MARTIN NICOLAEPSmODIAGNOZAAPTITUDINILOR SI INTELIGENTEIovmrus UNIVERSITY PRESSCONSTANTA 2007CUPRINSCapitolul1.APTITUDINILE SI EV ALUAREA 7LORPROBLEMATIC A TESTARrrINTELIGENTEI48

DE DEZVOLTARE SI SC.ARILELONGITUDINALE88TESTE DE DEZVOLTARE BAZATE PEDESEN100TESTELE DE CUNOSTINTE 109ANALITICE DE INTE1L1I6GENTATESTELE NONVERBALE DEINTELIGENTA137

PROBE PSIHOGENETICE 171BffiLIOGRAFIE 181VERIFICATI- VA CUNOSTlNfELEDINETSEPLREEGITNEfSETI AREA APTlTUDINILOR SI1855CAPITOLUL I

APTlTUDINILE ~I EVALUAREA LORLa finalul acestui capitol yeti reu~i:• Sa dobanditi 0 intelegere larga a notiunii de aptitudine;• Sa va orientati in ansamblul testelor pentru evaluareaaptitudinilor;• Sa va familiarizati cu exigentele privind alegerea,administrarea ~i interpretarea testului adecvat scopuluiurmantDelimitari conceptuale"Aptus" in latina inseamna apt pentru ceva Aptitudinile potfi definite ca fiind dispozitii naturale sau dobandite in efectuareaanumitor acpuni. Termenul de capacitate, echivalent, subliniazaimportanta aspectului dobandit at aptitudinii. Aptitudinile semanifesta spontan ~i antreneaza randamente crescute, atat din punctde vedere calitativ, cat ~i cantitativ, in conditii de egalitate in ce7prive~e invatarea ~i alte forme de activitate umana (Schiopu, U.,1976).Aptitudinile nu pot fi explicate doar prin condipi favorizante,subiective, ci trebuie awte in vedere aspectele dobandite prin

invatare, prin exercipu. Trebuie luap in considerare, totodata, ~ifactorii motivaponali.Ursula Schiopu (op.cit.) subliniazi ca exista un fond umanaptitudinal foarte larg, iar la nivel individual, 0 structura limitatacare se exprima, de altfel, in conceptul de unicitate al personalitatii,acest concept implicand ~iaspectul ca 0 persoana poate indeplini cusucces 0 activitate sau un grup de activitati ~i cu mai putin succesalte activitati.Alti autori definesc aptitudinea ca fiind 0 condiJie sau ungrup de caracteristici privite ca simptomatice pentru capacitateaunui individ de a ctipiga prin exercifiu une/e cuno~tin!e,indemaniiri sau grup de deprinderi, cum ar fi, de exemplu,deprinderea de a vorbi 0 limba, de a compune muzica.P.P.Neveanu prive~e aptitudinea ca pe un alia} a/ereditaru/ui ~ia/ dobiinditu/ui. Aptitudinea in sine nu este ereditara,spune el, ci se intemeiazi pe anumite premise native. Deci,aptitudinea este rezu/tatu/ interacJiunii dintre ereditate # mediu.8Teplov eoneepe aptitudinile ca pe ni§tepremise native caresunt generice, putand /ua diverse configurafii, in funcpe desolicitlirile mediu/ui, in funcpe de exercipu. Aeel~i autor sustineexistenta unor relatii eompensatori intre diferitele aptitudini lanivelul structurii personalitapi.Aptitudine poate deveni once proces psihie care pnnstereotipizare, pnn exereitiu aJunge sa se obiectiveze inpersonalitate.Deei, eoneeptul de aptitudine impliea trei consecinte:1) Potentialitatile unui subiect nu sunt dezvoltate la acela~inivel - de aceea, spune Teplov, intre ele pot sa existe relatiieompensatorii, adiea defieitul unei aptitudini poate fi contrabalansatprin exeesul alteia. De asemenea, subiectul poate lnvata sadesta~oare eu succes un grup de activitati ~i eu mai putin sueces altgrup de activitati.2) Aptitudinea are un earacter diferential, deci diferentiazaoamenii prin nivelul atins de fiecare individ.3) Multe din aeeste potentialitati sunt relativ stabile ~itind sapersiste pe 0 perioada indelungata. Orice schimbare inpotentialitatile unui individ se produce insa in limitele care tin deeonstitutia sa prezenta.9

Vorbind despre inteligen~ Plomin, cercetator dedicatstudierii bazei ereditare a inteligentei §i, in general, a personalitatii,sustine ca datul genetic este atat de important inc3.torice mi§care insus sau in jos de-a lungul potentialitatilor unui individ ca urmare ainvatirii, a exercitiului, nu poate dep8.§i limitele care au fostcircumscrise de datul ereditar.Fati de problema aptitudinilor, in psihologia ultimelordecenii s-a afirmat 0 atitudine mai umanista, in sensul ca acestelimite, date de baza biologica, trebuie considerate ca fiind foarte

largi §ica acestea traseaza doar aria de activitate unde succesul va fimai mare, dar nu §i magnitudinea lui. in psihologia §tiintificaactuala pare improbabila 0 perspectiva care limiteaza implacabilposibilitatile individului la cadrele lui biologice.Exista, de asemenea, orientarea de a defini aptitudinile ca uncomplex de insu~iri relativ stabile care faeiliteazii inviifarea,conceptie care pome§te de la faptul ca existi posibilitatea de aefectua predictii privind destl§Urarea unei anumite activitati,pomind de la acest fond aptitudinal posibil de masurat.P.P.Neveanu obi§nuia sa defineasca aptitudini1e ca Pe ni~tesisteme 0Perafionale stabilizate, suPerior dezvoltate ~i de mareeficienfii. La nivelul personalitatii, aptitudinile constituie laturainstrumentala a acesteia, latura organizata ierarhic §i introdusa10

intotdeauna in mod original. Aptitudinea este, prin urmare, izvorulcreativitatii.Interactiunea aptitudinilor pe orizontala implicacompensarea lor reciproca. Existenta unei interactiuni pe verticalaeste sustinuta de Spearman, potrivit caruia in toate aptitudinileexista un factor comun "g", precum ~i factori specifici care Iediferentiaza. Spearman a ajuns sa interpreteze corelatiile ridicatedintre diverseIe variabile ca fiind expresia unui factor comun,factorul g, iar factorii care nu se suprapuneau prin corelatie au fostconsiderati factori specifici.Thurstone adopta 0 pozitie diferita. EI vorbe~e de factori degrup, aptitudinile corespunzatoare fiind valabile pentru 0 anumitaclasa de activitati. Cele care corespund factorilor de grup au fostnumite aptitudini intelectuale primare. Ele sunt: intelegerea,perceptia, gandirea inductiva ~i deductiva, memoria, rationamentul,spatialitatea ~i fluiditatea verbaIa. Lor Ie corespund teste dejaconsacrate.Clasificarea aptitudinilorCea mai generala clasificare este aceea care imparteaptitudinile in generale ~ispecijice.11

Anastasi (1976) face remarca, foarte interesanta ~1

pertinenta, ca Inaintea probelor psihologice care sa investighezeaptitudinile generale ~i specifice au existat testele de inteligenta. S-aconstatat ca s-au Inregistrat diferente Intre scorurile la diferitesubteste ale testelor psihologice. Astfel, un subiect nu obtine acee~icota la toate subtestele unei baterii de inteligentA.Acesta a constituitfundamentul dezvoltarii bateriilor muhiple de aptitudini de maitar-ziu.Testele de inteligentAnu fusesera destinate acestui scop, de afi fragmentate pe subteste, ci de a fi folosite global. De aceea,extragerea unui subtest contravenea conceptului care statea la bazatestului In ansamblu, fapt care altera consistenta intema a baterieirespective. Curand, a devenit evident ca testele de inteligenta lasaudeoparte anumite domenii ale structurii aptitudinale a unei persoane,ca de exemplu: abilitatile mecanice, abilitatile manuale, fapt care a

constituit un impuls pentru dezvoltarea testelor de aptitudini.Bineinteles ca toate acestea s-au mtamplat ca urmare a unorsolicitari tot mai frecvente venind din partea societAtii.Necesitateade efectuare a selectiei candidatilor In diverse meserii ~i posturi demunca mcea tot mai presanta necesitatea unor probe destinatespecial acestui obiectiv.Este oportun, In tratatarea problernelor teoretice aleaptitudinilor, sa ne referim la teoria factoriala a lui Spearman ~i, In12general, la factorii pu~i in evidentA printr-un astfel de procedeustatistic, unde ei au fost de la inceput asimilati aptitudinilor.Potrivit lui Spearman, toate actvitatile intelectuale implicaun factor general (,,g") ~i numero~i factori care sunt specifici uneisingure activitati. Ulterior, Spearman s-a supus evidentei ~i arecunoscut existenta unor factori de grup care ar sigura succesul inanumite domenii: mecanic, lingvistic. Acestei directii care limiteazaaptitudinile la un numar restrans ~i pe care odata cu Anastasi(op.cit.) am numit-o directie convergenta, am mai putea includeclasificarea ierarhica a inteligentei sustinuta de psihologii engleziBurt (1949) ~i Vernon (1960). Lor Ii s-a alaturat psihologulamerican Humphreys (1962). in acest model, in v8rfu1ierarhiei, estesituat factorul intelectual general ,,g" al lui Spearman. La un nivelimediat inferior se afla doi facton majon de grup: verbaleducational(v:ed) ~i practic-mecanic (k:m), care corespundaptidudinilor cu acelqi nume. La un nivel urmator se situeazafactorii minori de grup, adiea aptitudinile verbala ~ numeriea(inglobate in factorul major de grup verbal-educational) ~iaptitudinile informape mecaniclz, spapalii §i aptitudine manualii(subordonate factorului major de grup spatial-mecanic). Fiecare dinfactorii minori de grup (aptitudini) se subdivide in facton specifici.

o a doua direclie de clasificare a aptitudinilor numitadivergenta multiplica numarul aeestora la opt, in cazullui Thurstone(1938, 1941) sau la ordinul zecilor, cum este cazul modelului luiGuilford (1967).Teoria factorilor multipli a lui Thurstone postuleazaexistenta urmatoarelor aptitudini intelectuale: V (comprehensiuneverbala), W (Word Fluency), N (Numar), S (Spapu; Aici suntcuprin~i doi factori, ~i anume: unul care se refera la sesizarearelaliilor geometrice, iar altul la vizualizarea schimbarilor pozilieisau transformarilor obiectului), M (Memorie asociativa), P (Vitezapereeptiva), I (Induclia, raponamentul general).in 1963, French, Ekstrom ~i Priee au dezvoltat un grupaj deteste care investigheaza 24 de factori cognitivi (doua pina la cinciteste sondeaza acela~i factor). De altfel, inca din 1938, Thurstonepublica testele (realizate singur sau cu sopa sa), care au condus prinanaliza factoriala la factorii menponati deja.Potrivit modelului lui Guilford, am putea vorbi, eel pulin dinpunet de vedere teoretic, de un numar de 120 de aptitudiniintelectuale rezultate din combinatia a trei dimensiuni: operatii

(evaluare, produetie convergent!, produetie divergenta, memorie,cognilie), produse (unitap, clase, relapi, sisteme, transformari,implicalii), continuturi (figural, simbolic, semantic). Pana in14prezent au fost identificati aproximativ 98 de factori, iar in celepeste doua decenii de cercet8ri intreprinse de autor au fost rea1izatemulte teste pentru masurarea acestor aptitudini (Anastasi, op.cit.).Aptitudinile simple sunt acelea care conditioneaza succesulin activitati de complexitate redusa, in meserii simple. Din acestpunct de vedere, aptitudinile sunt imp3rtite in aptitudini: senzoriomotorii(simple) §i intelectuale (cu un caracter mai complex).Dupa domeniul de exercitare distingem: aptitudini§tiinlifice, tehnice artistice, sportive, manageriale, etc.Aptitudinile ~tiintifice reprezinta categoria eea mai inaltade aptitudini. Ele sunt cele mai complexe datorita complexitatiiproceselor §i operatiilor intelectuale care intervin in calitate decomponente. Aptitudinile §tiintifice reprezinta cea mai mare avere aunei natiuni. Exista programe experimentale pentru depistareaconditiilor de formare timpurie a aptitudinilor §tiintifice.Aptitudinile tehnice au doua componente: g8ndirea tehnica§i aptitudinea spatiala.Gindirea tehnici poate fi abordata din perspectivarezolvarii problemelor tehniee, ca un proees. Gindirea tehnica esteo cunoa§tere generalizata §i mijlocita a realitatii, la fel ca orice altaforma de gandire. Ea permite desprinderea relatiilor esentiale,15generale §i necesare dintre diversele componente tehniee, faeilitindintelegerea funeponarii sistemelor tehniee.G8ndirea tehniea are urmatoarele partieularitati, mai ales ineeea ee prive§1:econtinutul sau:• Are un anumit grad de nedeterminare adomeniului de eautare, eaci acolo unde domeniuleste foarte determinat, rezolvarea de problemeare loe prin mijlocirea unor niveluri mai seazuteale eognitiei;• Impliea mai multe posibilitap de soluponare aproblemelor tehniee pe em diferite.Gandirea tehniea are, dupa Kudreavtev (1981), trei eomponentestructurale:1) componenta nofionalll, pentru ca, in calitate degandire, ea opereaza eu nopuni, concepte, clasifica, abstraetizeaza,generalizeaza;2) componenta imagistica,jiguralll, implicata in eitireadesenelor tehniee, in deseifrarea schemelor;3) componenta acfionalll, prin care se duee Ia bun star§itrezolvarea problemelor tehniee concrete.Aptitudinea spatiali se refera Ia capaeitatea de a opera in spatiu,de a intelege modifiearue pe care un corp Ie poate inregistra prin16mi~carea sau rotirea sa in spatiu, in absenta perceperii directe aacestor modifican.Aptitudinea ,colari este definita de Tiberiu Kulsar drept un

ansamblu de insu§iri care asigura asimilarea cu succes a pro.gramei~colare.Are un caracter compozit, incluzand, pe langa inteligent3 ~igandire, §iaspecte motivaponale.Dintre aptitudinile artistice trebuie sa amintim, utilizando terminologie agreata de U. Schiopu, aptitudinile implicate inartele spatiului (pictura, sculptura, gravura) ~ in artele timpului (inarta dramatica, muzica, coregrafie, literatuIi, cinema).T. Kelley clasifica aptitudinile dupa Ullll3.toarelecriterii:a) dupa abilitap.lede operare cu relap.ispap.ale;b) dupa abilitatile de operare cu relapi numerice;c) dupa abilitatile de operare in plan mental;d) in functie de memorie;e) in functie de tempoul mi§canlor §i alperceptiilor.Dn alt autor, Revers (conf. D., Schiopu, op.cit.), clasificaaptitudinile dupa formele in care se manifesta inzestrarile native,distingand:• aptitudini reproductive;• aptitudini aplicative;• aptitudini interpretative;17

• aptitudini productive;• aptitudinea §colara.Acela§i autor imparte aptitudinile in: specifiee (pentrumatematica, muzica, etc.) §i eomp/exe, genera/e, a§a cum ar fitalentul filosofic.Aparipa ~i dezvoltarea testelor pentru aptitudiniDezvoltarea testelor de aptitudini are la baza 0 serle deevenimente care s-au constituit in conditii facilitante (Anastasi,op.cit):• Recuno~terea de catre psihologii deceniilor doi §i trei alesecolului trecut ca exista 0 anumiti variatie intraindividualaa performantelor subiectilor la diferite subteste ale testelorde inteligenta. De aici preocuparea lor pentru a efectuacomparatii intre aceste performante, fapt care a premersbateriilor de teste pentru aptitudini multiple. Totu§i testelede inteligenta s-au dovedit inadecvate masurariiaptitudinilor, datorita logicii lor de constructie care tindemai degraba sa estompeze diferentele intraindividuale intrediferitele subteste din alcatuirea lor.• Psihologii au realizat· ca testele de inteligenta generalamasurau ele insele 0 combinatie de aptitudini speciale, cum18sunt cele verbale~ numence~ spatiale. Pe de alta parte,notiunea de inteligentA s-a fragmentat in inteligentAacademiea - practica, abstracta - mecaniea - sociala, etc.• Dezvoltarea activitatii de consiliere vocationala ~ide selectie~i c1asificare a personalului a stimulat din plin construetiatestelor de aptitudini speciale, cum sunt cele pentrufunctionari, mecanici etc. Au fost create teste speciale pentru

admiterea in facultatile de medicina, drep~ inginerie, etc.• Utilizarea tehnicii de analiza factoriala in identificarea unorfactori care desemneaza 0 serie de aptitudini.Teste pentru aptitudini mentaleTestele de aptitudini sunt instromente consacrate depistarii~imasurarii aptitudinilor. Ele se clasifica dupa tipurile de aptitudinimasurate sau dupa marile domenii de activitate in: genera/e,tehnice, artistice, sportive. Literatura anglo-saxona face distinctieintre testele mentale ~i testele senzorio-motorii. Deosebirea estedoar relativa, deoarece aptitudinile motricitatii au ele insele 0componenta intelectuala.Dintre aptitudinile mentale, inteligenta este, desigur, ceamai generala aptitudine, in sensul ca aceasta ,Jmpregneaza", ingrade diferite, toate tipurile de aptitudini.19Una din probele eele mai des utilizate in domeniulinteligentei este bateria Wechsler pentru adulti (WAIS). Foarteactuale sunt Matricile Prograsive (standard ~i avansate), TesteleDomino, Bonnardel, testul Kohs - Goldstein (cu variantele sale) etc.in continuare, Ie trecem in revista pe cele mai reprezentative.Sealele de abilititi diferentiale (Differential Ability ScalesD.A.S.) reprezinta 0 baterie de aptitudini intelectuale elaborata deCollin D. Elliot. Este destinata intervalului de v8.rstacuprins intre 2ani ~i6 luni - 17ani ~i 11 luni. Contine 17 teste cognitive §i alte treiteste care evalueaza aptitudinea numerica, pronunpa pe silabe ~ipronuntia de cuvinte. Rezultatele la test sunt interpretate be bazaunor scoruri part:iale privind aptitudinea verbala, rationamentulnonverbal ~i abilitatea spatiala. Se poate determina un scor general,care s-a dovedit predictibil pentru reu§ita ~colara §iacademica.Bateria factoriali PMA (Primary mental aptitude - aptitudinementala primara) a fost publicata in SUA, in 1947. Se adreseazasubiectilor intre 11 §i 17 ani §i este considerata ca fiind destinataevaluani aptitudinii §colare.Bateria cuprinde 5 teste destinate evaluani unor factori deinteligentA:V - semnificatie verbala, S - aptitudine spatiala, R -20

rationament, N - aptitudine numerica, W - fluiditate verbala. Testula inregistrat un declin constant fiind Inlocuit cu alte baterii. Inspecial eu DAT (Anastasi. 1976).Bateria D.A.T. (Differential Aptitude Tests)Bateria a fost, initial. destinata consilierii vocationale aelevilor de liceu. A fost publicata pentru prima data in 1947 ~i deatunci a cunoscut numeroase Imbunatatiri (1963, 197, etc.). De~i nuare la baza analiza factoriala, testulincorporeaza 0 serie de achizitiiprivind constructia testelor de aptitudini provenind din orientareafactorialista (Anastasi, 1976). Normele au fost realizate pe 64.000de elevi! Are In componenta sa opt probe, pe care 0 serie de studiiIe-au confirmat ca avand valoare predictiva pentru succesul In~coala~iin diferite profesiuni. Funetie de abilitatile masurate, aceste

teste poarta denumirile: verbal, pronunpe, gramatical, numeric,abstract, spapal, mecanic, funcfioniiresc (redactare). ~a cumobserva Cronbach (1970), testele din componenta bateriei masoaraabilitati complexe care au 0 validitate predictiva dovedita pentrureu~ita profesionala in diferite arii curriculare. De exemplu, un scorcompozit la abilitatea verbala §i numerica este utilizat In acelea§iscopuri ca ~i un IQ verbal. Mai trebuie mentionat ca testele dincomponenta bateriei nu sunt In mod obi§nuit utilizate pentru21masurarea unor aptitudini simple. Testele necesita un timp derezolvare cuprins intre 6 ~i30 de minute. Dat fiind ca la unele testese aplica timpi aditionali, intreaga baterie necesita un timp deaproape patru ore. Bateria completa este comercializata in douaforme: S ~iT.Exemple de itemi: (Crombach, op.cit., p.356.)Rationament verbal.................... este pentru noapte ceea ce micul dejun estepentru .A. cina --------- coltB. ginga~ ------ dimineataC. u~a-----------coltD. curgere------bucurieE. cina---------dimineataAbilitate numericii1. Adunare393465837906722

A. 7908B. 8608C.8898D.8908E. Nici unul dintre eleViteza ~iprecizie de redactareSubAliBniati in dreapta simbolurile deja subliniate in stanga!AAAFECD AAABDFEACaaBABbaBaBbBBaA

7B7ABA77bA7bBA77B

Subtestele de rationament mecanic, ,,Relatii spatiale", "Utilizarealimbajului", cuprind sarcini specifice (Anastasi, op. cit.).Bateria G.A.T.B (The General Aptitude Test Battery) a fostelaborata de catre Beatrice Dvorsak ~i colaboratorii. Bateria esterezultatul unui vast program de cercetare asupra aptitudinilorimplicate in diferite profesii. Programul a debutat in 1940 ~i a fostinitiat ~icondus de United Employment Service, U.S.A. Testele din

componenta bateriei se bazeaza atat pe analiza postului de muncaGob analysis) - un complex de metode prin care cercetitoriiidentifica caracteristicile psihice esentiale pentru reu~ita in profesie~i asigura astfel validitatea predictiva a testelor desemnate samasoare aceste capacitati -, cat ~ipe analiza factoriala care conducela teste care evalueaza abilitati fundamentale, numite factori (L.Tyler, W. Bruce Walace, 1979).23

Unele teste din componenta bateriei amintesc, princonstructia lor, de testele vocationale elaborate la UniversitateaMinnesota.Bateria se adreseaza persoanelor care au ca nivel depregatire cel putin ~se clase.In legatura cu capacitatea testului de a prevedea reu~ita Indiverse ocupatii, au fost elaborate numeroase studii In profesiile:pilot de avion, contabil, tehnician zootehnist, tehnician de asamblarea aparaturii medicale etc. (Cronbach, op.cit.).Este aplicabila persoanelor adulte care se aila In cautareaunui loc de munca.GATB-ul investigheaza u.rm3.toriifactori: "g" (prin teste devocabular, de spatiu tridimensional ~i de rationament aritmetic), "V"(aptitudinea verbala- masurata cu teste de vocabular ~i de sinonimeantonime),"N" (aptitudine numerica prin calcule simple ~i problemepractice aritmetice), ,,8" (factor spatial tridimensional), "P"(perceptia formelor - asamblarea unor forme din elementedisparate), "Q" ( de la qlerical - perceptia scrierii), "F" (dexteritate adegetelor), ''M'' (dexteritate manuala), ,,1(" (coordonare manuala testde coordonare). Pentru diferite profesii sunt stabilite grupaje defactori implicati In reu~ita Impreuna cu pragurile de admisibilitatepe fiecare proba in parte.24

Testele din componenta bateriei sunt fie teste de vocabular,de rationament aritmetic sau de calcul, asemanatoare acelora dincomponenta D.A.T., fie teste de performantA care presupuntransferarea a 48 de cuie de pe 0 tabla pe alta, in orificiilecorespunzatoare, lucrand repede cu ambele maini (place and turntest), sau efectuarea unor semne grafice in eate 0 casut8., eat mairepede posibil, pe durata a 60 de secunde ( Testul de coordonareMark Making). In proba de potrivire (Form Matching), care este tipcreion-hartie, subiectul trebuie sa potriveasca fiecare piesa dintr-omultime, in partea lacunara a conturului piesei corespondente.Fiecare test de tip creion-hartie necesita un timp de rezolvarede 6 minute. Probele psihomotorii necesita un timp de demonstratiede catre experimentator a modalitatii optime de lucru.Toate testele bateriei sunt rezolvabile intr-un interval detimp de aproximativ doua ore §ijumatate. Pentru operativitatea sa inadministrare, care, de altfel, nici nu necesita un nivel deantrenament al experimentatorului prea ridicat, G.A.T.B. plate§te unanumit tribut, comparativ cu DAT, privitor la acuratete §iprecizie.

Scorurile individuale la cei noua factori sunt convertite inscoruri standard cu abaterea standard de 20. Fiind administrata pediferite grupuri de profesioni§ti, bateria dispune de modele de25

scornri care prevad scornl minim acceptabil pentru fiecare ocupape(Anastasi,op.cit.).Manualul testului furnizeaza un mare volum de informatiiprivitoare la validitate, la rezultatele utilizani testului ~i ale unorderivate ale sale in consiliere ~i selectie profesionala.Teste de investigare a aptitudinilor din domeniulocupationalAceste teste s-au dezvoltat in legatura cu cuno~ereafactorilor care stimuleaza capacitatea de munca sau care conduc laoboseala.In legatura cu capacitatea de munca ~i fatigabilitatea, testelepot fi clasificate in: teste de atenpe, teste de dexteritate, teste dereprezentiiri spapale, teste de aptitudini tehnice speciale.Testele de atentieAtentia este unul din procesele psihice eele mai solicitate inde:ta~urarea activitatilor umane, indiferent de gradul lor decomplexitate. Orice profesiune care implica un anumit potential derise nu poate sa faca abstractie de importanta atenpei sub diverselesale calitati. De aceea s-a dezvoltat un fond considerabil de probe deatentie, dintre care amintim: proba Toulouse-Pieron(B4), Klazov,26Praga, Kraepelin, Bourdon-Amfimov, tabelele Platonov etc. Acesteprobe vizeaza, in primul rand, capacitatea de concentrare,distributivitatea sau comutativitatea.Este, totu~i, un fapt ~iut ca testele de atentie nu coreleazaintre ele. Atentia este operaponalizata intr-o multitudine decaracteristici care tin de specificul aetivitapi. Rezolvarea acesteiprobleme 0 gasim in Neveanu (1976) care defin~e aten/ia ca fiindun proces informational, jarii con/inut propriu (conpnutul propriu 11

confera activitatea care solicita atentia). Atenpa este mai degraba 0calitate atribuibila procesului psihic dominant.Zlate (2000) incadreaza atentia in aspectele favorizante,facilitante ale activitatii.Exista ~i aparate de investigare a atenpei care se bazeaza peprincipiul antrenarii subiectului in unele activitati simple, darsolicitante, fie prin necesitatea schimbarii strategiei de lucru(flexibilitate), fie prin inregistrarea ~i efectuarea raspunsului laaparitialdisparitia succesiva, in ritm sustinut, a unor stimuli vizuali,auditivi (concentrare), fie schimbarea succesiva a planului aparipeistimulilor (distributivitate, comutativitate) etc. Aceste aparateinregistreaza diferite aspecte ale performantei. Cele mai relevantesunt masuratorile efectuate prin simularea conduitei atente implicatein sarcini specifice de munca.27lata in continuare eateva exemplific3ri privitoare la probele

de atentie creion-hartie.Proba Bourdon-Amfimov consta in a detecta anumitegrupuri de litere, definite ca stimuli, pe 0 pagina care contine 0multime de nnduri formate din litere dispuse aleator. Exemplu: Seda instructajul de a bara litera "c" ori de eate ori este precedata de"a" ~i "a" ori de eate ori este precedata de "n". Oriunde suntinta.lnite,aceste perechi se bareaza. Sunt propuse mai multe moduride inregistrare a performantei care iau in considerare durataindeplinirii sarcinii test, numarul de eron, numarul de barmcorecte.Proba Toulouse- Pieron consta in randuri cu patrateleprevazute cu codite orientate in diverse directii. Deasupra randurilorsunt date modelele care trebuie urmmte. Acestea au valoare destimul.28

.-cJ .. .,. 'ho~r.::('"~"o •101 if... 6 0....= .~. =-'<:> -CJ t;'J P 0

~>6~o--.P"'?6'?p4:lig,.ti-,.$<=J"'''b 6 <=J-.;:'>" Q 0.. ..Po-6ct:.r;F"'!6O-',;<:F ••• ·~··0>,'6 ,-,<;:,>p 6"0.00 d-= 'b'-o·l::F9<"'tiif9-,...-.eJC.09,Po,--O'o C\... d'ti .6 P if d"",,"""'" . e>-P 0 0 0- 6 -a '? "0 cr 6 0-'.--=. 0- c.. ••• A

.p$~"Q .., =-.-= "",- ••• 13-0 =-.-= Co 'c<r>o,-o;.:"'a ••• ••• ",,""pc.. -0 --= '? 6 £:>-- .J=J c c.... 9"l:l 6 -o"l:J 6' >o'-itil

-'CI>6Q~ cr Q..-cJ 'l:J '0 ~ P o....-<:J b 6..~p,-):;:1p..r 0>;,;,00--9>6 db -a ••• Q,. 't:> -cJo'p -'<:I"i::::Jif.g.t::(t!l

"'" >1;;;{' "l;;>--= .0,= .=.. d -<:0 6 '0 0 =-.. '? d",.. .p"'" 9. 6'c'-pA,t#'q---90P if r:o..6. p ~ -(";>..$'; 6 ?d''"(;)lQ-

6-.<?P>.'';;;'''''-:"'''?' ""'0 •••.:-pc =... 9 0- d Q "=--0 P P "t,::> O-c>b,? Cl.. c:r 0..--0' <;:> 00.. -e> 6 ~o -c> ~Q 0' 9"",,6"o.1P~cOt::l..p:cOo-"o 6,'? '? "c o~P =- ::, -06t'<:10..-0 p C:f'o..c;:rc 6 .n..o- 'i' --0 6 g.... r;::> P .::.r-l;;. . (""*', "Q'

<':> 'r:;:f" 9):::> 6c-ri ..9..t::>-:~ <:r -<:J cfQ- T.>-p, '" ,..,~D' '0 if ...dE~ GJ9c:t:t:j:?~~6="''p c.- C::(.d..;<;;;>o.c ol':i...P

Pb 0<0;>..·.d.0--q"ot;c'Q;o.-.-.dd0>.c'.'"-Q'o.:"Qt:c:>f .p c-. 'b<;:>-C6) P6. Pb 'bd E""',cC:lr-''-DCI n'"

"? ci,oc::J.-ci 'b6-d-ci"p 6 0....d <;> 0- 6 '? f~d '0-0 0 0--.0... C:T'I:J Q.,..P r:r.... 0 C>-P --<::J '0. =.. -C) 'T'~d "'0 C fJ- U, 6 ..P b 0." Q . ....=""O 6 Q,..9 r:r •.Q,.··t:!1-.cT -a 0;:>

0P0P-6?Q..~-"-Q9:W"O""',,¢lA"i;;:>~.)t.i> ,';1'"--= 'nFig. 1. Testu1 Toulouse-Pieron

Avand toate modelele (doua, trei sau patru) in minte,persoana testata pareurge fiecare rand §i bareaza stimuliisemnifieativi.Performanta la testul Toulouse-Pieron este exprimata intr-unindiee de exactitate. De exemplu: lex = (nume semne corectbarate/total semne de barat) + semne gre§it barate. Aeeste probe,numite teste de baraj, se administreaza eu timp impus, standardizat(3,4 ...10 minute.)29

Testul Praga este consacrat evaluarii distributivitatiiatenpei. Sarcina de comutare a atenpei consta in a altema douacampuri perceptive: unul care este reprezentat de un tabel cu

numere de la 1 la 100, dispuse aleator §i nu in ordinea marimii lor,altul format dintr-o suprafatR caroiata, conpnand de asemenea,imperecheate aleator, numere de la 1 la 100, dar tiparite cu caracteremari-accentuate ~i caractere mici. Persoana testata alege un numardin foaia din dreapta, 11cauta pe foaia din stanga, astfel incat sa fietiparit cu caractere marl ~i accentuate. Numarul care 11insote~e, incoltol din dreapta jos al patratelului, trebuie trecut In dreptulnumarului cautat, pe foaia din dreapta. Proba are diferite modalitatide administrare, funetie de scopul testarii. in principiu,30Fig. 2 Testu1Pragamodalitatea standard de aplicare are loc pe durata a patru secventede patru minute, cu pauze intre ele de un minut.Tabelul Platonov. Este 0 tabela pe care sunt inscrise, cucaractere mici, mijlocii §i mari, numere de la 11 la 50. in altevariante, intervalul in care sunt cuprinse numerele poate fi diferit.Subiectului i se da sarcina sa caute §i sa arate cu un indicator, inordine crescatoare, numerele de la 11 la 50. Soot cronometrap31

timpii realizati pentru identificarea numerelor repartizate inurmatoarele intervale: 11-15,16-20,21-25, 26-30 ~.a.m.d.Interpretarea performantei la test se bazeaza pe trasarea uneicurbe a randamentului, de-a lungul ce10r opt intervale. Aceastacurba poate releva eventualele blocaje sau tluctuatll mari alerandamentului, conduite relevante pentru eventuale1e dificultati aleatentiei.Proba aditionirilor Kraepelin se prezinta ca ni~te ~iruride cifre care acopera aproximativ doua pagini obi~nuite. Fiecaredoua cifre formeaza 0 pereche cu care trebuie efectuata operapa descadere. Subiectul trebuie sa treaea rezultatul scaderii in intervaluldintre cifrele fiecarei perechi.32Fig. 3. Testul Kraepelin

Atunci cand scaderea nu poate fi efectua~ deoarecedeseazutul este mai mie deeat scazatorul. se efeetueaza adunarea.deoarece operapile se desI3.§oara in multimea numerelor intreginaturale. Acest test pune in evidentAdifieultAplede eoncentrare pestimulii interni reprezentati de operapile aritmetice. Proba seadministreaza cu timp impus, zeee minute.V. Ceau§ua realizat 0 varianta pe aparat a probei Kraepelin,a§a-zisa Probll a microcurbei de lucru. Este yorba desecventionarea sarcinii de a aduna §i scadea numere, din minut in33minut, de-a lungul a 10 minute. Se masoara mai multi parametri.Proba este implementata pe un aparat electronic care afi~eazasubiectului secvente de eate doua numere care trebuie adunate sauscazute dupa procedeu1 mentionat. Pentru a face ca secventaurmatoare sa apara pe ecranul aparatului, subiectu1trebuie sa tragade 0 maneta. Aceasta maneta este cuplata la un sistem sensibil carearata in N/mp efortul depus de subiect la fiecare actionare. Pe 0

diagrama sunt reprezentate curbele parametrilor masurati in fiecaredintre cele 10 minute. Este astfel posibil sa se stabileasca 0adevarata tipologie a subiectilor, deoarece forta de actionare amanetei indica excitabilitatea 1anivelul segmentului motor, in timpce numaml operatiilor reu~ite de adunare sau scadere ne aratatonusul activitatii intelectuale. Este de dorit ca amplitudinea curbeiactivitatii intelectuale sa 0 devanseze pe aceea a activitatii senzoriomotorii.Atunci cand curba performantei intelectuale este deasupracelei senzorio-motorii (gratie mediilor pe fiecare minut, mai mari laactivitatea intelectuala), poate fi cazul unei persoane al carei reglajcomportamental se efectueaza pe baze rationale. Persoanele la carecurba psiho-motorie devanseaza curba intelectuala sunt persoaneimpulsive, care, mai degraba, sunt dispuse sa actioneze decat samediteze.34

Testarea atentiei su$nute se realizaeaza eu ajutorulaparatelor. Modelul experimental implicat are ca ipotezaposibilitatea stabilirii unei paralele intre ritm §i atentie.Un astfel de test este proba psihomotorie Ricossay. Aeeastapresupune un aparat dotat eu un panou orizontal care are dispuse peeate un rand orizontal, respectiv vertical, beeuri electriee. ininteriorul matricii formate, la intersectia fiecirei linii eu fieeareeoloana.,este dispus un buton sau, mai nou, un senzor. Beeurile depe linia orizontala §i de pe eea verieala se aprind aleator. Lainterseetia liniilor §i coloanelor semnalizate de becuri, subieetultrebuie sa atinga senzorul eorespunzator. Aparatul este prevazut euritmuri impuse, eu viteze diferite §i eu ritm liber, propriusubieetului. (Seeventa urmatoare apare dupa ee a fost corect anulatapreeedenta.). Un panou eu contori electroniei, eu afi§aj numeric saudigital, inregistreaza urmatorii indici ai performantei: timpul deexeeutie, viteza de reactie la fiecare stimul, numarul de atingerieorecte/gre§ite, omisini, etc.Testul de atentie BTA (Brief Test of Attention). Esteelaborat de David Sehretlen. Verifica severitatea deficitelor atentieila persoanele eu varsta de 17-84 de ani. Cuprinde doua formeparalele, prezentate pe casete audio. in forma N, sunt eitite 10 liste35de litere ~i nume care cresc in lungime de la 4 la 18 elemente.Sarcina subiectului este de ignora literele ~i de a socoti eate numereau fost citite cu voce scazuta.Teste senzorio-motoriiInvestigheaza aptitudinile senzorio-motorii. Termenii"perceptiv-motor" sau "psihomotricitate" au un continutasemanator. Senzorio-motrlcitatea implica, intotdeauna, 0 laturaperceptiva ~iuna motorie (pitariu, H., in *** 1978).Probele care testeaza psihomotrlcitatea presupun, in general,o sarcina standardizatli, care solicitli subiectului unele activitatimusculare care fac obiectul mlisuratorii.Testele senzorio-motorii masoara, deci, aptitudinile

musculare sau 0 combinatie de aptitudini senzoriale ~i musculare,cum sunt: dexteritatea, indemanarea, coordonarea oehi-mana etc.Testul WRA VMA (Wide Range Assessment of Vizual MotorAbilities) este 0 baterie pentru evaluarea aptitudinii vizual-motorie,destinatli intervalului de varsta 3-17 ani. A fost realizatli de clitreW.Adams ~iD. Sheslow. Se aplicli individual, cu un timp de 4-10minute pentru fiecare subtest. Normele au fost realizate de autori pe36un e~tion de 2.600 de subiecti. Are trei subteste care masoarami~carilefine (test de fixare a unor cuie in lac8.§Urilelor), abilitativizual-spatiale (test de imbinare) ~iabilitati vizual-motorii (test dedesen).Aptitudinile senzorio-motorii sunt solicitate de 0 serie deprofesiuni, cum sunt cele din domeniul transporturilor terestre,aeriene sau navale sau cele din domeniul industrial (lacatu~i, sudori,electricieni, finisori etc.).Acesta este motivul pentru care aptitudinile senzorio-motorii

sunt considerate aptitudini speciale. 0 serie de teste motorii au fostelaborate de Mira Stanbak, in 1965. Ea considera ca, prinmotricitate, pot fi studiate diverse aspecte ale dezvoltarii psihice lacopii. A plecat de la 0 sene de cercetari intreprinse la inceputulsecolului trecut asupra sindromului debilitapi motrice. Intre 1920 ~i1940, au fost identificati mai multi factori specifici ai motricitapi,cum sunt rapiditatea, precizia, organizarea in spatiu. Se poate stabilipe baza subtestelor din componenta acestei baterii un anumit nivelde abilitate manuala.Testele de dexteritateAceste teste evalueaza precizia, rapiditatea, corectitudinea,cadenta, ritmul executiei. Ele pot fi int31nite atat in forma testelor37ereion-hartie, cat ~1 ea probe implementate pe aparate sau pecomputer.Probe pe aparateMuite dintre testele de aptitudinisunt implementate peaparate. Probele pe aparate prezinta avantajul apropierii sarciniiexperimentale de specificu1 a.ctivititii reale in beneficiul cireia areloe testarea. Altfel spus, aceste teste au 0 mai mare validitateecologiGi, predictiite pe care Ie genereazi putind fi extrapolateasupra comportamentului real mai mult decit in cazul testelorcreion-bBrtie(Martin, 2004).Sinusoida Bonnordel. Este utilizata in setectia ~i orientareaprofesionali pentru mate profesiunile ~i aWvit.iPle care .soticliimi~earileprecise ale eelor doua maim.Situatia experimentaJi in care ace toe administtarea probeipermite observatii asupra unor indici comportamentali privindrabdarea, perseverenta, emotivitatea etc.38Fig. 4. Sinusoida Bonnardel

Descriere

Dispozitivul este format dintr-0 placa meta1ici in care estepracticat un traseu (decupaj) sinusoidal. Sub sinusoida evolueaza undisc electroizolant, prevazut cu 2 pinteni metalici. Prin rotireasuccesiva cu ambele maini a discului, subiectul trebuie sa-lconduca de la un capat la celaIalt al traseului sinusoid. Subiectul aregrija sa nu atinga marginile sinusoidei cu cei doi pinteni metalici,fapt considerat eroare ~i care este semnalizat acustic. Performanta,adica timpul de executie ~i numirul de erori, sunt inregistrati decatre un contor electronic, cuplat la sinusoida.39Desfi$urarea probeiSubiectul se afla in pozitia ~ezat in fata mesei pe care seafla sinusoida. EI trebuie sa manevreze corespunzator discul pentrua-I deplasa de la un capat la aItul al sinosidei.Instructajul prezinta sarcina in mod clar ~i standardizat.Examinatorul subliniaza ca proba trebuie efectuata bine (corect) ~irepede. La fel ca ~i in testele de baraj, instructajul urmare~te sainduca subiectului un anumit tip de montaj, anume acela caredetermina un conflict intre orientarea spre calitate (,)ucreaza catmai corect") ~i orientarea spre viteza (,)ucreaza cit mai repede").Eficienta intr-o activitate poate fi descrisa ca un echilibru intre ritm~iviteza. Daca subiectul depreciaza un aspect in favoarea celulilalt,atunci, prin diagnostic diferential, este posibil de evidentiat fiedificultati ale atentiei, fie gestionarea dificila a emotiilor, fiedificultati in plan senzorio-motor, fie combinatii diverse aleaspectelor enumerate.La inceputul probei, subiectul efectueaza un exercitiuparcurgand prima curba a sinusoidei, exact cat a parcurs anterior, inmod demonstrativ, examinatorullnsu~i. Traseul va fi parcurs de treiori. Pentru interpretare se utilizeaza media pe eele trei administrm atimpului de executie ~i a numarnlui de gre~li. Exista in randul unorpracticieni parerea ca aeeast test, ca de aItfel toate probele senzorio-40

motorii, este mai relevant pentru testarea capacitatii de invatare, lamvel psihomotor, decat pentru testarea aptitudinii lnsqi.Proba de evaluare a greutitilorMai multe greutip eta10nate sunt date subiectului pentruevaluare, care Ie va ordona dupa greutate. performanta este data desuma diferentelor me ordinea standard §iaceea propusa de subiect.Testul este 0 adaptare a greutaplor Klemm utilizate inexperimentarea senzatiilor kinestezice.Fig. 5. Probe de sensibilitate kinestezica41Proba de evaluare a grosimii unor rondele provine, de asemenea,din categoria experimentelor consacrate senzatiilor tactile.Fig. 6. Proba de sensibilitate taetiIa

Subiectul are sarcina de a ordona mai muhe rondele meta1ice dupagrosimea acestora. Performanta se determini aseminAtor probeipentru evaluarea greutaplor, prezentata mai sus.Proba de coordonare manuala. In forma originara poarta

denumirea Zweihandprufer. iar modelul sau provine din laboratorullui Wundt. Este 0 proba de disociere manuala; de aceea, inlaboratoarele din tara noastra este cunoscuta sub abrevierea .pM".42Fig. 7. Proba de disociere manual3, model Hans Rupp

DescriereFigura precedenta prezinti un aparat conceput de Hans Rupp,adaptat la noi in tara de Fl. Stef'anescu-Goanga. El este cunoscut subdenumirea de DM2. Dispozitivul este conectat la un contor electronicce permite inregistrarea parametrilor performantei. SubiectuldepIaseaza in plan orizontal eele doua pirghii pentru a determinadeplasarea unui ac meta1ic prin fanta sinusoidala, praeticata intr-oplaca metalica.43Fig. 8. Aparat de disociere manuala in varianta "StructuIa", Budapesta

In cabinetele de psihologie este mai des int31nitun alt dispozitiv, maicomplex din punct de vedere constructiv §i mai apropiat de modeluloriginar conceput de Wundt. Acest aparat (DM) este format dintru-uncadru ce poate fi deplasat inainte-inapoi §i stinga-dreapta prin rotireain sens orar §i in sens invers a doua manivele. Solidar cu cadrulmobil este montat un ac meta1ic care poate fi deplasat de-a lungulunui traseu electroizolant, practicat intr-o placa metalica fixa.Atingearea acului de marginile metalice ale traseului lnchide uncircuit electric. Acest contact este sesizat de un contor electronic.44Desfi~urarea probeiConsti in manevrarea cu ajutorul a doua mamvele a reperuluimetalic de-a lungul traseului format din patru POrtiuni lineare ~1

dintr-o portiune de forma circulari cu raza variabili.Performanta este dati de numirul de gre~eli (de atingeri aleplacii metaliee), de timpul de parcurgere a traseului §i de duratamedie a erorii. Proba reprezinti un izvor de informatii atit cu privirela coordonarea manuala, eat ~ referitor la alte aspecte ale conduitei,cum sunt angajarea in sarcina, perseverenta, stabilitatea emotionala,planificarea activititii.Teste de reprezentiri spatialeDe obicei, sarcinile de reprezentare spatiali sunt incluse intestele de inteligenti concret3. Exeeptie fac 0 serie de teste deinteligenti, cum sunt Matrieile Raven, care sunt saturate in factorulspatial. Saturatia in factorul spatial este proprie testelor de aptitudinetehnica.Testul de combinare in spatiu.A fost elaborat de Friedrich Moede. Este utilizat ca subtest inbateriile pentru investigarea aptitudinii mecanice. Se aplica ~i inconsilere vocationala, de la 13 ani in sus. Consti intr-o foaie de45hartie pe care sunt reprezentate ~ii de material din care lipsescunele bucati. Locurile lipsa sunt reprezentate prin cercuri. in

::rJ;f"j _itf9J it;:

.·S"~;j: •·..•U"}i.j •,•3

. ;,~j""""'/"';;::':'_"_'

S:Z"(~(;-,·.':"-:?~;:'::.:;":".:::'.' ;<..

( .·~)&t:<:1t~m~&~m _

<C>·<;~AFig. 9. Testu1 Fr. Moede (BontiIa, G., 1970)

jumatatea inferioara a paginii sunt date. in mod aleator. cele 18bucati extrase din fl,iile reprezentate in jumitatea superioara apaginii. Subiectul Inscrie in cercuri literele figurilor pe care Ieconsidera ca se potrivesc eel mai bine in spatiile goale.46Proba a fost adaptata de G. Bontila pe populatia romanesca ~ifigureaza sub denumirea de "Test 13" in colectia cuprinsa in"Culegerea de teste psihologice de nivel fi aptitudini" care insote~ecartea "Aptitudinile fi mlIsurarea lor" (Bontila, 1971).Testele de aptitudini tehnice speciale sunt probe care includ factorispatiali, intelegerea ~ judecata tehnica, identificarea unor principii defunetionare.

o proba clasici de inte1egere tehnici este "Testul 10", dinculegerea mentionata (Bontila, 1971), care solicita capacitatea de aintui modul de funetionare al unui mecanism cu rop dintate.Un alt test de aceeqi factura este "Proba de intuitie tehnici"a lui I. M. Nestor. Testul cuprinde 68 de teme, care vizeaza diverseprobleme tehnice, a caror rezolvare antreneaza capacitatea de a intuidiverse principii, legi, care funqioneaza in domeniul tehnicii.in eele mai multe cazuri, testele de aptitudini sunt incorporatein baterii care sunt destinate variatelor domenii ale testariiaptitudinilor umane.47

CAPITOLUL nPROBLEMATICA TESTARIIINTELIGENfEILa finalul acestui capitol:• Va yeti familiariza cu unele dintre problemele teoretice §imodelele inteligentei implicate in psihodiagnoza;• Veti cunoa§te unele strategii §i tipuri de sarcini specificetestelor de inteligenta;• Veti putea c1asificatesteIe de inteligent8.dupa eele mai uzualecriterii.48

Problemele teoretice ale testarii inteligenteiTestarea inteliget¢ei ridici serioase probleme atit de natura

~tiintifica, dar mai ales de natura deontologici. Este suficient saamintim ca refuzul opiniei publice americane fatA de testelepsihologice avea la baza in principal erorile in utilizarea testelor deinteligenta. Imperatiwl de a nu utiliza testele psihologice in afarateoriei lor subadiacente sugereaza, in contextul testelor de inteligenta,necesitatea de a cunoqte problematica teoretici dezvoltata inlegatura cu inteligenta. Nefiind spatiu suficient pentru 0 abordare deasemenea proportii, ne propunem doar sa-i schitim coordonatele,uemand ca cititorul interesat de teoria inteligentei sa parcurgalucrarile dedicate acestei teme.Etape in istoria testirii inteligenteiSe pare ci psihiatrii au fost primii care s-au ocupat deevaluarea nivelului de inteligenta. Rieger de la Wurtzburg s-apreocupat de testarea persoanelor cu handicap mental. Kraepelin ~icolaboratorii au avut preocupari in domeniul evaluarii inteligentei. inprincipiu insa, dezvoltarea psihodiagnosticului inteligentei estesolidara cu dezvoltarea psihologiei diferentiale (U.~chiopu, 1976).A§a cum remarci Tyller ~i Walsh (1979), mi.surareainteligentei a concentrat eforturile psihologilor din toate timpurile49intr-0 masura incomparabil mal mare decat oricare alt aspect alfunetionaru psihice.

o alta particularitate a psihodiagnosticului inteligentei 0constituie faptul ca primele incerciri de mAsurare a acesteia,determinate de nevoile reale ale societatii in domeniile §colar, militar§i ocupational, au devansat teona ~ a inteligentei. Psihologilor Ielipsea, cu aIte cuvinte, 0 idee clara despre natura acestei calitati, iaracest fapt pare sa nu fi constituit pentru ei un obstacol inswmontabil.Tyller §i Walsh (op. cit.) observa judicios ca este suficient carealizatorul unui test sa aibi 0 idee vaga despre 0 anumitacaracteristica umana pentru a fi astfel ghidat in alegerea itemilorpotriviti pentru masurarea acesteia. Ulterior, el poate intreprindestudii de validitate §i poate astfel elabora definitii din ce in ce maiclare ale calitatii misurate. Logic vorbind, autom citati au dreptate,intrucat problema vaIiditatii in general, nu numai a celei teoretice,poate fi ridicati ~i solutionati numai dupi ce testul a fost dejarealizat. eu toate acestea, regula de aUf a construcpei testelorpsihologice, indiferent de natura caracteristicii psihocomportamentaletintite, este aceea de a operationaliza in itemiiinstrumentului respectiv conceptele unei toom ~iintifice care descrie§i explica acea caracteristica. Un exemplu il constituie realizareaprimului test de inteligenti pentru copii de c3.tre Binet ~i Simon.50Inainte de a publica acest test, in anul 1905, Binet intreprinsese studiiminutioase pe propriile fiice, cercetase maniera in care profesoriiintelegeau aceasta capacitate mentala ~i obtinuse pe aceasta cale 0sene de indicii privitoare la ceea ce ar fi trebuit sa rnasoare testul sillde inteligenta.Prioritatea in realizarea unor teste consacrate masurarii

abilitatii intelectuale este atribuitli lui Sir Francis Galton, naturalist ~imatematician englez. Galton a fost preocupat de diferenteleinterindividuale, fiind influentat de teoria evolutionista a lui CharlesDarwin. Galton considera ca inteligenta este dependenta de 0senzorialitate exceptionala ~i de deprinderi perceptuale, ce sunttransmise de la 0 generatie la alta. EI incearca investigareainteligentei urmlirind forta musculara, timpul de reactie, viteza demi~care, sensibilitatea.Intrueat toate informatiile sunt dobandite prin simturi, cu catsimturile individului sunt mai ascupte, cu atit persoana e maiinteligenta. Pe baza acestei convingeri, Galton a masurat 0 serie devariabile cum ar fi mlirimea capului, timpului de reactie, acuitateavizuala, pragurile auditive, memoria formelor vizuale, la peste 9.000de indivizi care vizitau ExpoziPa londoneza din Kensington Park.Rezultatele acestor mlisurlitori se vor reglisi in cartea sa ,,Hereditary51Genius". EI a constatat, totu~i, ca parametrii masurati de el aveauslabe legawri cu inteligenta (Atkinso~ 2002).Anul 1905 are 0 semnificatie cu totul speciala pentru testareainteligente~ pentru ca, pe de 0 parte, marcheaza aparitia primei scarimetrice, elaborata de Binet ~i Simon, ca urmare a solicitariiministerului francez al educatiei de a identifica copiii cu retardmental pentru a fi indrumati catre ~olile de profil, iar pe de altaparte, deoarece ofera de aici incolo un model la care se vor raportatoti constructorii de teste pentru evaluarea inteligentei.

o dezvoltare semnificativa a testelor de inteligenta are loe intimpul Primului RAzboiMondial, in special in SUA, datorita politiciifoqelor annate americane de a recruta candidati la ~lile de ofiteripe baza testelor de inteligenta. Testul American Army Test, cuformele sale Alpha ~ Beta, utilizabil ~i ast~ dateazA din aceaperioada.Testele de inteligenta au continuat sa. se dezvolte pe toatadurata perioadei interbelice, cand Scara Metrica a inteligentei treceprin adaptari succesive in America.In perioada postbelica apar noi revizii ale Scarii Metrice atatin SUA, cat ~i in Franta sau sunt dezvoltate noi instrumente detestare, cum este cazul scarilor lui Wechsler sau al testelornonverbale de inteligenta (Rav~ Cattell, Eysenk ~.a.).52

Fundamentele teoretice ale testelor deinteligentiNu exista 0 teorie generala a inteligente~ ci mai multe pozitiiteoretice care reprezinta unghiuri de vedere diferite din care esteabordat acela~i atribut psihic. Este oportuna trecerea lor in revista,deoarece cuno~erea lor asigura validitatea conceptuala ainterpretarli testelor de inteligent3..Termenul de inteligenta se origineaza in termenul latinintelligere, care trimite la sensul de a relationa, a organiza informatia,

dar ~i in cuvantul interlegere, care se traduce prin a stabili relatiiintre relatiile deja observate intre lucruri ~ifenomene.Conceptii privitoare la inteligenta, apaqin3nd mai cu seamafilosofilor, au mers de la recuno~erea rolului ei in cunoa§tere ~ ininvatare, pana la considerarea ei drept epifenomen al conditiei umane(Zlate, 2000). Astfel, Socrate ,i Platen considerau ci inteligentasesizeaza ordinea lumii ,i ne ajuta sa trmm conform principiilormorale. Dimpotriva, pentru filosofii antici decadenti, apartin3ndscepticismului, inteligenta ,i cuno~erea lumii pe care ea 0mijl~e constituiau principalele surse ale nefericirii.In religia orientala, Budha propavaduia eliberarea omului deinteligentli pentru a ajunge la cea mai inalta forma de fericire.53

Mai aproape de zilele noastre, in cultura occidentaIa,inteligenta, ca atribut esential al omului, este motorul civilizatiei."Stim cat putem §i putem cat §tim", reflecta Fr. Bacon, intr-un planmai larg, asupra puterii mintii umane. In acela§i registru optimist,Kant, urmandu-l pe Hume, fundamenteaza cunoa§terea peinteligenti ca organizator al datelor simturilor. Inteligenta unuiindivid, postula Kant, se masoara prin cantitatea de incertitudini pecare e capabil sa Ie suporte. Pe aceea§i linie de idei, Hegel sustine cadoar pe inteligenti se intemeiazi cunoa§terea adevarului §irationa1itatealumii.Dintr-0 perspectiva opusa, Pascal considera ca, de§i omuleste 0 trestie ganditoare, poate cea mai fragila din intreaga natura,inteligenta sa este inhibata de afectivitate.Zlate (op.cit.) consideri ca definitia cea mai apropiati deintelegerea modema a inteligentei a dat-o Descendres, potrivit caruiainteligenta ar fi "mijlocul de a aehizitiona 0 §tiinti perfecta privitoarela 0 infinitate de lucruri". in aeeasta definitie, Zlate (op.cit.) crede capot fi identificate doua aeceptiuni actua1e ale notiunii de inteligenti,§i anume: inteligenta ca sistem complex de operatii §i inteligenta caaptitudine genera1a. Inteligenta ca sistem complex, responsabil demodul general de abordare §i solutionare a celor mai diverse situatii§i sarcini problematice, are in componenti operatii §i abilitati, cum ar54

fi adaptarea la situatii noi, deduetia ~i generalizarea, corelarea ~iintegrarea intr-un tot unitar a pirtilor relativ disparate, consecinte1e§ianticiparea deznodamantului, compararea rapida a varianteloraetionale §i rqinerea eelei optime, rezolvarea corectl §i u~oara a unorprobleme cu grade crescande de dificultate. Din perspectiva acestoroperapi sunt deductibile eel PuPn trei caracteristici fundamentale aleinteligentei:• eapacitatea de a solupona situatiile noi~• rapiditatea, mobilitatea, supletea, flexibilitatea ei~• adaptabilitatea adecvata §i eficienta la situatiile problematiee.Inteligenta apare ca 0 ealitate a intregii activitati mintale, caexpresia organizarii superioare a tuturor proeeselor psihiee, inclusiv acelor afectiv - motivationale ~ivolitionale. Pe masura ee se formeaza

~i se dezvolta mecanismele §i operatiile tuturor celorlalte funetiipsihice, yom intalni 0 inteligenta flexibila §i supla.La inceputul secolului nostru, psihologul englez Ch.Spearman distingea, a§a cum deja am aratat, printre aptitudinileumane, un factor G (general), ee participa la efectuarea tuturorformelor de activitate, §i numero§i factori S (specifici), carecorespund, operational, numai conditiilor concrete ale activitatiirespective (§tiintifiee, artistiee, sportive etc). Factorul general este de55ordin intelectual, intrucat intelegerea ~i rezolvarea problemelor estenecesara in orice activitate.Termenul de inteligenta are 0 dubla acceptiune: pe de 0 parte,de proces de asimilare §i prelucrare a informatiilor variabile, inscopul unor adaptari optime, iar pe de a.lta parte, de aptitudine,constand in structuri operationale dotate cu anumite calitati(complexitate, fluiditate, flexibilitate, productivitate) prin care seasigura eficienta conduitei. Aceste calitati sum caracteristicesubiectului, reprezinta invariatii ce pot fi evaluate statistic ~i suntsituate la un anumit myel sau rang de valoare functionala. Inteligentaapare astfel ca sistem de inSU§iristabile proprii subieetului individual~icare, la om, se manifesta in calitatea activititii intelectuale centratape gandire. Procesul central al gandirii este strans legat, chiar imbinatorganic cu toate celelalte (Radu §i colab., 1991).Pe baza unor cercetari ample, Thurstone stabile~te maimulti factori ai inteligentei, pe care deja i-am enumerat, §i anumefactorul de rationament (deductiv-inductiv), de memorie, decapacitate de caIcul, de rapiditate perceptuala, de operare spatiala, deintelegere a cuvintelor ~ide fluenta verbala.In psihologia gandirii, s-au operat diverse diferentieri intreanalitic §i sintetic, pragmatic §i teoretic, reproductiv §i productiv,56cristalizat !Iifluid (R. B. Cattell), convergent !Iidivergent (Guilford)etc.Luind in considerare lateralizarea cerebrala, respectiv faptulca ernisfera stanga are 0 specializare verbala !lisemantics, in timp ceemisfera dreapta controleazii manipularea relatiilor spatia1e !Ii deconfigurare a imaginilor, pot fi decelate variante de inteligentii cudominanta logico-semantica sau spapo-imagistica.Piaget, dintr-0 perspectivii functionalists, sustine eainteligenta este 0 aptitudine generala, determinata nativ, un mod deadaptare, 0 forma de echilibru suprern eatre care ar tinde toatestructurile cognitive. Acest echilibru are loc pe baza acomodiirilor, arestructurarilor sau reorganizirilor mentale care asiguri intelegereasarcinii !Iirezolvarea de problerne.Problematica inteligentei s-a cristalizat in jurul unor ternecare nu arareori au generat pozitii partizane. Le trecern succint inrevistii,in eele ee urmeaza.Gandirea $i inteligenta

Intre gandire ~ inteligentii exista 0 relatie decomplementaritate. Ele sunt doua concepte care surprind acee~irealitate psihics, din perspective oarecum diferite, ~i anume,gandirea, spunea Popescu Neveanu (1978), este mai degraba un57concept filosofic, pe cand inteligenta, care exprima laturaoperationala a gandirii, este mai degraba aspectul ei aptitudinal. Deaceea, inteligenta a ~i fost ~i este considerata de unii autori drept 0aptitudine foarte generala.Rubinstein considera ca gandirea se reg3.se~e in inteligen1i caaptitudine, iar Piaget spune ca eel mai important instrument alinteligentei este gandirea. Inteligenta, ca aptitudine sau, ~a cumspune Piaget, ca forma de echilibru eatre care tind toate structrurileintelectuale, nu ramane aceea~i pe tom perioda vietii. Ea cuno~e 0perioada de constructie care este foarte bioo surprinsa de stadiilepiagetiene, 0 perioada de echilibru care este specifica perioadei deinseqie activa a persoanei ~ de creativitate ( intre inteligent3. ~icreativitate exista 0 legatura stransa, dar nu 0 legatura lineara),precum ~i 0 perioadi de involutie.Wechsler, autorul eelebrei scari care Ii poarta numele, sustineca inteligenta ar evolua pana in jurul v8rstei de 25 de ani, dupa carear urma un u~or stadiu de regresie ~i apoi 0 perioadi mai abrupta deinvolutie, dupa 60 de ani. in oriee caz, nici micar limita p8ni la carese poate dezvolta inteligenta nu este a~i la debilii mental ~i laoamenii normali. Se considera, de exemplu, ci subnormaliievolueaza pana pe la 14 ani, supradotatii pini pe la aproape 18 ani,58iar persoanele din zona rnedie evolueaza pana la 15 ani <$chiopu, D.,op.cit.).Anastasi (op. cit.) considera ca inteligenta ar trebui privita,rnai degraba, ca un concept descriptiv ~i nu explicativ. Ea este 0cornbinatie de abilitati solicitate de nevoia de a supravietui ~i de aprogresa intr-0 culturi data. Aceasta compozitie se modifica de-alungul vietii, urmand sa capete pondere anumite componente caresunt inalt valorizate de cultura de apartenenti, iar pe de aIta parte,care sunt stimulate de eatre rota de viati individuala.Ereditar - dobindit in structura inteligenteiNu este lipsit de importanta pentru interpretarea testelor deinteligenta sa ~im ce maSUfamde fapt: bagajul genetic sau calitateainfluentelor sociale §i educationale traite de subiect, inteligenta safluida sau cristalizata.Pentru Francis Galton, unul dintre pionierii marcanti ai ideiica inteligenta este 0 caracteristica diferentiala ee at"putea fi rnasurata,inteligenta este 0 abilitate rnintalii generaIa, putemic determinataereditar.

o serie de clarificiri privind latura ereditaIi a inteligentei aufost furnizate de cercetiirile §tiintifiee asupra delicientei mentale.59

Daea spre finele secolului aI XIX-lea era dominanta parereaea deficitul mental avea drept cauza majora factorii genetici, astizi seconsidera ea influentele mediului prenatal joaea un rol important inproducerea defectelor, iar acestea, funqie de gravitatea lor, pot aveasemnificatie morbida (Oancea Ursu, 1985).Conceptia actuali larg raspinditi in comunitatea §tiintifieaeste aceea ea defectele mentale sunt rezultatul interaetiunii factorilorereditari §ia eelor de mediu §i ea utilizind criterii suficient de sigure,se poate determina daea defectul mintal se datoreaza unui factor demediu. ~ cum observa Oancea-Ursu (op.cit.), mediul extern,inclusiv eel prenatal, poate fi asemanat cu factorul ereditar, deoarecemulte schimbiri dintre eele ce au loe in el sunt tot • dedezavantajoase §igreu de repetat ca §i eele din ereditate.Efectuand distinqia cuvenita intre inniiscut ¥ mo§lenit,autoarea citata considera ea ceea ce trebuie opus dobtinditu/ui nu estemo§tenitul, ci inniscutul, ultimii doi termeni nefiind sinonimi.Informatia ereditara poate fi aIterati in procesul de formare agametilor, c3nd out poate sa nu primeasca, • cum este normal, setulcromozomic intact de la unul sau aItul dintre pirinti, ci unul care areun cromozom in minus sau in plus. Astfel de aberatii genetiee nusunt mo§tenite, intrucat nu sunt prezente la nici unul dintre pirinti.Cu toate acestea, termenii de inniscut §i mo§tenit sunt utilizati ca60fiind echivalenti, deoarece, in lipsa aberatiilor cromozomialementionate, regula este aceea ca bagajul ereditar al antecesorilor estetransmis intact descendentilor.

La finalul acestor consideratii putem vorbi de 0 determinarea inteligentei de catre ereditate, ~ daci da, in ce propoqii? Aiciparerile sunt imp8rtite. 0 serle de studii care au abordat inteligentadin perspectiva ereditatii, cercetand evolutia gemenilor monozigoti,tind sa dea credit pozitiei care accentueazi rolul eredititii indeterminarea comportamentului inteligent. Astfel se consideri ca700;/0 din variatia Q.I. la scam Stanford - Binet poate fi atribuitaereditatii §i doar 300;/0 din aceasta variatie este atribuibila mediului(educatiei ~ experientei). Sunt de notorietate studiile efectuate deeatre R Plomin §i colaboratorii, care, in ultimii ani, furnizeaz8.dovezi elocvente pentru un suport at eredit8tii de 50%.Exista ins! §i pozitii teoretice care indeamna la 0 atitudine deechilibru, acordand importanti factorilor ereditari, <Jar tara saneglijeze, in acel~ timp, factorii cu1turali, intluente1e mediului.Inteligenta ~i personalitateaAbordarea fiintei umane ca sistem, ca personalitate, nu poatesa ocoleasca problema gandirii, a inteligentei, cici inteligenta ca

aptitudine, alaturi de atitudine, constituie 0 axi fundamentaIa a61personalitatii. (P. P. Neveanu, 1977). De aceea, problema raportuluidintre subsistemul cognitiv al personalitatii, al Canll corolar IIconstituie inteligenta, pe de 0 parte, ~i personalitatea, intelegand aicipersonalitatea in sens mai restrictiv, ~i anume aspectul conativatitudinal

al acesteia, pe de alta parte, reprezinta 0 problemaimportanta nu numai a psihologiei teoretice, dar §i apsihodiagnosticului in special. Pentru ca noi investigam inteligentanu pentru a eticheta persoana, reducind-o Ia un num3r, la uncoeficient, ci pentru a inte1egemai in adancime structura ~i mai alesdinamica, procesualitatea ei. De aceea, putem sa considerim ca lntroperfoman1A,oricare ar fi ea, se reflecta intreaga personalitate amtcu aspectul cognitiv, eat §i cu laturiIe ei afective, motivationale,atitudinale, temperamentale etc. De aceea, predictia dezvoltariiintelectuale uherioare trebuie sa se fondeze pe combinatia informatieila testele de capacitati mentale cu informatiile privind caraeteristiciilemotivationale §i emotionale.Pe cale experimentala, aceasta problema a fost elaborata dePlum ~i Minium (1967). Ei colectezi date din cmci studiilongitudinale pe absolventi de colegiu tineri ~iii aleg pe primii 25%~i pe ultimii 25% din punct de vedere ale scorurilor la un test deineligenta. Cele doua grupuri sunt apoi comparate din punet devedere ale unor carecteristici necognitive, ~ianume: atitudini, valori,62

motive. Grupuri cu scoruri inalte la inteligenta intruneau intr-o maimare masura caracteristicile unor personalitati pozitive. Relatia dintrepersonalitate §i inteligenta este reciproca, in sensul ca 0 bunafunetionare intelectuala asiguri 0 buna structurare a personalitatii injurul valorilor fundamentale ale societitii pe care, gratie inteligentei,persoana este capabila sa Ie asimileze inauntru §i apoi sa Ieproiecteze in afara sub forma unor comportamente dezirabile §i bineintegrate. Este adevarat faptul ca 0 persoana care este matura,echilibrata, bine armonizati social, integrati, cu responsabilitate §icon§tiinciozitate va face eforturi pentru a se autorealiza, pentru a seinforma, pentru a invita in perioada §COlarititii§i nu numai, pentrudezvoltarea capacititilor intelectuale.Inteligenta. de§i este 0 parte, 0 latura a personalitatii, intra ininteractiune nu doar cu fiecare dintre eelelalte parti sau laturi alepersonalititii, ci §i cu intregul, care este insi§i personalitatea (Ro§ca,1976).Inteligenta este motorul evolutiei generale §i individuale, careapare in situatiile vitale ce presupun subordonarea ei unei dublenecesitati: de a evita ee este vatimator, pe de 0 parte, de a reline ceeaee este bun, util, pe de aIti parte. Alegerea intre util §i vatamator,intre bine §i rau, specifica inteligentei, devine pe scara evolutiva dince in ce mai perfectionata, pentru ca la om sa fie total deliberata.63Prescriptiile sunt impuse din exterior, rezultatul este insa un raspunsvenit din interior. Tocmai acest raspuns venit din interior, care nueste aItul deeat raspunsul inteligentei, este accelerat sau obstructionatde 0 multitudine de factori de personalitate (dorinte, temeri,satisfaetii, nemu1tumiri,entuziasm, descurajare etc).Alain Sarton, anaIizind multiplele relatii dintre inteligenta ~ipersonalitate in lucrarea sa L'inte/ligence efficace (1969), desprinde

urmatoarele consecinte:- Inteligenta conditioneaza performanta, in timp ce calitatearezultatului tine de personalitate. Tendintele caracteriale sunt celecare il fae pe om sa prefere spontan fie securitatea verificarii, fieriscul progresului. Aceasta explica de ce unii oameni inteligenti facmai multe erori decat a1tii,cu nivel de inteligenta mediu.- Rapiditatea este conditionata de inteligenta, pe cand efortuldepinde de personalitate. Inteligenta determina formularea corecta aunei sarcini (probleme), in schimb trasaturi de personalitate cum suntvointa, perseverenta, capacitatea de ata~e de sarcina, de a-iconsacra cea mai mare parte a timpului vor asigura rea1izarea eicorespunzatoare. Acest fapt poate explica de ce unii oameni care autacut mari descoperiri nu au awt niveluri exceptionale de inteligenta,in timp ce a1tii, extrem de inteligenti, nu ~i-au dus pana la capatdescoperirile, lasandu-le doar schitate;64- Asocierea imaginilor sau ideilor depinde de inteligentA, iarsupletea sau rigurozitatea asocierilor depinde de Pefsonalitate, destilul sau: la unii oameni exista un flux de operatii mintale nereglatede ordinea sau de necesititile faptelor obiective, pe cind la altiiintalnim un lant ordonat de operatii tara de care oPefatia particulararamane sterila;- Nivelul de dezvoltare al inteligentei (inalt, mediu, scazut)este 0 trasituri intrinseci inteligentei, modul de utilizare al lui esteinfluentat de personalitate. Sunt Pefsoane cu nivel inalt de inteligentape care it folosesc, insa, in sarcini minore; altii, cu myel mai scazutde inteligentA, con~tienti ins8. de aceste limite, se orienteaza spreactivititile pe care Ie pot indeplini ~i de aceea sunt mult maiproductivi decat primii;Tulburarlle personalititii au ecouri asupra inteligentei. Seconsidera chiar, dintr-o perspectiva psihanalitica, ca aberatiilefunctionirii intelectua1esunt simptome sau travestiri ale unor aberatiifoarte profunde ale personalititii. Dezechilibririle dintre inteligenta~ipersonalitate duc la regresiunea ambelor, tirania personaJititii ducela caderea in sclavie a inteligentei, personalitatea inchizandu-sedeliberat intr-0 subiectivitate unde toate erorile ~i toate excesele suntposibile. Tirania inteligentei se repercuteaza atit asupra ei in~i~i(deprivata de orientarea ce vme de la personalitate, ea este65debusolata), cat ~i asupra personalitatii care nu mai are dreptul sa-~iexprime trebuintele, ci doar de a ~iIe camufla (Zlate, 2000).

Inteligentl ~i creativitateS-ar putea crede, la prima vedere, ca me creativitate ~iinteligenta exista 0 corelape crescuta. Cercetarile nu au confirmat,insa, 0 asemenea presupunere. Pana in anii '60, relapa creativitateinteligentaa fost studiata accidental. Terman §i Odell, urmannd copiicu un Q.I. inalt, au constatat ca doar capva dintre ei s-au realizat inplan creativ ( Zlate,2ooo).Adevarata controversa cu privire la raportul dintre cele doua

dimensiuni ale personalitapi incepe odata cu aparipa lucrarii lui J.N.Getzels ~iP.W. Jackson, "Creativity and Intelligence" (Zlate,2000).Cei doi autori au selectionat dintr-un e§antion mai mare,investigat prin teste de inteligenta ~i teste de creativitate, douagrupuri de subiecti: primul conpnea 26 de subiecti, care se situaseraprintre primii 20% la testele de creativitate, tara a fi printre primii20% la testele de inteligenti; cel de-al doilea grup cuprindea 28 desubiecti situati printre primii 200.10la testele de inteligenta, tara a fiprintre primii 20% ~i la cele de creativitate. Comparand rezultateleacestor grupuri, artificial construite, s-a ajuns U§or la ideea66

independentei absolute ~ichiar a antagonismului intre coeficientul deinteligenti ~ieel de creativitate.De~i multe alte constatari tacute de cei doi autori princompararea performantelor obtinute la testele de inteligenti ~l

creativitate cu alte variabile (rezultate ~colare, comportament ~iatitudini, perceptia subiectilor de eatre parinti ~i profesori) au fostextrem de interesante, din studiul lor s-a impus postularea lipsei decorelatie dintre inteligenti ~icreativitate. Este poate exemplul eel maiilustrativ care arata cum un viciu de e~antionare (inIaturarea dine~antion a subiectilor cu perfonnante bune la ambele categorii deprobe) a condus la 0 concluzie falsa-.Dupa publicarea lucririi lui Getzels ~i Jackson, au fost intreprinsenenumarate alte investigatii, unele infirmand, altele,dimpotriva, confirmand concluzia eelor doi psihologi.R.L. Thorndike (1963), reexaminand datele lui Getzels ~iJackson, de data aceasta pe un ~tion reprezentativ, a descoperitexistenta unor corelatii la fel de ridicate intre testele de inteligenti ~icele de creativitate, ca ~ eele dintre diferitele teste de creativitate(Thorndike, 1963 apud Zlate, 2000).Din pacate, constatarile lui Thorndike au ramas singulare,deoarece multi alti autori au infirmat existenta unui asemenea tip decorelatie. Astfel, E.P.Torrance (1962), retacand cercetarile lui67Getzels §i Jackson, tinde sa exagereze contrastul dintre inteligenti §icreativitate.A. Anastasi (1971), F. Barron §i D.M. Harrington (1981),comparind scorurile la testele de inteligenti cu eele de la creativitate,au gasit corelatii modeste variind intre +.10 §i+.30 (Anastasi, 1976).Dupa opinia eelor mai multi psihologi, aeeste rezuhate nicinu sunt surprinzatoare. Ele se datoreaza., pe de 0 parte, erorilor dee§afitionare la care ne-am referit mai sus, iar, pe de aIta parte, unorcaracterstici ale instrumentelor de diagnoza folosite. Multe teste decreativitate erau atit de difuze §i globale incat nu permiteaudiferentierea anumitor tipuri de talente. De asemenea, testele deinteligenti §i creativitate erau atit de asemanatoare me ele incat sefinalizau prin masurarea aeelora§i atribute. Si totu§i, cauza esentialaeste alta, §i anume faptul ca prin testele de inteligenta se masuragandirea convergenta, iar prin eele de creativitate, gandirea

divergenta, total opuse intre ele. Se pare ca atributele psihice carefaciliteaza inteligenta nu sunt aeelea§i cu eele implicate increativitate (Zlate, 2000).Controversa cu privire la raportul dintre inteligenti §1creativitate n-a fost insa gratuita, ea a contribuit la dezvoltareacercetarilor asupra creativitatii. A1ti autori, incercand sa corijeze 0serie de deficiente ale cercetirilor predecesorilor, au descoperit ca nu68

inteligenta in general conteaza in procesul creator, ci un anumit nivelal ei. S-a considerat ca pentru a se obtine performante creative estenecesar un nivel minimal de inteligent3-, care variaza de la undomeniu la altul de activitate. Pentru activitatea §tiintifica, nivelulminim al coeficientului de inteligenta ar fi de 110, iar pentruactivitatea artistica de 95-100. Peste acest nivel minim, un coeficientde inteligenta mai ridicat nu garanteaza 0 cre§tere automata acreativttatii. Cercetarie au descoperit ca scorurile peste medie saufoarte joase la testele de inteligenta au 0 asociatie scazut3. cucreativitatea (Moran ~i altii, 1963; Kerscher ~i Ledger, 1985 apudZlate, 2000).Daca 0 inteligenta crescuti nu garanteaza creativitatea, 0inteligenta scazut3.lucreaza impotriva ei (Scan, Vander Zanden, 1987

apud Zlate, 2000). 0 fiini in calea creativititii 0 poate reprezenta ~iun nivel foarte inalt al inteligentei. A aparut, astfel, problemacoeficientului de inteligenta optimal pentru activitate.Studiile lui D.K Simonton (1984) arata ca nivelul optimal alQ.I. pentru creativitate este de 19 puncte deasupra mediei subieetilordintr-un camp de investigatie. Cind persoanele dispun de niveluloptimal al inteligentei, perfor:mante1elor creative sau non-creative sedatoreaza factorilor nonintelectuali (motivationali ~1 de69

personalitate). Decurge de aici ideea ca nu amt nivelul de inteligentain sine conteaza, ci modullui de utilizare.Se poate vorbi de 0 utilizare creativll a inteligentei sau de unanecreativa, sterila. Sterilitatea inteligentei nu este 0 consecinta directaa insuficientei dezvoltiri a inteligentei, ci a absentei sau insuficienteidezvoltiri a altor atribute specifice creativititii.AI. Ro~ se intrebll daca existi intr-adevar 0 inteligentamedie sau peste medie steriia sau este yorba de 0 deficienta amotivatiei, a caracteruIui, a altor facton nonintelectuali ce tin depersonalitate. Psihologul roman inclina pentru acest punct de vedere~i aduce drept argument mobilizarea pentru creativitate a unorpersoane pana atunci noncreatoare, prin stimularea motivatiei,perseverentei, atitudinilor (Ro~ 1981).De asemenea, foarte importanti. este ~iabordaTeaoperationalaa relatiei dintre creativitate ~i inteligenti, mult mai nuantati, care saia in considerare diferitele niveluri semantice in funetie de domeniulin care se manifesti capacitatea de creatie (Zlate, 2000).Abordiri psihometrice ale inteligentei

Testele in general §i cu atit mai mult testele de inteligenta nupot fi desprinse de filonul cercetirii teoretice; ele trebuie utilizatenumai in contextul teonei ~iintifice. De aceea, psihoiogul trebuie sa70fie in permanentA la curent cu problematica teoretica a inteligentei,dar §i cu noile teorii care au aparut §i vor mai aparea.Schiopu, U. (op.cit.) considera ca, in abordarea teoretica ainteligentei, pot fi deslu§ite UI11W:oareledirectii:A. Direqia funqionalisti, al carei reprezentant este EduardClaparede, teoretician at psihologiei funetionaliste §i al"Decalogului" psihologiei (a acelor 10 principii sau legi aleaeestei psihologii). Potrivit lui Claparede, inteligenta este 0aptitudine generala de a rezolva probleme §i dificu1tati deadaptare. in aceasta definitie accentul este pus pecaracteristica inteligentei de a fi subordonata adaptirii. Elsustine ca inteligenta e influentata de planul afectiv §i, dinaceasta cauza, in actul inteligent se reconstituie de fiecaredata, in aceia§i termeni, relatia subiect-obiect. Tot in aeeastadirectie inaugurata de Claparede intra §i contributia lui JeanPiaget. Dupa eelebrul psiholog, inteligenta reprezinta 0 formade autoechilibrare prin asimilare ~i acomodare, 0 forma deechilibru catre care tind toate structurile cognitive. Cele doualaturi ale inteligentei, asimilare §i acomodare, permitelaborarea unei structuri operatorii ~i a unor grupuri de71operapi importante in dezvoltarea intelectuala ~iin adaptarea,pe aceasta baza, la mediu.B. Directia bazata pe ipoteza nivelurilor de inteligenti. Adeptiiacestei ipoteze accepta ca exista mai multe niveluri de inteligent3, insensul ca, a~ cum arata Neisser (Neisser ~icol., 1996), persoanele sepot deosebi intre ele funqie de capacitatea de a intelege ideicomplexe, abstracte ~i de a se adapta eficient la exigentele mediului,utilizand gandirea in d~irea obstacolelor.In general, autorii care se incadreaza in aceasta directieconsidera ca aptitudinea intelectua1a nu ar coincide cu nivelul deinteligent3. Ei aduc drept argument cazul persoanelor cu handicapmental, capabile de unele performante ie~ite din comun, fiind yorbade pertormante intelectuale, in special de memorie ~i de calcul.Reprezentanpi acestei directii invocau, de asemenea, cazul "idioplorsavanti": exista 0 serie de autori care considera ca, in momentul incare "idiotii savanti" retin cu ~nta un volum impresionant deinformatii, comportamentul lor poate fi caracterizat drept uncomportament intelectua1.Lester Sdorow (1995) crede ca este mai potrivit ca acestecazuri sa Ie subsumam denumirii de "savanp auti§ti" pentru ca, spune72e~ aceste persoane dispun de anumite "insule" de abilitati, care nusunt neaparat legate de inteligenta generala.

c. Directia structuralisti - gestaltisti.

Reprezentntii acestei directii sunt: W. Kohler, K. Koflka, M.Wertheimer etc. Potrivit teoriei gestahiste a inteligentei, orice situatieproblematica este 0 structura ineompleta ~i tensionata, inteligentaasigurand prin gasirea solutiei disparitia acestei tensiuni.Problemele, ca organizari structurale, au aceasta tendinta eatrecompletitudine. Otto Selz - reprezentantul ~eolii de la Wiirzburg sustineaca, din aceasta cauza, problema pard navaIe~e inintampinarea propriei ei rezolvan.D. Directia bazati pe teorii ale mvitirii

o aha directie este cea reprezentat8.de §COala lui Watson, debehaviorismul mai vechi sau mai noll, potrivit careia inteligenta esteo aptitudine de a opera eu concepte ~ simboluri.In sinteza, inteligenta reprezinta 0 caraeteristica importanta apersonalitatii umane care mediaza relatiile de tip complex cu mediulinconjurMor, utilizand maximal experienta ( stocata in euno~tinte ~ioperapi). Din acest punet de vedere, caracteru1operational reprezintauna dintre caraeteristicile fundamentale ale inteligentei (Sehiopu, D.,1976).73

Wechsler definea inteligenta (1958) drept 0 capacitate globaUide a reaetiona cu discernimant, de a gandi rational §i de integrareeficienta in mediul de existent8..Inteligenta se specializeaza in timpulvietii prin dobandirea unor algoritmi de identificare, de lucru §i decontrol. Putem astfel vorbi de inteligenta de tip tehnic sau deinteligenta specifica cercetatorilor san de inteligenta de tip practic,specifica persoanelor care au preocupan in domeniullucrativ.Mergand mai departe in problema teoriilor inteligentei,trebuie sa reamintim teoriile factorialiste al wor reprezentat esteSpearman. EI a administrat teste de inteligent8. pe mai mai multee§antioane §i a constatat ca acestea (testele) corelau semnificativ. Deaici a tras concluzia ci elementul comun care Ie face sa coreleze ar fi,a§a cum am aratat anterior, un substrat psihologic pe care I-a numitfaetorul g. Autorul consideri ca ceea ee este comuncomportamentelor inteligente ar fi 0 forma de energie mentala careasigura succesul in eele mai variate activititi.Pe de alta parte insi, el §i-a pus problema ca, totu§i, testele nucorelau 100 %, ci corelau subunitar §i atunci partea care ramane panala I, in conceptia sa, reprezenta elementul de specificitate. Astfel el aavansat ipoteza unor faetorii speeifici pe langa factorul general,factori care ar determina succesul in anumite activitati umane bineprecizate.74

Se observa ca tooria factorialista, cel putin din perspectiva luiSpearman, este 0 toorie care se concentreaza pe aptitudinile mentale,restrangandu-le la doua:factorul general ~ifactor specific.Existi insa ~i teorii divergente care multiplica elementelecomponente ale inteligentei. Acesta direetie divergenta 11 are careprezentant pe Thursthone care, in 1935, considera ca inteligenta ar

fi 0 suma de abilitllli. El nu recuno~tea existenta unui factor general,pentru ca studiile sale factoriale nu i-au relevat existenta unui astfelde factor. El considera ca exista ~pte factori intelectuali, pe care dejai-am mentionat anterior. Toli ace~i factorii nu coreleaza intre ei. Totin acest context de multiplicare a componentelor inteligentei trebuieamintit ~i Guilford, autor care a elaborat cunoscutul model factorialal inteligentei.Este yorba de modelul cuboid al inteligentei, care are labaza trei factori: Operapile - evaluare, gandire convergenti, gandiredivergenti, memorie, cognitie; Continuturile - continut figural,simbolic, semantic, actional; Produsele - unitati, clase, relatii,implicatii, transform3.ri,sisteme; Prin inmultirea componentelor celortrei factori rezulta 120 de aptitudini intelectuale.A. Anastasi considera ca existi doui direetii in cercetareainteligentei: una care restringe numarul factorilor (Spearman) ~i alta75care are tendinta de a multiplica numarul factorilor (Thurstone ~iGuilford).Se pare ca nu poate fi negati existenta unui factor generalcare se manifesti ca 0 capacitate intelectuala generala care ar asigurasuccesul in diverse activititi ~i nu putine sunt cazurile in care ceifoarte dotap au 0 mare disponibilitate de capacitap pentru domeniifoarte variate. Sunt insa ~i cazuri cand existi anumite specializariunde succesul este asigurat intr-un grup de profesiuni ~i mai pupn inaltul. Vernon este sustinatorul unei astfel de teorii potrivit careia inafara de factorul g ar mai exista un factor major de grup, un factorminor ~ifactori specifici. Modelul sau sugereaza cum are loc aceastaparticularizare a formelor inteligentei functie de contextele de viati.in ultimele decenii, orientarii care sustine multiplicitateaformelor de inteligenti is-au mai aliturat douB.teorii originale. Unadintre ele se nume~e Teoria triarhiea a inteligentei. Este vorba de unnou model al inteligentei care a fost elaborat de R. J. Sternberg ~icare a fost publicat in lucrarea Beyond 1.0.: A Triarhic Theory ofHuman Intelligence (1986).Teoria triarhici a inteligenteiDupa relatarile lui Sdorow (1992), se pare ca Sternberg aopnut pe tot parcursul §colaritatii Q.I. mici §i daca profesorii s-ar fi76

ghidat dupa aceste indicii, prognoza despre evolutia lui academica arfi trebuit sa fie una foarte proasta. Dar totul s-a petrecut exact invers.R. Sternberg ajunge doctor in psihologie, specialist in psihologiecognitiva. Nemultumit de ceea ce 4i amintea privind prognozareu~itei sale academice, nemultumit de capacitatea slaba de predictie,cel putin in cazul sau, a teoriei bazate pe Q.I., a purees la cercetariconcrete. El ~i-a pus mai inw problema ce inteleg oamenii obi~nuitiprin inteligenfi, pentru ca el imparti§ea opinia, larg raspandita incomunitatea psihologilor ~i fericit exprimata de Pavelcu ~i PopeseuNeveanu(''lntaiul psiholog a fost poporul"), anume aceea ca limbavie a unui popor este depozitarul unor experiente indelungate de

euno~ere interpersonala. Aceasti idee extrem de valoroasa segase~te ~i in subsidiarul eercetarii care a stat, de asemenea, la bazaelaborarii modelului factorial al personalititii al lui Cattell sau almodelului Big Five (modelul celor einci factori).Sternberg a plecat de la aceasta premisa ~ impreuna eueoeehipierii sai, a chestionat diverse persoane in tramvaie, metrou, laintrarea sau la i~irea din supermarket-uri in legatwi. cu ce inteleg eiprin inteligenti. Apoi a trecut la decodarea acestor informatii, astfelincat a ajuns la concluzia ca, potrivit conceptiei commune, uneomportament inteligent adoptA acei oameni care au 0 bunaaptitudine verbala, abilitatea de a rezolva probleme ~i 0 buna77

judecata sociala. Pe aceasta baza, in 1984, Sternberg i§i incheagateoria triarhica asupra inteligentei. Conform acestei teorii, inteligentaar fi 0 structura compusa din trei tipuri de inteligentA,§ianume:1. Inteligenta componentiali - este ceea ce se intelege indeob§teprin inteligenti de catre adeptii teoriilor clasice. Ea ar viza, inspecial, acel tip de inteligenp care ar asigura reu§ita in invatare §icare ar fi saturata, in primul rand, in abilitati verbale.2. Inteligenta experenpali sau creativa care ar semnifica abilitateade a combina experiente diferite intr-un mod inspirat (insightfull)pentru a rezolva probleme noi. in aceasta categorie s-ar integracomportamentul inteligent al arti§tilor, compozitorilor, muzicienilor,oamenilor de §tiinp.3. Inteligenp contextu~practici - semnificand abilitatea de arezolva probleme practice in contexte sociale zilnice, un fel deinteligenp a strazii.Aceasta trihotomizare a aptitudinilor intelectuale estefoarte valoroasa, pentru ca reu§e§te sa explice anumite cazuriparticulare pe care celelalte teorii Ie lasa in afara lor. De exemplu,cazul persoanei slab instruite care e§Ueaza total la 0 probapsihologica de inteligenfA,dar care in situatii de viati retl§e§tefoartebine sa-§i conduca afacerile §i da dovada de istqime sau de §iretenie.78

Aceasta este 0 inteligentAspecifiea omului simplu §i este un tip deinteligentAcare se incadreaza in inteligenta situationala.Teona inteligentei multiple a fost elaborata de H. Gardner, in 1983.Aceasta toorie sustine ca inteligenta se compune din mai multesubsisteme, mai precis din §3pte tipuri de inteligentA: lingvistica,matematica, spatiali, muzicali, kinestezica, interpersonala ~iintrapersonala. Ultima se refera la abilitatea cunoa§terii de sine. Inliteratura, aceasta abilitate a c3.patat diferite denumiri funetie deaspeetul psihie autoevaluat: metacogmt1e, metacuno3§tere,metamemorie etc. Trebuie sa admitem ca metacognitia este, intradevar,0 laturi., un aspect al comportamentului inteligent.8trategii de investigare a inteligenteiTestele de inteligentA se diferentiaza functie de materialulutilizat in sarcinile de testare, precum §i din punctul de vedere al

strategiilor urmate.

o prima strategie 0 reprezinta utilizarea vocabularului, aasoeiatiilor §i a legaturilor verbale. Ea este de origine asociaponista.Potrivit acestei direetii, memoria reprezinta coloana vertebrala ainteligentei. In virtutea acestui crez, sunt date subieetiilor spre79memorare liste de cuvinte sau de imagini sau Ii se dau cuvinteasociate. Se cit~e prima coloana de cuvinte §i se testeaza volumul ~itrmnicia asociatii1or. in general, aceste sarcini de vocabular implica~iunele activitati de perceptie §i de observatie, mai precis sarcini de adetecta elementele omise. Tot in acest grup de sorginte asociationistaar mai putea fi incadrati metoda asodatiei verbale. Asociatiileverbale sunt considerate in cadrul acestei metode deept forme deproiectare a structurilor intelectuale. Tot in aceasta categorieasociationista este inclusa §i strategia structurarii sensului unorcuvinte din limbi str8ine sau sarcina descoperirii sensului unorexpresii sau cuvinte strmne prin re1atii intre texte bilingve. Aceastasarcina este foarte bine ilustrati in testul de inteligenti a lui Lahy.Un alt grup de sarcini se refera la elasificarea /ogidi, lasilogisme, subiectul av8nd sarcina sa controleze justetea unorconcluzii care decurg din anumite premise. Exemplu de silogism casarcina cuprinsa in cadrul aceluia§i test (Lahy):• Top locuitorii din Bucure~i sunt inscri§i la politia capitalei(este prima premisa a silogismului).• Virgil nu este lnscris la politia capitalei (a doua premisa).• Deci, Virgil nu este din Bucur~i.Subiectul trebuie sa incercuiasca raspunsul adevaratlfals, dupa cumconcluzia este adevaratl sau falsa.80

Alta grupa de sarcini, metode de investigare a inteligentei, 0reprezinta operatiile cu concepte. Aici avem doui orientari, douatipuri de sarcini, ~i anume: Primul tip se bazeaza pe metodainvitirii: conceptul trebuie sa fie identificat intr-un materialoarecare. De exemplu, se da 0 inlantuire de cuvinte in care unuldintre cuvinte este deosebit de eelelalte. Daca subiectul descoperaacest cuvint, inseamna ca a realizat coneeptul. Cealalta varianta estemetoda dasifidrii. Aceasta metoda misoara in special nivelulgandirii abstracte.Tehnici de sorginte gestaltisti

o serie de tehnici care nu se mai regasesc astazi in testele noastre sauin situatiile pentru investigarea inteligentei au, totu~i, 0 valoareprincipiala. Un exemplu de astfel de tehniea este expunerea de jucariiinaccesibile copilului. Acesta trebuie sa inventeze sa foloseascadiverse mijloace uzuale pentru a rezolva neuzual 0 situatie noua.Tot de traditie gestaltista este ~i metoda studiuluicomprehensiunii, al capacitatii de intelegere, it¢elegerea fiind unadintre componentele principale ale inteligentei. Subiectului i se da 0fabula, iar el trebuie sa extraga morala, semnificip.ileei multiple. Tot

in acesta categorie intra ~i sarcina de a intelege proverbe, metodastudiuJuiingeniozitiipi inventive, sesizarea absurditatii unor fraze. Un81alt grup de tehnici gestaltiste 11constitue rezo/varea de prob/ernecare antreneaza urmatoarele aspecte particulare: a degaja relatii intrediferite date sau a degaja 0 relatie noua implicata in alte relatii carene sunt date, imaginarea mijloacelor de a depi§i 0 dificultate tarainsa a avea toate datele la dispozilie etc.Clasificarea testelor de inteligentiTestele de inteligenta sunt clasificate din punet de vedere atmodului de administrare in: teste individuale §i teste de grup.Testele de inteligenp cu admiDistrare individuali au 0 mai marevaloare psihodiagnostica atat prin specificul lor, prin complexitatealor, dar ~iprin faptul ea permit efectuarea unor observatii interesantein timpul dest~urarii probei. Avem posibilitatea sa vedem cum seintegreaza in sarcina subiectu1, daca are capacitatea de a-§i planificaactivitatea, daca persevereaza §i daea este capabil de a profita de peurma exercitului ( rezolvam itemilor anteriori).Testele de grup sau colective sunt utilizate pentru examinarea unorpopulatii man. Sunt folositoare pentru ca, avand la baza etalonarii lore§antioane foarte man, permit in limitele normalitatii 0 bunadiscriminativitate a subiectilor. Dimpotriva, probele individuate suntpotrivite pentru depistarea intirzierilor mentale §i a nivelurilor de82

handicap. Probele colective se folosesc mai ales in selectiaprofesionala, §COlara§i mai putin in depistarea §i evaluarea niveluluide handicap mental.

o alia clasificare imparte testele de inteligenta in testeanalitice §iteste sintetice de inteligenta.Testele analitice pot :fi exemplificate prin Scara Metrica ainteligentei realizaia de Binet §i Simo~ impreuna cu reviziileefectuate de Terman, bateriile Wechsler, Lahy, Meilli §.a.Caracteristic acestor tipuri de teste este faptul ca permit 0 evaluare acomponentelor din structma inteligentei, masurate prin diversesubteste. A§a de pilda, in cazul bateriei Wechsler sunt evaluatecomponenta verbala §i componenta de performanta. La nivelulfiecareia din cele doua eomponente sunt evaluate, eu teste specifice,alte tipuri de abilita.ti, ca de exemplu, capacitatea de a sesizasimilitudini sau diferente intre diferite notiuni, capaeitatea de a sesizarapid lacune in anumite desene, abilitatea de decela inSU§ireacomunaanumitor lucruri (componenta verbala) etc.Unele dintre testele analitice ne dau posibilitatea reprezentariigrafice a nivelului de dezvoltare a componentelor inteligentei,respectiv a structurii acesteia.83Testele nonverbale de inteligenti au fost gandite sa fieadministrate prin utilizarea cat mai redusa a instuctajului verbal.Unele dintre aceste probe pot fi administrate subiectilor cu handicapauditiv, pe baza unui instructaj minim.

Testele clinice de inteligenp. In acesta categorie putemincadra scarile de maturitate mentala de tip Columbia ~i scarile deperformanta·in general, testele de inteligenta sunt interpretate pe bazacuantificarii performantei. Cuantificarea se realizeaza fie sub formacoeficientului de inteligent3-, fie sub forma decilelor, centilelor,staninelor ~ia altor forme de etalonare.Amt in cultura americana, eat ~iin cea europeni, coeficientulde inteligenta (Q.I.) a st8rnit multe confuzii. A. Anastasi (op.cit.)atrage atenpa asupra faptului ca multe persoane inteleg prin Q.I.insa~i inteligenta. Q.I. nu lnseamna inteligenta, ci exprimaperformanta la 0 sarcina, la un test de inteligenti. L.Tyler ~i B.Walsh (1979) subliniaza ca IQ nu reprezinta rezultatul uneimasuratori a ceva anume, ci pur ~ simplu " 0 cale de a indica ritmulde dezvoltare al unui copil". Cereetarile ulterioare au dovedit ca acestritm nu este atit de constant pe eat s-a crezut, pentru a putea permiteo predictie exacta a nivelului de inteligenta la varsta adulta. La84

persoanele adulte, IQ este 0 cale inadecvata pentru a descrieinteligenta (Anastasi, op.cit, L.Tyler §i B. Walsh op.cit.). Amintim caQ.1. este egal cu raportul dintre varsta mentala §i varsta cronologica,inmultit cu 0 suta. Dar §i aici au existat foarte multe confuzii, pentruca, a§a cum se poate observa, la scara Binet - Simon, determinareavarstei mentale se realizeaza pe baza numarului de itemi rezolvaticorect.Alte teste de inteligenta care dqi opereazi cu notiunea deQ.1. nu masoara acest raport dintre varsta mentala §i varsta

cronologica, ci a§a cum sublinieaza A Anastasi (op.cit.) ele masoaradeviaJia Q.L S-a recurs la aceasta notiune deoarece s-a constatat caraportul v8rsta mentaIa / varsti cronologica nu este relevant, devineinoportun in cazul persoanelor adulte, deoarece dezvoltareainteligentei s-a incheiat. Sa ne imaginim ca un subiect rezolva inscara Binet - Simon, la 15 ani, teste care egaleaza performantapopulatiei de 15 ani. Lui i se va atribui 0 var8ta mentala egala cu 15.Rezulta ca IQ = 15115x 100=100. Dar sa ne imaginam ca persoanarespectiva este examinat8. din nou peste 10 ani. Ea va rezolva,probabil, aceia§i itemi, deci va primi varsta mentala 15. Ar rezultaun QI = 15/25=O.75xloo = 75, ceea ce este un nonsens.Interpretarea cea mai potrivita a coeficientului de inteligenta.atit pentru copii, eat §i pentru adulti, pare a fi aceea de SCOT standard.85Un IQ ne spune, de fapt, la cate deviatii standard deasupra saudedesubtul mediei se situeaza un individ .Coeficientul de inteligenti are 0 distributie aproximativ normala,asemanator altor caracteristici umane, fizice §i psihice.Fig.lO. Adjective asociate diferitelor arii ale distnDutici coeficientului deinteligen(3 (Atkinson ~ cot, 2002, p.541)Probleme pentru autoevaluare- Definiti inteligenta din perspectiva behaviorista, gestaltista,cognitivista etc.

- Explicati relatiile dintre conceptele de personalitate, gandire §1inteligenti·- Argumentati Insu§irea inteligentei de a fi 0 aptitudine generala.86

_ Cum este posibila, in teoria inteligentei, existenta unor orientaricare restrang inteligenta la 0 aptitudine generala ~i a a1torpozitii carepostuleaza existenta mai multor tipuri de inteligenti?_ Enumerati ~i exemplificati strategiile obiectivate in testele deinteligenti·_ Care sunt implieatiile, in psihometria inteligentei, a dezbateriiprivitoare la re1atiamo~enit-dob8ndit?87

CAPITOLUL mTESTELE DE DEZVOLTARE SI SCARILELONGlTUDINALELa finalul acestui capitol este previzibil ca:• Veti cuno~e acele aspecte ale dezvoltirii copilului care suntoperationalizate in scarile de dezvoltare;• Va yeti familiariza cu specificul baby-testelor;• Veti cuno~e strategiile de baza cele mai frecvent utilizate inevaluarea inteligentei la varstele miciMetodele de psihodiagnostic prezentate in acest capitol suntdestinate varstelor mici. Copilul mic prezima 0 serle de caracteristicicare 11definesc ca pe 0 entitate de sine statatoare in raport cucelelalte etape ale vietii. De la Maria Montessori (1977) incoace se~tie ca nu este yorba de un ,,adult mic", ci de 0 individualitate88

caracterizata prin amploarea achizitiilor §i prin ecoullor spectaculosasupra dezvoItarii in ansamblu. Pentru evaluarea acestor achizitiimajoritatea scalelor de dezvoltare au in vedere urmatoarele axe: a)dezvoltarea in plan cognitiv; b) achizitii in planul limbajului; c)dezvoltarea psihomotorie; d) dezvoltarea capacitatii de adaptare inplan social. Ca atare, metodologia psihodiagnostica focalizata pecopilul mic s-a deta§at ca un domeniu distinct al psihodiagnosticului(Mitrofan, 1997). in principal, instrumentele de psihodiagnosticpentru varstele mici se clasifica in: scale de dezvoltare §i teste pentrumiisurarea inteligentei.Un exemplu de astfel de instrument, care opereaza insa indomeniul antropometriei (disciplina nepsihologica), il reprezintasciirile de antropometrie §Colara. Invocam acest exemplu pentrucaracterul sau reprezentativ pentru metoda aflati in discutie. Acestescan cuprind bareme pe varste pentru trei categorii de masuratori, §ianume: masuratori staturale §i ponderale (iniltime, perimetrultoracic, capacitate pulmonara, greutate, circumferinta craniana etc.);masuratori ale foqei musculare (mana stanga, mana dreapta,amandoua miinile deodata); masuratori complexe, care vizeazacoeficientul vital, capacitatea respiratorie, foarte importanti incorectarea unor logopatii amplificate de 0 respiratie defectuoasa §.a.89

Scarl longitudinale psihologiceEvaluarea longitudinaIa a diverselor caracteristici psihologiceare ca precursori pe W. Stern, H. Wallon, Thorndike, Piaget ~icolaboratorii. AceastA tehnica cuno~e doua variante: variantaindividuala ~i varianta de grup (care se aplica simultan mai multorsubieeti). Dupa Renne Zazzo, metoda longitudinala nu este totu~iomnipotenta, de~i permite evidentierea dinamicii dezvoltariiconduitelor masurate. Sc3rile longitudinale i~i gisesc utilitatea inefectuarea psihodiagnozei la varste mici. Cand utilizim metodelongitudinale, in aceste limite de varsta foarte mici, instrumentele senumesc "baby teste".Un instrument din aceasti categorie a fost elaborat de Chainein 1887. El a fost prevazut sa investigheze copii intre catevasaptamani pana la trei ani. Instrumentu1 se adreseazi in specialpirintilor care pot sa constate cu ajutorul instrumentului dacadezvoltarea copilului decurge normal. Testu1consti in itemi pe careparintele, pe baza observatiilor efectuate asupra copilului, ii bifeaza~iin felul acesta stabile~e in ce masura dezvoltarea copilului intr-oetapa dati se conformeazA caracteristicilor copiilor normali deacee~i v3.rsta.90

A. Descendres (1921) a realizat 0 baterie de probe tot cucarater de "baby test", probe aplicate din jumatate in jumatate de an,intre 2 ~i7 ani.Testul DenverEste 0 proba de tip "screening" care s-a inspirat din inventarullui Gessel. (Denumirea completa: Denver DevelopmentalScreening Test-Revised, DDST-R). Testu1 a fost adaptat pe une~antion romanesc cuprinzand 2.000 de copii, sub coordonareaCentrului Universitar Bucur., prof dr. Nicolae Mitrofan (Yezi N.Mitrofan, 1997).Testul cuprinde 105 itemi, repartizat.i pe urmitoarele patrucaracteristici investigate:Comportamentul social, comportaInentul de adaptare (coordonareocm - mana, manipularea de obiecte, etc.), comportamentul verbal(extensia vocabularului activ, pasiv), comportaJnentul motor(controlul posturii, mersului, siritului etc). Pe fiecare din eele patrutipuri de comportamente se obtine un SCOT in baza ciruia copilulinvestigat este clasificat ca fiind normal, suspect, anormal sauinstabil.91

Datorita duratei scazute a valabilitatii psihodiagnosticului lavarstele mici. testul trebuie repetat la intervale de 6 lurn pana lavarsta de doi ani ~ila intervale de un an pana la varsta de cinci ani.Materialele utilizate in test sunt. in general. obiecte foarteapropiate "universului obiectual" al copilului mic: jucarii pentrusugari. minge. creion, cuburi colorate etc.Studiile efectuate privitor la calitatile psihometrice ale testuluiindica 0 buna fidelitate §i sunt contradictorii relativ la validitatea

instrumentului. Totu~i. un studiu citat de N. Mitrofan (op. cit.) arelatat ca 890-10 dintre copii diagnostieati ca anormali au e§uat.ulterior. in ciclul primar. Se considera ca testu1 este sensibil lapotenpalul de risc in dezvoltarea ulterioari a copilului.Alte teste din categoria probelor de tip screening sunt : testeleBrigance pentru pre§COlari§i §COlariimici. Testu1McCharthy §.a.ScaIele de dezvoltare BayeleyTestu1 a fost publicat de Nancy Bayley in 1969; a suferit 0revizie in 1993 sub denumirea de Baby Scales of lrifant Development-II. Este destinat evaluarii dezvoharii copiilor me 0 Ii 42 de luni.Este yorba de 0 baterie de teste care cuprinde trei scari: scaramentala. motorie §i scam de evaluare a comportamentului.92

Materialul testului consta din obiecte familiare copilului:cuburi, carte, minge, creion, clopotel etc.Testul are un numar de 185 de itemi care sondeaza:coordonarea mi~c3rilor, vocalizarea, apucarea, intoarcerea de pagini,denumirea de obiecte familiare. Itemii testului sunt ordonati dupavarsta copiilor care au rezolvat itemii in proportie de 500/0.

Testul poate fi utilizat doar de persoane care au calificarea ~iexperienta necesara in testarea copiilor mici Administrarea incepecu itemii destinati unei varste cronologiee inferioare varstei copiluluicu 0 luna. Funetie de performanta la test se determini 0 wirstlibazalli ~i0 wirstiiplafon. Varsta bazala este data de numarul de itemisuccesivi trecuti de eatre copil. V3.rstaplafon este dati de numarul deitemi succesivi e~uati. Scorul brut de copil, care consti in numarul deitemi trecuti, plus numarul de itemi situati sub varsta bazala, setransforma intr-un Index al dezvoltiirii cu jutorul tabelelor de norme.Se determina un Index al dezvoltiirii mentale ~i un Index aldezvoltlirii psihomotorii. Testul a fost experimentat pe un e~tionnormativ care a cuprins 1.262 de copii, distribuip pe 14 nivele devarsta, cu limitele 2-30 de luni.Este unu1 dintre eele mai eficiente ~i mai utilizate teste dedezvoltare. Date privitoare la performantele psihometrice excelenteale testului sunt menPonate de N. Mitrofan (1999).93

Sealele de dezvoltare GesselAu fost elaborate in 1925 de eatre Arnold Gesell cu intentiade a deeeia copiii cu potential de deteriorare neurologiea ~i deretardare mentala.Este yorba de un test destinat varstei pre~eolare ~i primei~eolaritati. eu ajutorul acestui instrument sunt observate §i evaluateeu + ~i- aehizitiile copiilor eu varsta intre 0 ~i60 de luni, eu privirela urmatoarele aspecte ale dezvoItarii: limbaj, comportamentadaptativ, eomportament motrie general, comportament motrie fin,eomportament social.Testul euprinde 144 de itemi bazati pe observarea direeta acomportamentului provocat de 0 serie de situatii standardizate.Autorul eonsidera ea evolutia psihiea in eopilarie este 0 treeere prin

anumite nivele reprezentate ca un arbore. Primul myel, psihomotor,euprinde intr-un mod nediferentiat aspectele biologice ~ipsihologiee.Nivelul al doilea cuprinde conduitele psihologice, dar ~i eelebiologice, aecentul eazand pe cele psihologice. Nivelul al treileaeuprinde conduite deja structurate ca atitudini.Testul permite calcularea unui eoeficient de dezvoltareseparat pentru: comportamentul adaptativ, motrie general, motrie fin,pentru limbaj ~i pentru comportamentul social, conform formulei :

DQ= varsta de maturizare I virsta cronologica x 100. Varsta de94

maturizare este data de reperele de dezvoltare pe care copilul le-atrecut, pentru fiecare aspect comportamental evaluat. Varstacronologica se transforma in lurn.Datele fumizate de unii autori (vezi N. Mitrofan, op.cit.) cuprivire la calitatile psihometrice ale testului sunt oarecumdescurajatoare (fidelitate test-retest = .73), motiv pentru care scaleleGesell trebuie ~isunt, in general, utilizate cu 0 tot mai mare prudenta.Testul prezinta pentru publicul larg avantajul ea poate fiutilizat ~ide eatre nespeciali~i, pannti, tutori etc.Baterla Brunet - LesineO. Brunet ~ I. Lesine au adoptat acest instrument pentruFranta. Autoarele au eleborat 0 scara franceza, compusa din zeceprobe pentru fiecare etapa de varsta ; 6 dintre aceste probe sunt testecare situeaza copilul in conditii experimentale controlate.Chestionarele din componenta bateriei permit evaluareaconditiilor sociale ~i afective in care se dezvolta copilul, precum ~iinfluenta acestor conditii asupra copilului. Chestionarele §i testeleacestei baterii pot fi completate de nepsihologi ~i, din aceasti cauza,bateria este utila pirintilor pentru a face observatii sistematice asupradezvoltarii copiilor lor.95

Autoarele au emis ipoteza ca Intre Q.1 al parintilor ~i Q.I dedezvoltare al copiilor existi 0 anumita relape.Testele bateriei Brunet - Lesine sunt grupate in patrucategorii, ~i anume: categoria P - vizeazi contolul postural ~imotricitatea; categoria C - vizeaza coordonarea oculomotorie (sauconduita de adaptare la obiecte prin vaz ~ mi~care, deplasareamembrelor); categoria 0 - se refera la manuirea obiectelor(comprehensiunea); categoria L - vizeazi achizitiile verbale.Examinarea cu aceasta scara implica, la fel ca in testelepiagetiene, utlizarea metodei clinice. Aceasta consti in experimente~iIntrebari care sunt adresate mamei sau copilului.De asemenea, in categoria baby - testelor mai poate fi menponatabateria R. Spitz. Ea este specializata pe decelarea aspectelorcarenpale ale mediului afectiv ~ia influentelor acestui mediu carentatasupra dezvoltarii copilului.Bateria Cunningham - Pintner. A fost realizata in 1932 ~irevizuita In 1947. Este formati din trei variante: A, B, C. Fiecarevarianta are In componenti ~pte teste:

1. Testul de observatie presupune identificarea unor obiecte familiarecopilului, cum sunt animale, plante etc.96

2. Testul de perceptie. Copilul trebuie sa diferentieze care dintreaspectele aceluia~i obiect este mai frumos.3. Testul de asociatie implica sarcina de a identifica dintre patruobiecte pe acele doua care pot fi puse intr-o anumita relape.4. Testul de propoqii consta in a repartiza, unor personaje, inf3.ti~atein desene, respect3nd propoqiile, anumite obiecte de vestimentatie.5. Testul de completare de desene lacunare presupune alegerea paqiidecupate ce se potriv~te paqii lipsa din desen.6. Testul de completare de scene. Anumite desene sunt completate decopil cu anumite elemente lipsa. Spre deosebire de testul cinci, acestapresupune desprinderea semnificapei elementelor puse in relatie.7. Testul de reproducere a unui desen dupa model, pe baza a 16puncte reper.De 0 mare utilitate sunt testele de dezvoltare realizate prinactivitatea de desenare. Prin desen pot fi evidenpate diverse aspecteprivind perceppa, reprezentarea, capacitatile intelectualecaracteristici ale dezvoltarii psihice ~i chiar trasaturi alepersonalit3.tii. Ca exemple de astfel de probe menponam modelulcelor zece figuri al lui Wallon ~i Lurcat, instrument ce evalueazaaptitudini intelectua1e ~i flexibilitatea reprezent3.rilor. Tot aici maipoate fi menponat ~i testul lui Piaget ~i Inhelder, care este compus97din trei coloane a cate §8.ptedesene care trebuie reproduse intr-unspatiu liber alaturat de eatre capit.Scala de inteligenti Cattell pentru copii miciAcest test este destinat preevaluarii abilititilor mentale alecopiilor mici cu varsta intre doua §i 30 de lurn. Testul fumizeaza unscar pentru v8.rsta mentala care, la rmOOIei, permite calculul QI.Scara este difuzata de "Psychological Corporation", S.U.A.Administrarea testului nu se bazeaza pe un timp limrta.Validitatea teoretica a acestei probe este asigurata deconceptia potrivit careia inteligenta ar fi un proces genetic carepresupune mai multe etape de maturatie. Cei 95 de itemi ai testuluicare operationalizeaza aceasti conceptie sunt repartizati pe tran§e devarsta astfel: cinci itemi pentru fiecare luna a primului an de viata,cinci itemi pentru fiecare doua turn ale celui de-al doilea an §i cinciitemi pentru fiecare sfert al primei jumatati a celui de-al treilea an.Ca modalitate de administare, testul ace particularitatea ca nutop itemii sunt aplicati odata, ci numai acei itemi cu care se poateobtine varsta mentala.98

Caracteristici psihometricein literatura de specialitate sunt menponati indici de fidelitatesplit-half de 0.56 pentru primele trei lurn, dar 0 validitate predictivade doar 0.1 prin corelarea cu scara Stanford-Binet. Fidelitatea ~ivaliditatea predictiva a testului pare sa devina acceptabila de abia

peste limita superioara a intervalului de varsta, respectiv la trei ani.Normele testului au fost realizate pe un e~tion de 2.346 deexaminan efectuate pe 274 de copii cupri~i 1ntr-un program destudii intreprins la Universitatea Harvard. Deoarece acest e~ion nua inclus copii din cadrul minorititilor, testu1 are 0 arie deaplicabilitate redusa chiar in SUA Utilizarea lui este recomandatapentru domeniile clinic, educational ~ipentru cercetare.99

CAPITOLUL IVTESTE DE DEZVOLTARE BAZATE PEDESENTestullui F. GoodenoughAcest test mai este denumit ,,Deseneaza un om"(din engl.Drow a man) sau "testul omuletului". Este 0 proba de dezvoltaregenetica bazata pe desen, proba ce poate fi administrata atatindividual, cat ~i colectiv. Copiii pnmesc sarcina de a desena pe 0foaie de hirtie un om, conform instruetiunii: "Pe aceostii foaie veidesena un om. Deseneaza cat mai frumos po!i tu. Nu pierde timpul~i deseneaza ciit mai bine." Copilul poate fi incurajat sa desenezebine, dar in nici un caz nu trebuie sa fie influentat, fiind foarteimportant sa se evite once sugestie. E bine ca testul sa se desfa~oareastfel incat copilul sa nu aiba in preajma ilustratii, desene, gravuripe perete, tablouri cu oameni ~i altele asemenea. La once intrebareii vom spune: "Faci tot ce vrei tu!". Testul poate fi aplicatpre~colarilor ~i~larilor mici.100

Cotarea desenului: se realizeaza intr-o prima etapa,elasifieandu-l in doua categorii, A ~iB. in categoria A yom incadradesenele nerecognoseibile, aeele desene unde nu putem sadescifram intentia copilului de a desna un om. eu toati bunavointa,eeea ee se vede in pagina nu seamana a om. Daea totu~i liniile au 0anumita aliura ~ipar sa fie ghidate intr-0 anumita masura de intentiade a fi rea1izat un om, ehiar daca aeesta nu i-a reu~it, yom eotadesenul cu un punet ~ il yom considera incadrabil in categoria A.Celelate desene care sunt cotabile Ie consideram ca meand parte dincategoria B. Aici incadram desenele care pot fi recunoscute eatentative de reprezentare a corpului uman, oriciit de groso/ane ar .fiele.in eotarea desenelor din categoria B, psihologul parcurge unnumar de 51 de itemi. Pentru fiecare item, in masura in care acestaeste prezent in desenul eopilului, se acorda un punet, daca nu zeropuncte. Fiecare item este descris amanuntit in manualul testului. Deexemplu, desenul prime~e inca un punet, alaturi de eelelate, daea laambele maini sunt desenate toate degetele ~i daea aceastea suntrealizate in doua dimensiuni, adiea daea se poate distinge, pentrufiecare deget, latimea ~ilungimea lui. Itemii sunt evaluati in ordineaeomplexitatii lor, complexitate care trimite la un anumit myel alvarstei mentale. Daca la primii itemi punctul este acordat pentru101

simpla indicare a prezentei ochilor prin doua puncte, la itemii finaliexigentele merg pana la a constata dad la oehii, indicatibidimensional, este indicata retina.in urma scorarii desenului, copilul poate sa primeasca 51 depuncte maxim. Acest punctaj se raporteaza la un etalon prin care sedetermina varsta mentala a copilului ~i se calculeaza apoi Q.I. cafiind raportul dintre varsta mentala ~ivarsta cronologica. Rezultatuleste inmultit eu 100 pentru a fi exprimat procentual.A. Anastasi (op.cit) considera ca, intrucat abaterile standardale cotelor pe care s-au efectuat adapt8rile ~i experimentele propriidiverselor teste psihologice sunt diferite, ~ele Q.I-Ior ata~ateunor calificative, ca de exemplu, inteligenta slabi, medie pot sadifere de la un test la altu!. Florance Goodenough nu prezintaabaterea standard ~i media datelor obtinute de pe ~tionulnormativ. Totu~i, in manualul testului este data urmatoareaclasificare a nivelurilor QI:peste 140 - inteligenta exceptionala120-138 - inteligent8.superioara110-119 - inteligenta lejer superioara90-109 - inteliget¢a normala sau mijlocie80-89 - incetineali intelectuali nonasimilabili debilititii102

70-79 - zona marginaIa a insuficientei (cupnnde cazuri deincetineala intelectuaUipana, eel mai adesea, la cazun de debilitate)78 -69 - este granita interioara a normalitapi; mai jos de 69;intarziere mentala50-68 - debilitate mentala20-49 - imbecilitatesub 20 - idiotie

Testu1se aplica de la 4 - 5 ui(In jurul acestei varste, copiIuIpoate inchide conturul unei linii, cand are intentia de a desena uncere).Proba Bender - SantucciEste un test bazat pe desen ~iconsta in reproducerea de catrecopil a cinci desene. Proba a fost rea1izata in 1938 de LaurettaBender, pe baza a noua desene simple, imprumutate de autoare dinsena originala de desene utilizata de Wertheimer pentrudemonstrarea legilor psihologiei configurationiste. Desenele erauadministrate copiilor in mod succesiv ~i ace~ia trebuiau sa Iereproduca cat mai exact. Este un instrument destinat studieriiperceppei, motricitatii ~i a nivelului mental (Kulcsar, T, Preda, V.,1977).103

Lauretta Bender a utilizat acest test mai inw pentru adetenmna unele forme clare de tulburiiri psihice, apoi a folosit-o ~icaproba de Performanlii pentru determinarea nivelului mental.

E. M Koppitz, un alt cercetitor care a utilizat proba luiBender, a constatat ca acest test, format din noua desene, numit ~i

Bender - Gestalt, poate fi utlizat pentru evaluarea dislexiei intre 6 ~i14 ani, dar ~ia inteligentei intre 4-11 ani.RI. Barkeley, in 1949, r~e sa puna in evidenti leziunilecerebrale cu ajutorul acestui test, rotatia desenelor fiind criteriulacceptat de clinicieni in evidentierea leziunilor cerebrale. Testul amai fost utilizat ca proba pentru evidentierea trasaturilor depersonalitate. M.L. Hutt (1969) considera ca aceasti probi este chiaro proba proiectiva. El constata ca, pe baza acestui test, nevroticii ~ischizofrenii se diferentiaza net de grupul subieqiilor normali.Varianta Bender Santucci prezentati acum este rezultatulunor cercetari efectuate de citre psihologii H. Santucci ~i GalifretGranjon(1969), prin care numarul desenelor este redus la cinci ~i seadopti a modalitate de cotare muIt mai simpla. Desenele copiilorsunt evaluate din trei unghiuri de vedere: corectitudinea unghiurilor,orientareafigurilor, pozipa relativii afigurilor.104Caracteristici psihometriceValiditatea conceptuala a acestui test rezida in faptul eaevidentiaza maturizarea funcfiei vizual-motorie, in jurul aeeluiatribut al dezvoltarii psihogenetice existand 0 intreaga teoriepsihologiea. Potrivit acestei teorii, una din eonditiile interne ale

insu~irii limbajului scris n reprezinta integrarea relatiilor multipledintre pereeppe ~i motrieitate. Coordonarea spatiului vizual ~i alcelui manual reprezinta un aspect important al interactiuniielementelor perceptiv - kinesteziee. Reu~ita la acest test este instransa legatura cu nivelul de integrare perceptiv-motorie, in sensulca depinde de aptitudinea de a percepe cu exactitate configuratiispatiale, de a Ie compara lntre ele, deci de capacitatea de a vedeaspatiul ~i forma (Kulesar, T, Preda, V., op. cit.). Copilul i~i poateforma aceasta capacitate numai prin contactul nemijlocit euobiectele. Cuno~terea nivelului psihogenetie ~i a caracteristieilorfunqiei vizua.1-motorie este importanta in evaluarea nivelului dedezvoltare psihica.,mai ales la intrarea copilului in elasa intii.105Testul are 0 buna capacitate de prediqie a reu~itei ~colare inciclul elementar. Prezentam un tabel at corelatiilor dintre scorurile latest ~ireu~ita ~olara, realizat in 2006 pe un ~antion de 111 elevi dinciclul elementar, de catre absolventa facuItatii noastre AnaMariaAvrarn, in cadrul temei de licent3..Scoruri lga($emncloeadrlairilei )Reu$itaclasele:aaIaI-IaIV-aI-aa I-ala clasaeleI:-a-.65-4**.843-** --.59-8**- - -.859**Tab. 1 Cordatille scorurilor la Bender-8antuci en reu¢t $COIara

Tehnica apliciirii testului

Copilul trebuie sa aibi un creion ascutit ~i 0 foaie de hirtie.Nu i se da nici rigli ~i nici guma, fiind de preferat sa se lucrezeindividual, intr-o incipere familiari. Instruetajul este urmMorul: "Amsa-Ii cer sa copiezi desene. Sa te stradue§ti sa Ie copiezi cat maiexact, chiar Cl§l1 cum Ie vezi". Punem in fata subiectului primul desen~iii spunem: "IatlIprimul desen, in total sun! cinei, incePe aici" ~ii106

se arata coltul superior stanga sus, dupa care adaugam: "Trebuie saai loc pentro toate" (Kulcsar, T, Preda, V., op.cit.). Apoi, se pun infata subiectului succesiv toate celelalte patru desene. Timpul deexecutie nu trebuie limitat, dar poate fi insa cronometrat §inu in modostentativ. Este nu numai util, dar este §i impenos necesar sa seobserve comportamentul copilului in timpul lucrului. Intereseazaaspecte legate de modul in care copilul reu§e§te sau nu desenul,dificultatile pe care Ie intimpina §i mijloacele pe care Ie utilizeaza,daca are dominant8. laterala dreapta, daca are ambidextrie saudominanta laterala stanga.Va10rificarea Ii interpretarea rez.ultaJelor testuilliFiecare desen este apreciat pe baza unui punctaj acordat dintrei perspective: calitatea unghiurilor, onentarea figurilor §i pozitialor relativa. Se constituie un punctaj total care se raporteaza laetaloane. in general, etaloanele sunt realizate in percentile, mai precisin centile. Prezentam un etalon realizat in 2006, pe un e§aUtionIIIelevi din ciclul elementar, de catre absolventa facultatii noastreAnamaria Avram, in cadrul temei de licenta.107Tab. 2 Tabelul de norme at testu1ui Bender-Santuci. pentru clelul pimar108

CAPITOLULV

TESTELE DE CUNO~TINTEOdata cu parcurgerea acestui capitol yeti reu~i:• sa sesizati specificitatea testelor de cuno~ ~i safaceti diferenta intre ele ~itestele psihologice propriu-Zlse;• sa intelegeti modullor de construqie ~idefunctionare;• sa cuno~teti avantajele testelor de cuno~inte Inprocesul de instruqie109

in afara de testele psihologice care sondeaza atribute ~icaracteristici psihice, sunt utilizate teste care opereaza cu cuno~inte.Aceste instrumente apaqin domeniului interdisciplinar al psihologiei,pedagogiei, statisticii etc. Ele s-au dezvoltat in general in tarileanglofone, ca instrument de evaluare a nivelului de asimilare acuno¢intelor din programele ~colare. Aceste teste reprezinta, cu altecuvinte, un alt mod de a aprecia rezultatele oricarui tip de invataredeeat prin sistemul clasic de notare.Aceste instrumente au avantajul ca limiteaza interventiafactorului subiectiv in evaluarea nivelului de cuno¢nte ~i fumizeaza

un feedback util persoanei care invat3..Aparitia lor a fost stimulata deutilizarea pe scara tot mai larga a metodei de instruetie programata,mai des in S.U.A., dar ~iin Europa. Ele au avantajul, in primul rand,ca pot fi administrate rapid unei mase mati de oameni ~i pot ficorectate rapid.in tiindul publicului larg, aceste instrumente sunt cunoscutesub denumirea aproape pleonastica de "teste gri/ii". Aceastadenumire este neadecvati, deoarece once colectie de itemi caremerita denumirea de test, ca urmare a indeplinirii unor exigenteteoretico-metodologice, presupune obligatoriu 0 grila a raspusurilorcorecte.110

Testele de cuno~inte se clasifici in: teste de educape, teste deinstrucfie, teste de cuno§tinfe propriu-zise.Testele de instruetie investigheaza nivelul cuno~intelorprevazute de programa §Colara. Ele se clasifica. funcpe de ariacuno~tintelor investigate, in teste de: matematicii, istorie, geografie,psihologie etc. Pe baza criteriului organizirii interne, testele deinstructie pot fi nestructurate sau structurate ~i, in acest din urmacaz, pun in luminii .funcfionalitatea cuno§tintelor, respectivamploarea ~istabilitatea conexiunilor lor (Schiopu, D., op.cit.).Testele nestructurate sum focalizate mai mult pe unelesecvente ale unor domenii de cuno~inte, fara sa se intereseze defunetionalitatea lor, adici de masura in care acestea sunt operative §ipot servi cu succes unor situatii problema (D. Schiopu, 1978).Testele de cuno~e se adreseazi §i altor cuno§tinte,dobandite in alte contexte de viati decit pe parcursul curriculum-ului§COlar.Pe Iangi lacune, dificultiti de asimilare, ele pot dezvwuiunele aspecte ale inteligentei.Construetia testelor de cuno~nte are la bazi urmitoareleprocedee:Se analizeazi programa §COlara;Pe baza rezultatelor analizei programei §colare se redacteazaitemii, in care sum condensate cuno~intele pe care elevulHItrebuie sa Ie asimileze. Testul astfel rezultat trebuie sasondeze gradul de atingere a obiectiveioT ~lare cuprinse inprograma, ~i anume: capacitatea de generalizare acuno¢ntelor, discemamintul, spiritul critic, spirtulobservatiei etc~In continuare sunt parcurse etapele specifice constructieitestelor psihologice, respectiv verificarea caracteristicilorpsihometrice ~ietalonarea.Aceste teste evalueaza nu doar nivelul cuno~intelor, Cl ~lgradul de operationalizare, obiectivat in dobindirea unor capacitatide clasificare, comparare, operare cu sisteme, implicatii,desprinderea regulilor, analiza conform unuia sau a mai multorcriterii.In general, aceste teste opereaz3. cu doua coloane. Pe 0

coloana sunt notate cuno~tintele, iar pe alta capacitatile. Acestecoloane pot sa fie ponderate, in sensul ci fiecare trebuie sa primeascaun punctaj anume, nu neaparat egal, ci in funetie de importanta carese acorda cuno§tinte1or sau capacititilor in cadrul programeirespective.Testele de cuno¢nte trebuie sa sondeze nivelul decreativitate in utilizarea cuno~teloT ~i sa depisteze lacunele in112

structurarea cuno§tintelor prevazute de programa. In categoriatestelor de cuno§tinte sunt, de obicei, incadrate:Teste de citire, scriere ~ide calcul elementarAceste instrumente se aplica copiilor intre 4 ~i 8 ant.Testele de citire cuprind materiale fonetice, literare, silabe ~ipropozitii. Ele au la bazAideea unui colaborator allui Binet, pe numeYaney, dupa care ar exista cinci niveluri ale capacitatll de lectura:lectura subsilabici, caracterizata prin indentificari incomplete delitere (copilul nu recunoa§te toate literele); lectura silabici,caracterizata prin pauze intre silabe (clasa I); lectura ezitanti, in carese separa unele cuvinte sau grupuri de cuvinte (copii din clasa adoua); lectura curenti cu oprire la semnele de punctuatie, dar cuaccentuare monotona.; lectura expresivi (Iectura actorului) (Schiopu,u.,op.cit.). Un exemplu de astfel de test it reprezinta testul S.C.G.T.,care este format din mai multe seqiuni, destinate determinarii varsteide lectura, calcul ~i scriere. EI permite stabilirea sigurantei ~ipuritatiilecturii. De exemplu: subtestul de numere consta in citirea unornumere din ce in ce mai marl, incepand de la 1.500 pana la 15milioane, 680 de milioane.Testul opereaza cu 7 varste de numeratie. Exemplu: (1)numeratie pana la 10; (II) numeratie pana la 20; (III) numeratiecrescanda, de la 1 la 100, dar cu unele mtreruperi etc. Ultimele varstevizeaza numeratia cor~ ascendema-descendenti, §i numeratia "pesarite".Testele aritmetice UflDiresc sa evidentieze dificultitile decalcul, de inmu1tire, dificultati1e in insu§irea tablei inmu1tirii §l aoperatiilor de impaqire.Bateriile de Teste de Progres educativ. Din aceastacategorie este ilustrativa bateria STEP (Secvential Tests ofEducational Progress). Cuprinde teste secventiale privindprogramul educational. Este compusa din patru caiete; fiecare caietcuprinde doua paq.i care dureazi eate 35 de minute. Daca suntaplicate la un anumit interval de timp, se determini un coeficient deprogres educativ. Caietele cuprind cuno§tinte1e§rolare generale dindomeniul §tiintelor naturii, aritmetiea, limbi moderni, cuno§tinteclvlce.Alte baterii, cum sunt S.C.A.T, Oseretski Motor Proficiency~.a., sondeazi comprehensiunea, adica mtelegerea frazelor, calculul,semnificapa cuvintelor, solutii la probleme numerice, respectiv cumeste cazul ultimei baterii, cuno§tinte din domeniul geografiei, istoriei,

limbilor straine sau achizitiile motorii.114

Testele pentru cuno~tintede nivel universitarAici putern aminti testele din domeniul medicinii. Exista ~iuntest de cuno§tiinte pentru psihologie, HARRIMAN - este yorbadespre 0 baterie for:mata din 11 teste care investigheaza cuno§tintedin arii diverse ale psihologiei, ~ianume: istoria psihologiei, metode,psihologia conduitei, afectivitate, invatare, inteligenta, personalitateaetc. in general, sunt bazate pe metoda raspunsurilor inchise, cuvariante la alegere.Prin aceste teste se obpne operativitate, obiectivitate,posibilitatea sondarii intregului bagaj de cuno§tinte specificat deprograma, spre deosebire de metoda clasica, unde evaluarea este maimult influentat3 de hazard.

o prezentare mai in detaliu a acestor instrumente poate ficonsultata in U. Schiopu, 1976, p.202-226.115CAPITOLUL VI

TESTELE ANALITICE DE INTELIGENTADupa parcurgerea acestui capitol este de a§teptat:• Sa fiti familiarizap cu principalele categorii de testepsihologice pentru evaluarea inteligentei;• Sa apreciati in mod critic valoarea diagnostica ~i prognosticaa unor teste de inteligent!;• Sa dobandip abilitatea de a alege acel test de inteligent! careeste adecvat scopului unei anumite interventii psihologice;116

Testele analitice de inteligentiSunt teste de nivel intelectual §i se disting printr-un anumitmodel de structurare a sarcinilor, model care permite relevareacomparativa, intr-un profil, a nivelurilor de dezvoltare ale diferitelorcomponente ale inteligentei.Scara Metrici a InteligenteiUn prim exemplu, mai ales in ordine cronologica, de test denivel intelectual il reprezinta Scara Metrici a Inteligentei a lui Binet§i Simon. A fost publicata in 1905 §i este rezultatul unei munci§tiintificede echipa care a durat mai bine de un an. Totu§i, dincolo deaceast8.perioadi, mai trebuie amintite cercet8.rileanterioare care s-auintins pe 0 perioada de mai bine de un deceniu, cercet8.ricare i-auconferit lui Alfred Binet convingerea ca masurarea functiilorgenerale intelectuale este posibila. La inceput, Binet §i colaboratoriis8.iau intreprins masur8.tori craniene, faciale, ale miinii §i chiar alescrisului (A. Anastasi 1976).Ipoteza sc8.riimetrice a avut 1a baz8.observatiile efectuatede Binet asupra celor doua fiice ale sale, observapi pe care le-apublicat in 1903 in "Studiul experimental asupra inteligentei". Binetconsidera ca inteligenta poate fi definita ca 0 achizitie progresiva demecamsme intelectuale de bazi, care sunt: maturitatea,117

comprehensiunea (lntelegerea), inventia, cenzura. Scara publicata deel in 1905 continea 30 de itemi care erau aranjati in ordineadificultatii lor. Nivelul de dificultate a fost determinat prinadministrarea testului pe 50 de copii normali, cu varste cuprinse intre3 - 11 ani, ~i, de asemenea, prin aplicarea aceluia~i test pe cativaretardati mental, copii ~i adulti. Autorii au incercat sa masoare inmod special urmatoarele functii intelectuale: judecata, rationamentul~icomprehensiunea.La acea data, scara nu avea grope de varste ~inu dispunea deo metoda precisa pentru a detennina un SCOT total. Primul test aconstat din sarcini simple de ordonare ~i de imitatie de gesturi. Elavea, in intentia autorilor, memrea de a evidentia limita superioara aidiotiei la adulti.Un alt test era de repetitie de cuvinte ~1 propozitii:examinatorul ii spunea copilului un cuvant sau 0 propozitie scurta ~iel trebuia sa 0 reproduca. Alt test de repetitie de cuvinte ~i propozitiicare trebuiau reproduse dintr-o singura ascultare punea in evidentalimita imbecililor. Un alt test ficea demareatia intre intelectul lalimita ~i intelectul normal adult. Scara cuprindea ~i alte teste pentrudetectarea idiotiei sau a limitei superioare a intelectului normalpentru copii de 5 ani.118Testul sufera 0 prima revizie in 1908, prilej cu care autorii aueliminat 0 serie de itemi care se dovedisera improprii, nesensibili,nediscriminativi §i au adaugat alpi noi. De data aceasta, subtesteleau fost grupate pe nivele de varsta, luindu-se in studiu un lot de 300de copii, cu varsta cuprinsa intre 3 - 13 ani. Pe aeest lot s-au mcutexperimentele, gruparile de varsta, determinarea scorurilor pe nivelede varsta, adica varsta mentala etc.Tot in cadrul acestei revizii din 1908 a fost extinsa perioadade varsta de la 3 la 13 ani. De exemplu, la nivelul de 3 ani au fostinc1use testele care au fost rezolvate de 80%-9QO.Io dintre oopiinormali de 3 ani. 800rul total obtinut de un oopil a fost exprimat canivel mental corespunzator varstei copiiIor a caror performantisubiectul reu§ea sa 0 egaleze.Termenul a fost inlocuit cu eel de nivel mental care Ii separe autorilor anglo-saxoni ca ar fi un termen mai neutru. lataexemple de itemi care ficeau parte din acea scara pentru 6 ani:cunoa§terea mainii drepte §i stangi, repetarea unei propozipi de 16silabe, alegerea figurii care i se pare copilului cea mai ftumoasa dineele trei perechi de grupe, definirea obiectelor familiare in funqie deutilizarea lor, capacitatea de a rosti trei consoane, cuno.erea varstei,cuno.erea deosebirii dintre dimineati §i dupi-amiaza.119Pentru 8 ani, scara cuprinde urmatorii itemi: citirea unui pasaj~1 reamintirea lui, insumarea valorii a patru monede diferite,denumirea culorilor ro~u, galben, albastru, verde (culorile tari),numararea inversa de la 20 la 0, sesizarea catorva deosebiri dintredoua obiecte. Testul a mai suferit 0 a treia revizie in 1911, anul

mortii premature a lui Binet. Scara a fost extinsa cu acest prilej lavarsta adulta ~i, de asemenea, au mai fost adaugati itemi pentruanumite nivele de v8rsti, dar aceste modificiri au fost minore.Aceasta scara a constituit modelul dupa care au fostdezvoltate celelalte sc3ri de inteligent8..Ea a fost repede tradusa ~iadaptati in foarte multe tiri, dar dintre traducerile facute la vremearespectiva cea mai notabila a fost traducerea ~ adaptarea facuti deTerman ~icolabolatorii sm la Universitatea Standford.Scara Stanford-Bind ~ireviziilesale amerianePrima varianta a sc3rii Stanford-Binet a fost publicata in 1916~i,de atunci ~i pana acum, a fost cunoscuta sub aceasta denumire. inacesta forma, scara cuprindea 90 de itemi, la intervale de varsta intre3-19 ani, plus doua nivele pentru v3rsta adulta. Revizia a fostefectuata pe 2.300 de persoane - copii, dintre care 1.700 copiinormali, 200 superiori ~i deficienti, iar restuI de 400 au fost adulti.Scara Standford - Binet incepe ~i ea sa cunoasca 0 serie de revizii.120

Aceste revizii sunt necesare, pentru ell, pe pareursul administririi ~iprelucr3.rii, se constata anumite defieiente, anumite nepotriviri euearacteristieile popu1atiei, dar ~i pentru faptul ca unele caracteristieiale populatiei, potrivit principiului dezvoItarii societitii, se modificade la 0 generatie la alta.Tocmai datorita acestui £apt, scara Standford - Binet sufera 0 nouarevizie in 1937, data de la care este eunoscuta sub numele deTerman - MeniIL in aceast8.variantS.,ea a awt doui forme paralele- forma L ~i forma M -, fiecare compusa din 129 de itemi, searafiind aplicabila pentru toate vamele.in 1960, scara Terman - Merrill este revizuita doar de eatreMerrill (Terman decedase in 1956). Aceast8.revizie a fost efectuatape 4.498 de subiecp, eu varste euprinse intre 2 §i 18 ani. Gradareatipurilor de deficit intelectua1 §i a nivelurilor inteligentei normale infunet:iede Q.I. se datoreaza lui Terman.Trebuie retmut faptul ea reviziile americane ale scarilormetriee de inteligenta, incepind de la forma originala Binet - Simon~i pana la Terman - Merrill, au modificat ponderea componentelorscarllor, in sensul ca, treptat, au diminuat ponderea sareinilor peinformapi ~i de memorare in favoarea sareinilor de i$legere ~ioperare logiea. Trebuie ~iut faptul ca existS.§i 0 revizie franceza ascarli Binet - Simon, din 1966. Ea a fost efectuata de eatre Michel121Gilly ~i Zazzo. Aeeasta scara se compune din 74 de itemi ~i este

eunoscuta sub denumirea de Noua sari metrici a inteligentei,prescurtata eu initialele H.E.L.T. Bateria a fost destinata sa faea, lafel ea predecesoarea ei din 1905,0 departajare foarte ~ta intrenormalitate ~i debilitate mentala. Administrarea acestei seari ineepeeu un test de vocabular, motiv pentm care permite din start 0 bunadiferentiere a nivelurilor de dezvoltare. Nivelul de re~ita la aeeastaproM detennina traseul ulterior al examinarii care poate uza astfel de

probe mai u~oare sau probe difieile.in general, probele contin sareini de repetare a UDorserii deeifre, de descriere a UDor grupuri - picturi, probleme de logieaverbala ~i numarare de jetoane. Alte probe, mai difieile, constau indesprinderea de asemanan sau probe bazate pe completarea desareini, probe complexe de vocabular.Ultima revizie a scarii de inteligenta Sanford-Binet dateazadin 1986.Trebuie ~tiut faptul ca ~i in Romania, inca din 1940, FlorinStetanescu-Goanga de la Univ. din Cluj (reputat psiholog roman, eudoctoratul efectuat sub indrumarea lui Woodt, la renumita ~coala depsihologie germana de la Leipzig) a realizat 0 revizie a scariiStandford - Binet ~i, in aceasta varianta, scara este destinataintervalului de varsta 3 - 11 ani.122Fig. 11Materialele Sciirii Stanford-Binet, revizia 1980 (Atkinson si col., 1001)

Adaptatil pe diverse sisteme astfel ineat deficitul mental sapoata fi scos in evident8. §i in condipile in care exista anumiteprobleme, scara Binet - Simon a constituit prin reviziile §i adapt3rileei repetate un exemplu de instrument intelectual. Scara Binet Simoneste 0 proba cu administrare individuala.Bateria WechslerAcesta scara are un principiu diferit de scara Binet - Simon,privind evaluarea performantei, §i anume ea nu utilizea.za.criteriulvarstei mentale, ci puncta.jele (notele) obtinute de subiecti. Si scara123

Wechsler este tot 0 proba individula. Ea operationeaza (inglobeaza)o intreaga conceptie de inteligenta a lui Wechsler, pe care 0 putemrezuma astfel: el credea ca inteligenta este 0 form.a de energiementala (asemanatoare, de exemplu, cu electricitatea, obiectivabila lafel ca electricitatea prin efectele sale, in rezultatele la teste).Wechsler define~ inteligenta ca pe 0 capacitate globala.de a aqionacu discernamant sau ca pe 0 capacitate globala de a gandi rational §i,in sfiqit, <keptcapacitatea de integrare eficienta a subiectului umanin mediul sau de viata. Testele bateriei, in conceptia lui Wechsler,masoara atat energia mentala, obiectivata in probele sc3rii verbale,cat §i capacitatea de a utiliza aceasta energie, adica motivatiaimplicata in reu§M. Aceasta capacitate 0 masoara prin probele deperformanti·In 1939, David Wechsler publica prima varianti a acesteiscirii pentru adulti, numita BELLEVUE INTELLIGENCE SCALE,denumire derivata de la spitalul Be/evue, unde Wechsler era psiholog§ef Scara a fost destinata aduItilor §i, in parte, §i adolescenplor. In1949, Wechsler elaboreazi scara pentru copii, numita WECHSLERINTELlIGENCE SCALE FOR CHILDREN, cunoscuta subdenumirea de W.I.S.C.124

I'.··Fig. 12 Exemple de itemi din structura subtestelor de performanta ale BaterieiWechsler (Crombach, 1970. p. 332).

in 1946, Wechsler face revizia scirii BELLEVUE pentruadulti ~i aceasti fonna va capita denumirea de W.AI.S. AceastArevizie a fost mcuta pe 1.700 de subiecti adu1ti ~i ea cuprinde douagrope de teste, verbale ~ nonverbale. Scara verbal! cuprinde testede: informatie, intelegere (comprehensiune), rationament aritmetic,analogii, memoria cifrelor ~ivocabular.Scara nonverbala cuprinde teste de: codificare, completare deimagini, cuburile Kohs, ordonarea de imagini ~i asamblarea deobiecte.125Fig. 13. Tabelul rezumativ al scorurilor la Scara Wechsler iJ:npreuna en profilulgrafic al unui adolescent de 16 ani (Atkinson ~ col. 2002)

in anul 1970, W.AI.S. este tradus in Franta cu modificari ~i,in general, cu completari minore, fiind destinata grupelor de virstA dela 13 la 64 ani. in sfiir~it,in 1985, incepe 0 noua revizie franceza aacestei sem, care dureazi pana in 1989, iar in aceasta fon:na,structura s-a modificat in sensul ca ea cuprinde 6 subteste,apaqinind semi verbale, §i 5 subteste de performanta, apartinandsdirii de performanta. Se calculeazi Q.I.-ul verbal, un Q.I deperformanta §i un Q.I. total. Aceasta scam a inlocuit itemii formu1atiambiguu sau pe cei nediscriminativi din vechiul W.AI.S., pentru anu aparea distorsion3ri in masurarea inteligentei. Testele verbalealterneaza cu testele de performanta in timpul administrarii. Reviziafranceza in deceniul 9 a fost ficuti pe 1.000 de persoane. Aceasta126

revIZle contine ~i scan prescurtate, formate din InlfilmUm douasubteste originale pentru situatiile cand se doresc scurte evaluan.Scara W.A.I.S. permite, in general: decelarea handicapuluiintelectual, stabilirea Q.I. individual, diagnosticul diferential alnivelului intelectual pentru diferite grope clinice, cum sunt leziunilecerebrale, nevrozele, psihozele, psihopatiile. Aceasti scara permitestabilirea gradului de deteriorare mental8.. Este foarte important dedetenninat gradul de uzuri pentru anumite boli psihiee unde nivelulintelectual (nivelul inteligentei) se depreciaza odatAcu evolutia bolii.Gradul de deteriorare se stabile§te misuriind nivelul actual ~iraportandu-Ila nivelul anterior pe care il putem estima pe principiulca anumite teste rnasoara caracteristici psihice, care sunt mai grooperimabile, iar altele sunt sensibile la declin.in 1967, autorul face ultima revizie, care poarti denumireaW.W.P.P.S.I.W. pentru pre§COlari~i ciclul primar. Este ultima scararealizata de Wechsler. Ea este tot 0 varianti a W.I.S.C., msi is-aumai adaugat 3 noi teste care difera in forma ~i continut de eelelalte.Aceasta varianti are la bazi, ca ~i W.I.S.C., 11 subteste care sunt

divizate in dona scan, de performanti ~iverbala.in legitura cu ultima revizie americana, WAI8-R, Wechsler (1981)mentioneaza obtinerea unui coeficient de fidelitate de .95 lapersoanele cu varsta 25 - 35 de ani, prin metoda test-retest.127Testul DearbornTestul Dearborn este un test colectiv, nonverbal, caremasoara inteligenta generala la copiii cu varste cuprinse intre 7 ~i14 ani. A fost creat de W.F. Dearborn ~i urmare~te surprindereaindividului pe multiple planuri. Realizarea lui reclama abilitapmotorii, perceptiv-motorii, judecata, capacitatea adaptativa,cuno~tinte~iexperient! anterioara.Testul este construit din 17 probe independente, pentruaplicarea carora este necesara utilizarea creionului ~iintelegereaFig. 14. Itemi din testu1 Dearbon (BontilA, op.cit.)128unor indicatii verbale simple. Am sa trec in revista succint catevaprobe:Proba nr. 1: se cere copilului sa deseneze 0 aI!! "cutie"(pitrat), asemanatoare cu cea care este desenati pe foaia de r&spuns.In "cutie" trebuie sa puna 0 "minge", la fel cu cea desenata pe foaie.Proba nr. 4 cere copilului sa inconjoare cu un cerc cifra carearm virna Iui.Proba nr. 14 cere copilului sa indentifice ~i sa insemneze (cuun cerc ~i, respectiv, cu 0 cruce) cele roai scumpe marci po§tale ~ieele roai ieftine.Se remarca faptul ca, de~i diferite, probele sunt ierarhizate inraport cu gradul de dificultate pe care it implica fiecare.Dupa fiecare explicatie a probei, examinatoru1 va avea grijasa se asigure ca aceasta a fost bine inteleasa de toti copiii. Nuroaidupa ce a verificat acest lucru, el poate da comanda "lncepe!i". Dacainsa constat8.ca nu toti copiii au inte1es,va repeta explieatiile a douaoara. Dupa aceasta now explicatie, se incepe lucru1propriu-zis.Pentru executarea fiecirei probleme din test, cu exceptiaultimei ( 2 minute), nu se folose~e un timp standard. Examinatorul129va cere copiilor ca atunci cand au rezolvat problema data sa ridicemana; in momentul cand va aprecia ca 75% din copii au terminatproba, va trece la urmatoarea.Testul analitic de inteligenti MeilliSi scarile precedente au fost instrumente analitice deinteligent8-.Scara Wechsler, in toate formele sale, introduce grupareaprobelor constituite in teste de performanfii. ~i teste verbale ~ipermite, deci, evaluarea unui Q.I. de performant8-,a unuia verbal ~iaunui QI total. Este primul pas spre 0 perspectiva analitica ainteligentei.130

f. , 579" 12

11145•3

!72'46I22:1itJ36.89 289 12_

12"91111113757426 !1i 8 IJ~ IJ1/ 975,I,. 4 35465

4I"J1II1t}.51/7 220 l!j •11/21I115819t99136.7 1I1B 16.

1j'489t/7"2667 85 17.

/1"649/ 4 18- 132665

11113(8.16350jf8f J 5 19.

5118:8/532367 4 20.Fi~.13

Ol(MX'tIlee Pl/flcteC,fre

-[1/ImagifilIll. Analoqll

-.

----IV.

Lac-un-e-- "-V

IJesene ----- ._._-VI

Fraze -'---'-Media

-Fig. 15. Exemple de itemi ~i foaia de profil a testu1ui Meilli(Bontila, op.cit)131Testul lui Meilly este de tip creion-hartie ~i, spre deosebire deprecedentele, este aplicabil atat individual, cat ~i In grup. Autorul aintentionat inca din 1922, cand a probat testul, sa obiectivezeaspectele calitative ale inteligentei, care, dupa el, ar fi: inteligenticoncreti, inteligenti abstracti, inteligenti analitici, inteligentiinventivi etc:. 8ateria este formata din 6 teste, care sunt prezentateintr-un caiet. Aeestea sunt: aranjarea de imagini, testul de cifre, testulde fraze, de lacune, de desen, de analogie.Pentru interpretare, notele brute sunt convertite in decilepentru v8rste cuprinse intre 11 ~ 17 ani ~i separat - pentru 18 ani ~ivarsta adulta. Decilele obtinute la eele 6 teste sunt reprezentate pe unprofil cu ~ axe radiale, asemenea spitelor unei roli. Prin unireaperformantelor intrunite de un subiect la aptitudinile intelectuale dinstructura inteligentei se obtine un profil grafic destul deindividualizat, acesta constituind baza interpretativa a testului.132

Alte teste de inteligen1iDestinatia speciala a acestor teste 0 constituie selectiapersoanelor adulte pentru diverse posturi, cicluri de instruire, formare~i'intretinere profesionala etc. Ele sunt justificate teoretic prin faptulca, a~acum s-a observat, notiunea de varsta mentala este absurda 'in

cazul evaluarii inteligentei adultilor.La baza acestor teste de inteligenta stau bateriile Alpha ~iBeta, instrumente care au fost construite in timpul Primului lUzboiMondial ~i care au stat la baza seleetiei recrutilor pentru ~colile deofiteri. Dintre multele exemple de teste de inteligenta pentru adultiam ales spre prezentare pe cele mai reprezentative ~imai des utilizatein psihologia aplicatR.Testul nonverbal de inteligenti R. B. CattellAcest test este considerat de eatre autoru1 lui ca fiind de tip"culture free", lucru mai degarba ideal decat posibil, pentru ca estefoarte greu sa izolezi influenta factorilor de natura culturala. eu toateacestea, testul, prin structura sa, implica la nivelul eel mai scazut, atatin forma administrarii, cat ~i in ceea ee prive~e raspunsurile,componenta verbala.Testul este format din 3 subteste saturate 'in factorul g. Inaceasta forma de trei subteste se aplica copiilor 'intre 13-14 ani,133

precum ~iadultilor cu nivel de instruetie inferior. In varianta cu douasubteste se aplica subiectilor intre 8-14 ani. Pe noi ne intereseazabateria cu trei subteste care este destinata adultilor. Timpii deadministrare sunt: 3 minute pentru primul subtest, 4 minute pentru aldoilea ~i3 minute pentru al treilea.Primul subtest este format din matrici, serii de elemente, seriigrafice construite dupa un criteriu pe care subiectul trebuie sa-ldescifreze, completand astfel seria cu unul din elementele propuse detest in partea dreapta a foii. Subtestul 1 contine 12 itemi.Subtestul doi este compus din 14 itemi construiti din randuri,din serii de desene, figuri geometrice, puncte, linii, din care unelement se deosebe§t:ede celelahe 4 printr-o caracteristica ce Ie facepe cele 4 asemanatoare. Sarcina subiectului este sa descopere infiecare rand, in fiecare serie, elementul care se deosebe~te decelelalte, aceasta fiind 0 modalitate de a descoperi notiunea princlasificare.Subtestul trei este format din configuratii de patru patrate,dispuse in perechi. In trei dintre ele se aHa incadrate desene. AIpatrulea patrat este liber. Completarea cu elementul lipsa serealizeaza prin alegerea lui din partea dreapta a paginii dintr-o seriede desene. Acest subtest este compus din 12 itemi.134

Testul Pieron este 0 baterie de teste verbale ~inonverbale; are, deci,o compozitie eterogena. Aceasta baterie deceleaza nivele medii ~isuperioare ale inteligentei, nefiind folosit pentru depistareahandicapurilor. Subtestele sale sunt saturate puternic in factorul g.Sarcinile de baza constau in serii verbale numerice ~i grafice. Deasemenea, el masoara ~i un factor R, raponare, care se descompunein doi factori: un factor deductiv ~iun factor inductiv.Thurstone, lucrand cu acest test, a constatat ca este saturat incaracteristica fluiditate, care este foarte sensibila la deteriorareapsihica. Este u~or de observat ca fluiditatea, aceasta capacitate de a

forma cat mai multe enunturi, idei in legamra cu un fapt, sediminueaza 0 data cu cre§terea unei alte componente, vascozitateamentala.Testele lui Eysenck. Bateria lui Eysenck cuprinde 10 teste, fiecareavand 40 de itemi; bateria este saturata in factorul verbal, numeric ~ispatial. Are in componenta sa teste verbale, teste formate din serii decifre ~i teste care contin probleme aritmetice. Alte teste din aceastabaterie contin probe cu imagini, sarcini de seriere pe baza mai multorcriterii, precum ~i sarcini de completari de lacune, sarcini de a sesizastrategii de rezolvare a unor probleme. Unele teste solicita, prindiverse sarcini, sensibilitatea intelectuala. Exista, de asemenea, ~i 0135

varianta prescurtata a acestei baterii, format! numai din 5 teste.Ambele teste pot fi utilizate fara a avea 0 pregatire psihologica, la felca unele baby-teste.Bateria de inteligenti LahyLahy a elaborat 0 baterie de teste de inteligent! care se afta demulta vreme in uzul laboratoarelor de psihologie. Este yorba de 0baterie care este structurata pe sarcini verbale: identificarea dintrecinci lucruri, cuvinte, pe acela care se deosebe~e de celelalte patru(identificarea notiunii prin clasificare), stabilirea corectitudinii unorsilogisme, probe de raponamement, probe de genealogie care constauin stabilirea relapilor de rudenie. Urmeaza apoi ~a-zisa proba delimba straina, in care sunt date doua texte, unul fiind formulat intr-olimba imaginara, celalalt in limba roman!. Sarcina subiectului constain a deduce intelesul unor cuvinte din "limba strain!".Aceata baterie este de tip creion-hirtie §i a fost adaptat! de I.M. Nestor in Romania. Bateria permite stabilirea numarului total deraspunsuri corecte, precum §i punctajul la subteste. Se aplicasubiecplor de la 15 ani in sus.136CAPITOLUL VII

TESTELE NONVERBALE DE

INTELIGENT,ALa finalul acestui capitol este de a$eptat:• Sa cunoa¥eti specificul, utilitatea, meritele §i limitele testelornonverbale de inteligenti;• Sa puteti decide in mod adecvat cu privire la oportunitateautilizarii unui anumit test de inteligenti;• Sa alegeti in mod util proba de inteligenti care este adecvatasubiectilor testati, din punctul de vedere at varstei, niveluluide instruqie, mediului cultural de provenienti etc.137Nu exista un criteriu exhaustiv de clasificare a testelor ingeneral §i a celor de inteligent8-,in special. Astfel. un test nonverbalpoate fi sau nu un test de performanta, poate fi un test analitic sauunul sintetic. poate fi administrat fie individual, fie in grup, fie inambele modalitati §.a.m.d. Clasificanle in acest domeniu sunt

relative, dar necesare. pentru ca ofed 0 anumita orientare intr-o ariea psihologiei aplicate extrem de diversificata.Caracteristica cea mai generala a testelor nonverbale esteaceea ca nu implica nici in administrare §i nici in raspunsurilesubiectilor conduita verbala sau. in ori ce caz. nu 0 implica de 0maniera care sa angajeze aspecte mai dificile ale vocabularului. Eleau fost gandite tocmai in aceasta idee, de a izola, de a tine sub controlaceasta variabila, respectiv aptitudinea verbala, care ar putea sa-idezavantajeze, pe de 0 parte, pe subiectii care provin din mediiculturale defavorizate, iar pe de alta parte, pe cei cu handicap auditiv.in principiu, unele teste nonverbale ar putea fi administrate pe bazaunui instructaj foarte sumar. Atunci cand se adreseaza surdo-mutilor,multe dintre aceste teste pot fi administrate uzand de un limbajgestual.Unele dintre aceste teste intra in categoria probelor de grup,insa marea lor majoritate este formata din teste care trebuieadministrate individual. modalitate care are avantaje incomparabile138cu examinarea de grup. La aceasta din urma, apelam doar in conditilein care costurile unei astfel de aetiuni sunt mari, iar numarul depsihologi disponibili este redus. Marea majoritate a testelornonverbale sunt astfel construite incn sunt teste de performanta, insensul ca implica manipularea de obiecte, plan~e, cuburi etc. Acestgen de teste prezinta 0 saturatie semnificativa in factorul "g".Labirinturile PorteusS.D Porteus, in 1914, a prezentat pentru prima data acest testbazat pe labirinturi. in 1919, publica forma definitiva ~i revizuita atestului care era destinat copiilor eu virste cuprinse intre 3 ~i 12 anipana la 13 ani. in 1924, testul sufera a treia revizie, in cadrul careia iisunt adaugate inca douRnivele. Este vorba de Adult 1 §i Adult 2, infelul acesta intervalul de varsta fiind extins. in 1955- 1959, scaracapata noi probe de labirint care se aplica subieetilor de peste 14 ani,avand un grad de dificultate mai mare.Administrarea acestui test, care este, de fapt, 0 baterie,dureaza intre 10-30 de minute. Testul consta intr-o coleetie delabirinte, realizate fiecare pe foi diferite, eate unul pentru fiecarenivel de varsta, fiind administrate in ordinea crescanda a dificultatiilor. Sarcina subiectului consta in a parcuge cu creionul un traseulabirintic, de la punctul de pornire paM la punctul ie~ire din labirint,139

lara sa ridice crionul ~i tara sa faca reveniri sau sa schiteze in aerdrumul de parcurs. Sunt cotate ca gr~eli lncaIcarea liniilor caremarginesc culoarul, conducerea creionului pe un drum inchis. Insituatile in care subiectuli§i corecteaza singur gre~la, examinatorulIi da 0 alta foaie de hlrtie pentru a lua sarcina de la inceput.Subiectilor din cadrul fiecarei varste Ii se permite un numarprestabilit de astfel de lncerc3.ri. Trecerea la un alt nivel dedificultate, care reprezinta, de fapt, un alt nivel de varsta mentala,este conditionata de rezolvarea corecta a probelor precedente.

Testarea se incheie daea subiectul nu rezolva doua niveluri succesive.Testul releva, pe la.nga nivelul de inteligent!, capacitatea deplanificare a activitiipi, a rezultatului final reprezentat de ie~irea dinlabirint, capacitatea de a valorifica in item;; care urmeazaexperienfa acumulatii din rezolvarea itemilor precedenp, capacitateade a restructura stilul de lucru in caz de nereu~it3., precum §1

prudenfa # vivacitata mentaw. Vorbind de prudent!, inseamna catestul este sensibil ~i la aspecte care tin de temperament:inpulsivitate, nervozitate, iritabilitate, in general echilibrul emotional.S-a constatat ca testu1 este un bun predictor pentru adaptabilitateasocial!, deoarece in contextele sociale sunt foarte indicate trasaturileamintite, lncepand cu inteligenta, dar §i aspecte temperamentale §icaracteriale. S-au obtinut coeficienti de corelatie pentru baieti de140peste 0,68 ~i 0,76 pentru fete, intre cotele la acest test ~inivelul deadaptabilitate sociala, nivel care a fost evaluat de eatre persoane carecuno~teausubiectii pe tot intervalul de la 5 la 20 de ani. Se consideraca nereu~ita la test este mai predictibila chiar decit reu~ita. Deasemenea, proba este sensibila la cazurile de trauma cerebrala. Probaprezinta avantajul ca are un anumit grad de atractivitate pentrusubiecti ~i nu necesita un instructaj special. Sarcina este u~or detransmis subieetilor.Prin anii 60', 70', proba a fost foarte mult utilizata inlaboratoarele de psihologie industriala din tara noastra. Astazi estemai rar utilizata, aceasta nemsemnind ea testul a pierdut dincapacitatea sa de sondare atit a nivelului de inteligentA.,cit ~i aaspectelor emotionale ~itemperamentale deja enuntate.Trebuie repnut faptul ea foile tipante cu labirinte, carereprezinta setu1de probe, sunt ~zate in ordinea dificultatii ~i fiecaregrad de dificultate echivaleaza cu un nivel de varsta mentala.Scara Pintner-Paterson. Este 0 scara de performanta care contineprobe standardizate in care nici materialul testului, dar nici reactiilesubieetului nu sunt verbale. Ea cuprinde atit teste consacrate de altiautori, cit ~ teste realizate de chiar autorii acestei scAri,PINTNER ~iPATERSON. Pe de alta parte, multe din subtestele acestei baterii au141intrat ulterior In componenta unor scan de performantA. Autorii auawt la baza trei criterii cmd au elaborat aceasta scara: eterogenitateaprobelor (mai multe tipuri de teste: verbale, nonverbale, cu lntrebarilnchise - deschise etc; teste care sa contina materiale noi - care sasolicite capacitatea subiectilor de a se adapta la situatii nOl;eliminarea totala a instructiei verbale (Schiopu, D., op.cit.).Initial, s-a dorit ca testul sa fie un instrument pentruinvestigarea nivelului mental al copiilor normali, apoi a capatatutilizari ~ipentru nivelurile de inteligentAmai scazuta. Proba nu esteselectiva pentru copii foarte inteligenti sau pentru cei care trecdeasupra nivelului mediu.Sistemul de cotare este diferentiat pe probe, ~1 anume: la uneleprobe conteaza numarul de mi~cari prin care s-a realizat sarcina, la

altele conteaza numarul de erori, iar pentru altele timpul de executie.Exista ~iprobe la care performantele subiectilor sunt cotate simultanpe baza a doua criterii. Scara contine 15 teste care constau dindiferite plan~e, incastre sau din itemi ce contin sarcini de constructiesau de completare a unor imagini. Scara mai cuprinde un test decuburi ~i 0 plan~ de adaptare. Toate probele trebuie administreateindividual lntr-o ordine prestabilita. in valorificarea performantelorsunt lnregistrate patru tipuri de etalonan, ~i anume: pe ani de varstamentala; pe varste mentale mediane (rezultatele mediane privesc142timpul, numarul de mi§can §i numarul de erori pe fiecare an §i pefiecare test. Inteligenta subiectului este evaluata pe baza medieimentale in care s-au incadrat toate testele; etalonare in centile,etalonare pe puncte.Pe langa unele avantaje eerte, scara prezinta §i uneleinconveniente, §i anume are 0 fidelitate redusa. Se preteaza mai binein domeniul handicapului mental sau, in orice caz, este sensibila lanivelurile scazute ale inteligent.ei, fiind mai putin discriminativa inrandul subieetilor normali §i, mai ales, in randul aeelora care suntsuperiori dotap.Testul desenului de cuburi - Testul Cuburilor KohsEste tot un test nonverbal de performant8..Metoda cuburilora fost prezentata in 1920 de catre Kohs care considera ca un astfel detest poate masura urmatoarele componente ale inteligentei:capacitatea de analiza, capacitatea combinatorie, compararea,deliberarea, completarea, judecata, criticismul §i decizia (Kulcsar,Preda, op. cit.).La originile sale, testul consta in reproducerea a 17 modeledesenate pe cartoane care trebuiau reproduse cu cuburi colorate.Cuburile erau colorate astfel: patru fete cu 0 singura culoarero§ie, albastra sau galbena, iar doua fete aveau suprafata imp8.I1ita143Fig. 16 Variante ale testu1ui Kohs.

pe diagonala astfel: un triunghi ro~u, iar celaIat alb sau un triunghigalben, iar eelaIalt albastru. Se folosea, de la un numar de plan~e laaltul, eatre finalul probei, un numar variabil de cuburi. Primele patruplan~e puteau fi reprodese eu patru euburi, iar ultima plan~a eu 16euburi. Se trecea gradual de la reprodueerea de la desenemonoeolore, la desene bieolore. Plan~ele aveau 0 difieultateereseanda, atat din punct de vedere al numarului de cuburi necesare,cat mai ales din punetul de vedere al complexitapi ereseande adesenelor.144Etaloanele originale erau realizate pentru intervalul de varsta5-16 ani. Testul nu s-a impus in forma sa originala datorita unordezavantaje, dintre care eele mai importante sunt:Necesita un timp foarte mare de aplicare;Prezenta dificultati la limita sa inferioara;Ayea un sistem greoi de cotare care 1ua simultan in

consideratie timpul de executie §i numarul de mi§cari,inclusiv de rotiri ale cuburilor pentru realizarea plan§ei.Procedand astfel, examinatoru1 era sustras de la observareapertinenta a comportamentului subiectu1ui.in general, probele de performantA permit efectuarea deobservatii valoroase asupra comportamentului in timpul lucruluiSubiectul angajeaza 0 conduit! foarte complexa care implica atatpalierul bazal al personalititii ce tine de temperament §i se exprimaca ritm, viteza, cat §i nivelurile superioare ale aeesteia care seexprima in calitate de camp al co~iintei, de capacitate deconcentare a atentiei, de capacitate de a opera prompt §i de a vedeaesentialul, de capacitate de a anticipa rezuhatul final fatAde care i§iajusteaza conduita. Intervin, de asemenea, aspecte cognitive care tinde pereeptia subliminala, de capacitatea de a observa eficient campulsarcinii, spiritul de observatie, precum §i aspecte care privescemotivitatea indicata de tremurul mainilor, imprecizia mi§carilor,145

preclpltarea, lucrul haotic sau, din contra, angajarea cu rabdare,caracterul planificat al mi§carilor. De asemenea, intereseaza dacasubiectul are deja in minte reprezentarea exacta a sarcinii, adesenului in asamblul lui sau daca el are 0 perceptie falsa §i, deaceea, nu alege cuburile potrivite.Urmatoarele revizii au redus numarul de plan§e §i ausimplificat modalitatea de cotare a performantei. Varianta Maxfield aintrodus modalitatea de administrare a ultimelor doua desene dinmemorie, dupa ce acestea erau privite timp de 10 secunde.Varianta Kent contine 12 plan§e §i are etalonul realizat petimp de executie. Testul devine foarte cunoscut dupa ce a fost utilizatin scara Grace Arthur.

o varianta foarte raspandita a fost varinata Goldstein §iScheerer, care a preluat primele 9 modele din varianta originalaKohs. Ea contine 12 modele, iar modalitatea de administrare prezintaurmatoarea noutate: daca subiectul nu r~e sa reproduca desenulpe baza modelului initial, i se ofera 0 serie de ajutoare care facsarcina din ce in ce mai concreta. Se revine la modelul initial pentru ase vedea in ce masura subiectul profita de pe urma ajutoareloracordate. in general, afazicii, spre deosebire de debilii mental, nureu§esc acest transfer. Se coteaza gradul de concretizare de care arenevoie subiectul pentru reu~.146

Exista 0 alta varianta, a lui Galifret-Granjon, care contine noiajutoare date subiectului §i prezinta 0 sirnplificare a probei. inaceasta varianta, testul contine 10 plan§e preluate din setul Goldsteincare sunt reproduse cu ajutorul a patru cuburi.Prezentarea acestor variante nu epuizeaza nici pe departe

marea varietate a testelor bazate pe cuburi. 0 serie de teste realizatede Bonnardel, cum sunt B20 - forma a §i b, BIOI reprezinta unexemplu, printre multe altele, de probe consacrate rnasurarii

inteligentei a§a-zis concreta, operand pa baza de cuburi (VeziIndrumar psihodiagnostic, vol. I-IV, Univ. Babe§-Bolyai, Cluj).Bateria Wechsler - Hamburg. Pe langa testele de informare,similitudini §ide lacune, Incorporeaza §i0 varianta Kohs cu 9 plan§e,dintre care primele doua sunt de antrenament, cotabile fiind doar§apte. Primele patru plan§e, adica pimele doua din cele deantrenament §i primele doua din cele §3.ptede lucru, sunt realizabilecu patru cuburi, urmatoarele sunt realizabile cu noua cuburi (trei a cattrei, mereu conturul irnaginii este un patrat) §i ultima - a §3.ptea- cu16 cuburi.Cotarea rezultatelor se face pe baza tirnpilor realizati de subiectipentru efectuarea cornpleta a desenului §i se exprima In puncte ca Inmodelul urmator: daca la plan§a I subiectul a realizat desenulIntr-un147interval 1-5 secunde, va primi 6 puncte, pentru intervalul 6-10secunde va primi 5 puncte, 11-15 secunde va primi 4 puncte, 16-75secunde va primi 3 puncte, iar daca subiectul nu a terminat plan~a in75 secunde, atunci ii luam pla~ intrucat timpul acordat a expirat.Punctajul total la cele ~apte plan~e se aduna ~i se transforma in notestandard (note T). Notele standard astfel obtinute la toate eele treisubteste se insumeaza laoalta cu nota standard obtinuta la Kohs. Laaceasta nota totaIa se mai adauga 0 coreqie §i intr-un tabel, realizatpe varste, se cauta in dreptul punctajului total Q.I.-ul subiectului.Fiecare plan~a are un timp limita, timp corespunzator punctajului eelmai mic. Daca e dep3.§ittimpul de 75 secunde, cat se acorda la primaplan~ subiectul obtine punctajul zero.Mai exista a alta varianta a testului Koks care face parte dintr-obaterie elaborata de eatre Ministerul Invatarnintului.Testul Kohs, in ansamblu, a corelat foarte putemic, in jur de 0,70, cuscara Binet - Simon, §i cu unele subteste din scara Weschler. Testulnu discrimineaza suficient de bine grupele de varsta, ins3.este 0 bunaproba clinica ee permite observatii pretioase in timpul examenului.Se considera ca pot fi evaluate prin observatii urmatoarele aspecte aleconduitei: capacitatea de apreciere a numarului de cuburi(reprezentare spatiala), capacitatea de restrueturare a metodei de148lucru dovedita ineficace, aspecte legate de stabilitatea emotionala,nivelul de expectantA,nivelul de motivare §i angajare in sarcina.Probe nonverbale de inteligenp, de grupA§a cum Ie spune §i denumirea sunt probe care pot fi administrateeolectiv, Insa eu exeeptia probei Lahy, marea lor majoritate intra §iIncategoria probelor individuale. In aceasta categorie a probelor degrup intra teste care prin structura lor sunt foarte diferite. Chiar daeapot fi administrate in grup, administrarea lor individuala nu esteexc1usa, Intrucat valoarea diagnostica este inferioara probelorindividuale. Aceste teste §i-au dovedit utilitatea in examinarea uneipopulatii mai largi, avand avantajul ca pot fi etalonate pe populatiimari §i ca permit efectuarea operativa a unor examinan numeroase.Aeeste probe nu sunt recomandate administrani copiilor inainte de 67

ani, deoarece copiii au dificult8.ti in a-§i organiza §i planificaactivitatea in baza unor instrucpuni. Probele de grup pentru testareainteligentei sum atat verbale, cat §inonverbale.Testul Raven a cunoscut de la aparitia sa §i pana in 1956 mai multevariante.Prima variantA, Matricile Progresive Standard ( prescurtat: MP (s))apare in 1938, dupa ce I.C. Raven elaborase in 1936 principiul149"matricilor progresive" care sta la baza acestui test (T. Kulcsar,1975). Teoria subadiacenta testului se bazeaza pe cercetarilefactoriale ale lui Spearman ~i Burt, precum ~i pe principiilepsihologiei configurationiste.I.C. Raven a precizat, la data apritiei testului, ca acesta nu masoarainteligenta, ci 0 capacitate generala de organizare a gestaltului ~i deintegrare a relatiilor. Autorul considera ca testul masoara in primulrand capacitatea de observatie ~ide gindire clara. Uherior, cercetarileau aratat ca testu1 este saturat semnificativ in factorul "g" ~i "k:m".Astfel, P.E. Vernon obtine prin anaiza factoriala urmatoarea saturapea testului MP(s): g - .79; k - .15; Comentand aceste rezultate, Pitariu(1975) este de pirere ca testul este saturat intr-o serie de alti factorislab identificati, preeum ~i intr-un factor perceptiv-spatial de grup.Masurarea functiei inteleetuale se realizeaza prin antrenareaaptitudinii oculo-motorii. De asemenea, in performanta la test suntantrenate rationamentul inductiv, mtelegerea relatiilor spatiale,precum ~i unii factori nonintelectuali, cum sunt temperamentul,afectivitatea, motivatia.Matrieile Progresive Standard M P (s)Testul contine 60 de itemi, fiecare avind alocata 0 pagina separata.Fiecare item consta dintr-un desen dreptunghiular care contine150diferite figuri dispuse intr-o ordine determinat8.. Din dreptunghi(matrice) lipse~te 0 parte, 0 anumita bucata. in jumatatea inferioara afiecarei pagini sunt date 6 sau 8 figuri care au acela~i contur ~iaceea~i suprafat8.cu a elementului decupat din matrice. Subiectul aresarcina sa aleaga acea figura care se potrive~te cel mai bine in locullipsa.

B[ffi)cIDITlD[J)ffi>Fig. 17 Item din Testu1 Matricilor Progresive Standardizate, Mp(s)151Cei 60 de itemi sunt grupati in cinci serii: A, B, C, D, E.Fiecare serie contine 12 matrici, respectiv 12 pagini. Fiecare serielncepe cu un item mai u~r in ordinea dificultatii care mregistreaza 0cre~ere pe parcursul eelorlalti 11 itemi din serie. Se poate vorbi ~i deo cre~tere graduala a dificultatii privitoare la ultimii itemi ai fiecareiserii, de la seria A care este cea mai putin dificila, la seria E ai carei

ultimi trei itemi au frecventa cea mai scazuta de rezolvare corecta.Ordinea gradata a dificultatii itemilor angajeaza din parteasubiectului capacitatea de invatare ~i de transfer a strategiilorrezolutive de la itemii precedenti la itemii consecventi. Trecerea dela 0 serie la alta antreneaza capacitatea de restructurare a strategiei derezolvare, deoarece fiecare serie dezvolta 0 tematiea diferita, caresolicita aspecte diferite ale procesualitatii gindirii, dupa cumurmeaza:Seria A este formata din matrici continue, statice care solicitastabilirea de relatii intre elementele matricii prin angajareacapacitatii de analiza, de diferentiere {"ma a elementelorcomponente ~i de comparare a marginilor partii lacunare cufiecare din cele 6 figuri (raspunsuri posibile).Seria B contine matrici compuse din 2 perechi de cate douaelemente, al patrulea element fiind !ipsa. Pentru alegerea figurii152

corecte, subiectul trebuie sa descopere relatia dintre figuri pe bazaintelegerii simetriei dintre acestea.Seria C contine matrici formate din 9 elemente (al noualea elementeste lipsa ~i se afla in una dintre eele 8 figuri (raspunsuri) date insubsolul paginii). Elementele matricii sunt grupate in trei triplete ~isunt dispuse in relatii dinamice de schimbare progresivi pe caresubiectul trebuie sa 0 sesizeze pentru a putea alege solutia corecta.Relatiile dintre elemente pot fi reprezentate in algebra booleana carelatii de incluziune, diferenta (intersectie), compunere etc.Seria D este formata din matrici care au in componenta 9 figuriordonate dupa tema (criteriul) regrupirii in plan orizontal ~ivertical. Alegerea figurii (dintre eele 8) care complecteaza in modcorect matricea presupune descoperirea aeestor doua criterii alereordonarii figurilor componente.Seria E contine, pe fiecare pagina, 9 figuri aflate in relatii deinterseqie booleani. Fiecare a treia figura, pe orizontala sau peverticala, este rezultatul interseqiei multimii de elemente care intrain componenta primelor doua figuri (se pastraza elementelenecomune). Rezolvarea corecta presupune operap.ile de abstractizare~isinteza dinamici (Kulcsar, 1975).153

Exista doua variante MP(s), §l anume: varianta monocolora §lvarianta color. Aceasta vesrsiune este destinata testarii copiilor de la6 ani in sus.Administrarea testului MP(s)Proba este aplicabila incepand eu 8 ani. in practica curenta, pentruvarstele mici ineepand eu 6 ani pana la 13 ani, se administreazaRaven-ul color. Incepand eu 14 ani, se administreaza MP(s)monocolor. Testul se administreaza atat individual, cat §i eoleetiv, eutimp impus (30 min.) §i cu timp liber.Apliearea testului impliea 0 faza de instruetaj §i de exersare amodului adecvat de luem. Instruetajul este standard §i trebuie sa fie

eitit, imprimat pe banda magnetiea sau invatat de eatre examinator ineele mai miei detalii (este varianta recomandati). La administrarea ingrup (sau la unele apliean individuale), subiectul noteaza solutiile peo foaie de ri.spuns, special conceputa.Cotarea rispunsurilorSeorarea se efectueaza cu ajutorul unei grile de coreetie,aloeandu-se un punet pentru fiecare item rezolvat eorect.Performanta este intotdeauna exprimati in punete, §i anume: pentrufieeare item rezolvat corect, subiectul prime§te un punet. Exista §i154autori care mentioneaza cotarea diferentiata a performantei, infunctie de gradul de dificultate al itemului respectiv.Cornel Cotor, psiholog roman, mentioneaza un astfel desistem de cotare, care merge de la 0.5 punete acordate pentre primeleopt teme ale seriei MP(s), pana la 5 punete acordate ultimilor doiitemi ai seriei D ai aceluia~i test. Puntajul total pentru top itemiirezolvati corect este egal cu 100. C3.ndcotarea se face in mod clasic,acordand un punet pentru fiecare item, totalul este 60.Coreetarea raspunsurilor subiectilor se face in concordanta cu cheiaraspunsurilor corectePrezentam in continuare cheia raspunsurilor la 0 secventa de itemi:Itemul SERIAADBEC

234786426531381272828176163345551 546 1155Interpretarea performantelor la testul MP(s)Interpretarea cantitativa se efectueazi pe bazA de tabele de nonne.Kulcsar (1975) prezintA tabelele de nonne in decile realizate pentruRom3nia de catre I. Holban. Potrivit acestui eta1on, inteligenta denivel mediu se situeazi intre centilele 25-75. Inteligenta superioaracorespunde performantelor care dep3.§esc centilul 95. Deficitulmental corespunde unei perfonnante care nu dep3.§e~e centilul 5.L. Repan, psiholog ceh, a elaborat 0 metoda de transfonnarea punctajului la test in QI. lata procedura:Punctaj total NNSiivvceeollruuulll dtdoeetallaintetesltigentA483461843572843693853704853915953026953147953258953469594570

59496169407269419315614 61240406140526154065616407761741806194192715010517511717522017524321752543175265717537601753972

815038418531978162309

Nivelului de inteligentAdeterminat astfel i se aplica 0 corectiefunctie de varst8. §i se determina in final 0 deviatie IQ. Pe bazacoeficientului de inteligentA, subiectul este inc1us in c1asificareaintelectuala prezentata in continuare:157IQ Nivel de inteligenta140extrem de ridicata140superioara119deasupra nivelului mediu109Inteligenta de mvel mediu (buna)nivel (slaOO)sub medielimitausoara de gradull)(debilitate mintala)medie (de gradul al 11-lea) imbecilitate)Deficienta mintala grava (de gradul a1 illlea)(idiotie)

Mai multe studii au relevat ca persoanele cu scoruri scazute lateste, comparativ cu persoanele cu performante bune, au mai frecventtendinta de a rezolva itemii prin ghicire; de aceea scorurile joase suntmai putin fidele decat cele ridicate. Pentru a controla acest aspect, T.Kulcsar a calculat scoruri partiale ~eptate pentru fiecare din seriileA,B,C,D,E. Din scorul partial realizat de subiect se scade scorulpartial a~teptat, obtinandu-se discrepanta fiecarei serii. Scoruriletotale compuse din scoruri papale, a caror discrepanti este mai marede 2, trebuie interpretate cu prudentA.158Indieele de variabilitate se obtine insumand valorile absolute alediscrepantelor. Daea indicele de variabilitate este mai mare de 7, seacorda 0 lncredere redusa rezultatului examenului cu acest test.Interpretarea calitativi presupune luarea in considerare ainfluentelor pe care tipul temeperamental ~i de personalitate, nivelulde motivare in sarcina Ie exercita asupra conduitei rezolutive ~i, deci,

asupra performantei. Pentru aceasta este neVOle capsihodiagnosticianul sa apeleze la alte surse de informatie (pe careIe-am numit nepsihometrice) pentru a putea individualizaperformanta ~i pentru a 0 interpreta in lumina semnificatiilor pe carei Ie confera aceste informatii colaterale.in continuare sunt prezentate tabele de norme realizate in 2004, pee~antioane din mediul urban ~i rural, de catre absolventa LuminitaMangiurea, in cadrullucrarii de licenta:159E~antion urbanDecile ProcentParjNoeIcnre.tnetravjaelulreale cumulate subiecti10l00A0! -212950.002()2O9/.O0300-1355.0025%353.070,5-837.0030%37.0405- 538.0040%38.0600-1461.0050%41007-5431.40060%43.0900-1424.607004A4!.0105-1476.0075%461.1020,51-248.0080%48.01020-1459.0090%49.01035-751.001005%1.01050- 960.0041,01N 8,95150 150

E~$antIonrura 1DecileProcenPtrNaojIcten.etnedrteavjaelulreale subiecticumulate1()O0A-13!511.060203%1,0300- 3144.2025%343,270,5- 385.00303%5,0405- 3173.00403%7.0600- 3192.00503%9.0705-412.0060401.,401900-421.000104%2,01005- 4141.0015%441,1020,5- 475.008(4)O5.A0102! 0- 456.00904%6.01035- 4183.9010408%.0105-0 6105,0039,98N 6,82150 150160Matriciile Progresive Avansate MP(a), revizia 1947Forma experimentala a acestui test dateaza din 1941_Justificarea acestei variante, utilizata In 1943, rezida In intentiaautorului de a spori sensibilitatea metodei matricilor pentru nivelurilede inteligentA situate deasupra mediei. MP(s) are dezavantajul ea 0performantA medie poate fi ob~inuta ~i de persoane eu un potetialintelectual modest.

-.. ••

••

A•-A• .&.

•••••

0•Fig_ 18. Item din testu1 Raven, Revizia 1947161

Revizia din 1943 a fost utilizata pentru testarea personaluluide conducere din aramata britanica. Revizia din 1947, realizata deJ.e. Raven in colaborare cu C.A. Foulds, capata 0 utilizare generalaca proba de eficienti intelectuala (Kulcsar, 1975), oarecumindependenta de factorii educativi. Revizia din 1967 a acesteivariante cuprinde tot 60 de itemi, dar grupap in doua serii. Primaserie, formata din primii 12 itemi (matrici cu un grad mai inalt deabstractizare deeat MP(s», este utilizata pentru familiarizareasubiectului cu specificul testului. Totu~i, cu acest prilej se poatestabili daca persoana are deficit intelectual (mai pupn de 6 itemirezolvati corect), daca are 0 inteligenti medie sau superioara. Seria adoua, compusa din 48 de itemi, se administreaza persoanelor care aurezolvat mai mult de jumatate din itemii primei serii. Pentrupersoanele cu studii superioare, prima serie este pentru exercitiu, iarperformanta se inregistreaza doar pentru itemii din seria a doua caresunt mai dificili. Seria a doua se poate administra cu timp impus (40minute) sau cu timp nelimiatat care, raroori, depa~e~te0 ora.Studiile de validitate (concurenta ~i de construct), intreprinsede J.e.Raven (1948) in Anglia ~i de Kulcsar (1975) in Romania, auobtinut coeficienp de corelape semnificativi intre scorurile la MP(s)~i: scara Terman-Merrill (.86) pentru subiecti cu varstacronologici de 6-13 ani; WISe (.42 - .72), Binet-Simon (.72),162Bender-Santucci (.42), Probe piagetiene (.72) pentru subiec!i de 1112ani.Tiberiu Kulcsar (1974) obtine urmatorii coeficienti devaliditate predictiva pentru subiecti de clasa a VIII-a: Lb. romana.61; matematica .67; biologie .68. Coeficientii de validitate predictivapentru elevii de clasa aVIII-a erau mai mari decat pentru clasa a V-a.Testul Domino (D 48)Este un test omogen care utilizezaza aeela§i principiu aplicatasupra aceluia~i tip de material - placute de domino. Studiiintreprinse de Spearman, apoi de W. Stepenson, au dovedit ca testele

care intruchipeaza in itemi principiul eductiei corelatelor, bazat inaeela§i timp pe material neverbal, au cea mai mare saturatie infactorul g (inteligenta generala). Principiul in discutie are forma:daca A => B atunci C => D, unde D este un element lipsa cetrebuie identificat de catre subiect astfel incat acesta sa se gaseasca inaceea~irelatie ca A fata de B.In 1943, Anstey elaboreaza acest test, care are urmatoarele saturatiideterminate de P.E. Vernon: in g .86; in k(factor spatial), v(factorverbal), n(factor numeric), testul a avut saturapi nesemnificative.Testul D48 este varianta franceza, realizata de Pichot, a testuluiDomino.163

Cei care cunosc jocul nu sunt avantajati. Masoara inteligentagenerala, §i anume: nivelul mental superior varstei de 12 ani. dar §ideteriorarea mentala (utilizat in asociatie cu un test de vocabular).Testul este astfel realizat incat elimina aproape total hazardul inacordarea raspunsurilor corecte. spre deosebire de MatricileProgresive unde probabilitatea unor raspunsuri corecte date pringhicire este de 1/6 sau de 1/8. functie de numaml variantelor deraspuns (pitariu. 1974).Se compune din 44 de itemi. grupaje de placute de domino. plus altepatru grupaje necotabile utilizate pentru acomodare. tiparite lainceputul testului. Fiecare grupaj presupune completarea de catresubieet a unei placute libere (iara punete) care se deosebe§te deplacuta zero/zero prin conturul san punetat. Completarea corectapresupune descoperirea de citre subiect a principiului de grupare aplacutelor. Raspunsul se da pe 0 foaie de raspuns. Cotarea testului serea1izeaza prin acordarea unui punet pentru fiecare item rezolvatcoreet.Itemii sunt dispu§i in ordinea dificuItapi. Raspunsurile. care se daude citre subiect pe 0 foaie special intocmita, se coteaza cu un punctdaca sunt valide. Exista autori care prefera cotarea ponderata aitemilor rezolvaf,icorect §i/sau analiza calitativa a erorilor .164Date privind caracteristicile psihometrice ale testului.J. Drevillon (conf. Pitariu. 1975) obtine pe un e~ntion de 556subieeti un coeficient de fidelitate de .89 (Spearman- Brown) prinmetoda injumatatirii ~i un coeficient de fidelitate de . 69 (BravaisPearson)prin metoda test-retest.Validitatea a fost studiati prin trei metode:1. analiza factoriala. Vernon obtine 0 staurape mare in g.2. corelatiile cu alte teste de inteligenti. S-au obpnut corelatiisemnificativ inalte.3. corelarea cu diferite criterii cum sunt: medii la tebnologie. tebnica.~tiinte.atelier, matematica. Corelatiile s-au situat intre .04 ~i .53.Pitariu (1974) obpne coeficienti de validitate de .40 cu performantelela testele de cuno~inte asimilitate prin cursuri de initiere Ininformatica la disciplina scheme logice.Aplicarea testului D48

Testul poate fi adminisrat individual sau in grup. Aplicarea esteprecedata de un instructaj standardizat ~i de un antrenament Inrezolvarea celor patru itemi destinati acestui scop. Instructajuldetaliaza urmatoarele idei:- independenta performante1or la test de familiaritatea jocului dedomino.165- nu trebuie sa se scne nimic pe caiet.-deosebirea dintre placuta libera, reprezentata cu linie intrerupta, caretrebuie completata, ~i placuta necompletata, reprezentata cu linie decontur continua. care face parte din logica joeului.-completarea foii de raspuns la numaml de ordine al itemuluirespectiv se face cu eifre. nu cu puncte.- este voie sa se treaea peste itemii care i se par subiectului maidifieili ~isa revina asupra lor dupa ce a terminat testul, dar in limiteletimpului impus (25 min.).Durata de aplieare pentru varianta eu timp impus este de 25 deminute.Testul este utilizat pe larg in ~li ~iin industrie.Prezentam doua tabele de norme realizate de absolventaLuminita Mangiurea:E~antion urbanDecile ProcPernotcaejenItnatjeervalulrealecumulatecumulate10%15 0-16.0020%30 16.00-19.0025%37,5 19.00-20.003001405 19.00-20.004001600 20.00-22.0050%75 22.00-24.0060%90 24.00-25.0070%105 25.00-28.0016675 75%112,5 28.00-29.0080%120 29.00-30.0090%135 30.00-31.00100%15031.00-44.0023,98N 5,88150

E~$antIonrura IDecilePPrro1ocnceteennrttvaajajee1ulrealecumulatecumulate11050%-10.0023001%0.00 13.0023571%,35.00 14.0034051%3.00 46001041.000 - 15.0057051%5.00 17.0069001%7.00 18.6071001%58.60 20.00

71512%20,.500 - 21.008102%01.00 22.0091032%52.00 26.0011052006%.00 44.0017,31N 575150167Utilizarea testului Domino in evaluarea deteriorarii mintaleSe masoara ceea ee se nume§te deterioarare psihometrica, pecare 0 consideram un indiciu al deteriorarii mentale.Principiul de determinare al deteriorarii psihometrice esteurmatorul: Testul D48 este sensibilIa agresiunea patologica. El nefumizeaza 0 masuratoare acceptabila a nivelului mintal actual. Estenecesar sa cunoa§tem perforrnanta probabila la D48 inainte deagresiunea patologica. Ea poate fi estimata prin ecuatia de regresie.Pentru aceasta avem nevoie sa masuram performanta actuala asubiectului la un test care este "rezistent" (Pitariu, 1974) la efectelemaladiei. Un astfel de test este eel de vocabular. Intre testul devocabular ~i048 trebuie sa existe 0 corelatie acceptabila. Ea rezulta(se calculeaza) pe baza administrarii ambelor teste pe loturi desubiecti constituite pe niveluri de instructie, de la nivelul elementar lanivelul universitar. eu alte cuvinte, avem tot at8.tia coeficienti decorelatie cite niveluri de instruetie am luat in considerare. Seconstruiesc ecuatiile de regresie pe niveluri de instructie aleperformantelor probabile anterioare bolii la testu1 domino pe bazaperforrnantelor medii ~i a coeficientului de corelatie al eelor douateste.Deteriorarea mintala este raportul dintre diferenta scorului estimat ~ia scorului actual la D48, pe de 0 parte, ~ varianta scorurilor la D48,168in e~antionul normativ, pe de alta parte. Diferenta care este unrezultat proeentual se raporteaza la un tabel care ne ajuta sa estimamprobabilitatea ea deteriorarea eonstatata sa fie patologiea.Aha varianta, eonstruita dupa 20 de ani, este testul Domino'70. Este yorba despre 0 proba paralela, care are aeela~i numar deitemi, eonstruiti dupa acela~i prineipiu, dar gradati mai sistematie ~ieu altemanta prineipiilor de rezolvare pentru a-i face mai difieil derezolvat. Cele doua teste coreleaza inalt semnificativ.Testul Bonnardel 53 (B53)Este 0 proba nonverbala colectiva. Testul este saturat puternie infaetoru1g ~i evidentiaza aspectul dinamie al inteligentei. Itemii suntordonati dupa gradul de dificultate, se administreaza cu timp impus(15'), dar poate fi dat ~i eu timp liber. Este u~or de administrat,subiectii nu obosese, fiind u~r de corectat eu 0 grila in maximumtrei minute. Testul B53 este alcatuit dintr-o serie de itemi tipariti subforma unui eaiet, care contine 65 de itemi, dintre care primii eineisunt destinati antrenamentului. in timpul probei, subiectul nuprime~teniei un fel de lamurire. Rezuhatele de la acest test au eorelateu alte probe de combinare spatiala (0,70-0,60). Testul are ~i 0 serie

de limite. in primul rand, autorii nu au precizat care este fidelitateatestului, precum ~i alte date referitoare la eonstruetia lui. In viitor,169

trebuie sa se realizeze un studiu aprofundat in ceea ce prive~teanaliza de itemi.170

CAPITOLUL vmPROBE PSmOGENETICE1. Fundamentele teoretice ale probelor psihogeneticeoperatoriiSpre deosebire de alte metode psihodiagnostice, aceste probeau un fundament teoretic mai complet ~i mai unitar: sunt construitepe baza unui model teoretic sistematic, experimentat printr-o serieindelungata de cercetari fundamentale. Aceste teste sunt, de fapt,experimentele psihogenetice concepute de Piaget, care au foststandardizate sub aspectul materialului, al tehnicii de aplicare ~i alinterpretarii de catre colaboratorii sm. Ele au 0 bum validitateconceptuaIa, deoarece conceptele lor explicative sunt preluate dinteoria psihologica generati de cercetarile experimentale care s-auconstituit in perspectiva psihogenetica a inteligentei. De aceea,utilizarea ~i interpretarea acestor teste face indispensabilacuno~erea acestei teorii, a ~fodajului lor conceptual.171Printre aceste concepte, nopunile de inteligentA,functie intelectuaUi,conpnut intelectual de dezvoltare, stadiu §.a. ocupa un loe privilegiatin sistemul conceptual piagetian.- Continut mintal = conduita verbala sau neverbala, adica reaetiilesubiectului care i se prezinta experimentatorului intr-o forma bruta.Exemplu: continutul mintal at subiectului se dezvwuieexperimentatorului atunci cand primul afirma ca un obiect sescufunda in apa fiindca este mai greu sau mai u§Or.- Functia mintali = aeele caraeteristici generale ale activitatiiintelectuale care la toate varstele asigura cunoa§terea, intelegerea,inventia; acele proprietati abstraete ale inteligentei carecaracteriazeaza toate organismele inteligente. Aceste proprietati suntorganizarea ~i adaptarea, ultima fiind definita ca echilibru Intre

asimilare §i acomodare. Organizarea # adaptarea sunt invariantelefunc!ionale ale inteligen!ei. In timp ce continutul activitapi mentalese schimba de la 0 varma la alta, proprietatile funetionale generale aleprocesului adaptativ ramdn neschimbate de-a lungulontogenezei.- Structura cognitivi, asemenea continutului, se schimba odata cuvarsta. Dezvoltarea inteligentei este conceputa de Piaget ca un procesde elaborare a unor structuri din ce In ce mai echilibrate. Structurilecognitive sunt concepute ca proprietap de organizare a experientei.Ele determina In fiecare moment al dezvoItarii felul conpnutului,172

adica tipul de conduita adoptat de copil. De aceea, conlinuturilemintale, adidi ce spune, ce poate face un copil intr-o situalie

experimentala, sunt surse ale ~terii proprietalilor deorganizare a inteligentei. De exemplu, conduita verbala a copiluluide 5-6 ani este detenninata de anumite trasaturi ale structuriicognitive, §i anume: conduiti fenomenisti, adiea dominareajudecapi de eatre impresiile perceptive. Copilul erede ea un obiectcare §i-a schimbat forma sau pozitia, §i-a schimbat cantitatea,volumul, greutatea etc. Gandirea eopilului nu a ajuns la unechilibru intre asimilare ,i acomodare. De aceea, el invocasuecesiv argumente opuse. El e§Ueaz8. in relatarea logiea aimpresiilor sale cognitive, deoarece actiunile sale mintale sunt incaireversibile, ceea ee inseamna ea subiectul, copilul, nu poate refaceinapoi, mintal, actiunea sa cu obiectele. Daea i se prezinta doi bulgande plastelina, egali ca forma §i greutate, §i daca unul este deformat,copilul spune ea nu mai sunt egale deoarece eel deformat este mailung sau mai intins. Pana la varsta de 5-6 ani, conservarea cantitatiipe plan mental nu are loc. <>datacu varsta de 6-7 ani, are loe treeereade la actiunea imediata la operatie (acpune mintala reversibila).Intuitiaarticulati lasa Joe, odata cu interiorizarea aqiunii, operatieicaracterizata prin reversibilitate. La 6-7 ani se constituie logicaoperatorie. Conservarea cantitapi se bazeaza pe revenirea la punctul173

de plecare, jara ca efectuarea ac!iunii externe sa fie necesara.Gdndirea ajunge sa depii§easca limitele perceppei. Devenind capabilsa clasifice, sa serieze obiectele, copilul dobande~e nopunea denumar ca expresie a aspectului cantitativ al realii8.pi. Numarulobiectelor devine 0 caracteristica independenta de pozitia lor inspatiu.- Conservarea = odata cu stadiul operator concret, copilul realizeazaca anumite propriei8.p ale obiectelor, cum sunt cantitatea ~i numarul,faman neschimbate cand acele obiecte sunt supuse unor transformariprivind forma sau pozitia sau alte atribute specifice (Anastasi, 1968).Aceasta este posibila datorii8.mobilitatii ~i reversibilii8.tiioperatiilormintale. Copilul ajunge sa inteleaga tranzitivitatea unor relatii demarime. Treptat, spre 10 ani, se conserva mental greutatea, tarvolumul -abia pe la 11-12 ani. De asemenea, notiunea deprobabilitate se desavar~e~e abia pe la 11-12 ani.Odata cu stadiul operapilor formale, care se instaleazi la 14-16 ani,adolescentul rationeaza abstract, prin ipoteze, viz3nd toate cazurileposibile. Operatiile se structureazi in grupuri distincte de clase ~irelatii (gandire la puterea a doua), care sunt coordonate de gindiredupa modelul grupului INRC. Caracteristica esentiala a gandirii ~iinteligentei este ca ambele se realizeazi prin operatii. Acestea provindin interiorizarea actiunilor exteme cu obiectele.174

- Stadiile dezvoltarii inteligentei reflecta caracterul nelinear aldezvoltarii ei. Exista pentru fiecare stadiu anumite caracteristici deorganizare manifestate in conduite specifice. Au loc stagnari ~ireveniri curioase. Varstele stadiilor nu au deeat valoare orientativa,dar parcurgerea lor este obligatorie.

Decalajul transversal = semnifica faptul ca 0 structur3. cognitiva,speeifiea unui anumit stadiu functional, poate fi aplieata cu suceessareinii A, dar nu ~i sarcinii B, d~i ~i acesta din urma apartineaeeluia~i stadiu de dezvoltare. De exemplu, conservarea volumuluiare loe eu 1-2 ani mai tarziu deeat conservarea greutatii. adica la 1112ani fata de 10-11 ani, de~i ambele implica acee~i strueturacognitiva. Este yorba de un decalaj al nivelurilor de dezvoltare aleunor structuri cognitive care apaqin aceluia~i stadiu de dezvoltare.Decalajul vertical apare la nivele funqionale diferite. De exemplu,un copil nu poate inca exprima in cuvinte operatiile deja posibile inplanul aqiunilor concrete. Este yorba de un decalaj intre planulaetiunii senzorio-motorii ~i eel al reprezentarii, planuri funqionalediferite care implica operatii mintale de natura diferita.Ca forma de echilibru catre care tind toate structurile cognitive,inteligenta are in funqionarea sa 0 continuitate care nu excludediversitatea ~ieterogenitatea structurilor. Dar ~a cum am aratat, unuldintre invariantii funqionali ai inteligentei este echilibrul. Activitatea175

mentala tinde spre realizarea unor structuri de ansamblu,caracterizate printr-o anumita stare de echilibru.- Echilibru =intre acomodare ~iasimilare. In stadiu preoperator esteun echilibru instabil. Orice achizitie noua modifica notiunileanterioare sau risca sa duca la 0 contradictie in afirmatiilesubiectului. In stadiu operator concret este un echilibru mobildeoarece operapile de clasificare, seriere, comparare, evaluare,numeratie se organizeaza in sisteme operatorii de ansamblu,grupuri, care se supun unor legi de functionare ~iin virtutea carorainformatiile noi sum asimilate, iar structura cognitiva se acomodeazala aceste noi informatii rara dezechilibre. Inteligenta operatorie neapare astfel ca un concept operational care desemneaza formelesuperioare de organizare ~iechilibru a structurilor cognitive.1. senzorio-motorie (0-2 ani) Uzgiris ~ Hunt (1975):The Ordinal Scale of Psychological Development (2spt.- 2 ani)I Preoperatorie 2. preconceptuala (2-4 ani)3. intuitivii (4-6n ani) Go1dschmid!li Bentler (1968):Cocept Assessment Kit - Conservation (4-7 ani)1. concretii (617-11/12 ani) Probe psihogeneticeoperatorii de eva1uare ~ conservare a cantitiitilor (6- 9ani)176

nOperatorie Nassefat M(l963): Proba compunerii depIasarilor, a

conserv3rii volumului, proba de rap.onam verbal (II 13ani)2. formala (11/12-14/16 ani) Langeot P (1970):Teste operatorii formale de combinare (fOFC), depropozitil-probabilitap. (TOFP), propozitfilor(fOFLP) (11 probe, 14 -16 ani) Laurendeau §i Pinard(1962,1964,1970) Baterie de teste cu sarcinipiagetiene (4 - 12 ani).Stadiile psihogenetice §i unele dintre testele care Ie suntconsacrate

Anastasi (1968) subliniaza ca scalele piagetiene se distingprin flexibilitate ~i interpretare calitativa. Examinatorul seconcentreaza mai mult asupra procesului de rezolvare a problemeideeat pe rezultatul final. Se preteazi exeelent psihodiagnozei clinice.2. Teste psihogeneticeContributia lui Laurendeau ,i Pinard. La Universitatea dinMontreal, cei doi autori au adminstrat pe 700 de copii (2 - 12 ani) 0haterie de 57 de teste, din care unele noi, iar altele seleetionate dinscale conventionale care evaluau caracteristicile atribuite de Piagetacestei perioade de dezvoltare: cauzalitatea (explieatiile copiilorprivind natura ~i cauzele unor fenomene, cum sunt visele, altemanta177zi-noapte, diferentele dintre fiinte ~i lucruri, scufundarea ~i plutireaobiectelor, etc), spatiul (recuno~terea obiectelor prin atingere ~irecunoa~terea lor in desene, distingerea pozitiei stanga - dreapta apropriului corp sau a elementelor propriului corp sau aleexaminatorului, probleme de perspectiva, etc.)Scirile ordinale ale dezvoltirii psihologice ale lui Uzgiris ,i HuntAceste instrumente sunt aplicabile copiilor mici cu varstacuprinsa intre doua saptamani ~i doi ani, aflati in stadiul senzoriomotor.Autorii au clasificat raspunsurile subiectilor in mai multeniveluri, de la 7 la 14, de la 0 scala la alta. Sunt ~se scale careinvestigheaza:• Obiectul permanent (na~erea perceppei obiectuluipermanent este indicata de urmanrea obiectelor cu privirea ~icautarea lor pe masura ce sunt ascunse).• Dezvoltarea mijloacelor de producere a efectelor dorite(apucarea obiectelor cu propriile maini).• lmitatia (gestuala ~ivocala).• Cauzalitatea operaponala (recunoa~terea ~i adaptarea lacauzalitatea obiectiva, mergind de 1a observarea vizuala apropriilor maini pana la obtinerea comportamentului adultdorit).178• Relatii obiectuale 'in spatiu (coordonarea schemelor vazului ~iauzului 'in localizarea obiectelor In spatiu).• Dezvoltarea schemelor pentru relationarea cu obiectele(conducerea unei ~ini-juc3rie, construirea cu ajutorulcuburilor, denumirea obiectelor).Testul de evaluare a conservirii obiectelor (Concept AssessmentKit-Conservation). Este aplicabil copiilor cu varsta Intre 4 §i7 ani.Conservarea obiectelor este un indicator al tranzitiei copiluluide la stadiul preoperational la stadiul operational concret, fenomencare, dupa Piaget, se produce la varsta de 6 -7 ani. Testul are treiforme, dintre care A §iB sunt forme paralele, ambele continand cincisarcini: spatiu bidimensional, numar, substanta. cantitate continua,greutate §i cantitate discontinua. Forma C cuprinde doua situatiiproblema deosebite: aria §i lungimea. Testul este 'insotit de normerealizate pe 560 de copii, cu varste cuprinse intre 4 §i 8 ani, dupa

metoda percentilelor.179

VERIFICATI- VA CUNOSTINTELE DESPRE TESTAREAAPTITUDINILOR SI INTELEGINTEI1. Definitiile funetionaliste ale iteligentei pun accent pe :a) creativitateb) adaptabilitate.c) structura.d) inteligenta artifieiala.2. Factorul "g", evidentiat de cereet3rile lui Spearman, releveaza:a) inteligenta ca un factor aptitudinal general.b) inteligenta ca 0 combinatie de abilitati solicitate de nevoiade a supravietui ~ide a progresa Intr-o eultura data.c) inteligenta ca multiplicitate de aptitudini intelectuale.d) inteligenta ea trasatura experentiala.3. Varsta mentala utilizata in determinarea coefieientului deinteligenta reprezinta:a) varsta subieqilor din *ntionul normativ, a earorperformanta la test este egalata de subiectul testat.b) varsta subiectului la data efectuarii testului.c) performanta subieetilor de ~i varsta eronologiea eusubiectul testat, dar cu coefieienti de inteligenta inegali.185d) varsta subiectului exprimata pnn numarul de iteminerezolvati corect4. Coeficientul de inteligenta exprima:a) inteligenta insa~i a subiectului testat.c) raportul dintre varsta mentala §i varsta cronologica asubiectului.d) raportul dintre numarul itemilor rezolvati corect §i varstacronologica a subiectului testat.e) raportul dintre varsta cronologica ~l numarul itemilornerezolvati de catre subiectu1testat.5. Chestionarele ~i scarile longitudinale sunt destinate:a) exclusiv uzului psihologilor.b) exclusiv uzului nepsihologilor.c) ambelor categorii de la a) ~ib).d) exclusiv medicilor de medicina infantila.6. Baby-testele sunt destinate evaluarii:a) nivelului de inteligenta at copiilor.b) ritmului de cr~ere at elevilor de gimnaziu.c) nivelului de handicap mental.d) normalitatii dezvoltarii copiilor mici.186

7. Testul Goodenough, in calitate de proba de dezvoltare bazata pedesen, se adreseaza copiilor de:a) peste 13 ani.b) 7 - 13 ani.c) 4-13 ani

d) peste 1an §ijumatate8 Testul Bender-Santucci i§i bizuie validitatea conceptuala pecercetarile teoretice privind:a) rolul informatiilor in dezvoltarea psihogenetica.b) relatia dintre dezvoltarea psihica §i capacitatea de a vedeaspatiul §i forma.c) relatia dintre tipul de personalitate §itipul perceptiv.d) rolul atitudinii mateme fata de copil.9. Performantele la testu1 Bender-Santucci sunt evaluate din treiperspective:a) culoarea utilizata eel mai frecvent, marimea desenelor §ilocalizarea lor in pagina.b) grosimea, orientarea §i directia liniilor.c) manmea, orientarea §i pozitia unghiurilor.d) calitatea unghiurilor, orientarea figurilor §1 pozitia lorrelativa187

10. Testele de cuno~tinte ~colare sunt destinate evaluarii:a) gradului de atingere a obiectivelor §COlarecuprinse inprograma. *b) nivelului de retard mental.c) preferintelor vocationale ale elevilor.d) gradului de stabilitate a intereselor ~colare.11. Labirinturile Porteus au ca scop central punerea in evidenta acapacitatilor:a) de coordonare oculo-motorie, preCIZla mi~carilor fine,stabilitatea emotionala, stima de sine etc.b) nivelul de expectanta. trebuinta de realizare, capacitatea deefort etc.c) de planificare a activitatii, de a profita de pe urmaexercitu1ui, de a restructura stilul de lucru in caz denereu~ita,precum ~iprudenta ~ivivacitatea mentala etcd) Creativitatea, ingeniozitatea, insight-ul, perseverarea,nivelul motivatiei in sarcina etc.12. Scara Pintner - Paterson are ca zona de maxima sensibilitate:a) handicapul mental.b) nivelurile superioare ale inteligentei.188c) nivelurile superioare mediei inteligentei.d) nivelurile extreme ale inteligentei (superioare-inferioare).13. Varinata Goldstein §i Scherer a testului Kohs introduce urmatorulelement de noutate fata de variantele precedente:a) Ofera subiectului un feed-back cu privire la fiecare rezultat.b) Ofera subiectului 0 serie de ajutoare care fac sarcina din ce in cemai concreta.c) Ofera subiectului posibilitatea de a reproduce plan§e mal VlUcolorate, deci mai motivante.d) in caz de nereu§it8., ofm subiectului §ansa de a relua proba la 0alta data.14. Testul tlMatricile Progresive Standardtl (MPs) este puternic

saturat in:a) factoru1 spatial.b) factorul emotionalc) factoru1 verbald) factorul motivational.15. Testul "Matricile Progresive Standardtl (Mps) contine:a) 50 de itemi.b) 55 de itemi.c) 110 de itemid) 60 de itemi.189

16. Probele psihogenetice operatorii au 0 buna validitate conceptualadeoarece:a) sunt elaborate de psihologi de prestigiu.b) sunt prevazute cu itemi de natura mai intuitiva, fapt care Ieconfera 0 mai buna rezolutivitate.c) conceptele lor sunt preluate din cercetarile experimentaleintreprinse din perspectiva psihogenetica a inteligentei.d) nu sunt elaborate din perspectiva psihometrica.17. Conceptele privilegiate cu care opereaza testele psihogeneticeoperatorii sunt:a) inteligent!, funetie intelectuala, continut intelectual,stadiu.b) inteligent!, motivatie, echilibru emotional, maturatie,progresoc) introversiune-extraversiune, spatialitate, senzonomotricitate.d) performant!, stadialitate, mentorat, ciclicitate, decalaj.190

BibliografieATKINSON, R., ATKINSON, R., SMITH, E., BEM, D.,NOLEN-HOEKSEMA, S., 2002 - Introducere in psihologie, Ed.tehnidiALBU, M., 2000 - Metode si instrumente de evaluare inpsihologie, Cluj-Napoca, Ed. Argonaut, 2000ANASTASI, A., 1976 - Psychological testing, Mac Millian Publish,Co., Inc., New York.ANASTASI, A., 1979 - Field of applied psychology, sec. ed. Mc.Graw-Hill Company.BONTILA, G., 1971 - Culegere de teste psihologice de nivel ~iaptitudini, Centrul de documentare ~i publicatii al MinisteruluiMuncii.CARTER, Ph., 1998 - Teste de inteligenta, vol. I, II, Bucuresti,Ed. Aldo Press.;CORSINI, J. ( Ed.) 1994 - Enciclopedia of psychology, secondedition.CRONBACH, L., J. 1970 - Essentials of Psychological Testing,Third edition, Harper & Row, Publishers, New York181BIRCH, A., HAYWARD, S., 1999 - Diferente interindividuale,

Ed. Tehnica, Colectia PsihologieEYSENCK, H., 2002 - I Q - Teste de inteligenta, Bucuresti,Ed. Queen;EYSENCK, H. J., 1982 - Introduction. In H. J. Eysenck (Ed.), Amodelfor intelligence, New York: Springer-Verlag.GARDNER, H. 1983 -Frames of mind: The theory of multipleintelligences. New York: Basic Books.GOLD SCHMID, M., L, BENTLER, P., M., http : II www. edits.net / CAK.htmlKULCSAR, T., 1975 - Testul Raven §i variantele sale, in Indrumarpsihodiagnostic, vol. II, Univ. "Babe§-Bolyai ", Cluj-Napoca, p. 62103.KULCSAR, T., PREDA, V., 1977 - Indrumar psihodiagnostic,Univ. Babe§-Bolyai, Cluj-NapocaKUDREA VTEV, T.,V., 1981 - Psihologia gandirii tehnice, E.D.P.,Bucure~ti.MANU, P., TOMA, N., 1978 - Practica medicinii muncii, Ed.Medicala, Bucure§tiKULCSAR, T., 1976 - Leqii de psihodiagnostic, Univ. Cluj-NaMARTIN, N., 2004a - Elemente de psihologie experimentala,Ed. Muntenia.182MARTIN, N., 2004b - Introducere in psihologia compensarii,Ed. Muntenia.MITROFAN, N., 1999 - Testarea psihologica a copilului mic, Ed.Press Mihaela SRLMONTESSORI, M., 1977 - Descoperirea copilului, E.D.P.,Bucure~tiOANCEA URSU, G., 1985 - Ereditatea ~i mediul in formareapersonalitatii, Ed. FacIaPIAGET, J., 1998 - Psihologia inteligentei, Bucuresti, Ed.Stiintifica.PIAGET, J., 1973 - N~terea inteligentei la copit, Bucuresti,E.D.P.PLOMIN, R., SPINATH., F.,M., 2004 Intelligence: genetics,genes, and genomics. Journal of personality and social psychology.86(1), 112-129.POPESCU, NEVEANU, 1976 - Curs de psihologie generala, vol. I~iII, Bucure~i.

~cmopu,U., 1976 - Introducere in psihodiagnostic, C. M. Dniv.Bucure~ti.TYLER, L.,E., BRUCE WALSH, 1979 - Test andMesurement 3rd edition, Prentice-Hall., Enghewood Clifs, NewJersey.183ZLA TE, M., 1994 - Introducere in psihologie, Bucure~i.

*** 1976 - Indrumar psihodiagnostic, vol. I-N, Univ. Babe~-Bolyai, Cluj.184