UNIVERSITATEA DE TIINE AGRONOMICE I MEDICIN VETERINAR - BUCURETI

FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMIC I DEZVOLTARE RURAL

SPECIALIZAREA: INGINERIE I MANAGEMENT N ALIMENTAIE PUBLIC I AGROTURISM

nfiinarea unei ferme de vaci de lapteS.C. AgroFarm Ulmeni SRL

STUDENT:Burtoi AndreiAnul IV, Grupa 8411

BUCURETI 2014Caspitolul I: Descrierea obiectivului de investiie

1. Descrierea societii in care se implementeaza investiia

Societatea comercial S.C. AgroFarm Ulmeni SRL este o societate cu statut juridic Societate cu Rspundere Juridic, are sediul administrativ n comuna Ulmeni, judeul Clrai i este un start-up. Societatea i propune accesarea fondurilor europene prin Masura 121 pentru Ferme de familie. Societatea deine in momentul de fa 30 de capete vaci de lapte i tineretul aferent, i terenul de 1000 m2 unde se va realiza investiia.Numr de nmatriculare la Oficiul Registrului Comerului: J50/181/2014Cod Unic de nregistrare 23454531Activitatea principal: Creterea bovinelor de lapte (CAEN 0141)Activiti secundare: Depozitri (CAEN 5210), Transporturi rutiere de mrfuri (CAEN 4941).Telefon: 0729062280E-mail: agrofarmulmeni@gmail.com

2. Descrierea investiiei

Investiia se va efectua pe un teren de 1000 m2, lang comuna Ulmeni. Fondurile alocate de Uniunea European se vor investi in construirea cilor de acces ctre ferm, o cistern pentru transportarea laptelui i construcia de cldiri necesare si dotarea cu echipamente i utilaje n conformitate cu toate normele impuse de mediu si de Uniunea European.Sistem de adpost nou pentru 30 vaci de lapte i viei, cu sala de muls tip bradule 1x4 posturi (cu posibilitate de extindere tip fluture)Adpostul cuprinde: Sistemul de ntreinere n cuete individuale de odihn Pardoseal betonat plin cu alei de circulaie Cuete cu aternut Sistemul de furajare cu alee pe o latur Sistemul de adpare Sistemul de ventilaie natural Construcie fr izolaie termic Sala de muls este de tip bradule (1X4 posturi) situat n interiorul adpostuluiCapitolul II: Datele tehnice ale investiiei1. Amplasament

Comuna Ulmeni se afl n sud-vestul judeului Clrai, pe malul stng al Dunrii, la est de municipiul Oltenia. Este traversat de oseaua naional DN31, care leag Oltenia de Clrai.

2. Descrierea fluxului

Rasa Baltata romaneasca este caracterizata de o variabilitate mare prin prisma:1. Variabilitatii rasei materne (Sura de stepa transilvaneana)2. Variabilitatea rasei Simmental care a fost importata din 5 tari diferite3. Schimbarea in timp a trasaturilor si orientarea catre productia de lapte si carne.In general, rasa Baltata romaneasca are urmatoarele caracteristici:SpecificatieVaciTauri

Inaltime133 cm150 cm

Greutate600 kg900 kg

Circumferinta trunchiului186 cm220 cm

De asemenea, variabilitatea a fost restransa in ultimii ani la trei tipuri:TipInaltimeGreutate

Din Banat136 cm650 kg

Din Transilvania si Bucovina134 cm600 kg

Din Banat si dealurile Crisanei132 cm550 kg

Culoarea vacilor din rasa Baltata romaneasca este alb cu rosiatic, capul si partea de la genunchi pana la copite fiind intotdeauna de culoare alba. Aparitia unor zone pigmentate pe cap nu ar trebui considerate defecte, deoarece sunt trasaturi mostenite de la rasa mama (Sura de stepa transilvaneana).Trunchiul vacii Baltata romaneasca este trapezoidal sau dreptunghiular. Trunchiul este lung, larg la exemplarele foarte reusite. Cele mai intalnite defecte ale ugerului este asimetria, mameloanele lungi si productia de lapte scazuta.Membrele sunt puternice, drepte, muschi bine dezvoltati. Pielea este de calitate buna, este groasa, densa si cantareste 35-44 kilograme.Vacile din rasa Baltata romaneasca au un temperament linistit, sunt animale blande si rabdatoare, inzestrate cu bune reflexe conditionate.O vaca Baltata romaneasca produce in medie, anual, 3000 litri de lapte, cu 4% grasime si 3.45% proteine. Laptele este foarte potrivit pentru productia de branza de buna calitate. Productia de lapte variaza considerabil, de la 1800 de litri de lapte, pana la 13 212 litri cu 4.09% grasime. In 2003, Baltata romaneasca a ajuns la o productie de lapte de 4 502 litri /anual, cu 3.95% grasime si 3.22% proteine.Baltata romaneasca atinge 60-65% din productia de lapte in timpul primei lactatii, cea mai mare productie de lapte o atinge in timpul celei de-a sasea lactatii.Rata de muls mecanic este destul de redusa, doar 66-77%dintre vaci se pot adapta mulsului mecanic cu o viteza de 1-1.1 litri / minut.Incrucisarea cu rasa Holstein rosiatica a dus la o imbunatatire a urmatoarelor trasaturi:1. Cantitatea de lapte cu 10-23% mai mare2. Nivelul de grasime si proteine cu 10-18% mai ridicat3. Precocitatea productiei de lapte4. Ugerul, simetrie functionala, viteza de muls a ajuns la 1.5-1.7 litri/ minut.Ca tip de alimentatie, este potrivit ca vara sa pasca iarba si iarna sa manance fan dur si voluminos.Rasa Baltata romaneasca este o rasa rezistenta la mediul inconjurator, cele mai bune rezultate se vad in zonele de campie si deal, cu clima continentala. Sub circumstantele climei continentale, caldura are un impact negativ asupra productiei de lapte, apetitul vacilor scade, prin urmare scade si productia de lapte.Baltata romaneasca este o rasa pentru productia de lapte si carne, potrivita pentru ferme si gospodarii.Bovinele din rasa Baltata romaneasca sunt usor de intretinut, rezistente la conditiile grele de viata si pentru perioade scurte, chiar la nutritie saraca.Reproducerea la rasa Baltata romaneasca este tarzie din mai multe puncte de vedere.Prima fatare apare la 30-33 luni, cu 20-30% mai tarziu fata de alte rase.Perioada de gestatie dureaza 400-440 zile.Perioada de lactatie in timpul gestatiei este de 320-350 de zile.Rata nasterilor 80-90%.Probleme de reproducere la 4% dintre bovinele din rasa Baltata romaneasca.

3. Datele tehnice ale investiiei

Funcionare i conceptSistemul de adpost este conceput ca un sistem cu dou rnduri de cuete. Cuetele sunt dispuse capla cap.Dejeciile sunt manipulate n stare integral n adpost, cu separare ulterioar la captul adpostului. Pardoselile sunt betonate i se cur cu ajutorul unui sistem cu plug raclor hidraulic. Canalele pentru cablu se afl n pardoseal. n cazul utilizrii acestui sistem, este necesar curarea manual a dejeciilor de pe aleile transversale. O alternativ la plugul raclor este utilizarea unei lame adaptate la tractor.Aleea de furajare se afl pe una din laturile adpostului. Frontul de furajare cuprinde cte un loc pentru fiecare animal, respectiv un spaiu de 70 centimetri, astfel nct toate animalele s aib acces la hran simultan.Mulsul se desfoar ntr-o sal de muls tip brdule 1x4. Aleile de circulaie, servesc drept zon de ateptare.Camera de depozitare a laptelui este dotat cu un tanc de rcire de 2.000 litri, putnd depozita producia de lapte pentru 2 zile. Capacitatea de depozitare este stabilit pentru un efectiv de vaci cu producie mare. Echipamentul tehnic necesar este amplasat ntr-o ncpere separat.ntreinerea vacilor n repaus mamar, ftarea, creterea vieilor i a tineretului bovin i depozitarea furajelor se efectueaz n spaii (construcii) separate.Suprafaa necesarSuprafaa total a construciei este de 744,31 m2, din care aleea de furajare ocup 189 m2. Suprafaa de 416 m2 este pentru zonele de odihn i circulaie (13,9 m2 pe cap de vac lactant).Suprafaa rmas, i anume 328 m2 revine aleii de furajare, spaiului alocat vieilor, camerelor tampon (spaiilor de serviciu) i grupului de muls.PardoselileZona de furajare i aleile pentru circulaie sunt prevzute cu pardoseli pline betonate. Aleile de circulaie betonate au pe suprafaa lor diverse profile care mpiedic alunecarea. Cuetele au pardoseli betonate acoperite cu aternut.Sistemul de adpareAdptorile colective sunt montate pe aleile transversale, fiind destinate grupului de vaci de lapte.Exist trei adptori colective cu lungimea de 1,50 metri i limea de 45 centimetri.Sistemul de furajareSe administreaz furaj unic, manual sau cu ajutorul unei remorci. Frontul de furajare este dotat cu limitatoare autoblocante de furjare, nclinate la un unghi de 20 fa de vertical.Sistemul de gestionare a dejeciilorDejeciile sunt manipulate sub form de gunoi de grajd integral n interiorul adpostului. La unul dintre capetele adpostului se afl platforma de gunoi. Sub platforma de gunoi se afl bazinul vidanjabil etan pentru dejecii lichide. Separarea dejeciilor lichide are loc prin scurgere, printr-un canal transversal situat ntre adpost i platforma de gunoi. Plugul raclor hidraulic are o lam de cauciuc, pentru a evita uzura puternic a pardoselii din care rezult o suprafa alunecoas.Manipularea aternutuluiAternutul din cuete este mprosptat zilnic cu cel puin 0,5 kg de paie pentru a-l menine curat i uscat.VentilaiaConstrucia are un sistem de ventilaie natural. Pe lateral exist ferestre mobile i spaii prevzute cu plas antivnt pentru admisia aerului. Lng coama acoperiului exist luminatoare cu plci uoare translucide i deschideri de evacuare a aerului pe ambele pri.Iluminatuln ntregul adpost, intensitatea luminii este de 100 de luci la nivelul pardoselii iar n timpul nopii poate fi reglat manual la 5 luci. n mod normal, lumina natural care ptrunde prin ferestrele revzute n pereii laterali i acoperi asigur lumina necesar pe durata zilei.n sala de muls i camerele tampon intensitatea luminii este de 200 de luci.Particulariti pentru proiectarea i construcia adpostuluiStructura portantStructura portant este mprit n dou. Prima structur este reprezentat de elemntele de lemn care susin nvelitoarea. Pe ambele laturi, stlpii de lemn se sprijin pe fundaii izolate. A doua structur este reprezentat de peteii portani longitudinali pe fundaii continue din beton care susin acoperiul.

FundaiaPereii exteriori, interiori i despritori se sprijin pe o fundaie continu din beton. Pentru a se evita infiltrarea umezelii sau a apei din sol i exfiltrarea apei din adpost este necesar ca fundaia s fie izolat cu dou straturi de carton asfaltat, fixate cu bitum. De asemenea, fundaia este protejat pe exterior cu un material de impermeabilizare.Canalul transversalCanalul transversal din exterior este executat la o adncime de 1,20 metri, fiind realizat din beton din clasa C16/20. Suprafaa interioar, fundul i pereii sunt mbrcai cu un material de impermeabilizare.Pardosealantreaga pardoseal este realizat dintr-un strat de beton de 12 cetimetri din clasa C16/20, executat pe un strat de rupere a capilaritii de 15 centimetri. Pardoseala este armat cu plas de oel, care mpiedic formarea fisurilor de contracie. Acolo unde aleile sunt curate cu un sistem raclor, pardoseala are o nclinaie de 2% de la margine spre mijlocul aleii.PereiiPereii exteriori i cei despritori sunt realizai din zidrie de crmid. n camerele tampon (spaiile de serviciu) pereii pot fi prevzui cu termoizolaie. Suprafeele interioare ale pereilor sunt acoperite cu tencuial pe baza de ciment i colurile sunt rotunjite.FrontoaneleAmbele frontoane sunt realizate din zidrie de crmid i sunt prevzute cu ui duble pentru accesul tractorului i remorcii. Partea superioar a frontoanelor se realizeaz din panouri OSB.Acoperiul i tavanulAcoperiul este alctuit dintr-o nvelitoare de tabl cutat aezat pe arpant de lemn.n dreptul slii de muls i al spaiilor de serviciu tavanul este izolat.

4. Flux de produse

Laptele - definitie :este produsul secretat de glanda mamara a uneia sau a mai multor vaci sanatoase, odihnite, bine hranite, obtinut printr-o mulgere igienica neintrerupta si complete. Denumirea de lapte fara a preciza specia de la care provine este atribuita numai laptelui de vaca. Laptele normalizat - este laptele adus la un continut de grasime stabilit, prin adaugarea de lapte smantanit, sau smantanit partial.Laptele smantanit este laptele din care s-a extras grasimea prin separare mecanica.Contolul laptelui se executa: La locul de obtinere In unitatile de colectare In unitatile de prelucrare industriala In unitatile de desfacereConform ordinului comun al A.N.S.V.S.A. si a M.A.D.R. 67/721/2009 din 14.04.2009 privind aprobarea Programului national pentru imbunatatirea calitatii laptelui crud de vaca operatorii din sectorul alimentar implicati in productia, depozitarea, transportul, si procesarea laptelui crud de vaca au responsabilitatea de a intreprinde toate masurile pentru a garanta siguranta si calitatea acestuia.De asemenea, operatorii din sectorul alimentar, care detin exploatatii comerciale de productie a laptelui si livreaza laptele crud la unitatile de procesare in conformitate cu Regulamentul Parlamentului European si al Consiliului nr. 853/2004 au obligatia sa elaboreze si sa puna in aplicare proceduri pentru ca laptele crud sa indeplineasca urmatoarele criterii:LAPTELE CRUD DE VACA continutul total de germeni/ml la 30C sa fie 100.000 (NTG) continutul de cellule somatice /ml sa fie 400.000(NCS)LAPTELE CRUD DE LA ALTE SPECII continutul total de germeni/ml la 30C sa fie 1.500.000 continutul de celule somatice /ml sa fie 500.000(NCS)In situatiile in care laptele crud nu respecta criteriile microbiologice (NTG si NCS) operatorii din sectorul alimentar care detin exploatatii comerciale de productie a laptelui si care livreaza laptele crud la unitatile de procesare vor informa autoritatea sanitara veterinara competenta si vor lua masuri pentru remedierea situatiei.

OBLIGATIILE OPERATORILOR DIN SECTORUL ALIMENTAR CU RESPONSABILITATI LA NIVELUL PRODUCTIEI PRIMARE DE LAPTE CRUD: sa informeze imediat medical veterinar imputrnicit despre aparitia unaor cazuri de imbolnavire la animalele din exploatatie. sa nu livreze la centrele de colectare lapte provenit de la vacile bolnave, sau suspicionate de afi bolnave, sau aflate sub tratament medicamentos, sau in perioada de asteptare dupa efectuarea tratamentului. sa asigure conditii igienice ale musului si sa evite contaminarea fizica, chimica sau microbiologica a laptelui in timpul mulsului. sa transporte imediat dupa muls laptele la unitatile de colectare a acestuia.OBLIGATIILE OPERATORILOR DIN SECTORUL ALIMENTAR CU RESPONSABILITATI LA NIVELUL CENTRELOR DE COLECTARE A LAPTELUI: sa nu receptioneze laptele de la exploatatiile in care au fost depistate cazuri de imbolnaviri ale animalelor producatoare. sa detina echipamente de capacitate corespunztoare, care sa asigure racirea imediata si stocarea la o temperatura corespunzatoare a intregii cantitati de lapte. sa detina instrumentarul necesar prelevarii probelor de lapte in momentul receptiei laptelui pentru efectuarea analizelor de laborator in vederea determinarii numarului total de germeni/ml la 30C, a numarului de cellule somatice/ml si a continutului in reziduuri de antibiotice. sa detina proceduri referitoare la receptia si depozitarea laptelui, pentru a garanta siguranta si calitatea acestuia.OBLIGATIILE OPERATORILOR DIN SECTORUL ALIMENTAR CU RESPONSABILITATI IN TRANSPORTUL LAPTELUI LA UNITATILE DE PROCESARE: sa transporte laptele numai cu mijloace de transport autorizate sanitar veterinar pentru aceasta activitate. sa transporte laptele numai cu mijloace de transport izoterme care sa asigure mentinerea lantulu de frig pe toata durata transportului, astfel incat la sosirea in unitatea de procesare temperatura laptelui sa nudepaseasca 10C. sa transporte laptele numai cu mijloace de transport dotate cu echipamente specifice, care sa limiteze la maxim riscul de contaminare a acestuia. pe mijloacele de transport va fi inscriptionata obligatoriu mentiunea TRANSPORT LAPTE, sau LAPTE. sa detina proceduri pentru transportatori, privind controlul laptelui, respectiv verificarea temperaturii, mirosului, culorii, identificarea prezentei corpurilor straine, inainte de transferarea laptelui din tancul de racier in mijlocul de transport. sa detina pe timpul transportului documentele de receptie a laptelui. sa asigure instruirea transportatorilor cu privire la receptia si transportul laptelui. dupa fiecare transport, sau o serie de transporturi trebuie sa se efectueze igienizarea generala a mijlocului de transport.5. 6. Durata de realizare a investiiei

SpecificaieFebruarieMartieAprilieMaiIunieIulieAugustSeptembrieOctombrieNoiembrieDecembrieIanuarie

Construcie ci de accesDADA

Construcie halDADADADADADADA

Dotare interior halDADADA