Despre Visele Lucide
5
Visători lucizi şi cercetări ştiinţifice asupra viselor conştiente Este oare posibil să acţionăm conştient în vis, orientând aşa cum dorim conţinutul acestuia? Putem fi conştienţi că visăm atunci când visăm? Da, răspunde hotărât fiziologul american Stephen LaBerge, care şi-a dedicat cariera studiului viselor lucide şi ale cărui rezultate au pus sub semnul întrebării împărţirea tradiţională a stărilor de conştiinţă (veghe, somn, vis). Visul lucid al lui Paul Devereaux Scriitorul şi cercetătorul britanic Paul Devereux povesteşte, în cartea sa “Şamanism şi linii misterioase”, cum a pătruns într-o altă realitate în timpul unui vis, aruncându-se printr-un tunel, cu braţele întinse. Într-o noapte oarecare, Paul Devereux a avut un vis neobişnuit. Se afla în cripta unui templu egiptean, dar peisajul semăna mai degrabă cu o parcare subterană. Alergând de colo-colo, fără vreun scop, a observat o poartă deschisă ce dădea spre un coridor obscur. S-a aruncat prin acel coridor şi imediat întunericul a dispărut, făcând loc unui peisaj inundat de soare. Devereaux a remarcat o succesiune de edificii aliniate formând un tunel. Şi-a dat seama, în starea de vis, că imaginea tunelului, din punct de vedere al intepretării viselor, este foarte bogată în semnificaţii. A sărit în aer şi a început să zboare cu braţele întinse, ca Superman. Zburând din ce în ce mai repede, a ajuns la capătul culoarului, unde a descoperit un cer senin şi albastru. În acel moment s-a trezit. Dar, contrar aşteptărilor sale, a observat că nu se afla în patul lui. Conştient de imensitatea spaţiului care-l înconjura, Devereux a experimentat mai întâi o senzaţie exaltantă de libertate. El a realizat că nu trăia un vis obişnuit, pentru că îşi putea controla mişcările exact ca în starea de veghe. Zbura planat deasupra arborilor gigantici. Întinzând mâinile putea chiar să simtă textura netedă a frunzelor. Dar în acel moment exaltarea iniţială a început să fie înlocuită de o nelinişte crescândă. Cu spaimă, Devereux s-a întrebat: oare nu pătrunsese fără să vrea într-o altă realitate? Bulversat, a încercat să refacă drumul înapoi, zburând, căutând să regăsească locul prin care intrase în acea lume misterioasă. Mintea i se focalizează pe o singură idee: să se întoarcă la el acasă... sau acasă la noi, în “adevărata realitate”. În fine, a recunoscut o mică colină din apropierea locului prin care pătrunsese prima oară în acea realitate. Făcându-şi curaj, a plonjat cu capul înainte. După o secundă de negru complet, el a deschis ochii... şi se afla deja în patul său. Devereux consideră că astfel a trecut cu succes de la o realitate la alta. Acest vis povestit de el este un exemplu tipic de ceea ce numim “vis lucid”: în starea de somn, visătorul îşi păstrează aceeaşi priză de conştiinţă pe care o are în starea de veghe. Ce înseamnă un vis lucid?
description
Despre Visele Lucide
Transcript of Despre Visele Lucide
Vistori lucizi i cercetri tiinifice asupra viselor contienteEste oare posibil s acionm contient n vis, orientnd aa cum dorim coninutul acestuia? Putem fi contieni c vism atunci cnd vism? Da, rspunde hotrt fiziologul american Stephen LaBerge, care i-a dedicat cariera studiului viselor lucide i ale crui rezultate au pus sub semnul ntrebrii mprirea tradiional a strilor de contiin (veghe, somn, vis).
Visul lucid al lui Paul DevereauxScriitorul i cercettorul britanic Paul Devereux povestete, n cartea sa amanism i linii misterioase, cum a ptruns ntr-o alt realitate n timpul unui vis, aruncndu-se printr-un tunel, cu braele ntinse.
ntr-o noapte oarecare, Paul Devereux a avut un vis neobinuit. Se afla n cripta unui templu egiptean, dar peisajul semna mai degrab cu o parcare subteran. Alergnd de colo-colo, fr vreun scop, a observat o poart deschis ce ddea spre un coridor obscur. S-a aruncat prin acel coridor i imediat ntunericul a disprut, fcnd loc unui peisaj inundat de soare. Devereaux a remarcat o succesiune de edificii aliniate formnd un tunel. i-a dat seama, n starea de vis, c imaginea tunelului, din punct de vedere al intepretrii viselor, este foarte bogat n semnificaii. A srit n aer i a nceput s zboare cu braele ntinse, ca Superman. Zburnd din ce n ce mai repede, a ajuns la captul culoarului, unde a descoperit un cer senin i albastru. n acel moment s-a trezit. Dar, contrar ateptrilor sale, a observat c nu se afla n patul lui.
Contient de imensitatea spaiului care-l nconjura, Devereux a experimentat mai nti o senzaie exaltant de libertate. El a realizat c nu tria un vis obinuit, pentru c i putea controla micrile exact ca n starea de veghe. Zbura planat deasupra arborilor gigantici. ntinznd minile putea chiar s simt textura neted a frunzelor. Dar n acel moment exaltarea iniial a nceput s fie nlocuit de o nelinite crescnd. Cu spaim, Devereux s-a ntrebat: oare nu ptrunsese fr s vrea ntr-o alt realitate? Bulversat, a ncercat s refac drumul napoi, zburnd, cutnd s regseasc locul prin care intrase n acea lume misterioas. Mintea i se focalizeaz pe o singur idee: s se ntoarc la el acas... sau acas la noi, n adevrata realitate.
n fine, a recunoscut o mic colin din apropierea locului prin care ptrunsese prima oar n acea realitate. Fcndu-i curaj, a plonjat cu capul nainte. Dup o secund de negru complet, el a deschis ochii... i se afla deja n patul su. Devereux consider c astfel a trecut cu succes de la o realitate la alta. Acest vis povestit de el este un exemplu tipic de ceea ce numim vis lucid: n starea de somn, vistorul i pstreaz aceeai priz de contiin pe care o are n starea de veghe.Ce nseamn un vis lucid?Cu toate c termenul de halucinaie se aplic modalitii n care trim visele n general, exist o situaie de excepie care pune n discuie mai multe ipoteze asupra naturii somnului i a capacitilor creierului. Aceast excepie semnificativ const n faptul c ni se petrece uneori n vis s devenim contieni de faptul c vism. Aceast stare mental remarcabil a fost denumit vis lucid de ctre psihologul olandez Frederik Willems Van Eeden, n1913.
Vistorii lucizi sunt n deplina posesiune a facultilor lor cognitive: ei pot raiona, i amintesc de existena lor n starea de veghe i pot aciona la voin, conform unei decizii spontane sau unor planuri de aciune stabilite nainte de a adormi. Ei rmn profund adormii, trind la modul intens ntr-o lume oniric ce le pare uluitor de real.
Deoarece sunt perfect contieni c lumea oniric este produsul minii, vistorii lucizi i controleaz ntr-un mod remarcabil coninutul viselor: ei le pot transforma (fcnd s apar sau s dispar la voin personaje sau obiecte onirice, de exemplu) i pot nclca legile fizice (pot zbura sau traversa materia, de exemplu), capaciti care sunt considerate paranormale, dac nu imposibile, n lumea material.
Fie c se afl n starea de veghe, fie n cea de somn, una din sarcinile importante ale contiinei este de a construi un model al lumii nconjurtoare pe care o experimentm. n starea de veghe acest model este bazat pe datele senzoriale, cea mai bun surs de informaii asupra mediului. n msura n care acest model ne ajut s supravieuim, procesul de construcie a lumii pesupune luarea n considerare a nevoilor noastre actuale, a emoiilor i a scopurilor noastre. n timpul somnului, din cauz c nu avem acces dect la foarte puine informaii senzoriale asupra mediului, reprezentarea nostr asupra lumii este construit pornind de la motivaiile i ateptrile noastre asupra a ceea ce este susceptibil s se produc, informaii acumulate n urma experienelor trecute.
n consecin, ceea ce survine n vis, fie el lucid sau nu, este n mare msur determinat de ateptrile noastre. n visele obinuite suntem limitai de presupunerile noastre asupra lucrurilor posibile provenind din experiena noastr trecut n lumea material. n schimb, vistorii lucizi tiu c legea gravitaiei nu e valabil n vis, de aceea nimic nu-i mpiedic s zboare; i ei chiar zboar cu mare plcere.Cercetri tiinifice asupra viselor lucideMajoritatea oamenilor experimenteaz visarea lucid la modul ocazional. n scenariul cel mai des ntlnit, la sfritul unui comar, vistorul realizeaz c nu este dect un vis i se trezete uurat cteva secunde mai trziu. Dar vistorul care se trezete pentru a scpa de un comar nu este dect parial lucid. Vistorul complet lucid i privete comarul ca pe un oarecare film de groaz la care asist n calitate de martor detaat i poate continua s viseze, nfruntnd frica i ajungnd s o depeasc. Drept consecin, el se trezete cu o mai mare ncredere n sine i cu o temere n minus. Acest demers pare promitor i ar putea fi folosit ca metod de a scpa de comare. Ea a fost pentru prima dat descris de marchizul dHervey de Saint-Denys n cartea sa Les Rves et les moyens de les diriger (Visele i modaliti de a le controla), publicat n 1867.
Cel mai adesea vistorii devin lucizi atunci cnd se ntreab asupra ciudeniilor coninutului oniric i ajung la concluzia explicativ c este un vis. Dei pentru majoritatea oamenilor visarea lucid rmne o experien de excepie, aa cum afirma Lon d'Hervey n urm cu mai bine de un secol, ea este o capacitate ce poate fi dobndit prin exersare.
n pofida mrturiilor unor personaliti recunoscute, precum Aristotel, Descartes, Van Eeden i d'Hervey de Saint-Denys, subiectul viselor lucide a fost mult vreme privit cu scepticism. La sfritul anilor 70, studiul viselor lucide a luat un nou avnt, datorit descoperirii unei noi tehnici, bazate pe semnalele transmise prin micri oculare, ce permitea comunicarea cu persoane aflate n starea de vis contient. Aceast metod a fost descoperit n mod independent de cercettori din Statele Unite, de la Stanford (Stephen LaBerge) i din Anglia (Keith Hearne). S-a pornit de la cercetrile anterioare realizate de William Dement i H. P. Roffwarg, care demonstraser c direciile micrilor oculare nregistrate n timpul somnului paradoxal coincideau uneori cu orientrile privirii n vis, descrise ulterior de subieci.
Pornind de la experienele sale personale n materie de visare lucid, Stephen LaBerge a presupus c vistorii lucizi sunt capabili s acioneze la voin i c ar putea dovedi aceasta trimind un semnal sub form de micare ocular dinainte stabilit, pentru a indica momentul exact de acces la starea de luciditate n vis. Folosind aceast metod, LaBerge i colegii si au raportat c visele presupuse lucide ale celorcinci subieci fuseser efectiv anunate de micrile oculare dinainte stabilite. Toate semnalele, i deci toate visele lucide, s-au produs n timpul unei perioade nentrerupte de somn paradoxal.
O tehnic aproape identic de semnalizare prin micri oculare a fost dezvoltat, n mod independent, de Keith Hearne i Alan Worsley n Anglia. Alte cercetri desfurate n multe alte laboratoare au condus la aceleai rezultate, artnd clar c dac visul lucid este aparent paradoxal, existena sa este demonstrat.
n timpul unei serii de cercetri ulterioare, cercettorii de la Stanford au pus n eviden faptul c, n general, vistorii devin lucizi fie imediat dup reintrarea n somnul paradoxal dup o scurt trezire, fie n timpul perioadelor de activare suficient de intens din timpul somnului paradoxal fazic. De asemeni, au mai constatat c visele lucide se produceau mai frecvent n timpul ultimelor perioade ale somnului paradoxal. Rezult c visul lucid deriv din conjugarea factorilor psihologici cu cei fiziologici: o activitate cerebral suficient de intens i o atitudine mental corespunztoare. Nivelul cerut de activare cerebral nu poate fi atins n mod normal dect n timpul somnului paradoxal fazic, ceea ce explic de ce visul lucid este rareori nregistrat n alte stadii ale somnului. Faptul c vistorii lucizi sunt capabili s-i aminteasc s fac anumite aciuni prestabilite i s le semnaleze n laborator a stat la originea unei noi forme de cercetare oniric: vistorii lucizi pot executa n vis diverse experimente, semnalnd momentul exact de ncepere al evenimentelor onirice specifice, ceea ce permite s se stabileasc corelaii psiho-fiziologice precise i s se verifice ipotezele. Grupul de la Stanford a folosit aceast strategie i a dovedit un grad uluitor de paralelism psiho-fiziologic n timpul visului lucid paradoxal. De exempu, un studiu al timpului oniric a artat c perioadele de timp estimate n visul lucid sunt foarte apropiate de timpul real.
ntr-un alt studiu, li s-a cerut subiecilor s respire rapid sau s-i rein suflul (n timpul viselor lor lucide), i s semnaleze prin micri oculare perioadele de timp corespunznd modificrilor respiratorii. nregistrrile poligrafice au artat o coresponden exact cu schemele indicate de vistori. Alte studii au permis s se observe c micrile visate de traduc prin contracii musculare corespondente i c activitatea sexual n vis implic reacii fiziologice foarte asemntoare cu cele ale activitii sexuale din starea de veghe.
Rezultatele acestor cercetri i alte studii similare se pot rezuma astfel: n timpul somnului paradoxal, evenimentele pe care le experimentm n vis provin din scheme de activitate cerebral care produc efecte asupra corpului nostru i asupra sistemului nervos periferic.
Aceste efecte modificate ntr-o anumit msur de condiiile specifice ale somnului paradoxal rmn totui apropiate de cele care s-ar produce dac am tri evenimentele corespondente n starea de veghe. Dac nu ar fi paralizia muscular din timpul somnului paradoxal, am face n realitate ceea ce vism c facem. Probabil din acest motiv confundm adeseori visele cu realitatea: pentru procesele cerebrale care construiesc modelul nostru experimental asupra lumii, a visa ca percepi sau c faci un lucru este echivalent cu a-l percepe sau a-l face ntr-adevr. nsi existena visului lucid pune n dificultate conceptual credinele tradiionale n ceea ce privete subiectul somnului, care presupun existena unor limite ale activitii mentale onirice. ntr-un sens, natura neateptat a visului lucid se regsete n acea stare specific numit somn paradoxal.
Dac descoperirea somnului paradoxal a dus la extinderea concepiei noastre asupra somnului, dovezile trecute n revist mai sus asupra legturilor dintre somnul paradoxal i visele lucide necesit o extindere similar a concepiei noastre asupra visului precum i o clarificare a concepiei asupra somnului. Visul lucid ar putea fi fenomenul cel mai paradoxal al somnului paradoxal.Experiena Hearne WorsleyAcest interes pentru visele lucide s-a manifestat mai nti printr-o serie de experimente realizate de cercettori specialiti n studiul viselor i al strii de somn. La acea vreme, proiectul a fost privit de muli cu nencredere. n 1975, cercettorul britanic Keith Hearne, care lucra n colaborare cu un pacient numit Worsley care susinea c are vise lucide n mod constant , a ncercat s demonstreze tiinific c visele lucide sunt complet diferite de cele obinuite. El a folosit n acest scop compararea semnalelor emise de subieci n timpul somnului.
Experiena sa se baza pe fapte tiinifice demonstrate: n timpul somnului, un subiect viseaz la anumite intervale, perioadele de vis prelungindu-se ctre sfritul unui ciclu de somn. Devine posibil s precizm cu exactitate n ce moment viseaz subiectul, observnd dac ochii lui realizeaz micri de rotaie sacadate, vizibile chiar i sub pleoapele nchise. Aceste micri ale ochilor, cunoscute sub denumirea de REM (prescurtare de la englezescul Rapid Eye Movement), exprim reaciile vistorului la evenimentele care se deruleaz n cadrul visului su. La aceste semnale se adaug unele modificri fiziologice, cum ar fi paralizia parial i momentan, n timpul creia numai muchii respiratori i oculari mai funcioneaz normal.
n cadrul acestor experiene, Hearne a reuit s-l determine pe Worsley s produc n timpul visului lucid o succesiune (secven) de micri oculare, dinainte stabilite. Astfel, Worsley era conectat n timp ce visa la un aparat electronic de control. El emitea semnalele oculare stabilite, care erau totodat captate i nregistrate de un detector de minciuni. Ele se traduceau ca o succesiune de linii coerente, numite urme, pe care experimentatorii le puteau decoda. Alte msurtori au permis s se stabileasc faptul c Worsley era adormit din punct de vedere fiziologic, atunci cnd emitea acele semnale. Acest experien a constituit proba faptulu c este posibil s se comunice cu exteriorul n timpul unui vis lucid.Experiena lui LaBergeLa scurt timp dup experiena lui Hearne, Stephen LaBerge, director al Institutului Luciditii din California, a realizat acelai gen de test, bazat pe semnale oculare. LaBerge nu a folosit deloc rezultatele predecesorilor si. Teoria sa se baza pe ideea c visul lucid poate oferi o gam variat de experiene intense, de la simpla aventur sexual i pn la nalte viziuni spirituale.
Visele lucide cu conotaie sexual sunt n mod special realiste, cci s-au remarcat n cazul vistorilor semne fiziologice de real excitaie sexual, ca de exemplu accelerarea ritmului respirator i o cretere a fluxului sanguin.
ntr-un cu totul alt registru, descrierea strilor transcendente trite n timpul viselor lucide este tulburtoare. Ca exemplu, LaBerge citeaz una din experienele sale onirice: el se delpasa pe o osea cu maina sa sport, traversnd diverse peisaje. Contient c se afla n plin vis lucid, el a decis s continue experiena cutnd s mearg i mai sus. Instantaneu maina sa a decolat n direcia norilor. El a zrit atunci o cruce n vrful unei clopotnie, o stea a lui David i alte simboluri religioase. Continundu-i ascensiunea, a ptruns ntr-un vast regat mistic: un imens spaiu vid, dar plin cu iubire, dup cum l descrie el. Copleit de experien, a nceput s cnte, animat parc de un fel de inspiraie extatic.
