dezvoltarea reprezentărilor

5
INTRODUCERE Unul din cele mai importante obiective a educației copiilor nevăzători este formarea reprezentărilor despre mediul înconjurător în baza experienței senzoriale. Percepția senzorială a calităților și a relațiilor dintre obiectele din mediu este una din principalele condiții care stau la baza formării reprezentărilor depline a copilului despre mediu, a limbajului și intelectului. La nevăzători, reprezentările se formează pe baza experienţei căilor de percepţie valide, iar lipsa văzului face ca ele să se construiască într-un mod specific. Ceea ce trebuie să respingem aici cu fermitate este opinia greşită că lipsa vederii sau reducerea ei ar face imposibilă formarea unor reprezentări corecte, deci a unei reflectări veridice a realităţii. Important este să cunoaştem greutăţile care stau în calea formării reprezentărilor veridice şi să căutăm cele mai bune mijloace de a le depăşi. Copilul lipsit de vedere dispune de un fond sărac de cunoştinţe la debutul şcolar. În absenţa unor interacţiuni adecvate şi constructive în familie, adeseori datorate ignoranţei părinţilor, copilul nevăzător intră în şcoală cu reprezentări sărace, deficitare, incomplete despre mediu, cu un vocabular redus şi lipsit de acoperire senzorială, cu o motivaţie

description

 Stabilirea particularităților de dezvoltare a reprezentărilor la copiii nevăzători pentru utilizarea unei metodologii pertinente de evaluare a nivelului de reprezentări, ca bază pentru elaborarea și implementarea unor programe personalizate de ameliorare a dificultăților de dezvoltare a reprezentărilor pentru asigurarea independenței sociale a copilului

Transcript of dezvoltarea reprezentărilor

INTRODUCERE Unul din cele mai importante obiective a educaiei copiilor nevztori este formarea reprezentrilor despre mediul nconjurtor n baza experienei senzoriale. Percepia senzorial a calitilor i a relaiilor dintre obiectele din mediu este una din principalele condiii care stau la baza formrii reprezentrilor depline a copilului despre mediu, a limbajului i intelectului. La nevztori, reprezentrile se formeaz pe baza experienei cilor de percepie valide, iar lipsa vzului face ca ele s se construiasc ntr-un mod specific. Ceea ce trebuie s respingem aici cu fermitate este opinia greit c lipsa vederii sau reducerea ei ar face imposibil formarea unor reprezentri corecte, deci a unei reflectri veridice a realitii. Important este s cunoatem greutile care stau n calea formrii reprezentrilor veridice i s cutm cele mai bune mijloace de a le depi. Copilul lipsit de vedere dispune de un fond srac de cunotine la debutul colar. n absena unor interaciuni adecvate i constructive n familie, adeseori datorate ignoranei prinilor, copilul nevztor intr n coal cu reprezentri srace, deficitare, incomplete despre mediu, cu un vocabular redus i lipsit de acoperire senzorial, cu o motivaie sczut de cunoatere, cu o nedezvoltare adecvat a simurilor rmase valide (n special, a simului tactil-kinestezic). Printr-un program de nvare perceptiv mediat aplicat colarilor mici nevztori se urmrete dobndirea de achiziii n plan cognitiv prin stimularea la maximum a simurilor valide i prin modelarea comportamentului tactil-kinestezic, baz pentru formarea reprezentrilor i nvarea instrumental. Motivaia cercetrii: Prezena n coli a unui numr ridicat de elevi cu cecitate total nestimulai n plan tactil-kinestezic n perioada precolaritii i nevoia de a gsi soluii privind optimizarea strategiilor de stimulare a comportamentului tactil-kinestezic la elevii nevztori au constituit puncte de plecare n realizarea unei cercetri experimentale pe problematica psihopedagogiei deficienei de vedere. De asemenea, interesul privind aprofundarea domeniului psihopedagogiei deficienilor de vedere a reprezentat un alt argument forte al cercetrii. Obiectul cercetrii: l constituie procesul de formare al reprezentrilor la copiii nevztori.

Scopul cercetrii: Stabilirea particularitilor de dezvoltare a reprezentrilor la copiii nevztori pentru utilizarea unei metodologii pertinente de evaluare a nivelului de reprezentri, ca baz pentru elaborarea i implementarea unor programe personalizate de ameliorare a dificultilor de dezvoltare a reprezentrilor pentru asigurarea independenei sociale a copilului.

Obiectivele cercetrii:1. Analiza literaturii de specialitate;2. Elaborarea i realizarea proiectului de cercetare prin aplicarea diferitor metode i tehnici;3. Identificarea particularitilor reprezentrilor tactil-kinestezice la colarii nevztori n raport cu tipul cecitii (total/absolut i relativ/practic);4. Elaborarea recomandrilor metodice pentru ameliorarea dificultilor de dezvoltare a unui fond bogat de reprezentri i a comportamentului tactil-kinestezic la copiii nevztori;5.ANALIZA I REZULTATELOE

Ipoteze:1. 2. Se prezum c exist diferene semnificative privind formarea reprezentrilor la colarii nevztori n raport cu tipul de cecitate (absolut/relativ).2. Se prezum c, printr-un program de nvare perceptiv mediat, copiii nevztori cu cecitate absolut obin performane ridicate n planul comportamentului tactil-kinestezic n raport cu cei care au cecitate relativ.3. Se prezum c organizarea activitilor destinate copiilor cu cecitate se soldeaz cu efecte benefice n planul dezvoltrii funciilor neurocognitive (funciile senzoriomotorii, procesarea spaial, atenia/funciile executive, limbajul, memoria i nvarea) i al stimulrii progresului pe linia comportamentului lexico-grafic. Metodele cercetrii:Metode teoreticeMetode empirice : Metoda biografic (anamneza) Metoda observaiei Metoda analizei produselor activitii Metoda studiului de caz Metoda experimental Metode matematico DESCRIEREA SUBIECILOR: Cercetarea s-a desfurat pe parcursul unui an colar (2014-2015) la coala pentru copii orbi i slab vztori din m.Bli. Grupul int al cercetrii este constituit din 7 elevii nevztori, cuprinznd vrstele de 9-12 ani, stimulai i nestimulai nainte de debutul colar. O parte dintre subiecii eantionului au cecitate absolut, iar o alt parte, cecitate relativ.