Dezvoltare Metropolitana IASI

8/17/2019 Dezvoltare Metropolitana IASI

1/75

1


2/75

2

Această publicaţie a apărut cu sprijin tehnic din partea Programului deReformă Guvernamentală prin Parteneriate Durabile (GRAP!" GRAP#finanţat de Guvernul "$"A" prin $A%D# este menit să consolide&e

administraţia publică locală 'i guvernarea democratică n Rom)nia"%mplementat de Development Alternatives# %nc" (DA%! cu sprijinul unei echipede subcontractori internaţionali# GRAP dore'te să consolide&e capacitateatehnică 'i financiară a administraţiei locale# să stimule&e de&voltareaeconomică locală 'i să promove&e parteneriatele public*privat n scopul mbunătăţirii eficienţei 'i calităţii serviciilor publice"

Această publicaţie a apărut cu sprijinul Agenţiei tatelor $nite pentruDe&voltare %nternaţională# conform prevederilor contractului cu numărul 1+,*

A*--*-2*--1-.*--" /piniile e0primate n lucrare aparţin autorilor 'i nu reflectă n mod necesar punctul de vedere al Agenţiei tatelor $nite pentru De&voltare%nternaţională"


3/75

MULŢUMIRI

Acest manual este re&ultatul colaborării dintre e0perţii chipei ervicii Publicedin cadrul Programului $A%D de Reformă Guvernamentală prin ParteneriateDurabile" 3ontribuţii valoroase au avut 'i repre&entanţii 3onsiliului4etropolitan %a'i"

Director Roger 5aughan

Autori: Revizuit de:

Mihaela Vrabete - GRASP Sam Coxson - GRASP

Contribuţii:

Gheorghe Ioniţa – GRASP

Liviu Iacob - GRASP


4/75

6

CUVÂNT ÎNAINTE D%7 PAR8A

4%7%8R$9$% 8RA7P/R8$R%9/R# 3/78R$3:%%9/R ;% 8$R%4$9$%

În contextul proceselor complexe de tranziţie suprapuse cu cele de integrare europeană pecare România le parcurge în această perioadă, una din priorităţile administraţiei centrale oconstituie dezvoltarea teritorială durabilă; dezvoltarea şi consolidarea structurilor regionale, capalier al integrării, este unul din cele mai importante aspecte ale acestui proces.

România are nevoie de accesibilitate, de prezenţă în viaţa economică şi socială a Europeilărgite; localităţile din România au nevoie de politici locale susţinute regional şi naţional, pentrua constitui actori viabili în noul context. regătirea planurilor de dezvoltare regionale, a!ormulelor instituţionale necesare, conştientizarea actorilor locali şi regionali privind rigorileacestor procese înseamnă practic pregătirea condiţiilor de accesare a structurilor europene şi ainstrumentelor de asistenţă a!erente. "adrul legislativ românesc este tot mai desc#is abordării

durabile a proceselor de dezvoltare în teritoriu, cooperării între unităţile administrativ$teritorialela scara metropolitană, regională şi naţională pentru a răspunde provocărilor multiple aleperioadei de tranziţie, procesului de descentralizare, globalizării etc.

%ezvoltarea regională se bazează pe consolidarea unui sistem de poli regionali, zonemetropolitane, pe un sistem de in!rastructuri care să asigure accesibilitatea teritorială aproceselor de dezvoltare& dezvoltarea întreprinderilor, piaţa !orţei de muncă, atragereainvestiţiilor, trans!erul de te#nologie, dezvoltarea sectorului '.(.(.$urilor, îmbunătăţireain!rastructurii, a calităţii mediului, dezvoltarea rurală, a sectorului de servicii.

arte a activităţilor României de pregătire a aderării la )niunea Europeană o constituie

dezvoltarea reţelei de centre regionale; o serie de municipii se pregătesc pentru rolul de zonemetropolitane în cadrul unei reţele naţionale şi europene. (inisterul *ransporturilor,"onstrucţiilor şi *urismului este implicat în spi+inirea acestor procese prin pregătirea legislaţieişi a cadrului instituţional adecvat, prin pregătirea in!ormaţiilor şi studiilor necesare entităţiloradministrativ teritoriale interesate, precum şi prin spri+inirea reţelelor bazate pe cunoaştere înacest domeniu.

rocesul de regionalizare în plină implementare în ţările )niunii Europene şi$a !ăcut debutul şi în România& municipiile radea şi 'aşi şi comunele din +urul acestora au iniţiat parteneriate îndezvoltare metropolitană implicând partenerii locali în plani!icarea paşilor şi a resurselornecesare pe termen mediu şi lung. (inisterul *ransporturilor, "onstrucţiilor şi *urismului a

susţinut aceste proiecte şi recunoaşte contribuţia semni!icativă a programelor de asistenţă!inanţate de către -genţia pentru %ezvoltare 'nternaţională a tatelor )nite ale -mericii şiimplementate între anii /001$/002 de către %evelopment -lternatives 'ncorporated, -cadem3 !orEducational %evelopment prin programul 4R- şi R*' 'nternational prin programul 54-. /0

rin proiectele de dezvoltare metropolitană a zonelor 'aşi şi radea, România are nu numai douăexemple în abordarea parteneriatelor metropolitane ci şi doi poli de dezvoltare la actuala graniţă cu)niunea Europeană şi la viitoarea graniţă a )niunii Europene. *rebuie menţionat că 6ucureştiul,capitala României, municipiile *imişoara, loieşti, "lu+ 7apoca şi 6acău se pregătesc pentruimplementarea aceluiaşi proiect; mai mult, municipii de rangul al ''$lea cum sunt 6aia (are şi*ârgu (ureş, vizează construirea de parteneriate în dezvoltare cu localităţile din +ur.

2- GRAP este acronimul aferent Governance Reform and ustainable Partnerships# iar9GAP acronimul 9ocal Government Assistance Program"


5/75

<

"onsiderăm o mare reuşită constituirea 8onei (etropolitane 'aşi; legislaţia română lasă terenliber multor iniţiative de dezvoltare însă acestea necesită din partea autorităţilor locale e!ort,creativitate în gândire, !lexibilitate în acţiune, construirea de parteneriate şi toate acestea, într$operioadă caracterizată printr$o dinamică ridicată a sc#imbării.

În cazul partenerilor -sociaţiei 8ona (etropolitană 'aşi asistenţa rogramului 4R- amobilizat în mod !ericit şi extrem de e!icient energiile locale atît la nivelul autorităţilor locale cât îi la cel al serviciilor publice, sectorului privat, universităţilor şi societăţii civile, reuşind printr$une!ort remarcabil ca, în mai puţin de un an şi +umătate, să ansambleze aegumentele dezvoltăriimetropolitane şi să iniţieze e!ecte pe termen mediu şi lung în zona de nord est a (oldovei.

(inisterul *ransporturilor, "onstrucţiilor şi *urismului este interesat şi doreşte să utilizezeoportunitatea de a coopera cu programul 4R- în diseminarea proiectului de dezvoltaremetropolitană 'aşi, pentru a pune la dispoziţia entităţilor administrative şi pro!esionaleinteresate setul de documentaţii şi studii !inanţate de minister privind diverse aspecte legate deacest domeniu.

'leana *ureanu

(inistru ecretar de tat

(inisterul *ransporturilor, "onstrucţiilor şi *urismului

6ucureşti, / %ecembrie, /002


6/75

,

MESAJUL PREŞEDINTELUI CONSILIULUI METROPOLITAN IAŞI

%ezvoltarea armonioasă şi durabilă a aglomerării urbane 'aşi, preluarea presiunilor şidistorsiunilor, precum şi revitalizarea şi promovarea potenţialului zonei constituie preocupareaconstantă a "onsiliului 9udeţean şi a rimăriei (unicipiului 'aşi. rocesul de regionalizare înplinş implementare în ţările )niunii Europene şi$a !acut debutul şi in România; 'aşiul are cucertitudine vocaţia şi calităţile unui pol de dezvoltare regional şi trebuie tratat şi susţinut caatare. osibilităţile multiple ale zonei !ac din aceasta candidatul la rolul de pol de dezvoltareteritorial în (oldova, de nod de dezvoltare la nivel naţional, de zonă$poartă la, sperăm cu toţii,

viitoarea graniţă a )niunii Europene, de potenţial membru în reţeaua de zone metropolitaneeuropene.

*oate aceste argumente, în contextul voinţei locale concertate a 1: unităţi administrativteritoriale şi cu asistenţa şi spri+inul rogramului 4R-, !inanţat de -genţia pentru %ezvoltare'nternaţională a tatelor )nite şi implementat de %evelopment -lternatives 'ncorporated şi-cadem3 !or Educational %evelopment, au condus la constituirea 8onei (etropolitane 'aşi.artenerii metropolitani sunt & "onsiliul 9udeţean, rimăria (unicipiului 'aşi, comunele-roneanu, 6ârnova, "iurea, olboca, 5eţcani, (iroslava, opricani, Rediu, c#itu %uca,*omeşti,


7/75

.

romovând politici de terenuri, de locuire, servicii publice, mediu şi de dezvoltare economică,"onsiliul (etropolitan se va a!irma ca un manager responsabil în slu+ba comunităţilorcomponente ale 8onei (etropolitane. -gentia de %ezvoltare (etropolitană va !i mandatată înimplementarea proiectelor de interes comun, atragerea de resurse de preaderare, de parteneri,

în mar>eting$ul potenţialului metropolitan, construirea de alianţe şi reţele durabile.

perăm pentru 8ona (etropolitană 'aşi să putem asigura durabilitatea cooperării, integrareae!orturilor şi resurselor partenerilor în planuri şi proiecte care să articuleze !ără e!ort mandatele,pe baza opţiunilor comunităţilor membre, în scopul atingerii obiectivelor de dezvoltare locală şimetropolitană generate prin consultarea permanentă a acestora. %orim să !acem din 8ona(etropolitană 'aşi un interlocutor serios în reţeaua de zone metropolitane, să pregătimcondiţiile care să asigure un proces de integrare !erm în structurile europene. %orim săpregătim premisele necesare pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale comunităţilor pe carele reprezentăm, creşterea atractivităţii zonei pentru investiţii, creşterea veniturilor, printr$unproces transparent de decizie şi prin implicarea cetăţenilor. %orim şi credem în parteneriateleurban$rural, public$privat$comunitate durabile, cu respectarea şi !ructi!icarea intereselor reale

ale părţilor.

5ucian ?5-'@ER

reşedinte al "onsiliului 9udeţean 'aşi

reşedinte al "onsiliului (etropolitan 'aşi

Iasi, 29 Noiembrie, 2004


8/75

+

CUVANTUL VICEPRESEDINTELUI CONSILIULUI METROPOLITAN IASI

„Iaşi – cultură, tradii!, "iit#r$

'aşul este unul din cele mai importante oraşe ale ţării; este al treilea oraş ca mărime din ţară şi al doileaoraş ca număr de locuitori.

În acelaşi timp 'aşul este un oraş important la graniţa de est a României prin locaţia sa !aţă de "..'. şigraniţa viitoare a ).E. %eşi are o poziţie strategică şi un trecut cultural şi istoric de care suntem mândri,'aşul nu este dezvoltat şi promovat la nivelul pe care îl merită.

%e aceea, realizarea A 8onei (etropolitane 'aşi a reprezentat un gest conştient din partea partenerilormetropolitani, membri ai -sociaţiei A 8ona (etropolitană 'aşiB.

7ecesitatea abordării metropolitane a dezvoltării în zona aglomeraţiei urbane 'aşi nu este de datărecentă şi nici la prima încercare; presiunile în creştere ar !i determinat autoritatile locale ca în cele dinurmă să iniţieze colaborarea. Este însă clar pentru noi, partenerii metropolitani, că acest proces nu ar !i!ost atât de structurat, de rapid şi de !undamentat pe cât l$a asigurat colaborarea cu rogramul 4R-.

Reprezentanţi ai "onsiliului 5ocal 'aşi, ai "onsiliul 9udeţean 'aşi şi ai consiliilor locale din treisprezececomune limitro!e, au elaborat o strategie de dezvoltare durabilă în context metropolitan, care va !iactualizată şi îmbunătăţită anual, având ca direcţii principale dezvoltarea economică, dezvoltareain!rastructurii şi protecţia mediului, dezvoltarea resurselor umane şi cooperarea teritorială.

entru îndeplinirea obiectivelor ce decurg din aceste direcţii, au !ost elaborate programe care vor !i

puse în practică prin intermediul proiectelor, pe baza calendarului de activităţi C plani!icare integrată. În cadrul strategiei de dezvoltare durabilă la nivel metropolitan, au !ost identi!icate un set de proiecteprioritare care au !ost prezentate la târgul de proiecte organizat în perioada /2$/: iunie /002. -nual vor!i identi!icate seturi de proiecte prioritare care vor !i prezentate la târgurile din anii următori.

lani!icarea şi realizarea unor asemenea târguri de proiecte, este deosebit de importantă pentru căiniţiază două componente esenţiale în derularea strategiei de dezvoltare durabilă la nivel metropolitan.

rima componentă reprezintă un mesa+ adresat celor care vor să investească în oraşul şi +udeţul 'aşi C A'aşul este desc#is tuturor investiţiilorB, iar cea de$a doua componentă reprezintă latura pragmatică aacestei prime acţiuni şi anume întocmirea unui set de proiecte pe care 'aşul doreşte să le dezvolte înparteneriat public privat sau public public.

În baza legilor existente vom elabora un set de politici !iscale care vor veni în întâmpinarea potenţialilorinvestitori interni şi externi.

'mplementarea strategiei de dezvoltare durabilă metropolitană presupune realizarea unor obiective petermen scurt şi a unor obiective pe termen lung în care suntem anga+aţi toţi partenerii metropolitani.

-tât ca


9/75

=

CONSTITUIREA .ONEI METROPOLITANE IASI

arteneriatele !ormale şi in!ormale dintre spaţiul rural şi spaţiul urban au existat dintotdeauna,pro!itabile pentru una sau ambele părţi implicate. -ctuala dezvoltare teritorială durabilă aEuropei şi implicit a României a impus implementarea principiilor directoare ale acestei tendinţe

!ireşti în sistemele teritoriale interne şi în consecinţă în sistemele teritoriale metropolitane."oeziunea teritorială prin intermediul dezvoltării socio$economice ec#ilibrate şi competitive,promovarea !uncţiunilor urbane şi dezvoltarea relaţiilor urban$rural, accesibilitatea ec#ilibrată,accesul la in!ormaţie, reducerea agresiunii asupra mediului, valori!icarea resurselor naturale şia patrimoniului sunt tot atâtea premize în abordarea constituirii şi !uncţionării 8onei(etropolitane 'aşi.

6azându$se pe etapele de+a parcurse în elaborarea planurilor de dezvoltare spaţială a +udeţului'aşi precum şi pe elaborarea strategiilor sectoriale şi tratarea integrată a problemelor deplani!icare !izică rezultate din politicile sectoriale care au creat cadrul propice dezvoltării unui

sistem teritorial metropolitan, pe existenţa unor programe de asistenţă pentru creştereacapacităţii de acţiune a administraţiilor în domeniul politicilor publice precum programul 4R-al )-'%, dar şi existenţa unor experienţe similare în ţară radea, *imişoara etcF, municipiul'aşi şi 1/ comune periurbane au semnat actul de constituire a 8onei (etropolitane 'aşi.

"oncomitent cu această acţiune s$au des!ăşurat cu asistenţă şi !inanţare 4R- o serie decon!erinţe, ateliere de lucru, întâlniri care au generat sc#iţa de dezvoltare strategică a 8onei(etropolitane 'aşi.

c#iţa de strategie s$a bazat pe analiza disparităţilor, a avanta+elor şi dezavanta+elor, pevalori!icarea principalelor atuuri ale zonei legate de poziţia strategică a acesteia în cadrulRegiunii 7ord$Est şi la viitoarea graniţă estică a )niunii Europene, de rolul prezent şi trecut al

(unicipiului 'aşi, de calitatea !orţei de muncă, a serviciilor şi a accesibilităţii.'mportante sunt trei direcţii generale de dezvoltare a teritoriului metropolitan&

1. -nticiparea şi !avorizarea restructurării sectoriale./. ?avorizarea integrării europene şi a relaţiilor interregionale.G. "reşterea in!luenţei situaţiei municipiului 'aşi şi a 8onei (etropolitane la nivel

european, naţional, regional şi +udeţean.

%e alt!el punctul nodal al dezvoltării metropolitane îl constituie atragerea de investitori noi şi ate#nologiilor externe. În acest sens s$a procedat la un amplu proces de identi!icare şicuanti!icare a proiectelor prioritare în 8ona (etropolitană . 5a acest proces au aderat toţi actorii

implicaţi în viaţa comunităţii din !iecare entitate administrativă, generând o listă de proiecte.articiparea şi interesul ma+or al tuturor actorilor publici administraţieF, privati comunitateaoamenilor de a!aceri 'aşi şi diverse !irme din ţară şi străinătateF cât şi a societăţii civile prin74, asociaţii, !undaţii, etcF, la constituirea şi !uncţionarea 8onei (etropolitane 'aşi sperăm săconstituie o garanţie a succesului în dezvoltarea social$economică a zonei.

(ircea 4rigorovsc#i -r#itect @e! al 9udeţului 'aşi

reşedinte al -.-..9.'aşi, : %ecembrie, /002


10/75

1-

MULŢUMIRI

În toamna anului /00/, reşedintele "onsiliului 9udeţean şi rimarul (unicipiului 'aşi, pe bazaunei propuneri te#nice a ar#itecţilor şe!i ai celor două instituţii, au solicitat rogramului 4R-asistenţă în constituirea 8onei (etropolitane 'aşi.

roiectul de structurare a 8onei (etropolitane 'aşi a !ost cel mai complex proiect abordat încadrul rogramului 4R-. - presupus e!orturi integrate interdisciplinare, interinstituţionale şiintersectoriale, a solicitat contribuţii din partea !actorilor de decizie, a specialiştilor, aconsultanţilor români, activând la nivel local şi central. tudiul de caz privind structurarea 8onei(etropolitane 'aşi se bazează pe contribuţiile integrate ale unui număr de peste 100 despecialişti, a căror listă este inclusă.

e această cale rogramul 4R- îşi exprimă aprecierea şi gratitudinea !aţă de e!orturileneprecupeţite ale !actorilor de decizie implicaţi şi ale specialiştilor delegaţi din cadrul "onsiliului9udeţean 'aşi, a rimăriei (unicipiului 'aşi şi a rimăriilor "omunelor -roneanu, 6ârnova,"iurea, olboca, 5eţcani, (iroslava, opricani, Rediu, c#itu %uca, *omeşti, )ng#eni,


11/75

11

asistat proiectul ca director al 4R- şi directori ai %epartamentului 5ocal 4overnment(anagement în primele sale !aze.

)nul din cele mai !rumoase aspecte ale proiectului a constat în armonizarea implicăriispecialiştilor şi consultanţilor locali care au contribuit cu asistenţă şi consultanţă pe parcursulsău; mulţumim consultanţilor pentru dăruirea şi interesul mani!estat, mulţumim colegilor dindepartamentele te#nice de ervicii ublice, (anagementul ?inanţelor ublice, (anagementulistemelor 'n!ormaţionale, articipare "etăţenească, %ezvoltare Economică 5ocală şicompaniei subcontractoare E(' 3stems pentru creativitatea, !lexibilitatea şi lipsa oricăreioboseli în a con!eri o înaltă calitate proiectului.

(ulţumim tuturor celor care au spri+init cu atâta amabilitate şi prietenie din sediile din 6ucureştişi din 'aşi ale programului, activităţile des!ăşurate prin managementul granturilor, sc#imbul deexperienţă, prezentarea e!orturilor te#nice publicului şi clienţilor, monitorizarea şi evaluarearezultatelor, administrarea activităţilor şi managementul logistic.

(i#aela


12/75

12

CUPRINS:

%78R/D$3R """""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""" 12

%" D>5/98ARA 48R/P/9%8A7? """"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""" 16

%%" D>5/98AR 48R/P/9%8A7? @7 R/47%A """""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""" 2-

%%%" D>5/98AR 48R/P/9%8A7? 9A %A;% """"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""" 2+

%5" %78%8$:%/7A9%>ARA >/7% 48R/P/9%8A7 %A;% """""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""" 6-

5" 4A7AG478 ;% 3/78R/9 B AG7:%A D D>5/98AR 48R/P/9%8A7? """"""""" ,1

5%%" 3/739$>%% ;% PR/5/3?R% """"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""" ,6

INTROUCERE

@n + Aprilie# 2--6 3onsiliul Cudeţean %a'i# 4unicipiul %a'i 'i 1 comune nconjurătoareau semnat# pe ba&a obiectivelor comune identificate n de&voltare 'i n scopul


13/75

1

construirii parteneriatelor adevcate pentru atingerea acestor scopuri# actul deconstituire a >onei 4etropolitane %a'i 'i au alcătuit 3onsiliul 4etropolitan %a'i"

3adrul legal care susţine această abordare este alcătuit din 9egea


14/75

16

I! E"VOLTAREA METROPOLITAN#

/% C#&t!0t

rocesele de terţiarizare a activităţilor economice, de sc#imbare a te#nologiilor de transport şicomunicaţii şi de globalizare se re!lectă asupra oraşelor prin accentuarea proceselor de atractivitate saudecădere, potrivit modalităţilor în care acestea reuşesc să gestioneze procesele de creştere. În mileniulal treilea, un oraş viabil '. ar>inson, 1==/F are nevoie de&

• crearea unei baze economice diversi!icate;• dezvoltarea capitalului uman şi utilizarea în mod comercial a acestuia;• asigurarea reţelei de instituţii de învăţământ care să pregătească şi să dezvolte !orţa de muncă

potrivit cererii pieţii;• asigurarea calităţii vieţii privind cultura şi mediul urban;• asigurarea accesibilităţii prin legături !izice şi telecomunicaţii;•

îmbunătăţirea capacităţii instituţionale locale de a dezvolta potenţialul economic local./1

%ezvoltarea oraşului atrage resurse, a!aceri şi !orţă de muncă; in!luenţa oraşului creşte în teritoriul încon+urător, ast!el încât relaţiile generate de interesele reciproce conduc de cele mai multe ori lapresiuni privind cererea şi o!erta de bunuri şi servicii, încărcări în tra!ic, distorsiuni în cererea şi o!erta deterenuri în perimetrul construibil, creşterea poluării, degradarea calităţii vieţii în general.

În cele mai multe cazuri graniţele urbane nu pot limita aceste presiuni. -tractivitatea oraşului conduce laprocese mai mult sau mai puţin controlate în zonele adiacente& amplasarea de a!aceri producţie,depozitare, serviciiF, dezvoltarea de zone de locuinţe unele de lux, altele săraceF, extinderea şiagravarea problemelor de mediu depozitarea deşeurilor mena+ereF; ast!el oraşul generează un câmpde !orţe pentru care nu mai sunt relevante graniţele geogra!ice şi administrative şi care rezultă intr$o

aglomerare urbană de interese şi activităţi.

1% R!'iu&i şi .#&! M!tr##lita&!

raşele parcurg o nouă etapă în dezvoltare, etapă în care, după !enomenele de concentrare urbană şistructurare a suburbiilor, se extinde şi antrenează în procesele de creştere zonele adiacente alcătuindentităţi socio$spaţiale denumite, după scara lor de cuprindere, zone metropolitane sau regiunimetropolitane; acestea cuprind oraşul care generează procesele de interdependenţă şi localităţile caresusţin aceste procese prin relaţii reciproce.

În tatele )nite ale -mericii aceste aglomerări sunt consemnate în recensăminte începând cu anii 1=I0

şi înregistrate sub numele de 8onă tatistică (etropolitană tatistical (etropolitan -reaF. -cestconcept se re!eră la sistemul alcătuit din oraş şi localităţile din +ur min. :0 000 locuitoriF care dezvoltărelaţii reciproce; la s!ârşitul anilor 1==0 în tatele )nite erau înregistrate /:2 ast!el de entităţi. "azul încare un grup de 8one (etropolitane stabileşte colaborări la scară teritorială superioară, este de!init ca8ona (etropolitana "onsolidată tandard (etropolitan "onsolidated -reaF; aceasta constituie practicprima de!inire o!icială a Regiunii (etropolitane.//

Experienţele europene privesc abordări teoretice privind plani!icarea integrată a dezvoltării oraşelorpolarizatoare şi a zonelor de in!luenţă ale acestora; aceste abordări se re!lectă în unele măsurilegislative privind armonizarea dezvoltării oraşelor şi a teritoriului a!erent. 'ntervenţii practice şisistematice au loc începând cu anii 1==0 când Europa lărgită se con!runtă cu integrarea în sistemul

21 (ic#ael ar>inson, J"it3 and "ount3 lanningB, olic3 ress, 1==/, pg. /1/$/G022 tudiu privind 8ona (etropolitană 6ucureşti, ")R, /00/, KKK.zmb.ro

http://www.zmb.ro/http://www.zmb.ro/http://www.zmb.ro/http://www.zmb.ro/


15/75

1<

economiei globale şi cu rigorile competitivităţii de scară; ast!el apare nevoia unei alte perspectiveasupra dezvoltării oraşelor şi localităţilor C dezvoltarea regională.

În spri+inul conceptului de dezvoltare regională şi pe baza documentelor care !undamenteazădezvoltarea metropolitană durabilă/G, "omisia Europeana a generat următoarele documente$cadru& în1==I A%urabilitatea dezvoltarii urbane& un plan de actiuneL iar în 1=== adoptă, cu spri+inul ministrilor

insarcinati cu amena+area teritoriului din statele membre ale )niunii Europene, Ac#ema de dezvoltare aspatiului comunitarB %E"F./2

-ceste documente, corelate cu liniile directoare privind amena+area teritoriului trasate de "onsiliulEuropei au dus la con!igurarea unui proiect european pentru amena+area si dezvoltarea la nivelulmetropolelor, ale carui obiective vizeaza dezvoltarea durabila, competitivitatea echilibrata,coeziunea sociala, renovarea urbana si imbunatatirea guvernarii. /:

În 1==M la "on!erinţa Regiunilor (etropolitane de la 4lasgoK şi cu spri+inul "omisiei Europene, este!ondată Reţeaua Regiunilor şi 8onelor (etropolitane Europene (E*REN, pentru a asigura mi+loacelepromovării guvernării metropolitane şi a răspunde problemelor Europei lărgite.

În 1===, (E*REN în colaborare cu arlamentul European, "omitetul Regiunilor si "onsiliul Europeiconvoacă adunarea principalelor instituţii europene, guvernele naţionale şi cele locale din zonelemetropolitane ale Europei, să semneze A(agna "arta (etropolitana $ %eclaraţia de la ortoB, privindstrategia în plani!icarea şi dezvoltarea regiunilor şi zonelor metropolitane în Europa. Evenimentul arezultat într$un document cu 20 de entităţi semnatare.

În prezent, procesul de structurare a regiunilor şi a zonelor metropolitane în Europa es a!lă în plinădes!ăşurare& există 1/0 de regiuni sau zone metropolitane recunoscute, dintre care GG sunt membre ale(E*REN. unt în proceduri de aderare şi pre$aderare "omunitatea (adrid şi ?ran>!urtOR#ein$(ain iarzonele şi regiunile metropolitane din ?ranţa sunt aşteptate să adere; Rusia, 6elarus şi )craina dorescde asemenea implicarea în activităţile organizaţiei. (E*REN intenţiona să includă pâna în acest an încă

:0 de membri; procedurile de înscriere ca membru sunt însă !oarte pretenţioase. *otuşi, procesul destructurare a zonelor şi regiunilor metropolitane este susţinut de programele în des!ăşurare ale(E*REN şi includ Pările Europei "entrale şi de Est; "apitala României a !ost invitată la cea mairecentă adunare a asociaţiei, în octombrie, /002. /M

În "omunitatea Europeana exista I0 de zone metropolitane; extinderea uniunii la /I de state membre înseamnă circa 2I0 de milioane de locuitori, din care /20$/=0 de milioane :0$M0QF trăiesc in regiunisau zone metropolitane. ituatia zonelor metropolitane pe tari era in /00/ urmatoarea&

2 "on!erinţa de la Rio din 1==/, "on!erinţa abitat '' din 1==M, concretizate în -genda /1 şi în *ratatul de la-msterdam

26 tudiu privind 8ona (etropolitană 6ucureşti, ")R, /00/, KKK.zmb.ro

2


16/75

1,

.#&! +!tr##lita&! i& cadrul Eur#!i lar'it! UE, NON UE, Tarica&didat! .M M!+2r! METRE3

)E 1:F I0 /M4ermania, (6, ?ranta 2G :

'talia, pania 1I 11

Restul de tari )E 1= 1077 )E /F

7orvegia, Elvetia 2 0

*-R' "-7%'%-*E GF /G *arile 6altice G 1

olonia I Gtate central europene G

tate est europene : 0-lte tari europene =F 1/ 0

Rusia, )craina, 6elarus, (oldova 0-tate balcanice : 0

*otal tari europene 11= GG

erspectiva lărgirii )niunii Europene este un !actor decisiv în accelerarea procesului de dezvoltare azonelor metropolitane în Europa; ca actor pe piaţa globală trebuie să !acă !aţă exigenţelor de dezvoltarecompetitivă şi să pregătească localitţile să răspundă acestor provocări. 'n acest context pentru ţările dinEuropa "entrală şi de Est apar noi oportunităţi pe măsura dezvoltării legăturilor de comunicaţii trans$europene, a sistemelor !eroviare rapide, a creării unei pieţe europene unice.

7u există o ierar#ie propriu$zisă a metropolelor; mărimea populaţiei devine tot mai puţin un considerentrelevant în aspiraţia la calitatea de metropolă şi a!irmarea ca atare a oraşelor. "on!orm unui studiue!ectuat în 1==: %-*-RF, pragul minim de la care un oraş poate aspira la calitatea de metropolă este

de /00.000 locuitori, în !uncţie de caracteristicile sale structurale, !uncţionale şi de accesibilitate./

4% Oraş! şi R!'iu&i M!tr##lita&!

%e$a lungul istoriei, oraşele şi regiunile urbane europene au !ost şi încă sunt cele care conducdezvoltarea şi trans!erul economic şi social, te#nic şi cultural. Ele dezvoltă e!icacitatea şicompetitivitatea regiunilor încon+urătoare, a Europei în întregul său. Regiunile (etropoliatne contribuie#otărâtor la accelerarea proceselor de integrare europeană.

• Regiunea este oraşul de mâine o!erind posibilităţi de locuire, recreere şi relaxare pentru toţicetăţenii regiunii, oportunităţi de a!aceri, investiţii mult mai consistente decât poate o!eri un oraş,amplasamente pentru instituţiile academice şi de cercetare cele mai avansate în spri+inuldezvoltării, este singurul nivel capabil să abordeze şi să rezolve la o scară e!icientă problemele demediu, poate mobiliza şi atrage !onduri pentru o reţea de in!rastructură care să !avorizeze odezvoltare teritorială durabilă pentru o constelaţie de localităţi.

• Regiunile metropolitane contribuie la dezvoltarea structurată a Europei la nivelul a patru maridomenii& sunt o condiţie pentru asigurarea unei economii competitive bazate pe cunoaştere ţintelede la 5isabonaF, o condiţie a implementării dezvoltarii spaţiale europene otsdam, mai, 1===F, ocomponentă a procesului de extinderea )niunii Europene şi asigură coeziunea acestui proces./I

2. tudiu privind 8ona (etropolitană 6ucureşti, ")R, /00/, KKK.zmb.ro

2+ European patial lanning bservation 7etKor>, KKK.espon.lu

http://www.zmb.ro/http://www.zmb.ro/http://www.zmb.ro/http://www.espon.lu/http://www.espon.lu/http://www.espon.lu/http://www.zmb.ro/http://www.espon.lu/


17/75

1.

Europa are nevoie de regiuni dinamice, de succes, care să adăpostească şi să promovezecompetitivitatea, să poată +uca roluri semni!icative in dezvoltarea unei Europe ec#ilibrate şidurabile.

• Regiunile metropolitane au nevoie de o mai bună integrare internă, pentru a !ace !aţă uneieconomii statale şi să devină tot mai mult inter!aţa economiilor în reţele.

În cadrul regiunilor metropolitane !inanţele, cunoaşterea, producţia, structurile de decizie politică şiin!rastructurile se integrează la scară regională, naţională, europeană şi globală.

'ntegrarea regională internă se re!eră la cooperarea şi reţelele în cadrul regiunilor metropolitane şicu zonele a!erente. e adresează mobilizării !orţelor comunităţilor de a!aceri, ştiinţi!ice şi instituţiilorpublice în cooperarea pentru binele comun. raşele de rang superior sunt importante în aceastăprivinţă, însă potenţielul lor poate !i valori!icat deplin numai în context regional.

• Regiunile metropolitane au nevoie de integrare într$o reţea europeană. Ele îndeplinesc rolul dedi!uzare a cunoaşterii şi a practicilor şi de asemenea de noduri logistice şi de in!rastructuri trans$europene. 'ntegrarea europeană a regiunilor metropolitane se adresează !ormării reţelelor la scara

Europei, a alianţelor strategice între regiunile metropolitane pentru a plani!ica dezvoltarea,competitivitatea şi integrarea zonală globală.

entru a putea activa în reţeaua europeană, zonele metropolitane au nevoie de in!rastructură realădrumuri, cai !erate, aeroporturi, sc#imburi comerciale, cercetare, educaţieF şi virtuală reţele şirelaţii între !irme şi instituţiile publice, reprezentare în tratative c#eie şi centre internaţionale dedecizieF./=

5% D!6"#ltar! +!tr##lita&ă

Esenţa calităţii de oraş rezidă din poziţia pe care o ocupă în structura reţelelor comerciale, politice,

sociale şi culturale în cadrul unei regiuni, al unei ţări sau al nivel global. Regiunile şi zonelemetropolitane îşi pun în valoare avanta+ele comparative în cadrul reţelelor în care !uncţionează.

Trăsătura comună majoră a oraelor!metropole este voin"a de a!i valori#ica poten"ialul i de ase a#irma ca entită"i valoroase $n conte%tul european i global, prin categorii speci#ice de op"iunicare urmăresc dezvoltarea durabilă i competitivitatea.&0

I& !-!&ă, procesul de metropolizare presupune necesitatea asumării de către entităţile candidate aurmătoarelor aspecte&

• 8onele metropolitane construiesc şi consolidează roluri speci#ice la nivel teritorial, naţional şiinternaţional, întâmpinând procesele de dezvoltareG1

o Îşi creează şi dezvoltă sisteme integrate de in!rastructură care !ac din zonele

metropolitane adevărate noduri logistice )6F, zone în egală măsură atractive şiaccesibile, ec#ipate pentru !uncţiuni complexe şi pregătite pentru dezvoltare;

o e baza !uncţiunilor existente şi a potenţialului zonal, îsi dezvoltă !uncţiuni internaţionale,atât pentru a$şi susţine rolul în zonele de in!luenţă cât şi pentru a !ace !aţă rigorilor deentitate metropolitană într$o reţea la nivel mai larg europeanF;

2= European patial lanning bservation 7etKor>, KKK.espon.lu

- "entrul de %ocumentare pentru "onstrucţii, -r#itectură, )rbanism şi -mena+area *eritoriului, %ocumentareprivind -naliza "omparativă a %ezvoltării 8onelor (etropolitane din Europa, "ontract 11O/00/, (inisterul

5ucrărilor ublice,*ransporturilor şi 5ocuinţei, 6ucureşti, /00/1 'dem 11

http://www.espon.lu/http://www.espon.lu/


18/75

1+

o e anga+ează !erm în direcţia calităţii proceselor de dezvoltare, a plani!icării pe termenlung şi a rigorii în implementare. zonă metropolitană are nevoie de o nouă imagineurbană, de investiţii de vâr! în domeniul imobiliar şi ar#itectural, pentru a susţine calitateadezvoltării, de o creştere generală vizibilă a calităţii vieţii.

• 8onele metropolitane plani!ică şi implementează dezvoltarea la noi dimensiuni spa"iale&2

o

tructura dezvoltării spaţiale priveşte cooperarea şi parteneriatul între localităţile şi zoneleimplicate la o altă scară şi cu alte mize; presiunile multiple sunt gestionate la o scară nouăşi într$un context teritorial mai larg;

o 8ona devine un membru al reţelei metropolitane europene; scopurile în dezvoltare,structura spaţială a acesteia şi investiţiile care susţin dezvoltarea zonei su!eră osc#imbare !undamentală;

o Raspunzând printr$o nouă abordare a dezvoltării spaţiale şi !uncţionale presiunilor îndezvoltare, zona metropolitană se pregăteşte pentru o nouă dinamică a dezvoltării social$economice.

• -sumarea unei noi atitudini !aţă de calitatea proceselor de dezvoltare implică gestionareae#ectelor de prag GG

o trategiile şi programele de dezvoltare constituie liniile directoare pentru planurile de

dezvoltare spaţială si planurile de investiţii publice;o tructura !uncţională a zonei, sistemele de in!rastructuri şi serviciile a!erente, calitatea

mediului şi dezvoltarea comunităţilor locale au în vedere orientarea activităţilor economicecătre sectoarele ''' şi '< ale economiei;

o 'mplementarea dezvoltării se bazează pe elaborarea şi realizarea proiectelor$c#eie carepun în evidenţă potenţialul zonelor metropolitane şi susţin noile roluri ale acestora.

• rocesele pe care le iniţiază abordarea metropolitană a dezvoltării necesită pregătirea igestionarea pe termen lung a resurselor umane, materiale, #inanciare, institu"ionale, a pie"elor de des#acere etc..G2

o -bordarea dezvoltării la scară metropolitană presupune !ormarea unei structuriinstituţionale metropolitane;

o lani!icarea, implementarea şi controlul acestor procese au nevoie de consensul tuturoractorilor şi de instituţii de coordonare cărora să li se delege aceste sarcini;o -ctivitatea acestei instituţii şi procesele complexe de luare a deciziilor se bazează pe

stabilirea obiectivelor strategice ale dezvoltării regiunii metropolitane;o Rolurile noi pe care şi le asumă zonele metropolitane şi e!ectele de prag legate de

procesele de dezvoltare au nevoie de rigori în promovarea calităţii urbane, ar#itecturale,a serviciilorF;

o artenerii metropolitani trebuie să aibe capacitatea gestionării unor mari evenimentemani!estăriF care să pună în valoare potenţialul zonei, să îi a!irme şi consolideze rolul înreţeaua de regiuni metropolitane;

o 'mplementarea si monitorizarea proiectelor$c#eie constituie un alt pac#et de sarcini aleactorilor metropolitani; ele constituie reperele temporale ale progreselor în calitateadezvoltării.G:

5a a 2$a -dunare a Reţelei de 8one (etropolitane (E*REN, 6arcelona, ctombrie /002, au !ostprezentate rezultatele unui studiu de impact asupra zonelor metropolitaen e!ectuat în parteneriat de unnumăr de organizaţii internaţionale printre care& %4 Regio, E7 European patial lanning

2 'dem 11

'dem 11

6 'dem 11

<

"entrul de %ocumentare pentru "onstrucţii, -r#itectură, )rbanism şi -mena+area *eritoriului, %ocumentareprivind -naliza "omparativă a %ezvoltării 8onelor (etropolitane din Europa, "ontract 11O/00/, (inisterul5ucrărilor ublice,*ransporturilor şi 5ocuinţei, 6ucureşti, /00/


19/75

1=

bservation 7etKor>F, %-*-R %elegation a lS-menagement du *erritoire et a lS-ction RegionaleF,"(R "on!erence o! erip#eral (aritime Regions o! EuropeF şi 6-H 6asel Economics. tudiul a pus

în evidenţă două aspecte esenţiale& !aptul că de!inirea zonelor metropolitane este încă în proces şi căeste nevoie de re!ormularea structurii indicatorilor pentru de!inirea zonelor metropolitane ex.&populaţiaF.

biectivele dezvoltării metropolitane şi regionale în )niunea Europeană sunt în număr de cinci&• Ec#ilibrarea structurii spaţiale metropolitane;

• 'mbunătăţirea calităţii vieţii;

• ăstrarea identităţii regionale, prin valori!icarea patrimoniului cultural;

• (anagementul integrării respectiv asigurarea cooperării la nivelul reţelelor de in!rastructuriregionale;

• "rearea de noi parteneriate în plani!icare şi implementare.GM

7% A"a&ta8! şi d!6a"a&ta8! al! c#&-tituirii 6#&!l#r +!tr##lita&!49

'onstituirea zonelor metropolitane răspunde unor necesită"i i oportunită"i determinate deevolu"ia organică a aezărilor. rocesul de urbanizare în Europa conduce la dezvoltarea în relaţii deinterdependenţă a oraşelor cu localităţile a!late în zona lor de in!luenţă.

( serie de probleme strategice de dezvoltare urbană pot #i tratate numai la nivel de zonemetropolitane, în scopul dezvoltării producţiei, a sc#imburilor şi a consumului de bunuri la scarăeuropeană, ast!el încât să !ie evitate piedicile datorate atât localismului excesiv cât şi centralismului lanivel naţional. Este importantă !ormarea zonelor metropolitane ca poli şi regiuni de creştere saudezvoltare la nivelul Europei, incluse în cadrul strategiilor naţionale şi transnaţionale.

)ezvoltarea zonelor metropolitane #acilitează dezvoltarea integrată a teritoriului la nivel regional

ast!el încât prin aceasta să se diminueze dezec#ilibrele dintre centru şi zonele limitro!e, provocate dedispersare, marginalizare, izolare, în planul structurilor demogra!ice, sociale şi economice,dezec#ilibrele legate de transportul în comun, !inanţarea in!rastructurii, rezervele de spaţiu pentru locuitşi comerţ pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii comunităţilor.

'denti!icarea unor tendinţe comune de dezvoltare şi cooperare a aşezărilor din cadrul zonei, crearea denoi !orme de organizare instituţională şi de administraţie, de reprezentare a intereselor la nivel externconduc la $ntărirea capacită"ii aezărilor din zona metropolitană de a #ace #a"ă concuren"ei curegiunile $nvecinate.

Implementarea politicilor de dezvoltare i amenajarea teritoriului printr!un management e#icienti per#ormant , în care !undamentarea politicilor de dezvoltare să ţină seama de cererea pieţei, de

criteriile legate de densităţi, in!rastructura te#nică şi socială serviciiF, locuire de calitate, amplasareazonelor de agrement etc. se poate realiza printr$o bună cooperare între localităţi în domeniile a!erente."ele mai per!ormante acţiuni sunt cele legate de transportul în comun, alimentarea cu apa,managementul deşeurilor şi implementarea proiectelor de investiţii.

*sigurarea subsidiarită"ii zonelor metropolitane poate !i realizată prin atragerea participăriipopulaţiei din comunităţi la elaborarea şi implementarea strategiei dezvoltării zonei, ast!el încâtobiectivele şi !inalităţile amena+ării să devină mai e!iciente.

, %ocumentele celei de a 2$a -dunare 4enerală a (E*REN, 6arcelona, ctombrie /002, KKK.eurometrex.org

.


http://www.eurometrex.org/http://www.eurometrex.org/


20/75

2-

*sigurarea unei dezvoltări durabile a zonei metropolitane presupune o strategie care să ţină seamade nevoile sociale şi economice ale populaţiei şi se bazează pe acea opţiune de plani!icare care, înurma evaluării impactului, compensează cel mai bine pierderile de resurse care nu pot !i imediatre!ăcute sau înlocuite, deci nu limitează dezvoltarea zonei in viitor.

"a dezavanta+e ale constituirii zonei metropolitane trebuie avute in vedere cele legate de posibileleblocari de tra#ic de dimensiuni teritoriale datorate intensi!icarii circulatiei la nivelul zonei, de poluareamediului datorata deseurilor unei zone dense si puternic urbanizate dar si utilizarii mi+loacelor detransport neecologice.

În privinţa guvernarii exista pericolul limitării posibilită"ilor de implicare a unor localitati $n procesele de colaborare sau la lipsa de incredere a administra"iilor locale ale unor comunităţi înorganismele de plani!icare. În practică apar di#icultă"i privind cordonarea intre instrumentele localei zonale de plani#icare, $n realizarea unei politici unitare de utilizare a rezervelor centrale,consensul $ntre propunerile administra"iilor locale $n ceea ce privete in#rastructura i echipareateritoriului, a utilizării terenului, men"inerea echilibrului ecologic etc..&+

II! E"VOLTARE METROPOLITAN# ÎN ROMÂNIA

/% Cadrul '!&!ral al tra&6ii!i

România parcurge din 1=I= un proces di!icil, dureros pentru ma+oritatea cetăţenilor săi, procesultranziţiei şi al sc#imbărilor politice, sociale şi economice a!erente, de la un sistem cu organizarecentralizată, la unul descentralizat, cu desc#idere democratică şi reguli economice de piaţă. *oatesectoarele de activitate sunt implicate şi ca atare a!ectate de aceste sc#imbări; autorităţile locale,activităţile economice şi viaţa comunităţilor !ac !aţă unei dinamici crescute a sc#imbării la toate nivelele.

rientarea către structurile 7ord$-tlantice şi ale )niunii Europene au adus mai multă coerenţă şi

e!icienţă în implementarea sc#imbării, altminteri extrem de solicitante pentru generaţiile care îi !ac !aţă.E!orturile nu sunt însă mai mici; adaptarea legislaţiei, a instituţiilor, a procedurilor, aderarea ladocumente internaţionale, toate pe !ondul proceselor economice şi sociale care decurg din sc#imbareasistemului, conduc la presiuni semni!icative la toate nivelele, sectoarele şi în toate compartimentele deactivitate. E!ectele asupra vieţii localităţilor se regăsesc în comunităţile sărăcite şi destructurate,economia distorsionată, dezvoltările necontrolate, lipsa de locuinţe, problemele de mediu, degradareagenerală a mediului construit şi a calităţii vieţii în general.

-daptarea la noua dinamică este mai uşoară pentru oraşe $ acestea o duc mai bine de cele mai multeori din punct de vedere economic, sunt mai atractive şi gestionează mai e!icient resursele; maicomplicată e realitatea pentru localităţile rurale şi oraşele mici. *otuşi este vizibilă di!uzia directă sauindirectă a bunăstării, în special în cazul oraşelor de rang superior, către localităţile din +ur care +oacă un

rol din ce în ce mai activ în asigurarea unei părţi din !orţa de muncă, a unor amplasamente pentruactivităţi economice, de recreere, pentru o a doua locuinţă şi pentru locuinţe de vacanţă, pentru serviciişi spaţii de depozitare etc.. %acă înaninte de 1=I= procesele de acest !el puteau !i plani!icate şidezvoltarea previzibilă, azi lucrurile stau destul de di!erit. -ceste procese de di!uzie legate derevitalizarea economică, a mediului construit şi natural sunt mai di!icil de surprins şi localizat pentru căele depăşesc graniţele locale şi cresc în interdependenţa de alte zone, de dezvoltarea altor sectoare, dedecizii luate în domenii conexe etc., toate într$un câmp de !enomene cu dinamici diverse. )na dinconsecinţele cele mai evidente este că graniţele administrative ale oraşelor nu se mai potrivesc cu celeale dezvoltării. 'ar urmarea ar !i necesitatea identi!icării unor modalităţi de abordare a dezvoltării la altăscară şi într$un context instituţional adecvat.

+



21/75

21

1% Cadrul i&t!'rării :& U&iu&!a Eur#!a&ă

*oate acestea nu sunt străine oraşelor mari din )niunea Europeană care se con!runtă cu întreagagamă de probleme tot de curînd şi, începând cu anii 1==0, se reorganizează pentru a putea preluapresiunile decurgând din !ormarea )niunii Europene şi integrarea în economia globală. artea bunăpentru Romînia este că, de !oarte aproape atît ca timp cât şi ca spaţiu, putem adapta şi utiliza

experienţa europeană, pe măsură ce aderăm treptat la )niune, prin programele speci!ice, acorduri etc..

)nul din aspectele cruciale îl constituie integrarea spaţială& reţelele de accesibilitate !izică, comunicaţii,regulile de !uncţionare a localităţilor, sociale, economice, instituţionale a!erente. 'ntegrarea în )niuneaEuropeană se re!eră la aderarea la modele spaţiale care !avorizează dezvoltarea integrată, structuratăla nivele relevante pentru economia mondială. raşele şi vecinii lor se aliază în zone metropolitane,acestea !ormează regiuni, alcătuind o reţea de altă anvergură, adaptată conceptelor de dezvoltare lascara )niunii Europene şi a glo6-lizării.

5a !el, dezvoltarea nivelelor regional şi metropolitan nu presupun sc#imbarea unor graniţe ci rede!inireaariilor de cooperare şi a pieţelor, !lexibilizarea reglementărilor, rede!inirea parteneriatelor, a scopurilorde dezvoltare, simultan cu rede!inirea valorilor locale, întărirea identităţii, a atuurilor competitivităţii

locale. Este vorba de a identi!ica actorii relevanţi, oraşele competitive la nivel regional şi naţional, pentrua reuşi o +oncţiune !ericită cu reţelele de dezvoltare europene C reţelele de zone şi regiunimetropolitane. -utorităţile centrale din România în cooperare cu cele europene sunt anga+ate încă din1==2 în structurarea dezvoltării regionale, identi!icarea polilor şi culuarelor de dezvoltare într$o reţeaec#ilibrată care să asigure o întâlnire !ericită a României cu )niunea. Este rândul autorităţilor locale să!acă un pas decisiv şi să contribuie la consolidarea acestei abordări.

" (l#2ali6ar!a ca ;act#r :& la&i;icar!a d!6"#ltării -aial!

4lobalizarea este în prezent unul din !actorii c#eie în plani!icarea dezvoltării şi, atîta vreme cât )niuneaEuropeană îşi acordează registrul liniilor directoare în dezvoltare potrivit condiţiilor globalizării, Româniatrebuie să !acă la !el, păstrând scara şi ţinând seama de !aza în care se a!lă în cadrul procesului.%ezvoltarea economică şi socială durabilă sunt susţinute de o organizare spaţială adecvată; abordareanivelelor regional şi metropolitan constituie urmarea sc#imbării de scară a proceselor de dezvoltare.

"âteva aspecte sunt critice în monitorizarea pregătirii pentru a !ace !aţă proceselor de globalizare&

• -sigurarea structurii critice de in!rastructură şi utilităţi proximitatea în raport cu aeroporturilede clasă mondială, culuarele de acces europene, nodurile logistice de importanţă teritorialăetc.F

• -socierea accesibilităţii !urnizate de in!rastructura de calitate cu centrele generatoare decunoştinţe care asigură capitalul intelectual de cunoaştere şi abilităţi, dezvoltarea a!acerilor şi asocietăţii civice şi !orţa culturală asigurarea industriilor bazate pe cunoaştere şi te#nologiain!ormaţiei, dezvoltarea sectoarelor de cercetare$dezvoltareF

• -sigurarea combinaţiei adecvate de servicii şi dotări care să potenţeze avanta+ele competitivelocale, regionale şi să contribuie la cele naţionale, în spri+inul proceselor de dezvoltare petermen mediu şi lung

• Revitalizarea oraşelor ca entităţi care asigură di!uzarea bunăstării şi a cunoştinţelor în teritoriu,care con!eră structură şi sens dezvoltării teritoriale şi pot asigura condiţiile spaţiale, sociale şieconomice durabile pentru a prelua procesele de integrare la scară globală.G=

entru asigurarea acestor condiţii este nevoie de voinţă şi direcţie politică, autonomie, plani!icarecompre#ensivă şi putere !inanciară.

)n aspect !oarte important privind ec#ilibrarea !orţelor de globalizare cu cele de glocalizare care setraduc prin păstrarea, prote+area, dezvoltarea şi consolidarea valorilor locale, identitare, de patrimoniu,

= Core Cities Summit, 2002, 2003, http://www.corecities.com/

http://www.corecities.com/http://www.corecities.com/


22/75

22

suma trăsăturilor care asigură speci!icitatea şi diversitatea entităţilor locale, care spri+ină ideea decultură si valori universale.20

5% Pr!-iu&i şi t!&di&! :& d!6"#ltar!

În concluzia celor de mai sus, presiunile în dezvoltare pot !i grupate ast!el ?ig.1F&

• resiuni e%terne, care provin din procesele care însoţesc globalizarea economiei, constituireaşi lărgirea )niunii Europene, creşterea importanţei economiei bazate pe cunoaştere,accentuarea competitiei intre regiuni, !enomenele de migraţie internaţională şi

• resiuni interne, rezultate din procesele legate de tranziţie, descentralizare, politicile deregionalizare, dezec#ilibre şi distorsiuni sociale şi economice, competiţia între oraşe,probleme de mediu.

C#&-!ci&!l! acestor presiuni se traduc prin relaţii care unesc şi despart oraşul de zona încon+urătoare&

• )istorsiuni in cererea si o#erta de terenuri pentru dezvoltare- în interiorul graniţelor urbanede obicei cererea de amplasamente excede o!erta, în timp ce localităţile din +ur înregistreazăun nivel !oarte scăzut al cererii de terenuri. e de altă parte, terenuri preţioase în +urul oraşuluisunt utilizate pentru servicii care poluează zona depozite de deşeuri, staţii de epurare etc.F,scad atractivitatea acesteia şi a!ectează piaţa de terenuri. atrimoniul natural este !olositdiscreţionar şi abuziv, zone naturale valoroase !iind ocupate cu locuire agresivă şi !uncţiunieconomice incompatibile.

• )ezechilibre in dezvoltarea economica- oraşul găzduieşte activităţi economice prospere întimp ce în localităţile vecine şoma+ul este semni!icativ, iar navetismul a!ectează prindistorsiunile sale întreaga zonă. -parenta lipsă de perspective şi lipsa de in!ormaţie privindposibilităţile de intervenţie conduc la lipsa de diversitate a activităţilor economice şi la creştereagradului de expunere locală la sc#imbare. -tractivitatea locală pentru amplasarea de activităţieconomice şi investiţii este scăzută în lipsa condiţiilor adecvate.

• )egradarea locuirii si a conditiilor de viata- vânzarea locuinţelor către proprietari din care o

ma+oritate semni!icativă nu !ac !aţă costurilor în creştere ale serviciilor si întreţinerii acestora,degradarea generală a !ondului de locuinţe şi a serviciilor a!erente în mediul urban sunt totatîtea motive de îngri+orare pentru autorităţile locale. În localităţile rurale din +urul oraşului,blocurile construite pentru specialişti înainte de 1=I= sunt în aceeaşi situaţie; gospodăriile auprobleme legate de drumurile de acces, de lipsa apei potabile curente, a gazelor naturale, acolectării şi depozitării deşeurior. 5a nivel general, piaţa de locuinţe distorsionează pe măsura!actorilor menţionaţi.

• ipsa accesibilitatii #izice si a echiparii adecvate noilor cerinte- dinamica proceselor dedezvoltare este susţinută de in!rastructuri !izice şi virtuale; în lipsa acestora deplasările,transportul şi comunicarea nu sunt posibile şi se opresc de regulă la porţile urbane. entru a !iaccesate de investitori, turişti, vizitatori, pentru a !i atrăgătoare pentru comunitatea locală şi

pentru !orţa de muncă educată, întreaga zonă are nevoie de reţele de drumuri şi utilităţi decalitate.

• Nivelul scazut si lipsa de diversitate a serviciilor- posibilităţile de diversi!icare a dezvoltării în oraşe sunt limitate de lipsa diversităţii serviciilor, iar în a!ara oraşelor sunt şi mai drasticlimitate de lipsa aproape în totalitate a acestora. -ctivităţile economice, economia bazată pecunoaştere, atractivitatea generală a oricărei zone se bazează mult pe calitatea şi diversitateaserviciilor.

• )estructurare sociala, scaderea nivelului de trai- comunităţile locale sunt pro!und a!ectatede sc#imbările economice; acestea se re!lectă direct în scăderea natalităţii, !enomenele deşoma+, ceştere a criminalităţii, desconsiderarea valorilor locale, scăderea disponibilităţii pentruantreprenoriat şi iniţiativă etc..

6- The Network of uropea! "etropo#ita! $e%io!s, www.eurometre&.or%



23/75

2

• )egradarea conditiilor de mediu- în !aţa presiunilor economice şi în lipsa unei mentalităţiproactive !aţă de mediul încon+urător, gri+a pentru calitatea acestuia rămâne pe ultimul plan.%e!rişarea supra!eţelor împădurite, degradarea solului sub depozitele ilegale de deşeurimena+ere, industriale, de rumeguş, alocarea de amplasamente activităţilor poluante a!ecteazăpe termen lung calitatea mediului la nivel local şi peste graniţele locale or, în lista primelor :

priorităţi în privinţa amplasării, pentru cele mai multe companii stă tocmai această condiţie.

21

-bordarea dezvoltării la nivel metropolitan urmăreşte preluarea şi rezolvarea presiunilor multipleprovenind din sc#imbarea sistemului economic, de plani!icare şi implementare a dezvoltării, adistorsiunilor şi nevoilor variate atât în mediul urban, cât şi în zonele rurale adiacente, în scopulstructurării unui pol de dezvoltare într$o reţea coerentă la scară teritorială.

biectivele dezvoltării metropolitane în Romînia decurg din cele cinci orientări europene ma+ore îndezvoltarea metropolitană şi regională cap 1F&

• Rede!inirea şi consolidarea rolurilor unităţilor administrativş teritoriale la nivel regional,naţional şi european

• Ec#ilibrarea şi creşterea ritmului dezvoltării economice

•

tructurarea şi dezvoltarea comunităţilor• %ezvoltarea identităţii culturale a comunităţilor

• %ezvoltarea accesibilităţii integrate a localitatăţilor

• -sigurarea unei administraţii publice şi a serviciilor publice a!erente per!ormante şicompetitive

• 'mbunatăţirea condiţiilor de viaţă a comunităţii

• "reşterea accesului la resurse inclusiv !ondurile guvernamentale, !ondurile de preaderareşi alte !onduri internaţionaleF.2/

61 "entrul de %ocumentare pentru "onstrucţii, -r#itectură, )rbanism şi -mena+area *eritoriului, %ocumentareprivind -naliza "omparativă a %ezvoltării 8onelor (etropolitane din Europa, "ontract 11O/00/, (inisterul

5ucrărilor ublice,*ransporturilor şi 5ocuinţei, 6ucureşti, /00/62 *#e 7etKor> o! European (etropolitan Regions, KKK.eurometrex.org



24/75

26

$i%!&! PRESIUNI IN E"VOLTARE SI CONSECINTE ASUPRA ORASELOR

ORASUL

'

(INTERLANUL

CONSECINTE

• Distorsiuni in cererea si oferta de terenuri pentrudezvoltare

• Dezechilibre in dezvoltarea economica

• Degradarea locuirii si a conditiilor de viata

• Lipsa accesibilitatii fizice si a echiparii adecvate noilorcerinte

• Nivelul scazut si lipsa de diversitate a serviciilor

• Destructurare sociala, scaderea nivelului de trai

• Degradarea conditiilor de mediu

PRESIUNIE)TERIOARE*

E)TERNE

PRESIUNIINTERIOARE*

INTERNE

Mihaela Vrabete !e"voltare Metro#olitana Iasi GRASP


25/75

2<

7% D!;i&ii!

7%/% D!;i&ir!a .#&!i M!tr##lita&!

/ona metropolitană, con!orm 5egii privind -*7 nr. G:1O/001, anexa ', este zona constituită prinasociere- pe bază de parteneriat voluntar între localităţile urbane şi rurale, între care s$au dezvoltat

relaţii de colaborare pe multiple planuri.2G

Teritoriul metropolitan, pe baza 5egii )rbanismului G:0O/001, anexa '', este de!init ca supra!aţasituată în +urul municipiilor de rang ', cuprinzând localităţi a!late la distanţe de până la G0 >m, în cadrulcăreia se creează relaţii reciproce de in!luenţă în domeniul căilor de comunicaţie, economic, social,cultural şi al in!rastructurii edilitare.22

'onstituirea zonei metropolitane se !ace în cadrul legislativ existent ţinând seama de prevederilerdonanţei :GO/00/ privind tatutul$cadru al unitatii administrativ$teritoriale, în condiţiile păstrăriiautonomiei administrative şi politice a !iecărei localităţi din zona metropolitană. (odul de colaborareeste reglementat prin acte şi proceduri administrative elaborate, avizate şi aprobate în contextullegislativ existent. 2:

tabilirea parteneriatului pentru dezvoltare de tip metropolitan nu presupune o supra!ata identica ariiloradministrative ale unitatilor implicate; in delimitarea zonei metropolitane au importanta aspecte legatede axele si culuarele de dezvoltare, zonele de in!luenta reciproca, problemele si interesele comune siintinderea lor spatiala, resursele complementare, articulate, integrate etc. şi procesul de delimitare areloc prin analize sociale şi economice.

7%1% D!li+itar!a .#&!i M!tr##lita&!

Ec#ipe interdisciplinare de specialişti au elaborate diverse metodologii de determinare a arieimetropolitane care încep cu cele care iau în considerare condiţii simple cum este distanţa maximă !aţăde oraşul central cel mai adesea până la :0 >mF şi până la cele complexe, care pun accentul pe

interrelaţia dintre oraş şi localităţile din zona încon+urătoare periurbana, preurbana, extraurbana, denaveta, preoraseneasca, premetropolitana, etc.F.

%intre criteriile mai des utilizate in determinarea limitelor zonei metropolitane, pe langa distanta !ata deoras tot mai !recvent estimata ca durata de deplasare calculata in timp, cu mi+locul de tranport cel maides utilizat de populatia oraselor din teritoriul incon+uratorF sunt&

• ponderea persoanelor din localitate care vin zilnic pentru munca in metropola in )-, 1:Q din!orta de munca a localitatii sa !ie !ormata din navetistii care lucreaza in orasF

• ponderea populatiei din aceste localitati ocupate in activitati neragricole legate de oras celputin :Q din populatia ocupata sa lucreze in activitati neagricoleF

• ponderea populatiei ocupate in activitati de productie agricola destinata orasului, pondereacelor atrasi cu domiciliul in oras, potential turistic al localitatii, valori!icat de oraseni, etc. 2M

"ele mai cunoscute si mai apropiate experienţe în raport cu realităţile din Romania sunt cele elaboratede "entrul european de coordonare si cercetare in domeniul stiintelor sociale din


26/75

2,

• modelul de determinare a Regiunii )rbane ?unctionale *#e ?unctional )rban RegionF sub!orma de

• (5- -rie metropolitana de munca standardF si

• (E5- -rie metropolitana economica de muncaF unde (5- cuprinde teritoriul in care peste

1:Q din rezidentii activi economic se deplaseaza zilnic in metropola iar (E5- cuprindeteritoriul in care exista populatie care se deplaseaza zilnic pentru munca in orasul central.2

'n România, printre cele mai cunoscute experienţe de determinare a graniţelor zonei metropolitane estecea a geogra!ului 'on 'ordan care, în volumul A8ona periurbană a 6ucureştilorL, publicat in 1=G, ia înconsiderare indicatorii enumeraţi anterior, gadul lor de importanţă şi distanţa până la oraş.

%e asemenea sunt cunoscute studiile publicate de %orel -bra#am în 1== si 1==1, J'ntroducere însociologia urbanaB, pentru determinarea ariei periurbane a 6ucureştiului. -u !ost luaţi în calcul indicatorire!eritori la& !orţa de muncă, aprovizionarea oraşului cu produse perisabile, potenţialul turistic, distanţa şicontinuitatea spaţială cu oraşul polarizator.2I

În studiul e!ectuat în /00G de ")R privind delimitarea 8onei (etropolitane 6ucureşti este utilizată ometodă în 2 paşi&

• tabilirea ariei de cercetare ast!el incat aceasta sa !ie mai mare, sa depaseasca limitaexterioara a zonei metropolitane propriu$zise.

• tabilirea indicatorilor de interrelatie prin care se masoara intensitatea interrelatiilorF si a!ormulei de calcul pentru determinarea granitelor, respectiv a localitatilor, care urmeaza sa !ieincluse in zona metropolitana sau lasate in a!ara sa.

• "ompletarea acestor indicatori cu date, la care au !ost adaugati si altii re!eritori la speci!iculasezarilor din zona, la acordul sau dezacordul cu includerea localitatilor in zona metropolitana.

•

-naliza datelor si prezentarea rezultatelor, atat in ceea ce priveste determinarea granitelor8(6 cat si caracterizare asezarilor din zona, in !unctie de alti indicatori de impact.2=

7%4% O2i!cti"! c#+u&! d! c##!rar! al! art!&!ril#r +!tr##lita&i

biectivele de cooperare la nivel metropolitan pot !i teritoriale, economice, sociale, culturale şi de mediuşi !ac parte din planul de dezvoltare a zonei metropolitane. Entităţile administrative din zonametropolitană cooperează în scopul&

• 'nlăturării disparităţilor dintre localităţi în condiţiile indicatorilor, elementele şi nivelul de dotareprevăzut în 5egea G:1O/001 privind lanul de amena+area teritoriului naţional$secţiunea a 2$areţeaua de localităţi, anexele / şi 2,

• %ezvoltarea şi consolidarea identităţii şi a valorilor comunităţilor locale;

• 'mbunătăţirea calităţii vieţii;

• "reşterii competitivităţii economice a localităţilor din zona metropolitană !aţă de regiunile învecinate;

• "reşterea accesului la resurse.:0

6. 'dem /

6+ 'dem /

6= 'dem /


27/75

2.

7%5% D#+!&ii d! c##!rar! +!tr##lita&ă7/

e baza caracteristicilor demogra!ice structura vârstei şi puterea economică a populaţieiF, adensităţilor, a tipului de locuire, a relaţiilor dintre locurile de muncă şi locuinţe prin prisma costurilor detra!ic şi de mediu, a posibilităţilor de amplasare a noilor entităţi economice locuinţe şi activităţiproductiveF şi a aspectelor de mediu, consiliile locale pot coopera în cadrul zonei metropolitane în

următoarele domenii&

•


28/75

2+

o -sigurarea transparenţei şi a bunei comunicări cu populaţia privind planurile dedezvoltare, realizarea băncii de date metropolitane şi administrarea transparentă aacesteia

o -sigurarea strategiei de mar>eting metropolitan prin promovarea investiţiilor, apotenţialului local, a imaginii

o %ezvoltarea capacităţii pro!esionale a specialiştilor din cadrul administraţiei locale, pebaza unui plan de pregătire comun

• Val#ri;icar!a !l!+!&t!l#r caract!ri-tic! l#cal! pentru dezvoltarea identităţii.

tabilirea parteneriatului pentru dezvoltare de tip metropolitan nu presupune o supra!aţă identică ariiloradministrative ale unităţilor implicate; în delimitarea zonei metropolitane au importanţă aspecte legatede axele şi culuarele de dezvoltare, zonele de in!luenţă reciprocă, problemele şi interesele comune şi

întinderea lor spaţială, resursele complementare, articulate, integrate etc.

%ezvoltarea metropolitană nu atrage sc#imbarea structurii administrativ teritoriale, în raporturile dintre

parteneri contând problemele şi interesele la scară locală şi metropolitană, în contextele regional,naţional şi internaţional.

rimele candidate sunt municipiile de rangul ' care, prin mărime, importanţă, nivelul serviciilor şi alactivităţilor economice, constituie zone de atracţie şi resimt presiunile dezvoltării; acestea sunt&6ucureşti, 6acău, 6raşov, 6răila, "lu+$7apoca, "onstanţa, "raiova, 4alaţi, 'aşi, radea, loieşti, şi*imişoara. *otuşi, dezvoltarea metropolitană depinde din ce in ce mai putin de mărimea populaţieiurbane ; azi candidează la dezvoltare metropolitană oraşe cu populaţie începând de la /00 000locuitori ; în România, oraşe cum sunt 6aia (are şi *ârgu (ureş au început să$şi !acă planuri serioase

în acest sens.

III! E"VOLTARE METROPOLITAN# LA IA+I9udeţul 'aşi este situat in nord$estul României, la 2 latitudine nordică si / longitudine estică, aproapede graniţa cu Republica (oldova, şi are o supra!aţă de :.:00 >mp. -re o populaţie de peste I11.000locuitori, iar aproximativ :0Q din totalul acestora locuiesc în municipiul 'aşi, resedinţa de +udeţ, şi înoraşele aşcani, *g. ?rumos şi ârlTu. 9udeţul se întinde pe o supra!aţă de :20 >m, cu o medie dealtitudine de mai puţin de /:0m.

eisa+ul este dominat de câmpii, cu un sol !oarte bun pentru agricultură, şi de dealuri +oase, nu !oartedi!erite de cele din udul -ngliei. pre vest, dealurile devin mai înalte spre lanţul montan al "arpaţilorrientali.


29/75

2=

politică, istorică şi culturală a 'aşiului. raşul a !ost pentru o vreme capitala (oldovei şi a găzduit uneveniment crucial pentru naţiunea română C semnarea actului )nirii Părilor Româneşti.

'mpresionantul patrimoniu cultural şi artistic, tezaurul !olcloric si etnogra!ic, rezervaţiile şi izvoarenaturale, !aimoasele podgorii, cât şi nodul rutier şi !eroviar au dus la dezvoltarea activităţilor de turism.

"lădirile cu valoare istorică şi ar#itecturală din 'aşi plasează oraşul pe locul doi in România ca oraşcultural. În 'aşi au creat valori reconoscute internaţional cărturari, scriitori şi poeţi, muzicieni, ar#itecţi,oameni de ştiinţă şi cultură, personalităţi ale vieţii religioase; prin ei şi datorită lor, 'aşiul este şi aziconsiderat o capitală culturală, academică, ştiinţi!ică şi religioasă.

În prezent municipiul 'aşi este reşedinţă de +udeţ şi cel mai important pol de dezvoltare în (oldova,dominând un teritoriu care reprezintă cca. /0Q din supra!aţa României populată de un procentproporţional din locuitorii săi; este un puternic centru economic, universitar şi logistic, situat pe coridoruleuropean 'N cu acces la %7/Ide la RomanF şi %7/2 de la


30/75

-

În urma consultării cu ar#itecţii şe!i şi a documentaţiilor privind planurile de dezvoltare teritorială încâteva runde, s$a !ormat o ec#ipă iniţială alcătuită din cei doi ar#itecţi şe!i şi doi specialişti aiprogramului, în management public şi participare cetăţenească.

rima etapă a constat în identi!icarea intereselor şi a problemelor ma+ore la nivel teritorial care leagămunicipiul de teritoriul a!erent, precum şi de!inirea conceptului de Jaglomerare urbanăB în acest context;documentaţiile utilizate au !ost planurile urbanistice şi de amena+are a teritoriului +udeţean şireglementările a!erente. %e asemenea au !ost luate în considerare planurile istorice privind relaţionarea(oldovei cu *ransilvania printr$o legătură între 'aşi şi "lu+.

"oncluziile discuţiilor au conturat un set de principii generale, un plan pe termen lung 1I luniF şidetalierea primului pas&rincipii ini"iale-

• rocesul de structurare a 8onei (etropolitane 'aşi se bazează pe interesul şi voinţele locale şise des!ăşoară în cadrul legal existent

• -bordarea dezvoltării metropolitane presupune identi!icarea scării administrative şi teritorialeadecvate local, +udeţean, regional etc.F

• roiectul de structurare a 8onei (etropolitane se bazează pe capacitatea de asumare şi deimplicare a actorilor locali relevanţi pe termen scurt, mediu şi lung

• roiectul implică abordări complexe de integrare sectorială şi ierar#ică pe orizontală şiverticală

• rocesul este transparent, desc#is, !lexibil şi adaptabil

• roiectul necesită asigurarea transparenţeilan pe termen lung ! paii principali estima"i $n cadrul proiectului au #ost-

• E!ectuarea auditului zonei şi identi!icarea unităţilor administrativ teritoriale potenţiale partenere în dezvoltarea metropolitană

•

'denti!icarea scopurilor comune în dezvoltare şi a resurselor disponibile• Elaborarea unei sc#iţe de strategie de dezvoltare la scară metropolitană

• -cordarea planurilor de dezvoltare spaţială la sc#iţa de strategie

• 'denti!icarea proiectelor cu şanse de implementare şi promovarea acestora în scopul atrageriipartenerilor privaţi şi a investiţiilor

• ?ormularea unei soluţii de instituţionalizare a e!orturilor de dezvoltare metropolitană pe care săo agreeze partenerii implicaţi

• 'denti!icarea şi asigurarea condiţiilor de sustenabilitate pentru 8ona (etropolitană

laborarea auditului sumar al zonei i preliminarea partenerilor

Elaborarea unui audit sumar a !ost necesară pentru a o!eri !actorilor de decizie o imagine generală aaspectelor relevante privind problemele şi şansele de dezvoltare ale zonei şi pentru a scana cu aceastăocazie structura posibililor actori interesaţi în dezvoltare metropolitană.

1%1% E;!ctuar!a auditului

-uditul a !ost realizat în variantele scurtă şi detaliată, în scopul elaborării sc#iţei de strategiemetropolitană şi al !undamentării unui instrument de spri+in în luarea deciziilor pentru dezvoltare.

-uditul în varianta scurtă a cuprins o analiză -% avanta+e, dezavanta+e, oportunităţi, pericoleF şi unaE*E5 politic, economic, social, te#nologie, mediu, legislaţieF la scară largă.

-uditul detaliat a cuprins date amănunţite privind dezvoltarea şi problemele !iecărei unităţiadministrative teritoriale, ale serviciilor publice, legate de dezvoltarea sectorului privat.

+2=2--, 1F-=


31/75

1

- !ost iniţiat de asemenea procesul de colectare a datelor re!eritoare la elaborarea unui sistem de spri+in în luarea deciziilor, solicitat de "onsiliul 9udeţean 'aşi şi subcontractat de către rogramul 4R-companiei E(' 3stems. "olectarea datelor a inter!erat substanţial cu auditul detaliat, preluând date înbene!iciul e!icienţei procesului. %e asemenea, a !ost iniţiată colaborarea între componenta dedezvoltare metropolitană şi cea de sisteme de management a in!ormaţiilor; procesele de integrare şisinergie între di!eritele componente ale proiectului au adus rezultate suplimentare şi au con!eritsustenabilitate procesului în general.

1%4% C#&clu6iil! auditului şi i&ii!r!a 'ruului d! ;act#ri d! d!ci6i!

%ezvoltarea la nivel metropolitan presupune colaborarea câtorva entităţi administrative& "onsiliul9udeţean, rimăria (unicipiului şi primăriile comunelor limitro!e. 5a acel moment, având în vedere căsingurele argumente clare erau conceptul de Jaglomerare urbanăB, structura culuarelor de dezvoltare şidatele generale din lanul de -mena+are a *eritoriului 9udeţean 'aşi, au !ost selectate într$o primă !azăcomunele limitro!e ale municipiului& -roneanu, 6ârnova, "iurea, olboca, 5eţcani, (iroslava, opricani,Rediu, c#itu %uca, *omeşti şi


32/75

2

4% Ela2#rar!a r#u&!rii d! a2#rdar!

roiectul se bazează pe o propunere care doreşte să !ie desc#isă, lipsită de constrângeri şi care săspri+ine generarea unei soluţii adecvate contextului local.

roiectul nu a pornit de la premisa vreunei abordări stricte, ci se calează mai mult pe !acilitarea

opţiunilor actorilor implicaţi, pornind de la problemele şi oportunităţile disponibile ?ig./F.4%/% Pri&ciii

"oncluziile primei întălniri cu !actorii de decizie şi cele structurate pe parcursul auditului au condus laidenti!icarea unui set mai larg de principii pe care concepţia proiectului şi$a propus să le respecte;acestea sunt&

• "onceptul de dezvoltare metropolitană decurge din ceea ce de+a este acceptat la nivel local,Jaglomeraţia urbanăB

• rocesul de structurare a 8onei (etropolitane 'aşi trebuie să se bazeze pe voinţele locale şi săse des!ăşoare în cadrul legal existent

•

%in punct de vedere administrativ este necesară colaborarea nivelelor +udeţean, municipal şicomunal şi asigurarea susţinerii la nivele mai largi de cuprindere

• %ezvoltarea metropolitană implică participarea actorilor locali la scara relevantă

• roiectul se bazează pe asumarea implementării din partea actorilor implicaţi

• rocesul de structurare a zonei metropolitane presupune acordarea şi angrenarea te#nică amai multor domenii şi sectoare, pe mai multe nivele în mod simultan

• rocesul de structurare a zonei metropolitane este !lexibil, adaptabil şi desc#is

• 'mplementarea presupune instruirea şi per!ecţionarea continuă a celor implicaţi

• -cest proces se bazează pe o componentă te#nică, una de decizie şi una participativă

• rocesul de structurare a dezvoltării metropolitane presupune stabilirea unui sistem complex

de parteneriate• roiectul trebuie să asigure transparenţa etapelor în implementare

• %eşi di!icil la un proiect cu JbătaieB pe termen mediu şi lung, este necesară identi!icareareperelor intermediare care pot motiva partenerii în procesul de implementare

• %ezvoltarea metropolitană nu este un scop în sine C abordarea are nevoie de motivare şiconsolidare în sensul în care poate deveni sustenabil.

4%1% D#+!&ii, -!ct#ar! şi &i"!l! d! c#la2#rar!

-u !ost luate în considerare, potrivit aspectelor principale identi!icate prin audit, următoarele domenii de

interes pentru dezvoltarea metropolitană& utilizarea şi managementul terenurilor, îmbunătăţirea calităţiilocuirii, dezvoltarea in!rastructurii şi a utilităţilor, dezvoltarea şi diversi!icarea serviciilor, dezvoltareaeconomică locală, managementul mediului.

În abordarea, plani!icarea şi implementarea dezvoltării la scară metropolitană sunt implicaţi actori urbaniactivând în instituţii şi organizaţii din domeniile menţionate, în sectoarele public, privat şi în cadrulcomunităţilor locale.

%in perspectiva ierar#iei teritoriale au !ost identi!icate ca relevante ariile de responsabilităţi şi acţiunelocală, +udeţeană, naţională pe care le au instituţiile şi organizaţiile. %in punct de vedere operaţionalproiectul a luat în considerare nivelele !actorilor de decizie, specialiştilor şi entităţilor executive.

"" Act#ri :& d!6"#ltar!a +!tr##lita&ă Iaşi

+2=2--, 1F-=


33/75

În plani!icarea şi implementarea proiectului au !ost identi!icaţi, invitaţi şi primiţi la solicitare expresă,următoarele categorii de actori&

• %in partea "onsiliului 9udeţean, al rimăriei (unicipiului 'aşi şi a rimăriilor de "omune&preşedintele, consilierul preşedintelui, ar#itectul şe! al +udeţului, şe!ii departamentelor %)-*,economic, te#nic, primarul municipiului, ar#itectul şe! al municipiului, şe!ii departamentelor)-*, economic, te#nic, primarii comunelor, urbanistul şi responsabilul !inanciar

• Reprezentanţi ai -genţiei de %ezvoltare a Regiunii 7ord Est

• Reprezentanţi ai (inisterului *ransporturilor, "onstrucţiilor şi *urismului

• %in partea serviciilor publice& R-9-", Electrica, %istri4az, alubris, 'nspectoratul de (ediu,R(*E5E"(, 'nspectoratul 9udeţean în "onstrucţii, !iciul 9udeţean de "adastru, R-%E*," "E* 'aşi, %irecţia de %rumuri 9udeţene& directorii şi şe!ii departamentelor de investiţii

• %in partea sectorului privat& reprezentanţii -sociaţiei amenilor de -!aceri 'aşi, ai !irmelor deproiectare abitat şi %ata 'nvest

• %in partea sectorului academic& )niversitatea -.'. "uza, "entrul )niversitar de 4eogra!ie)mană, )niversitatea de @tiinţe -gronomice şi (edicină


34/75

6

$i%!,! OMENII- SECTOARE SI NIVELE IMPLICATE IN A.ORAREA E"VOLTARII METROPOLITANE URA.ILE

+2=2--, 1F-=

E " V O L T A R E R E /

I O N A L A

U R A . I L A

O M E N I I

E"VOLTARE SERVICII

S E C T O A R E

TERENURI

LOCUIRE

IN$RASTRUCTURA SI UTILITATI

E"VOLTARE ECONOMICA LOCALA

MEIU

SECTORUL PU.LIC

SECTORUL PRIVAT

COMUNITATE

N I V E L E T E R I T O R I A L E

L O C A L * M E T R O P O L I T A N

0 U E T E A N * R E / I O N A L

N A T I O N A L * I N T E R N A T I O N A L

N I V E L E O P E R A T I O N A L E

$ A C T O R I E E C I " I E

S P E C I A L I S T I * T E ( N I C I E N I

$ A C T O R I E ) E C U T I V I

RESPONSA.ILITATE

SOCIALA

E"VOLTARE

ECONOMICA

CALITATEA

MEIULUIMihaela Vrabete !e"voltare Metro#olitana Iasi GRASP


35/75

<

4%5% Eta! al! r#c!-ului

Experienţa internaţională arată că varietatea metropolelor şi zonelor metropolitane o!eră tot atâteaexemple de experienţă practică, privind di!eritele stadii de dezvoltare metropolitană şi caracteristicileacestora.

rocesul de trans!ormare se mani!estă în mai multe !aze&• ?aza care precede metropolizarea este momentul în care oraşul devine conştient de potenţialităţile

sale şi îşi analizează capacităţile de creştere; de obicei acest moment este însoţit de apariţiaconsensului dintre actorii relevanţi;

• ?aza de dezvoltare cuprinde elaborarea şi implementarea unor proiecte, capabile să producămutaţia şi să creeze o structură metropolitană;

• ?aza post$dezvoltare este cea a gestionării procesului de metropolizare şi de continuare adezvoltării spre noi obiective.

*recerea de la pre$dezvoltare la dezvoltare se mani!estă, de regulă, prin operaţiuni urbanistice caremarc#ează începutul mutaţiilor. :2 rogramul 4R- a asistat în 'aşi implementarea primei !aze şiiniţierea celei de$a doua.

În cazul proiectului pentru aglomeraţia urbană 'aşi au !ost identi!icate următoarele nivele de lucru cu!actorii de decizie, specialiştii şi comunităţile&

• 7ivelul !actorilor de decizie& legislativ şi executiv• 7ivelul te#nic& pecialiştii autorităţilor locale în plani!icare strategică, spaţială şi !inanciară• "omunităţile locale, prin consultare în procesul de luare a deciziilor • artenerii strategici& ervicii ublice, ectorul privat, )niversităţi, 74 C !actori de decizie şi

specialiştiarticiparea atât de largă a !ost posibilă din cauza interesului !actorilor de decizie din administraţiilelocale care, pe de o parte, au delegat specialişti pentru a lucra în pregătirea !azelor proiectului, pe dealtă parte au atras !actorii de decizie din alte compartimente de activitate $ servicii publice, universităţi,sector privat etc. -ceştia, la rândul lor, au delegat pentru activităţi de documentare şi pregătire,specialişti şi te#nicieni.

4rupurile de specialişti şi te#nicieni s$au ocupat cu pregătirea materialelor necesare potrivit !iecărei !azerelevante a proiectului şi cu prezentarea acestora !actorilor de decizie, în vederea iniţierii !azeiurmătoare.

rocesul de explorare şi identi!icare a posibilităţilor de abordare a dezvoltării metropolitane, de iniţiere aimplementării acesteia a avut următoarele caracteristici pentru 'aşi&

• - !ost iniţiat Ain #ouseB şi exteriorizat prin implicarea comunităţii în momentul în care ec#ipalocală şi$a însuşit proiectul şi a !ost atinsă masa critică pentru a iniţia procesul la scarametropolitană

• $a bazat în !aza de pregătire pe combinaţia între munca interdisciplinară, interdepartamentalăşi interinstituţională a specialiştilor locali şi pe !orţa de decizie a conducătorilor instituţiilorrelevante

• artenerii au !ost asistaţi în elaborarea soluţiei de instituţionalizare şi în construireainstrumentelor te#nice de implementare a colaborării metropolitane

• În etapa implicării comunităţii au !ost căutaţi şi identi!icaţi liderii locali pentru a creea o bazăsustenabilă pentru dialog şi condiţii pentru stimularea antreprenoriatului în implementareaproiectelor


36/75

,

• artenerii locali au identi!icat conceptul care de!ineşte particularităţile proiectului $ arteneriate în %ezvoltarea (etropolitană 'aşi

• %in cauza resurselor limitate de timp, pe lângă abordarea orizontal$verticală, a !ost luată învedere o componentă diagonală, pentru a motiva cu rezultate partenerii şi a consolida curealizări !iecare etapă a proiectului

Eta!l! ri&cial! ale proiectului au !ost ?ig.GF&• tapa de pregătire în care au !ost explorate şansele de cooperare în dezvoltare

metropolitană, în care conceptul de Aaglomeraţie urbanăB a !ost înlocuit de parteneri cu cel deAzonă metropolitanăB, au !ost elaborate sau sc#iţate planurile integrate de dezvoltare, la nivellocal şi metropolitan, consolidate de perspectivele în dezvoltare naţională şi internaţională

• Ini"ierea etapei de institu"ionalizare în cadrul căreia partenerii au elaborat un conceptinstituţional potrivit condiţiilor locale şi metropolitane, în cadrul legal existent; ast!el a !ost

în!iinţată -sociaţia 8ona (etropolitană 'aşi.

• Ini"ierea etapei de implementare a constat în decizia "onsiliului (etropolitan de a crea şi co$!inanţa -genţia de %ezvoltare (etropolitană 'aşi, reţeaua de '7*R-7E* (etropolitan, lansareapaginii de Keb, planul de utilizare a terenurilor la scară metropolitană şi de a$şi însuşi utilizarea

sistemului (ap %ecision.arcurgerea etapelor a !ost asistată te#nic şi !acilitată de un grup interdisciplinar de specialişti aiprogramului 4R- în următoarele domenii& management urban, !inanţe publice, obligaţiunimunicipale, te#nologia şi managementul in!ormaţiei, participare cetăţenească.

)n aspect important este acela că au !ost integrate şi s$a creat sinergie între mai multe componente aleprogramului 4R-&

• (anagementul -dministraţiei 5ocale $ %ezvoltare (etropolitană

• %ezvoltare Economică 5ocală C în!iinţarea 8onei de -!aceri în centrul municipiului, care îicon!eră o altă calitate a dezvoltării

• (anagementul ?inanţelor ublice $ lani!icarea investiţiilor de capital în comunele olboca,*omeşti şi Rediu

• articipare "etăţenească C asigurarea implicării cetăţenilor în procesul decizional şidezvoltarea liderilor locali

• *e#nologia şi (anagementul 'n!ormaţiei $ isteme de spri+in în procesul de luare a deciziilor,elaborat de o ec#ipă a companiei E(' 3stems

• %ezvoltarea erviciilor ociale C iniţierea pregătirii !actorilor de decizie şi a specialiştilor în îmbunătăţirea p

Dezvoltare Metropolitana IASI

Documents

Transcript of Dezvoltare Metropolitana IASI