Determinismul Determinismul

geneticgenetic al al

caracterelor caracterelor

umaneumaneForma genelorForma genelor

• In a doua jumatate a secolului al XIX-lea , In a doua jumatate a secolului al XIX-lea , naturalistul si matematicianul naturalistul si matematicianul Gregor MendelGregor Mendel a a elaborat primele legi ale ereditatii, punand astfel elaborat primele legi ale ereditatii, punand astfel bazele bazele geneticii geneticii ca stiinta.ca stiinta.

• G.Mendel a facut la inceput experiente de G.Mendel a facut la inceput experiente de hibridare la diferite plante, in mod deosebit a hibridare la diferite plante, in mod deosebit a experimentat insa la mazare (Pisum sativum). experimentat insa la mazare (Pisum sativum).

• Incrucisand mazarea cu bobul neted cu mazarea Incrucisand mazarea cu bobul neted cu mazarea cu bobul zbarcit, Mendel a obtinut in prima cu bobul zbarcit, Mendel a obtinut in prima generatie numai plante cu bobul neted; acest generatie numai plante cu bobul neted; acest caracter l-a denumit caracter l-a denumit caracter dominantcaracter dominant, , iar iar caracterul care nu a aparut in prima generatie, caracterul care nu a aparut in prima generatie, l-a denumit l-a denumit caracter recesivcaracter recesiv..

• Studiul modului cum se comporta in descendenta hibrizii rezultati in urma monohibridarii l-a condus pe G.Mendel la elaborarea primei sale legi si anume: legea puritatii gametilor (legea separarii factorilor ereditari).

• Conform acestei legi , gametii sunt intotdeauna puri din punct de vedere genetic, adica nu contin decat unul din factorii ereditari pereche. Prin combinarea probabilistica a acestor gameti puri, apare in generatia a doua fenomenul segregarii in proportie de 3: 1 dominant.

• Incrucisarea intre indivizi care se deosebesc prin doua perechi de caractere a fost denumita dihibridare. G.Mendel a incrucisat doua soiuri de mazare care se deosebeau prin doua perechi de factori ereditari.

• In urma acestor incrucisari G.Mendel a elaborat cea de a doua lege a ereditatii: legea segregarii independente a perechilor de caractere (legea liberei combinari a factorilor ereditari). Conform acestei legi, factorii ereditari pereche segrega independent de alte perechi de factori ereditari.

• Cercetarile ulterioare au demonstrat ca legile mendeliene au valabilitate si la om.

• Marea insemnatate a acestor legi consta in faptul ca transmiterea ereditara a caracterelor se realizeaza prin intermediul unor factori ereditari, prezenti in toate celulele corpului. In al doilea rand , studiile lui Mendel au dovedit ca factorii ereditari recesivi pot sa nu se manifeste la descendenti, ramanand in stare ascunsa.

• Legile ereditatii elaborate de G.Mendel sunt valabile si in prezent, pentru ca arata modul cum se realizeaza segregarea caracterelor la hibrizi si in general, cum se transmit ele de-a lungul generatiilor.

Forma genelor• Multe dintre caracterele morfologice normale intalnite la

om se transmit conform legilor mendeliene, fiind determinate de una sau mai multe perechi de gene alele.

• Forma genelor este o trasatura cu transmitere mendeliana.

• Genele lungi si groase (GG,Gg), se transmit dominant fata de cele scurte si subtiri (gg).

Floarea(gene scurte

si subtiri)

Maria(gene lungisi groase)

Dan(gene lungi si groase)

Florica(gene scurte

si subtiri)

Cristina-Loredana(gene lungi si groase)

Ion(gene scurte si subtiri)

Remus (gene lungi si groase)

Familia Pantea

ggGG Gggg

Gg gg

Gg

G G g g g g G g

g G g g

P:

F1:

F2: gg gg Gg

Familia Popian

Marin(gene lungi si groase)

Margareta(gene

lungi si groase)

Aurelian-Eduard(gene lungi si

groase)

Constantin(gene

lungi si groase)

Elena(gene

lungi si groase)

Maria(gene

lungi si groase)

Maria-Cristina(gene lungi si groase)

P:

G G G g G g g g

F1:

G G G g

F2:

GG Gg Gg gg

GG Gg

GG

GG Gg Gg

Interpretare

• Familia Pantea: Gena dominanta pentru genele lungi si groase ale Cristinei s-au transmis pe cale paterna (bunicul Remus->tatal Dan->Cristina). Datorita faptului ca tatal, care a transmis gena dominanta, este heterozigot pentru forma genelor, iar mama, care a transmis gena recesiva, este homozigota, raportul de segregare fenotipic in F2 este de 1 dominant la 1 recesiv. Deci probabilitatea ca si Cristina sa aiba gene lungi si groase a fost de 50%.

• Familia Popian: Genele dominante pentru genele lungi si groase ale Cristinei s-au transmis de la ambii parinti. Datorita faptului ca numai unul dintre parinti este heterozigot pentru forma genelor, celalalt fiind homozigot, raportul de segregare fenotipic in F2 este de 1 dominant la 0 recesiv. Deci probabilitatea ca si Cristina sa aiba gene lungi si groase a fost de 100%.

Bibliografie

• Biologie: Manual pentru clasa a XII-a/ Petre Raicu- Editura didactica si pedagogica ,Bucuresti, 1983 (pg.6-16)

• Biologie: Manual pentru clasa a XII-a/Corneanu Gabriel- Editura Corint-Bucuresti,2008 (pg.57-58)

• Google Images: http://www.google.ro/imghp?hl=ro&tab=ii

Proiect realizat de:Cristina Pantea si Cristina PopianClasa a XII-a SN1Profesor coordonator: Rodica Beicu