

men

toril

or

pent

ru c

ele

trei

tipu

ri de

m

ento

rat.

– Cr

eare

a gr

upul

ui d

e lu

cru;

–

4 at

elie

re d

e lu

cru

pent

ru

elab

orar

ea c

once

pţie

i pro

ce-

sulu

i de

form

are

a m

ento

rilor

pe

ntru

cel

e tr

ei ti

puri

de

men

tora

t;–

Înai

ntar

ea d

ocum

entu

lui

spre

apr

obar

e (M

inist

er,

Guve

rn).

2017

– Co

ncep

ţia p

roce

sulu

i de

form

are

a m

ento

-ril

or p

entr

u ce

le tr

ei

tipur

i de

men

tora

t el

abor

ată

şi ap

roba

tă.

În li

mita

alo

-ca

ţiilo

r pre

co-

niza

te a

nual

în

buge

tul p

ublic

na

ţiona

l

Buge

t pub

licAs

isten

ţă e

xter

năM

inist

erul

Ed

ucaţ

iei

Insti

tuţii

le

de fo

rmar

e in

iţial

ă şi

conti

nuă

2.4.

3As

igur

area

pro

cesu

lui

de fo

rmar

e a

men

toril

or

pent

ru c

ele

trei

niv

elur

i pr

in fo

rmar

e in

iţial

ă şi

conti

nuă.

– In

iţier

ea p

rogr

amel

or d

e fo

rmar

e pe

ntru

men

tori;

– Ev

alua

rea

prog

ram

elor

pe

ntru

men

tori.

2017

-202

0–

Prog

ram

e ac

redi

tate

şi

impl

emen

tate

.În

lim

ita a

lo-

caţii

lor p

reco

-ni

zate

anu

al în

bu

getu

l pub

lic

naţio

nal

2.4.

4El

abor

area

met

odol

ogiil

or

afer

ente

şi i

mpl

emen

tare

a m

ento

ratu

lui

ca

mec

a-ni

sm-s

upor

t de

dez

volta

re

prof

esio

nală

a s

peci

alişti

-lo

r din

dom

eniu

l edu

caţie

i, pe

ntru

cel

e tr

ei ti

puri

de

men

tora

t.

– Cr

eare

a gr

upur

ilor

de l

u-cr

u;–

Elab

orar

ea m

etod

olog

iilor

de

impl

emen

tare

pen

tru

cele

tr

ei ti

puri

de m

ento

rat;

– Ev

enim

ent d

e la

nsar

e a

do-

cum

ente

lor e

labo

rate

;–

Insti

tuire

a m

ento

ratu

lui c

a m

ecan

ism-s

upor

t de

dez

vol-

tare

pro

fesio

nală

a s

peci

aliş-

tilor

din

dom

eniu

l edu

caţie

i;–

Aplic

area

exti

nsă

a m

eca-

nism

ului

;–

Mon

itoriz

area

apl

icăr

ii m

e-ca

nism

ului

.

2017

2017

-202

0

– M

etod

olog

ii el

abor

a-te

pen

tru

impl

emen

ta-

rea

celo

r tr

ei ti

puri

de

men

tora

t; –

Even

imen

t de

lans

are

a do

cum

ente

lor

elab

o-ra

te;

– M

ecan

ismul

-sup

ort

de d

ezvo

ltare

pro

fesi-

onal

ă a

spec

ialiş

tilor

di

n do

men

iul e

duca

ţiei

prin

m

ento

rat

impl

e-m

enta

t.

În

limita

al

o-ca

ţiilo

r pr

eco-

niza

te a

nual

în

buge

tul

publ

ic

naţio

nal

Buge

t pub

licAs

isten

ţă e

xter

năM

inist

erul

Ed

ucaţ

iei

Insti

tuţii

le

de fo

rmar

e in

iţial

ă şi

conti

nuă

DOM

ENIU

DE

INTE

RVEN

ŢIE:

MEn

ţin

EREA

cAd

RElo

R di

dAcT

icE

PERF

oRM

AnTE

în S

iSTE

Mu

l Ed

ucA

ţio

nAl

Nr.

crt.

Acţiu

niAc

tivită

ţi de

talia

teTe

rmen

ede

real

izare

In

dica

tori

de re

aliza

re (ţ

inta

)Co

stur

i/Ch

eltu

ieli

mii

lei

Surs

a de

fina

n-ţa

re

Insti

tuţie

re

spon

sabi

lă



12

34

56

78

Obi

ectiv

ul g

ener

al 3

. Asi

gura

rea

în s

iste

mul

edu

caţio

nal a

con

diţii

lor o

ptim

e pe

ntru

men

ţiner

ea ş

i stim

ular

ea p

erfo

rman

ţelo

r cad

relo

r did

actic

e şi

man

a-ge

riale

.O

biec

tivul

spec

ific

3.1.

Ela

bora

rea

unui

sist

em m

otiva

nt şi

tran

spar

ent d

e ev

alua

re a

per

form

anţe

i cad

relo

r did

actic

e.3.

1.1

Defin

itiva

rea

şi ap

roba

rea

stan

dard

elor

pro

fesio

nale

pe

ntru

cad

rele

did

actic

e.

– De

sfăş

urar

ea

a 5

disc

uţii

publ

ice

priv

ind

stan

dard

ele

prof

esio

nale

şi

desc

ripto

rii d

e pe

rfor

man

ţă p

entr

u ca

drel

e di

-da

ctice

;–

Core

lare

a st

anda

rdel

or p

rofe

-sio

nale

cu

CNC;

– Pu

blic

area

în

pres

a de

spe

-ci

alita

te a

sta

ndar

delo

r pr

ofe-

siona

le ş

i a

desc

ripto

rilor

de

perf

orm

anţă

pe

ntru

ca

drel

e di

dacti

ce.

2016

– St

anda

rde

apro

bate

;

– Pu

blic

area

st

anda

r-de

lor

prof

esio

nale

pen

-tr

u ca

drel

e di

dacti

ce ş

i di

strib

uire

a în

toa

te i

n-sti

tuţii

le d

e în

văţă

mîn

t ge

nera

l di

n Re

publ

ica

Mol

dova

.

În li

mita

alo

-ca

ţiilo

r pre

co-

niza

te a

nual

în

buge

tul p

ublic

na

ţiona

l

Min

ister

ul

Educ

aţie

i In

spec

tora

tul

Şcol

ar N

aţi-

onal

3.1.

2El

abor

area

şi i

mpl

emen

tare

a un

ui si

stem

efic

ient

, moti

vant

şi

tran

spar

ent

de e

valu

are

a pe

rfor

man

ţei

prof

esio

nale

a

cadr

elor

did

actic

e în

baz

a st

anda

rdel

or ş

i a in

stru

men

-ta

rulu

i afe

rent

(aut

oeva

luar

e,

eval

uare

anu

ală,

eva

luar

e ex

-te

rnă/

eval

uare

pen

tru

conf

e-rir

ea ş

i con

firm

area

gra

delo

r di

dacti

ce),

incl

usiv

prin

flex

i-bi

lizar

ea li

mite

lor

cale

ndar

is-tic

e ob

ligat

orii

(5 a

ni în

mod

ob

işnui

t, m

ai p

uţin

– în

caz

ul

perf

orm

anţe

lor d

emon

stra

te)

priv

ind

parti

cipa

rea

la e

valu

-ar

ea p

entr

u co

nfer

irea

şi co

n-fir

mar

ea g

rade

lor d

idac

tice.

– El

abor

area

met

odol

ogie

i de

ev

alua

re

inte

rnă

şi ev

alua

re

exte

rnă

a ca

drel

or d

idac

tice

în

baza

stan

dard

elor

pro

fesio

nale

;–

Elab

orar

ea g

hidu

lui d

e im

ple-

men

tare

a m

etod

olog

iei d

e ev

a-lu

are

a ca

drel

or d

idac

tice;

– Pi

lota

rea

met

odol

ogie

i de

ev

alua

re a

cad

relo

r did

actic

e;–

Org

aniza

rea

de c

onsu

ltări

pu-

blic

e pr

ivin

d m

etod

olog

ia

de

eval

uare

a c

adre

lor d

idac

tice;

– Cr

eare

a gr

upul

ui

de

lucr

u pe

ntru

rev

izuire

a ve

chiu

lui m

e-ca

nism

de

atrib

uire

a g

rade

lor

dida

ctice

în

baza

eva

luăr

ii (r

e-gu

lam

entu

lui d

e at

esta

re) ş

i ela

-bo

rare

a un

ui n

ou R

egul

amen

t de

con

ferir

e şi

con

firm

are

a

2016

2016

-201

7

2016

– M

etod

olog

ie e

labo

ra-

tă. P

ublic

area

met

odo-

logi

ei d

e ev

alua

re in

ter-

nă şi

eva

luar

e ex

tern

ă a

cadr

elor

did

actic

e;

– Gh

id e

labo

rat.

Publ

i-ca

rea

ghid

ului

de

impl

e-m

enta

re a

met

odol

ogie

i de

eva

luar

e a

cadr

elor

di

dacti

ce;

– M

etod

olog

ia d

e ev

a-lu

are

inte

rnă

şi ev

alua

re

exte

rnă

a ca

drel

or d

i-da

ctice

îmbu

nătă

ţită

şi ap

roba

tă d

upă

pilo

tare

;

În li

mita

alo

-ca

ţiilo

r pre

co-

niza

te a

nual

în

buge

tul p

ublic

na

ţiona

l

Buge

t pub

licIn

spec

tora

tul

Şcol

ar N

aţi-

onal

Min

ister

ul

Educ

aţie

iAs

isten

ţă e

x-te

rnă

Insp

ecto

ratu

l Şc

olar

Naţ

i-on

alM

inist

erul

Ed

ucaţ

iei

Min

ister

ul

Educ

aţie

iM

inist

erul

Fi

nanţ

elor

Min

ister

ul

Mun

cii,

Pro-

tecţ

iei S

ocia

-le

şi F

amili

ei



grad

elor

did

actic

e în

baz

a ev

a-lu

ării.

Cor

elar

ea p

reve

deril

or

Regu

lam

entu

lui c

u re

zulta

tele

pr

oces

ului

de

eval

uare

a p

er-

form

anţe

lor c

adru

lui d

idac

tic şi

cu

sist

emul

de

sala

rizar

e.

– Ca

dru

norm

ativ

mo-

dern

izat d

e co

nfer

ire şi

co

nfirm

are

a gr

adel

or

dida

ctice

;–

Lege

a sa

lariz

ării

ca-

drel

or d

idac

tice.

3.1.

3In

clud

erea

în c

adru

l nor

ma-

tiv a

pre

vede

rilor

car

e să

as

igur

e fle

xibi

litat

e la

intr

a-re

a şi

reve

nire

a în

car

iera

di

dacti

că.

– M

enţin

erea

val

idită

ţii g

ra-

delo

r did

actic

e la

reve

nire

a în

sis

tem

pen

tru

prof

esor

ii ce

au

pără

sit te

mpo

rar s

istem

ul e

du-

caţio

nal;

– Re

cuno

aşte

rea

stag

iulu

i de

mun

că a

nter

ior p

entr

u pe

rsoa

-ne

le c

e au

dev

enit

cadr

e di

dac-

tice

în u

rma

reca

lifică

rii.

2017

– Pr

eved

eri î

n Re

gula

-m

entu

l de

conf

erire

şi

confi

rmar

e a

grad

elor

di

dacti

ce în

baz

a ev

a-lu

ării;

– Ar

ticol

ele

Codu

lui

Mun

cii c

u pr

ivire

la

calc

ular

ea st

agiu

lui d

e m

uncă

a c

adre

lor d

i-da

ctice

.

În li

mita

alo

-ca

ţiilo

r pre

co-

niza

te a

nual

în

buge

tul p

ublic

na

ţiona

l

Min

ister

ul

Educ

aţie

iM

inist

erul

Fi

nanţ

elor

Min

ister

ul

Mun

cii,

Prot

ecţie

i So

cial

e şi

Fam

iliei

Obi

ectiv

ul sp

ecifi

c 3.

2 El

abor

area

unu

i sist

em m

otiva

nt şi

tran

spar

ent d

e ev

alua

re a

per

form

anţe

i cad

relo

r man

ager

iale

.3.

2.1

Defin

itiva

rea

şi ap

roba

rea

stan

dard

elor

pro

fesio

nale

pe

ntru

cad

rele

man

ager

iale

.

– Di

scuţ

ii pu

blic

e;–

Defin

itiva

rea

stan

dard

elor

;–

Apro

bare

a st

anda

rdel

or;

– Pu

blic

area

stan

dard

elor

.

2016

– Se

t de

stan

dard

e pr

o-fe

siona

le şi

des

crip

tori

de p

erfo

rman

ţă p

entr

u m

anag

erii

şcol

ari;

– Pu

blic

area

stan

dar-

delo

r pro

fesio

nale

şi a

de

scrip

toril

or d

e pe

rfor

-m

anţă

pen

tru

man

ager

ii şc

olar

i şi d

istrib

uire

a în

şcol

ile d

in R

epub

lica

Mol

dova

.

În li

mita

alo

-ca

ţiilo

r pre

co-

niza

te a

nual

în

buge

tul p

ublic

na

ţiona

l

Min

ister

ul

Educ

aţie

iIn

spec

tora

tul

Şcol

ar N

aţi-

onal

3.2.

2El

abor

area

şi im

plem

enta

-re

a un

ui si

stem

efic

ient

şi

tran

spar

ent d

e ev

alua

re a

pe

rfor

man

ţei p

rofe

siona

le a

ca

drel

or m

anag

eria

le în

– El

abor

area

met

odol

ogie

i de

eval

uare

inte

rnă

şi ev

alua

re e

x-te

rnă

a ca

drel

or m

anag

eria

le în

ba

za st

anda

rdel

or p

rofe

siona

le;

2016

– M

etod

olog

ie e

labo

-ra

tă. P

ublic

area

met

o-do

logi

ei d

e ev

alua

re

inte

rnă

şi ev

alua

re

În li

mita

alo

-ca

ţiilo

r pre

co-

niza

te a

nual

în

buge

tul p

ublic

na

ţiona

l

Buge

t pbl

icIn

spec

tora

tul

Şcol

ar N

aţi-

onal

Min

ister

ul

Educ

aţie

i

Min

ister

ul

Educ

aţie

iIn

spec

tora

tul

Şcol

ar N

aţi-

onal



baza

stan

dard

elor

şi a

inst

ru-

men

taru

lui a

fere

nt (a

utoe

va-

luar

e, e

valu

are

anua

lă, e

va-

luar

e ex

tern

ă/ev

alua

re p

en-

tru

conf

erire

a şi

confi

rmar

ea

grad

elor

man

ager

iale

).

– El

abor

area

ghi

dulu

i de

impl

e-m

enta

re a

met

odol

ogie

i de

eva-

luar

e a

cadr

elor

man

ager

iale

;–

Pilo

tare

a m

etod

olog

iei d

e ev

a-lu

are

a ca

drel

or m

anag

eria

le;

– O

rgan

izare

a de

con

sultă

ri pu

blic

e pr

ivin

d m

etod

olog

ia

de e

valu

are

a ca

drel

or m

ana-

geria

le;

– Cr

eare

a gr

upul

ui d

e lu

cru

pent

ru re

vizu

irea

mec

anism

ului

de

atr

ibui

re a

gra

delo

r man

a-ge

riale

în b

aza

eval

uării

(reg

u-la

men

tulu

i de

ates

tare

);–

Elab

orar

ea u

nui n

ou R

egu-

lam

ent d

e co

nfer

ire şi

con

-fir

mar

e a

grad

elor

did

actic

e în

baz

a ev

aluă

rii. C

orel

area

pr

eved

erilo

r Reg

ulam

entu

lui c

u re

zulta

tele

pro

cesu

lui d

e ev

alu-

are

a pe

rfor

man

ţelo

r cad

rulu

i m

anag

eria

l şi c

u sis

tem

ul d

e sa

lariz

are.

2016

-201

7

ianu

arie

20

17

2017

exte

rnă

a ca

drel

or m

a-na

geria

le;

– Gh

id e

labo

rat.

Publ

i-ca

rea

ghid

ului

de

impl

e-m

enta

re a

met

odol

ogie

i de

eva

luar

e a

cadr

elor

m

anag

eria

le;

– M

etod

olog

ia d

e ev

a-lu

are

inte

rnă

şi ev

alua

re

exte

rnă

a ca

drel

or m

a-na

geria

le îm

bună

tăţit

ă şi

apro

bată

dup

ă pi

lo-

tare

;–

Cadr

u no

rmati

v m

o-de

rniza

t de

conf

erire

şi

confi

rmar

e a

grad

elor

m

anag

eria

le;

– Le

gea

sala

rizăr

ii ca

-dr

elor

did

actic

e şi

de

cond

ucer

e.

Fina

nţăr

i ex-

tern

e

Min

ister

ul

Educ

aţie

iM

inist

erul

Fi

nanţ

elor

Min

ister

ul

Mun

cii,

Pro-

tecţ

iei S

ocia

-le

şi F

amili

ei

3.2.

3As

igur

area

impl

emen

tării

efi

cien

te a

pro

cedu

rii d

e se

lect

are

prin

con

curs

a c

a-dr

elor

man

ager

iale

, car

e să

ex

clud

ă to

talm

ente

inge

rinţa

fa

ctor

ului

pol

itic

şi să

asig

ure

atra

gere

a ce

lor m

ai c

alifi

cate

ca

dre

în fu

ncţii

man

ager

iale

.

– M

onito

rizar

ea im

plem

entă

rii şi

op

timiza

rea

Regu

lam

entu

lui d

e se

lect

are

a m

anag

erilo

r şco

lari;

– St

udie

rea

mec

anism

ului

de

sele

ctar

e a

man

ager

ilor ş

cola

ri al

stat

elor

cu

siste

m e

duca

ţio-

nal a

vans

at,

– O

ptim

izare

a re

gula

men

tulu

i, în

func

ţie d

e ne

cesit

ate;

– El

abor

area

baz

ei d

e ite

mi

pent

ru te

star

ea c

ompu

teriz

ată

a ca

ndid

aţilo

r.

2016

– O

ptim

izare

a Re

gula

-m

entu

lui

de

sele

ctar

e a

man

ager

ilor

şcol

ari

în

baza

pr

actic

ilor

de

succ

es d

in l

ume,

pen

-tr

u as

igur

area

sel

ectă

rii

şi pr

omov

ării

celo

r m

ai

mer

ituoa

se

şi co

mpe

-te

nte

cadr

e.

În li

mita

alo

-ca

ţiilo

r pre

co-

niza

te a

nual

în

buge

tul p

ublic

na

ţiona

l

Buge

t pub

lic

Min

ister

ul

Educ

aţie

iM

inist

erul

Fi

nanţ

elor

Asist

enţă

ex-

tern

ă

Min

ister

ul

Educ

aţie

i



Obi

ectiv

ul sp

ecifi

c 3.3

. Ref

orm

area

sist

emul

ui d

e sa

lariz

are

a an

gaja

ţilor

din

învă

ţăm

întu

l gen

eral

prin

core

lare

cu p

erfo

rman

ţele

pro

fesio

nale

dem

onst

rate

.3.

3.1

Maj

orar

ea s

alar

iulu

i de

de-

but

în c

arie

ra d

idac

tică,

pîn

ă la

niv

elul

sal

ariu

lui m

ediu

pe

econ

omie

.

– St

abili

rea

mec

anism

ului

de

creş

tere

trep

tată

a s

alar

iulu

i de

debu

t în

car

iera

did

actic

ă pe

pa

rcur

sul a

nilo

r 201

6-20

20.

2016

-202

0–

Sala

riul d

e de

but a

l ca-

drel

or d

idac

tice.

În li

mita

alo

-ca

ţiilo

r pre

co-

niza

te a

nual

în

buge

tul p

ublic

na

ţiona

l

Buge

t pub

licM

inist

erul

Fi

nanţ

elor

Min

ister

ul

Educ

aţie

iM

inist

erul

Fi

nanţ

elor

3.3.

2Re

form

area

sist

emul

ui d

e sa

lariz

are

a ca

drel

or d

idac

-tic

e şi

man

ager

iale

în b

aza

unei

form

ule

de c

alcu

l al

sala

riulu

i în

rapo

rt c

u pe

rfor

-m

anţe

le p

rofe

siona

le o

bţi-

nute

şi d

imin

uare

a pe

rioad

ei

nece

sare

pen

tru

ating

erea

ni

velu

lui m

axim

al s

alar

iulu

i de

func

ţie.

– El

abor

area

une

i fo

rmul

e de

ca

lcul

al s

alar

iulu

i în

rapo

rt c

u pe

rfor

man

ţele

pro

fesio

nale

ob-

ţinut

e;–

Elab

orar

ea c

adru

lui n

orm

ativ

de s

alar

izare

con

form

per

for-

man

ţelo

r;–

Core

lare

a pr

eved

erilo

r sis

te-

mul

ui d

e sa

lariz

are

a ca

drel

or

dida

ctice

cu

eval

uare

a an

uală

şi

exte

rnă

a pe

rfor

man

ţelo

r ca

-dr

ului

did

actic

.

2017

2018

-202

0

– Fo

rmul

a de

cal

cul

al

sala

riulu

i ca

drel

or

di-

dacti

ce în

rapo

rt c

u pe

r-fo

rman

ţele

pro

fesio

nale

ob

ţinut

e;–

Mod

ifică

ri la

lege

a sa

-la

rizăr

ii (p

reve

deril

e pr

i-vi

nd sa

lariz

area

cad

relo

r di

dacti

ce).

În li

mita

alo

-ca

ţiilo

r pre

co-

niza

te a

nual

în

buge

tul p

ublic

na

ţiona

l

Asist

enţă

ex-

tern

ă

Buge

t pub

lic

Min

ister

ul

Fina

nţel

or

Min

ister

ul

Educ

aţie

iM

inist

erul

M

unci

iPr

oiec

tul

MER

P

3.3.

3 Di

vers

ifica

rea

opţiu

nilo

r pe

ntru

ava

nsar

e în

car

iera

di

dacti

că şi

cre

şter

e a

sala

-riu

lui (

alte

le d

ecît

acce

dere

a la

gra

dele

did

actic

e).

– Co

mpl

etar

ea s

tate

lor

de p

er-

sona

l pe

ntru

ins

tituţ

iile

de î

n-vă

ţăm

înt

secu

ndar

gen

eral

cu

func

ţiile

de:

şef

de

com

isie

me-

todi

că/c

ated

ră;

– St

abili

rea

sala

riilo

r de

func

ţie

pent

ru ş

ef d

e co

misi

e m

etod

i-că

/cat

edră

.

2016

– O

rdin

ul M

inist

erul

ui

Fina

nţel

or c

u pr

ivire

la

stat

ele

de p

erso

nal d

in

învă

ţăm

întu

l sec

unda

r ge

nera

l;–

Hotă

rîrea

de

Guve

rn

cu p

rivire

la c

ondi

ţiile

de

sala

rizar

e a

pers

o-na

lulu

i din

uni

tăţil

e bu

geta

re.

În li

mita

alo

-ca

ţiilo

r pre

co-

niza

te a

nual

în

buge

tul p

ublic

na

ţiona

l

Buge

t pub

lic

Min

ister

ul

Fina

nţel

or

Min

ister

ul

Educ

aţie

i

Min

ister

ul

Fina

nţel

or

3.3.

4St

abili

rea

unei

com

pens

aţii

anua

le c

adre

lor d

idac

tice

şi m

anag

eria

le p

entr

u pr

ocur

a-re

a de

supo

rtur

i did

actic

e şi

a al

tor m

ater

iale

nec

esar

e în

ac

tivita

tea

dida

ctică

şi

– Co

nstit

uire

a un

ui g

rup

de lu

-cr

u pe

ntru

ela

bora

rea

mod

ali-

tăţii

de

calc

ul a

l co

mpe

nsaţ

iei

anua

le p

entr

u ca

drel

e di

dacti

ce

și m

anag

eria

le p

entr

u pr

ocur

a-re

a de

supo

rtur

i did

actic

e şi

a

2016

-201

7

Anua

l

– O

rdin

ul M

inist

erul

ui

Fina

nţel

or c

u pr

ivire

la

ofer

irea

com

pens

aţie

i an

uale

pen

tru

mat

eria

le

supo

rt c

adre

lor d

idac

-tic

e;

În li

mita

alo

-ca

ţiilo

r pre

co-

niza

te a

nual

în

buge

tul p

ublic

na

ţiona

l

Asist

enţă

ex-

tern

ă

Buge

t pub

lic

Min

ister

ul

Educ

aţie

i

Min

ister

ul

Fina

nţel

or



dezv

olta

rea

prof

esio

nală

.al

tor m

ater

iale

nec

esar

e în

acti

-vi

tate

a di

dacti

că ş

i dez

volta

rea

prof

esio

nală

(spe

cial

işti în

edu

-ca

ţie şi

fina

nţe)

;–

Stab

ilire

a su

mei

com

pens

a-ţie

i an

uale

şi

a m

odal

ităţii

de

calc

ul;

– De

term

inar

ea

resp

onsa

bili-

lor ş

i a p

roce

durii

de

achi

tare

a

com

pens

aţie

i pr

in s

istem

ul d

e vo

uche

re.

– Co

mpe

nsaţ

ie a

cord

ată

anua

l.M

inist

erul

Fi

nanţ

elor

3.3.

5Pe

rfecţ

iona

rea

siste

mul

ui d

e sa

lariz

are

a pe

rson

alul

ui n

e-di

dacti

c, a

dmin

istra

tiv ş

i teh

-ni

c, d

in în

văţă

mîn

t în

vede

rea

cons

olid

ării

noilo

r fu

ncţii

in-

stitu

ţiona

le, a

moti

vării

pen

-tr

u pe

rfor

man

ţe ş

i a c

onso

li-dă

rii c

apac

ităţii

insti

tuţie

i.

– St

abili

rea

sala

riulu

i de

fun

c-ţie

pen

tru

man

ager

ii şc

olar

i la

ni

velu

l sal

ariu

lui c

elui

mai

per

-fo

rman

t cad

ru d

idac

tic d

in în

vă-

ţăm

întu

l pre

univ

ersit

ar;

– El

abor

area

une

i fo

rmul

e de

ca

lcul

al

sala

riulu

i m

anag

erilo

r în

rap

ort

cu p

erfo

rman

ţele

in-

stitu

ţiei;

– Du

blar

ea/c

reşt

erea

sal

ariil

or

pers

onal

ului

ned

idac

tic,

adm

i-ni

stra

tiv ş

i te

hnic

, di

n în

văţă

-m

înt.

2018

-201

9–

Sala

riul d

e fu

ncţie

al

man

ager

ilor ş

cola

ri la

ni

velu

l cel

ui m

ai p

erfo

r-m

ant c

adru

did

actic

din

in

stitu

ţie;

– Fo

rmul

a de

cal

cul a

l sa

lariu

lui d

e fu

ncţie

al

man

ager

ilor;

– Sa

lariu

l per

sona

lulu

i te

hnic

inde

xat/

actu

a-liz

at.

În li

mita

alo

-ca

ţiilo

r pre

co-

niza

te a

nual

în

buge

tul p

ublic

na

ţiona

l

Buge

t pub

lic

Min

ister

ul

Fina

nţel

or

Min

ister

ul

Educ

aţie

i

Min

ister

ul

Fina

nţel

or

3.3.

6Re

glem

enta

rea

spor

urilo

r sa-

laria

le p

entr

u ac

tivita

tea

în

zone

le d

efav

oriza

te ş

i pen

tru

pred

area

uno

r disc

iplin

e no

n-lin

gvisti

ce în

altă

lim

bă d

ecît

cea

de in

stru

ire.

– El

abor

area

re

glem

entă

rilor

pe

ntru

ac

orda

rea

spor

urilo

r sa

laria

le p

entr

u ac

tivita

tea

în

zone

le d

efav

oriza

te ş

i pe

ntru

pr

edar

ea u

nor

disc

iplin

e no

n-lin

gvisti

ce în

altă

lim

bă d

ecît

cea

de in

stru

ire;

– El

abor

area

mod

ifică

rilor

la le

-gi

slaţia

priv

ind

sala

rizar

ea.

2018

– Re

gula

men

t el

abor

at

şi ap

roba

t;

– El

abor

area

mod

ifică

-ril

or la

legi

slaţia

priv

ind

sala

rizar

ea.

În li

mita

alo

-ca

ţiilo

r pre

co-

niza

te a

nual

în

buge

tul p

ublic

na

ţiona

l

Buge

t pub

licM

inist

erul

Ed

ucaţ

iei

Min

ister

ul

Educ

aţie

iM

inist

erul

Fi

nanţ

elor



3.3.

7Re

vizu

irea

siste

mul

ui d

e ca

l-cu

lare

a p

ensie

i pe

ntru

ca-

drel

e di

dacti

ce ş

i cad

rele

di-

dacti

ce a

uxili

are.

– Co

nstit

uire

a un

ui g

rup

de e

la-

bora

re.

2019

– Si

stem

revi

zuit.

– Aj

ustă

ri al

e ca

drul

ui

lega

l.

În li

mita

alo

-ca

ţiilo

r pre

co-

niza

te a

nual

în

buge

tul p

ublic

na

ţiona

l

Buge

t pub

lic

Min

ister

ul

Educ

aţie

iM

inist

erul

Fi

nanţ

elor

Min

ister

ul

Educ

aţie

iM

inist

erul

Fi

nanţ

elor

Min

ister

ul

Mun

cii,

Pro-

tecţ

iei S

ocia

-le

şi F

amili

ei O

biec

tivul

spec

ific

3.4.

Asi

gura

rea

cond

iţiilo

r opti

me

de m

uncă

prin

dez

volta

rea

infr

astr

uctu

rii şi

a b

azei

tehn

ico–

mat

eria

le în

cel

puţ

in 3

0% d

in in

stitu

ţiile

de

învă

ţăm

înt g

ener

al, p

înă

în a

nul 2

020.

3.4.

1De

finire

a st

anda

rdel

or d

e ca

-lit

ate

pent

ru in

fras

truc

tură

în

învă

ţăm

înt p

e ni

velu

ri de

stu-

dii ş

i asig

urar

ea m

oder

niză

rii

şi a

func

ţiona

lităţ

ii re

ale

a no

rmati

velo

r de

func

ţiona

re,

sani

taro

-igie

nice

şi

de s

ecu-

ritat

e.

– Co

nstit

uire

a un

ui g

rup

de lu

cru

pent

ru e

labo

rare

a st

anda

rdel

or

de ca

litat

e pe

ntru

infra

stru

ctur

ă în

învă

ţăm

înt p

e ni

velu

ri de

stu-

dii ş

i mod

erni

zare

a no

rmati

velo

r fu

ncţio

nale

, san

itaro

-igie

nice

şi

de se

curit

ate;

– El

abor

area

stan

dard

elor

de

calit

ate

pent

ru in

fras

truc

tură

în

învă

ţăm

înt p

e ni

velu

ri de

stud

ii;–

Mod

erni

zare

a no

rmati

velo

r fu

ncţio

nale

, san

itaro

-igie

nice

şi

de se

curit

ate;

– Pu

blic

area

stan

dard

elor

de

calit

ate

pent

ru in

fras

truc

tură

în

învă

ţăm

înt p

e ni

velu

ri de

stud

ii.

2017

-201

8–

Stan

dard

e de

cal

itate

pe

ntru

inf

rast

ruct

ură

în

învă

ţăm

înt

pe

nive

luri

de s

tudi

i şi

norm

ative

fu

ncţio

nale

, sa

nita

ro-

igie

nice

şi d

e se

curit

ate

publ

icat

e;

– Pu

blic

area

st

anda

r-de

lor

de c

alita

te p

entr

u in

fras

truc

tură

în î

nvăţ

ă-m

înt.

În li

mita

alo

-ca

ţiilo

r pre

co-

niza

te a

nual

în

buge

tul p

ublic

na

ţiona

l

Buge

t pub

licAs

isten

ţă e

x-te

rnă

Min

ister

ul

Educ

aţie

i

3.4.

2El

abor

area

şi i

mpl

emen

tare

a pr

ogra

mel

or ş

i a

proi

ecte

lor

de r

econ

stru

cţie

şi m

oder

ni-

zare

a s

ediil

or in

stitu

ţiilo

r de

în

văţă

mîn

t, in

clus

iv a

sigur

a-re

a sp

aţiil

or

de

revi

gora

re

psih

oem

oţio

nală

a c

adre

lor

dida

ctice

.

– Id

entifi

care

a nu

măr

ului

de

sedi

i ale

insti

tuţii

lor d

e în

văţă

-m

înt c

e ne

cesit

ă re

cons

truc

ţie

şi m

oder

niza

re;

– Co

nstit

uire

a gr

upul

ui d

e lu

cru

pent

ru e

labo

rare

a pr

oiec

telo

r de

reco

nstr

ucţie

şi m

oder

niza

re

a se

diilo

r ins

tituţ

iilor

de

învă

-ţă

mîn

t;

2016

-202

0–

Sedi

ile i

nstit

uţiil

or d

e în

văţă

mîn

t re

cons

trui

te

şi m

oder

niza

te.

În li

mita

alo

-ca

ţiilo

r pre

co-

niza

te a

nual

în

buge

tul p

ublic

na

ţiona

l

Buge

t pub

lic

Min

ister

ul

Educ

aţie

i M

inist

erul

Fi

nanţ

elor

Fina

nţăr

i ex-

tern

e

Min

ister

ul

Educ

aţie

i APL

O

LSDÎ



– Ad

opta

rea

proi

ecte

lor d

e re

cons

truc

ţie şi

mod

erni

zare

a

sedi

ilor i

nstit

uţiil

or d

e în

vă-

ţăm

înt;

– Im

plem

enta

rea

proi

ecte

lor

de re

cons

truc

ţie şi

mod

erni

zare

a

sedi

ilor.

3.4.

3Re

vizu

irea

şi ac

tual

izare

a ac

-te

lor n

orm

ative

ce

ţin d

e as

i-gu

rare

a co

ndiţi

ilor

de m

uncă

(a

rmon

izare

a le

gisla

ţiei

în

dom

eniu

l edu

caţie

i cu

Codu

l M

unci

i).

– Co

nstit

uire

a un

ui g

rup

de

lucr

u pe

ntru

revi

zuire

a Co

dulu

i M

unci

i în

conc

orda

nţă

cu p

re-

vede

rile

Codu

lui E

duca

ţiei ş

i a

legi

slaţie

i edu

caţie

i în

vigo

are

cu p

rivire

la a

sigur

area

con

di-

ţiilo

r de

mun

că p

entr

u ca

drel

e di

dacti

ce (j

urişti

, spe

cial

işti în

ed

ucaţ

ie şi

fina

nţe)

;–

Revi

zuire

a Co

dulu

i Mun

cii

în c

onco

rdan

ţă c

u pr

eved

erile

Co

dulu

i Edu

caţie

i şi a

legi

slaţie

i ed

ucaţ

iei î

n vi

goar

e cu

priv

ire la

as

igur

area

con

diţii

lor d

e m

uncă

pe

ntru

cad

rele

did

actic

e.

2017

-201

8–

Stipu

lare

a în

Co

dul

Mun

cii

şi în

le

gisla

ţia

educ

aţie

i a

artic

olel

or

ce ţ

in d

e îm

bună

tăţir

ea

cond

iţiilo

r de

m

uncă

pe

ntru

cad

rele

did

acti-

ce.

În li

mita

alo

-ca

ţiilo

r pre

co-

niza

te a

nual

în

buge

tul p

ublic

na

ţiona

l

Min

ister

ul

Educ

aţie

iM

inist

erul

Ed

ucaţ

iei

Min

ister

ul

Mun

cii,

Pro-

tecţ

iei S

ocia

-le

şi F

amili

ei

3.4.

4Cr

eare

a co

ndiţi

ilor

pent

ru

real

izare

a pa

rten

eria

tulu

i pu

blic

-priv

at î

ntru

mod

erni

-za

rea

infr

astr

uctu

rii ş

i a b

azei

te

hnic

o-m

ater

iale

a in

stitu

ţii-

lor d

e în

văţă

mîn

t.

– C

onsti

tuire

a un

ui g

rup

de

lucr

u pe

ntru

ela

bora

rea

unei

ba

ze j

urid

ice

care

ar

perm

ite

lega

lizar

ea p

arte

neria

tulu

i pu

-bl

ic-p

rivat

pen

tru

mod

erni

zare

a in

fras

truc

turii

şi a

baz

ei te

hnic

o-m

ater

iale

a in

stitu

ţiilo

r de

învă

-ţă

mîn

t ,

cons

titui

t di

n ju

rişti,

ec

onom

işti,

man

ager

i şc

olar

i, sp

ecia

lişti.

2019

– Pa

chet

de

acte

nor

ma-

tive

care

lega

lizea

ză p

ar-

tene

riatu

l pu

blic

-priv

at

pent

ru

mod

erni

zare

a in

fras

truc

turii

şi a

baz

ei

tehn

ico-

mat

eria

le a

in-

stitu

ţiilo

r de

învă

ţăm

înt.

În li

mita

alo

-ca

ţiilo

r pre

co-

niza

te a

nual

în

buge

tul p

ublic

na

ţiona

l

Buge

t pub

lic

Min

ister

ul

Educ

aţie

iM

inist

erul

Fi

nanţ

elor

Min

ister

ul

Econ

omie

iFi

nanţ

ări e

x-te

rne

Min

ister

ul

Educ

aţie

iM

inist

erul

Fi

nanţ

elor

Min

ister

ul

Econ

omie

i



3.4.

5Co

nsol

idar

ea c

ompe

tenţ

elor

pr

ofes

iona

le a

le p

sihol

ogilo

r şc

olar

i în

ved

erea

aco

rdăr

ii un

ui s

upor

t pr

ofes

ioni

st c

a-dr

elor

did

actic

e di

n in

stitu

ţie

şi/sa

u ac

orda

rea

unor

fac

ili-

tăţi

pent

ru c

onsu

lt m

edic

al

psih

olog

ic p

erio

dic.

– In

stru

irea p

sihol

ogilo

r şco

lari

în

vede

rea

acor

dării

con

sulta

ţiilo

r ps

ihol

ogic

e ca

drel

or d

idac

tice;

– Co

mpl

etar

ea fi

şelo

r de

post

ale

ps

ihol

ogilo

r şco

lari

cu re

spon

sabi

-lit

atea

pro

fesio

nală

de

a m

onito

-riz

a sit

uaţia

psih

olog

ică a

cad

re-

lor d

idac

tice

în ve

dere

a ac

ordă

rii

unui

supo

rt p

rofe

sioni

st.

2016

-201

7–

Psih

olog

i şco

lari

capa

-bi

li de

a o

feri

cons

ulta

ţii

psih

olog

ice

cadr

elor

di-

dacti

ce;

– U

n se

rvic

iu d

e co

nsul

-ta

nţă

psih

olog

ică

pent

ru

cadr

ele

dida

ctice

în fi

e-ca

re in

stitu

ţie şc

olar

ă.

În li

mita

alo

-ca

ţiilo

r pre

co-

niza

te a

nual

în

buge

tul p

ublic

na

ţiona

l

Buge

t pub

licM

inist

erul

Ed

ucaţ

iei

Asist

enţă

ex-

tern

ă

Min

ister

ul

Educ

aţie

iDi

recţ

iile

de

învă

ţăm

înt

raio

nale

/m

unic

ipal

e

Obi

ectiv

ul sp

ecifi

c 3.

5. P

rom

ovar

ea şi

asi

gura

rea

unui

man

agem

ent ş

i lea

ders

hip

educ

aţio

nal e

ficie

nt în

insti

tuţii

le d

e în

văţă

mîn

t gen

eral

.3.

5.1

Cons

olid

area

cap

acită

ţilor

şi

asig

urar

ea f

uncţ

ionă

rii e

fici-

ente

a In

spec

tora

tulu

i Şco

lar

Naţ

iona

l, în

ved

erea

real

izării

efi

cien

te a

rol

ului

ins

tituţ

iei

în a

sigur

area

cal

ităţii

pro

ce-

sulu

i edu

caţio

nal ş

i dez

volta

-re

a ca

paci

tăţil

or i

nstit

uţiil

or

şcol

are.

– Fo

rmar

ea p

rofe

siona

lă a

an-

gaja

ţilor

Insp

ecto

ratu

lui Ş

cola

r N

aţio

nal p

rin in

vita

rea

unor

ex

perţ

i str

ăini

şi e

fect

uare

a de

vi

zite

de st

udiu

în a

lte ţă

ri.

2016

-202

0an

ual

– Co

mpe

tenţ

e sp

orite

al

e ef

ectiv

ului

Insp

ecto

-ra

tulu

i Şco

lar N

aţio

nal.

În li

mita

alo

-ca

ţiilo

r pre

co-

niza

te a

nual

în

buge

tul p

ublic

na

ţiona

l

Buge

t pub

lic

Insp

ecto

ratu

l Şc

olar

Naţ

i-on

alM

inist

erul

Ed

ucaţ

iei

Fina

nţăr

i ex-

tern

e

Insp

ecto

ratu

l Şc

olar

Naţ

i-on

alM

inist

erul

Ed

ucaţ

iei

3.5.

2De

zvol

tare

a sis

tem

ului

de

m

anag

emen

t al c

alită

ţii în

în-

văţă

mîn

tul g

ener

al.

– Cr

eare

a gr

upul

ui d

e lu

cru

pent

ru e

labo

rare

a sis

tem

ului

de

man

agem

ent a

l cal

ităţii

în

învă

ţăm

întu

l gen

eral

.

2016

-201

7–

Sist

emul

de

stan

dard

e de

cal

itate

în în

văţă

mîn

-tu

l gen

eral

defi

nitiv

at.

În li

mita

alo

-ca

ţiilo

r pre

co-

niza

te a

nual

în

buge

tul p

ublic

na

ţiona

l

Buge

t pub

lic

Insp

ecto

ratu

l Şc

olar

Naţ

i-on

alM

inist

erul

Ed

ucaţ

iei

Asist

enţă

ex-

tern

ă

Insp

ecto

ratu

l Şc

olar

Naţ

i-on

alM

inist

erul

Ed

ucaţ

iei

3.5.

3El

abor

area

m

etod

olog

iei,

proc

edur

ilor

şi in

stru

men

te-

lor

de e

valu

are

a in

stitu

ţiilo

r de

învă

ţăm

înt g

ener

al.

– Co

nstit

uire

a un

ui g

rup

de

lucr

u pe

ntru

ela

bora

rea

me-

todo

logi

ei, p

roce

duril

or şi

in

stru

men

telo

r de

eval

uare

a

perf

orm

anţe

i ins

tituţ

iilor

edu

-ca

ţiona

le.

2016

-201

7–

Met

odol

ogia

și in

-st

rum

enta

rul e

valu

ării

insti

tuţii

lor ş

cola

re,

raco

rdat

la st

anda

rdel

e de

cal

itate

.

În li

mita

alo

-ca

ţiilo

r pre

co-

niza

te a

nual

în

buge

tul p

ublic

na

ţiona

l

Buge

t pub

lic

Insp

ecto

ratu

l Şc

olar

Naţ

i-on

alM

inist

erul

Ed

ucaţ

iei

Asist

enţă

ex-

tern

ă

Insp

ecto

ratu

l Şc

olar

Naţ

i-on

alM

inist

erul

Ed

ucaţ

iei



3.5.

4Ac

tual

izare

a şi

com

plet

area

Si

stem

ului

Inf

orm

aţio

nal

de

Man

agem

ent

în

Educ

aţie

(S

IME)

pen

tru

creş

tere

a efi

-ca

cită

ţii ş

i efic

ienti

zare

a m

a-na

gem

entu

lui e

duca

ţiona

l la

nive

l de

siste

m, ş

coal

ă şi

clas

ă pr

in in

term

ediu

l teh

nolo

giilo

r in

form

aţio

nale

.

– In

stru

irea

man

ager

ilor ş

cola

ri în

dom

eniu

l teh

nolo

giilo

r inf

or-

maţ

iona

le (S

IME)

;–

Impl

emen

tare

a te

hnol

ogiil

or

info

rmaţ

iona

le (S

IME)

pen

tru

man

agem

entu

l edu

caţio

nal.

2016

-201

7–

Util

izare

a efi

cien

tă a

te

hnol

ogiil

or in

form

a-ţio

nale

(SIM

E) în

acti

vi-

tăţil

e de

man

agem

ent

şcol

ar a

l tut

uror

insti

tu-

ţiilo

r pre

univ

ersit

are.

În li

mita

alo

-ca

ţiilo

r pre

co-

niza

te a

nual

în

buge

tul p

ublic

na

ţiona

l

Buge

t pub

lic

Min

ister

ul

Educ

aţie

iFi

nanţ

ări e

x-te

rne

Min

ister

ul

Educ

aţie

iCe

ntru

l Noi

-lo

r Teh

nolo

gii

Info

rmaţ

io-

nale

3.5.

5De

zvol

tare

a ca

drul

ui le

gal î

n ve

dere

a sp

oriri

i com

pete

nţe-

lor

de f

uncţ

ie a

le m

anag

eri-

lor

şcol

ari p

entr

u re

crut

area

, an

gaja

rea

prin

con

curs

şi s

ti-m

ular

ea m

ater

ială

a p

erso

na-

lulu

i.

– Con

stitu

irea u

nui g

rup

de lu

cru

pent

ru e

labo

rare

a şi

apro

bare

a Re

gula

men

tulu

i/m

etod

olog

iei

de d

esfă

şura

re a

con

curs

ului

de

anga

jare

a c

adre

lor d

idac

tice;

– El

abor

are

şi ap

roba

rea

regu

la-

men

tulu

i de

desf

ăşur

are

a co

n-cu

rsul

ui d

e an

gaja

re a

cad

relo

r di

dacti

ce;

– Ac

tual

izare

a fiş

elor

de

post

şi

estim

area

obi

ectiv

ă a

resp

onsa

-bi

lităţ

ilor c

adru

lui d

idac

tic, d

ar şi

a

timpu

lui n

eces

ar/e

fort

ului

de-

pus p

entr

u re

aliza

rea

aces

tora

.

Ianu

arie

20

16-d

e-ce

mbr

ie

2017

– Re

gula

men

t/m

etod

o-lo

gie

de d

esfă

şura

re a

co

ncur

sulu

i de

anga

jare

a

cadr

elor

did

actic

e;–

Set

de fi

şe d

e po

st c

u es

timar

ea

obie

ctivă

a

resp

onsa

bilit

ăţilo

r ca

-dr

ului

did

actic

şi a

tim

-pu

lui

nece

sar/

efor

tulu

i de

pus

pent

ru r

ealiz

area

ac

esto

ra.

În li

mita

alo

-ca

ţiilo

r pre

co-

niza

te a

nual

în

buge

tul p

ublic

na

ţiona

l

Buge

t pub

lic

Insp

ecto

ratu

l Şc

olar

naţ

i-on

alM

inist

erul

Ed

ucaţ

iei

Min

ister

ul

Educ

aţie

i Di

recţ

iile

de

învă

ţăm

înt

raio

nale

/ m

unic

ipal

e

3.5.

6Co

nsol

idar

ea c

ompe

tenţ

elor

m

anag

eria

le ş

i a

abili

tăţil

or

de le

ader

ship

ale

dire

ctor

ilor

de in

stitu

ţii e

duca

ţiona

le p

rin

prog

ram

e de

form

are

oblig

a-to

rii p

erio

dice

, în

baza

nev

oi-

lor i

denti

ficat

e şi

a ne

cesit

ăţi-

lor d

in si

stem

.

– El

abor

area

Re

gula

men

tulu

i de

for

mar

e in

iţial

ă şi

conti

nuă

a m

anag

erilo

r di

n în

văţă

mîn

tul

gene

ral;

– St

abili

rea

mec

anism

ului

de

măs

urar

e a

impa

ctul

ui fo

rmăr

i-lo

r ini

ţiale

şi c

ontin

ue.

2016

-201

7–

Regu

lam

entu

l de

for

-m

are

iniţi

ală

şi co

ntinu

ă a

man

ager

ilor

din

învă

-ţă

mîn

tul g

ener

al.

În li

mita

alo

-ca

ţiilo

r pre

co-

niza

te a

nual

în

buge

tul p

ublic

na

ţiona

l

Buge

t pub

lic

Min

ister

ul

Educ

aţie

iIn

spec

tora

tul

Şcol

ar N

aţi-

onal

Min

ister

ul

Educ

aţie

iIn

spec

tora

tul

Şcol

ar N

aţi-

onal



3.5.

7Re

vizu

irea

şi m

icşo

rare

a vo

-lu

mul

ui d

e re

spon

sabi

lităţ

i so

cial

e şi

adm

inist

rativ

e al

e pr

ofes

orilo

r.

– Co

nstit

uire

a un

ui g

rup

de

lucr

u pe

ntru

ela

bora

rea

unui

m

odel

de

Pact

al c

o-re

spon

sa-

bilit

ăţii

într

e şc

oală

, păr

inţi

şi el

evi,

pent

ru a

resp

onsa

biliz

a to

ate

părţ

ile im

plic

ate

în p

roce

-su

l edu

caţio

nal;

– El

abor

area

de

acte

nor

mati

ve

sau

prop

uner

i pen

tru

legi

con

e-xe

car

e vi

zeaz

ă sit

uaţia

ele

vilo

r ai

căr

or p

ărin

ţi sîn

t ple

caţi

lam

uncă

pes

te h

otar

e şi

nu a

si-gu

ră şc

olar

izare

a co

piilo

r.

2018

-201

9–

Pact

ul d

e co

-res

pons

a-bi

litat

e în

tre

şcoa

lă, p

ă-rin

ţi şi

elev

i în

proc

esul

ed

ucaţ

iona

l;–

Pach

et d

e ac

te n

orm

a-tiv

e ca

re r

egle

men

teaz

ă sit

uaţia

ele

vilo

r ai

căr

or

părin

ţi sîn

t pl

ecaţ

i la

m

uncă

pes

te h

otar

e şi

nu a

sigur

ă şc

olar

izare

a co

piilo

r.

În li

mita

alo

-ca

ţiilo

r pre

co-

niza

te a

nual

în

buge

tul p

ublic

na

ţiona

l

Min

ister

ul

Educ

aţie

i O

rgan

ele

loca

le d

e sp

ecia

litat

e în

dom

eniu

l în

văţă

mîn

tu-

lui (

raio

nale

/m

unic

ipal

e)

3.5.

8Pr

omov

area

lead

ersh

ipul

ui

educ

aţio

nal î

n rîn

dul a

ngaj

a-ţil

or în

sist

emul

edu

caţio

nal,

în v

eder

ea fa

voriz

ării

unei

cu

lturi

orga

niza

ţiona

le b

a-za

te p

e pr

omov

area

iniţi

ati-

velo

r, in

ovaţ

iilor

în e

duca

ţie

şi di

sem

inar

ea p

racti

cilo

r po

zitive

.

– Co

nstit

uire

a gr

upul

ui d

e lu

cru

pent

ru e

labo

rare

a Re

gula

men

-tu

lui d

e or

gani

zare

a c

onfe

rin-

ţelo

r sem

estr

iale

;–

Org

aniza

rea

conf

erin

ţelo

r ed

ucaţ

iona

le se

mes

tria

le

pent

ru d

isem

inar

ea p

racti

cilo

r po

zitive

înre

gist

rate

la n

ivel

de

com

unita

te p

rofe

siona

lă.

2017

2018

– U

n Re

gula

men

t de

orga

niza

re a

con

ferin

ţe-

lor s

emes

tria

le.

În li

mita

alo

-ca

ţiilo

r pre

co-

niza

te a

nual

în

buge

tul p

ublic

na

ţiona

l

Buge

t pub

lic

Min

ister

ul

Educ

aţie

iO

LSDÎ

Asist

enţă

ex-

tern

ă

Min

ister

ul

Educ

aţie

iO

LSDÎ

3.5.

9Si

mpl

ifica

rea

siste

mul

ui d

e ce

rtific

are

a ac

tivism

ului

pr

ofes

iona

l prin

cre

area

unu

i sis

tem

cen

tral

izat d

e st

ocar

e a

info

rmaţ

iei d

espr

e pa

rtici

-pă

ri la

con

ferin

ţe, c

oncu

rsur

i, pu

blic

aţii

etc.

– Cr

eare

a şi

într

eţin

erea

unu

i po

rtal

cu

un si

stem

cen

tral

izat

de c

ertifi

care

a a

ctivi

smul

ui

prof

esio

nal p

entr

u ca

dre

di-

dacti

ce.

2016

-201

8–

Un

port

al c

u un

sist

em

cent

raliz

at d

e ce

rtific

are

a ac

tivism

ului

pro

fe-

siona

l pen

tru

cadr

e di

dacti

ce.

În li

mita

alo

-ca

ţiilo

r pre

co-

niza

te a

nual

în

buge

tul p

ublic

na

ţiona

l

Buge

t pub

licM

inist

erul

Ed

ucaţ

iei

Asist

enţă

ex-

tern

ă

Min

ister

ul

Educ

aţie

iIn

spec

tora

tul

Şcol

ar N

aţi-

onal

Cent

rul N

oilo

r Te

hnol

ogii I

n-fo

rmaţ

iona

leO

rgan

ele

loca

le d

e sp

ecia

litat

e în

dom

eniu

l în

văţă

mîn

tulu

i



Obi

ectiv

ul sp

ecifi

c 3.

6. D

iver

sific

area

mod

alită

ţilor

de

stim

ular

e a

perf

orm

anţe

i cad

relo

r did

actic

e, a

man

ager

ilor ş

i a in

stitu

ţiilo

r edu

caţio

nale

.3.

6.1

Dive

rsifi

care

a co

ncur

suril

or

naţio

nale

pen

tru

cadr

ele

dida

ctice

şi m

anag

eria

le şi

a

even

imen

telo

r pub

lice

care

pu

n în

val

oare

per

form

anţa

ca

drel

or d

idac

tice.

– Co

nstit

uire

a a

4 at

elie

re d

e lu

cru

pent

ru st

abili

rea

mod

ali-

tăţii

de

încu

raja

re a

eve

nim

en-

telo

r pub

lice

ce p

un în

val

oare

pe

rfor

man

ţa ca

drel

or d

idac

tice;

– Di

scuţ

ii pu

blic

e/ fo

cus g

ru-

puri/

che

stion

are/

pen

tru

iden

tifica

rea

aplic

abili

tăţii

eve

-ni

men

telo

r în

real

ităţil

e ed

uca-

ţiona

le d

in R

M;

– Pi

lota

rea

a 2

even

imen

te

publ

ice.

2016

-201

8–

2 re

gula

men

te a

le co

n-cu

rsur

ilor

şi ev

enim

en-

telo

r pu

blic

e ca

re p

un

în v

aloa

re p

erfo

rman

ţa

cadr

elor

did

actic

e.

În li

mita

alo

-ca

ţiilo

r pre

co-

niza

te a

nual

în

buge

tul p

ublic

na

ţiona

l

Buge

t pub

licM

inist

erul

Ed

ucaţ

iei

Min

ister

ul

Educ

aţie

iO

rgan

ele

loca

le d

e sp

e-ci

alita

teîn

dom

eniu

l în

văţă

mîn

-tu

lui

3.6.

2In

stitu

irea

unui

Fon

d N

aţi-

onal

pen

tru

sprij

inire

a de

pr

oiec

te e

duca

ţiona

le in

ova-

tive

ale

şcol

ilor,

incl

usiv

prin

do

naţii

şi sp

onso

rizăr

i.

– Cr

eare

a gr

upul

ui d

e lu

cru

(juriş

ti, sp

ecia

lişti

în e

duca

ţie şi

fin

anţe

);–

10 a

telie

re d

e lu

cru

pent

ru

elab

orar

ea p

ropu

neril

or le

gis-

lativ

e;–

Înai

ntar

ea p

ropu

neril

or sp

re

apro

bare

(Guv

ern

şi Pa

rla-

men

t);

– El

abor

area

con

diţii

lor d

e ap

licar

e pe

ntru

pro

iect

e ed

u-ca

ţiona

le.

2017

anua

l

– U

n pa

chet

de

mod

ifi-

cări

legi

slativ

e el

abor

at,

dezb

ătut

şi a

prob

at;

– In

stitu

irea

Fond

ului

pe

ntru

pro

iect

e ed

uca-

ţiona

le.

În li

mita

alo

-ca

ţiilo

r pre

co-

niza

te a

nual

în

buge

tul p

ublic

na

ţiona

l

Min

ister

ul

Educ

aţie

i M

inist

erul

Fi

nanţ

elor

Fina

nţăr

i ex-

tern

eDo

naţii

şi

spon

soriz

ări

Min

ister

ul

Educ

aţie

i M

inist

erul

Fi

nanţ

elor

3.6.

3El

abor

area

cad

rulu

i nor

mati

v pe

ntru

re

glem

enta

rea

me-

cani

smul

ui d

e co

nfer

ire p

rin

conc

urs a

titlu

lui d

e ce

ntru

de

exce

lenţ

ă, c

u of

erire

a su

pli-

men

telo

r de

fina

nţar

e, p

en-

tru

insti

tuţii

le

educ

aţio

nale

ca

re p

ot o

feri

alto

r m

anag

eri

şi in

stitu

ţii m

odel

e de

man

a-ge

men

t, cu

ltură

org

aniza

ţio-

nală

şi d

ezvo

ltare

efic

ient

ă a

insti

tuţie

i de

învă

ţăm

înt.

– El

abor

area

crit

eriil

or d

e ac

or-

dare

a ti

tlulu

i de

şcoa

lă/g

rădi

-ni

ţă-m

odel

;–

Elab

orar

ea u

nui m

ecan

ism

şi Re

gula

men

t tra

nspa

rent

de

sele

ctat

e a

şcol

ilor-c

entr

e de

ex

cele

nţă;

– El

abor

area

mec

anism

ului

de

ofer

ire a

con

silie

rei/c

onsu

ltan-

ţei a

ltor i

nstit

uţii

prin

pro

gram

e de

dez

volta

re m

anag

eria

lă şi

in

stitu

ţiona

lă.

2016

2017

-202

0

– Cr

iterii

ela

bora

te;

– Re

gula

men

t ela

bora

t;

– Co

nfer

irea

titlu

lui d

e şc

oli-m

odel

pen

tru

10

insti

tuţii

edu

caţio

nale

;

– Pr

ogra

m d

e co

n-su

ltanţ

ă în

dom

eniu

l m

anag

emen

tulu

i edu

-ca

ţiona

l.

În li

mita

alo

-ca

ţiilo

r pre

co-

niza

te a

nual

în

buge

tul p

ublic

na

ţiona

l

Buge

t pub

licM

inist

erul

Ed

ucaţ

iei

Min

ister

ul

Educ

aţie

i Di

recţ

iile

de

învă

ţăm

înt

raio

nale

/m

unic

ipal

e



Indi

cato

rii d

e m

onito

rizar

e pr

ivin

d im

plem

enta

rea

Prog

ram

ului

naţ

iona

l de

dezv

olta

re a

resu

rsel

or u

man

e în

edu

caţie

Indi

cato

riiSu

rsa

Num

ărul

iniţi

al

(201

5-20

16 sa

u an

ul in

dica

t)

Num

ărul

ţint

ă in

term

edia

r(2

018)

Num

ărul

ţin-

tă fi

nal

(202

0)1

23

45

Acce

sN

umăr

ul d

e st

uden

ţi în

rola

ţi în

învă

ţăm

întu

l sup

erio

r ped

agog

ic (m

ai a

les l

a sp

ecia

-lit

ăţile

Mat

emati

că, F

izică

, Inf

orm

atică

, und

e se

înre

gist

reaz

ă ce

l mai

mar

e ne

cesa

r de

cad

re)

Biro

ul N

aţio

nal d

e St

a-tis

tică

3000

2500

1500

/în a

cord

cu

cer

erea

M

E Pr

ocen

tul d

e ab

solv

enţi

ai in

stitu

ţiilo

r de

învă

ţăm

înt s

uper

ior ş

i pos

tsec

unda

r ped

a-go

gic

anga

jaţi

în si

stem

ul e

duca

ţiona

l, %

Min

ister

ul E

duca

ţiei

4060

80

Proc

entu

l de

insti

tuţii

de

învă

ţăm

înt

supe

rior

care

ofe

ră p

rogr

ame

de fo

rmar

e a

cadr

elor

did

actic

e co

nsol

idat

e şi

mod

erni

zate

, %M

inist

erul

Edu

caţie

i0

7510

0

Proc

entu

l uni

vers

ităţil

or in

form

ate

desp

re si

tuaţ

ia d

in în

văţă

mîn

tul g

ener

al, %

Min

ister

ul E

duca

ţiei

2575

100

Rata

de

parti

cipa

re în

pro

gram

ele

de f

orm

are

conti

nuă

a ca

drel

or d

idac

tice

din

învă

ţăm

întu

l sup

erio

r, %

Min

ister

ul E

duca

ţiei

3060

Rata

de

parti

cipa

re în

pro

gram

ele

de f

orm

are

conti

nuă

a ca

drel

or d

idac

tice

din

învă

ţăm

întu

l gen

eral

, %/a

nBi

roul

Naţ

iona

l de

Sta-

tistic

ă35

5065

Num

ărul

aso

ciaţ

iilor

pro

fesio

nale

func

ţiona

leM

inist

erul

Edu

caţie

i0

12

Num

ărul

de

prof

esor

i men

tori

form

aţi ş

i acti

viM

inist

erul

Edu

caţie

i10

030

0Gr

adul

de

redu

cere

a fo

rmal

itățil

or p

entr

u ev

alua

rea

și ap

roba

rea

prog

ram

elor

de

form

are

conti

nuă,

incl

usiv

a c

elor

prin

util

izare

a TI

CM

inist

erul

Edu

cație

iIn

stitu

țiile

abi

litat

em

inim

med

iusp

orit

Num

ărul

de

sedi

i ale

insti

tuţii

lor d

e în

văţă

mîn

t rec

onst

ruite

şi m

oder

niza

teM

inist

erul

Edu

caţie

i-

35

70Pr

ocen

tul i

nstit

uţiil

or d

e în

văţă

mîn

t co

nect

ate

la in

tern

et, d

otat

e cu

ech

ipam

ent

TIC

perf

orm

ant ş

i soft

uri e

duca

ţiona

le, %

Min

ister

ul E

duca

ţiei

-50

70

Impo

rtan

ţa si

stem

ului

de

certi

ficar

e a

activ

ismul

ui p

rofe

siona

l al c

adre

lor d

idac

tice

Min

ister

ul E

duca

ţiei

min

imm

ediu

spor

itRe

leva

nţă

Pond

erea

sala

riaţil

or cu

stud

ii pe

dago

gice

faţă

de

cei f

ără

stud

ii pe

dago

gice

care

se

anga

jeaz

ă în

învă

ţăm

înt

Min

ister

ul E

duca

ţiei

5 la

17

la 1

10 la

1

Rapo

rtul

per

soan

elor

cu

stud

ii de

lice

nță,

mas

tera

t și d

octo

rat,

%M

inist

erul

Edu

caţie

i 47

-50-

340

-55-

520

-75-

5N

umăr

ul d

e sp

ecia

liști

tiner

i ang

ajaț

i în

baza

stud

iilor

de

licen

ță, m

aste

rat ș

i doc

to-

rat,

cota

pro

cent

uală

în c

ompa

rație

cu

nr. d

e ab

solv

enți,

%Bi

roul

Naţ

iona

l de

Sta-

tistic

ăM

inist

erul

Edu

caţie

i

3070

90

Proc

entu

l de

şcol

i cu

men

tori

activ

i cer

tifica

ţi şi

rem

uner

aţi,

%M

inist

erul

Edu

caţie

i0

2550



Grad

ul d

e ap

licar

e a

Codu

lui

Min

ister

ul E

duca

ției

OLS

DÎm

inim

med

iusp

orit

Grad

ul d

e de

scen

tral

izare

a b

uget

ului

de

stat

pre

văzu

t pen

tru

insti

tuții

le a

prob

ate

să p

rest

eze

serv

icii

de F

CM

inist

erul

Edu

cație

im

inim

m

ediu

spor

it

Num

ărul

de

artic

ole

publ

icate

/em

isiun

i rea

lizat

e de

spre

bun

ele

prac

tici î

n ed

ucaţ

ieM

inist

erul

Edu

caţie

i0

2 lu

nar

4 lu

nar

Num

ărul

insti

tuţii

lor e

duca

ţiona

le-c

entr

e de

exc

elen

ţăM

inist

erul

Edu

caţie

i0

510

Pr

ocen

tul m

anag

erilo

r şc

olar

i par

ticip

anţi

la fo

rmăr

i pen

tru

cons

olid

area

com

pe-

tenţ

elor

man

ager

iale

şi a

abi

lităţ

ilor d

e le

ader

ship

, %M

inist

erul

Edu

caţie

i25

4050

calit

ate

Proc

entu

l cad

relo

r did

actic

e și

man

ager

iale

car

e în

depl

ines

c st

anda

rdel

e pr

ofes

io-

nale

la n

ivel

ava

nsat

Min

ister

ul E

duca

ţiei

-20

50

Grad

ul d

e ap

licar

e a

stan

dard

elor

pro

fesio

nale

, în

viziu

nea

bene

ficia

rilor

şi a

col

ec-

tivel

or d

idac

tice

ale

insti

tuții

lor v

izate

Min

ister

ul E

duca

ției

OLS

DÎ

min

imm

ediu

spor

it

Sala

riul c

adru

lui d

idac

tic d

ebut

ant,

%Bi

roul

Naţ

iona

l de

Sta-

tistic

ă50

% d

in sa

lariu

l m

ediu

pe

eco-

nom

ie

70%

din

sala

-riu

l med

iu p

e ec

onom

ie

100%

din

sa-

lariu

l med

iu

pe e

cono

mie

Rata

aba

ndon

ului

tim

puriu

al a

ctivi

tăţii

did

actic

e, %

Min

ister

ul E

duca

ţiei

2520

15M

edia

de

abso

lvire

a a

bsol

venţ

ilor f

acul

tăţil

or p

edag

ogic

e ca

re s

înt a

ngaj

ați î

n sis

-te

mul

de

învă

ţăm

înt

Min

ister

ul E

duca

ţiei

8,0

8,5

Asig

urar

ea c

u ca

dre

dida

ctice

cal

ifica

te p

e di

scip

line

de st

udiu

Min

ister

ul E

duca

ţiei

7510

0N

umăr

ul o

ptim

izat d

e in

stitu

ţii d

e în

văţă

mîn

t cu

profi

l ped

agog

icM

inist

erul

Edu

caţie

i 10

75

Num

ărul

de

furn

izori

de fo

rmar

e co

ntinu

ă ac

redi

taţi,

%M

inist

erul

Edu

caţie

i50

7510

0Pr

ocen

tul d

e pr

ogra

me

de fo

rmar

e in

iţial

ă ac

tual

izate

, %M

inist

erul

Edu

caţie

i0

7510

0Pl

atfor

me

perf

orm

ante

de

form

are

la d

istan

ţă (b

lend

ed le

arni

ng)

Min

ister

ul E

duca

ției

13

Proc

entu

l de

prog

ram

e de

form

are

conti

nuă

actu

aliza

te şi

aut

oriza

te, %

Min

ister

ul E

duca

ţiei

7510

0Vî

rsta

med

ie a

cad

relo

r did

actic

e an

gaja

te în

sist

emBi

roul

Naţ

iona

l de

Sta-

tistic

ă50

ani

45

ani

40

ani

Asig

urar

ea u

nei e

volu

ţii a

sala

riilo

r şi a

celo

rlalte

cost

uri a

soci

ate,

care

să fa

voriz

eze

men

ţiner

ea c

adre

lor d

idac

tice

în şc

oală

, % d

in sa

lariu

l med

iu p

e ec

onom

ie, %

Min

ister

ul F

inan

ţelo

r70

85

10

0

Asig

urar

ea u

nei e

volu

ţii a

pen

siei m

edii

a ca

drel

or d

idac

tice,

rapo

rtat

la sa

larii

le d

in

ultim

ii 5

ani d

e ac

tivita

teM

inist

erul

Mun

cii,

Pro-

tecţ

iei S

ocia

le şi

Fam

iliei

-m

inim

60%

di

n m

edia

sa

larii

lor

min

im 7

0%

din

med

ia

sala

riilo

rIn

stitu

ţii a

sigur

ate

cu se

rvici

i de

cons

ulta

nţă

psih

olog

ică p

entr

u ca

drel

e di

dacti

ce, %

Min

ister

ul E

duca

ţiei

020

30


Centrul Educaţional PRO DIDACTICA Tel.: (+372 22) 542556, fax: (+372 22) 544199E-mail: [email protected] Web: www.prodidactica.md

Str.Armenească,13, Chişinău, MD-2012


Dezvoltarea resurselor umane în educa˚ie: de la idei...

Documents

Transcript of Dezvoltarea resurselor umane în educa˚ie: de la idei...