Despre uimirile joi Prefectura premierului de Oarda...

16
{http://www.dntcj.ro/adevarul ] ANUL XIII NR. 3313 ISSN 1220*3203 MARŢI, 5 IUNIE 2001 16 PAGINI 3 .0 0 0 LEI fîmenzide sute de milioane şi conductori de tren puşi „pe liber' IB B B a B Despre uimirile premierului... VALER CHIOREANU - ilele trecute, Adrian Năstase a aflat cîteva lucruri care i-au produs un sentiment de uimire deplină. Provocat de unele întîmplări petrecute la Alro Slatina, premierul şi-a trimis la întreprinderea olteană corpul de inspectori personali, care, în foarte scurt, timp, au descoperit ceea ce-multă lume ştia. Anume că directorul general al firmei, un anume Gheorghe Dobra (nume ce ar putea deveni un simbol al tranziţiei spre economia de piaţă în România) a avut, anul trecut, venituri de 2,3 miliarde lei, iar pe primele patru luni din acest an, manifestînd o grijă deosebită pentru bunăstarea proprie, a încasat încă 1,6 miliarde, probabil, ţinînd cont de inflaţia care se încăpăţînează să nu respecte prevederile guvernului. Cifre greu de scris pe hîrtie care, în general, suportă orice, cu atît mai greu de imaginat cam ce reprezintă ele în “ registru financiar”. Zeloşi nevoie mare, inspectorii premierului au mers mai departe cu cercetarea şi au aflat, mereu stupefiaţi, că directorii adjuncţi ai aceleiaşi întreprinderi au luat prime între 380 şi 450 milioane, în timp ce liderii sindicali s-au “mulţumit” cu mai puţin: cîte 100 sau 125 milioane lei, probabil, în funcţie de anumite merite stabilite de ei şi directori într-o şedinţă cu circuit închis. Neobrăzarea bancherilor (pe banii statului) de la Alro s-a materializat rapid în declaraţii precum “Veniturile au fost mari, într-adevăr. Nu pot să comentez aici nici o cifră”, aparţinînd directorului Dobra (mă întreb ce-ar mai putea comenta) sau aceea a liderului sindicatului “ Aluministul”, Cristian Oprescu, care crede că aducerea la cunoştinţa publicului a cifrelor de mai sus reprezintă (cum altfel?) manevre ale celor interesaţi de a distrage atenţia de la problemele Alro. “ Cred câ de acum vor spune şi ce număr purtăm la pantofi” - spune sindicalistul profund revoltat de amestecul organelor statului în modul în care ei cheltuie banii publici. De ce bani publici, din moment ce fabrica produce şi vinde, aşa că nimeni nu are a se amesteca în gestiunea veniturilor proprii? Pentru simplul motiv că fabrica respectivă a înghiţit anul trecut subvenţii de la stat în valoare de 20 milioane dolari. Dolarii aceştia reprezintă nu ştiu cîte sute sau mii de miliarde de lei luaţi din bugetul ţării şi daţi hrăpăreţilor de la Alro, ca să-şi burduşească sacii cu bani, iar apoi să se arate indignaţi că cineva îndrăzneşte să le pună cîteva întrebări. Că se întîmplă aşa la Alro nu trebuie să mire pe nimeni. După devalizarea băncilor cu capital privat sau de stat şi trecerea unei bune părţi din avuţia naţională în proprietatea “investitorilor” români iuţi de mînâ, majorarea pînă la sume astronomice a salariilor şi primelor pe care şi le acordă directorimea, în bună' înţelegere cu unii lideri de sindicate, este a treia şi cea mai puţin periculoasă metodă de devalizare a ceea ce a mai rămas în mîna statului. Adrian Năstase ştie foarte bine că aşa se întîmplă în toată ţara şi n:ar trebui să-i producă uimire “descoperirile” de ultimă oră de la Alro. “Nu am reuşit să găsesc un răspuns la continuare în pagina a 16-a lo iă treimi din firmele centrelnte de Oarda Financiară an eludat legea .fU K ÎilK ]!1'», 'f.n tjii; ifr lî; t>j|fgî4<: i|ll*r:K 3 'ls l[t ; i s ; - »f. A ]I [U .■turnul! iîi IW* în perioada ianuarie - mai, comisarii. Gărzii Financiare Cluj au realizat acelaşi număr de controale - 1.330 - ca şi în perioada similară a anului trecut. Controalele au fost efectuate la agenţi economici cu capital de stat şi privat. La 996 dintre acestea, organele de verificare au constatat abateri de la lege. „Acest lucru înseamnă că două treimi din societăţile verificate nu au fost' în regulă - specifică Viorel Ogrean, comisarul şef. în raport cu situaţia de anul trecut, proporţia agenţilor economici cu probleme a^crescut, anul acesta, cu 1.0 % ” . în urma verificărilor, sumele stabilite suplimentar la buget s-au ridicat la 55,4 miliarde lei, cu 179 % mai mult faţă de anul 2000. Din acestea s-au încasat efectiv numai 10 miliarde lei. Din totalul celor 55,4 miliarde lei, impozitele şi taxele reprezintă 9,2 miliarde lei (creştere 139"%), majorările de întîrziere 6,5 miliarde lei (creştere 9%), amenzile 18 miliarde lei (creştere 140 % ), iar confiscările 21,7 miliarde lei (creştere 914 %). _______ Beniamin PASCU continuare în pagina a 12-a eraia o r frelbosi s ă fi® BGam'raC© ad er® la România ar trebui inclusă între statele care vor fi invitate să adere la NATO, alături de Slovacia şi Bulgaria, a declarat congressman-ul american ‘ Alcee L. Hastings, membru al Comitetului pentru Relaţii Externe a Camerei Reprezentanţilor. într-o declaraţie acordată pentru Radio Europa Liberă şi citată de RRA, Hastings a afirmat că în Congresul SUA există “ interes şi sprijin pentru luarea în consideraţie a acestor trei state candidate pentru summit-ul de la Praga, ordinea menţionării fiind Slovacia, Bulgaria şi România” . Hastings, congressman democrat din Florida, susţine ideea că statele candidate din sud-estul Europei ar trebui să aibă prioritate faţă de ţările baltice.' BNS Cluj va picheta joi Prefectura şi sediul PDSR Filiala locală a Blocului Naţional Sindical a decis, ieri,în cadrul şedinţei lunare, să picheteze joi Prefectura şi sediul PDSR Cluj. Potrivit celor declarate de Mircea Giurgiu, preşedintele BN S Cluj, vor participa la acest protest circa 20 de sindicalişti, principalele nemulţumiri fiind legate de Legea pensiilor, grila de impozitare a salariilor şi de activitatea Casei Naţionale a Asigurărilor de Sănătate. Protestul sindicaliştilor clujeni se înscrie în seria de acţiuni anunţate de Blocul Naţional Sindical la nivelul întregii ţări. Este posibil ca, în colaborare cu celelalte confederaţii sindicale (CartelAlfa, CSDR şi CNSLR Frăţia), în data de 19 iunie a.c. să fie organizat un miting de protest. Precizăm că BNS are la nivelul judeţului Cluj 17.000 de membri. Anca BLAGA Laptele din Panticeu şi Aşciiîieu nu e contaminat cu substanţe organoclorurate Direcţia Sanitar Veterinară Cluj a anunţat că în cursul săptămînii trecute ş-au primit rezultatele analizei a 16 probe de lapte recoltate din comunele Panticeu şi Aşchileu, toate fiind corespunzătoare sub raportul contam inării' cu substanţe organoclorurate. în această săptămînă vor fi luate probe de lapte de la crescătorii de vaci din Bogata, Călăraşi Gară, Tureni şi Aiton. Directorul DSV Cluj, Ioan Fritea, a declarat, ieri i-a sfătuit pe oameni să se grupeze, pe baza încrederii reciproce, astfel încît probele de lapte să fie luate din cantităţi de 100-150 litri. în felul acesta se micşorează substanţial numărul de . probe, iar situaţia crescătorilor de lapte din zonă va putea fi clarificată mai repede. Precizăm că, în urma descoperirii substanţelor organoclorurate în laptele colectat din 15 localităţi, s-a sistat preluarea lui de către prelucrătorii de lapte din judeţ şi a început analizarea laptelui din fiecare com ună. Din păcate, acest proces durează destul de mult, laboratoarele de la Bucureşti şi Timişoara neputînd verifica mai mult de 10 probe pe zi. Ioan Fritea spune în circa două săptămîni se vor clarifica lucrurile la nivel de grupuri de crescători de animale, urmînd ca pe viitor să fie efectuate controale trim estriale ale laptelui. El a dat asigurări pe piaţa laptelui şi produselor lactate din judeţ nu se Comercializează produse infestate. Precizăm că, potrivit, chim iştilor clujeni, substanţa găsită în lapte este toxică pentru om numai în Cantităti foarte mari (mai puţin dăunătoare decît aceeaşi cantitate de sare de bucătărie), iar depăşirea normelor admise este foarte mică. Anca BLAGA fteair dă, din anei, In • •• Blocajul instituit în Cluj-Napoca după intrarea în vigoare a noii Legi a-administraţiei publice locale pare a nu se mai sfirşi. După ce s-a dispus cercetarea primarului sub acuzaţia de abuz în serviciu contra intereselor publice, în urma incidentelor de săptămîna trecută, Funar a ieşit la contraatac. Primarul a declarat, ieri, că va depune plîngere penală pentru uzurpare de calitate oficială împotriva consilierilor locali care fac parte şi din consiliile de administraţie ale regiilor autonome. Funar nici nu vrea sâ audă de buget local cu actualii consilieri, pe care îi consideră (în majoritate), cu mandatul suspendat de drept pentru incompatibilitate, în plus, reproşînd Consiliului Judeţean că municipiului nu i-au fost alocate suficiente fonduri. în acest sens, şedinţa convocată de consilieri pentru data de 7 iunie, în care urma să fie dezbătut proiectul bugetului municipiului, este considerată de către primar ilegală. în termeni apropiaţi s-a referit Funar şi la cercetarea sa pentru abuz, considerînd că Parchetul de pe lîngă Judecătoria Cluj ■a fost umilit de către puterea politică. Situaţia fiind încă departe de a-şi găsi o rezolvare, consilierii locali din partea PRM vor discuta, astăzi, decizia de a demisiona în bloc din CL. - Titus CRĂCIUN $ i5 M lM ffiW Kiest^aţ6goricăi*i lipsite! iasai MoMson . nu poate opri tisschiâsrea altoi capitole în neiocierile ia adorare - Raportul Emmei Nicholson asupra situaţiei copiilor din România nu poate opri deschiderea altor capitole în negocierile de aderare la UE, chiar dacă acest raport va fi adoptat de Parlamentul European, a declarat, ieri," ministrul Integrării Europene, Hildegard Puwak. Negocierile cu ţările candidate nu sînt hotărîte de Parlament, ci de Consiliul de Miniştri, în Comisia Europeană, a adăugat ministrul Integrării. . " Puwak a declarat, ieri, într-o conferinţă de presă, că proiectul de raport al Emmei Nicholson este doar “unul dintre multele rapoarte” pe care structurile Comisiei Europene şi ale Parlamentului European le realizează despre România. “Noi preluăm semnalele critice, dar avem şi datoriă'de a atrage atenţia asupra informaţiilor inexacte conţinute de raport” , a arătat Puwak. Ministml Integrării a precizat câ Parlamentul European are dreptul să fie informat, să ceară continuare în pagina a 6-a ii j23‘ nevoae- de o mână ■ de apter Tel: 064-413.111, 064-444.866 www.paginiaurii.ro PAGINI AURII r * GOLDEN PAGES

Transcript of Despre uimirile joi Prefectura premierului de Oarda...

Page 1: Despre uimirile joi Prefectura premierului de Oarda ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72567/1/... · un simbol al tranziţiei spre economia de piaţă în România) a avut,

{http://www.dntcj.ro/adevarul ]

ANUL XIII NR. 3313 ISSN 1220*3203

MARŢI,5 IUNIE 2001

16 PAGINI 3 .000 LEI

fîmenzide sute de

milioane şi conductori de

tren puşi „pe liber'

I B B B a B

Despre uimirilepremierului...V A LER CHIOREAN U -

ilele trecute, Adrian Năstase a aflat cîteva lucruri care i-au produs un sentiment de uimire deplină.

Provocat de unele întîmplări petrecute la Alro Slatina, premierul şi-a trimis la întreprinderea olteană corpul de inspectori personali, care, în foarte scurt, timp, au descoperit ceea ce-multă lume ştia. Anume că directorul general al firmei, un anume Gheorghe Dobra (nume ce ar putea deveni un simbol al tranziţiei spre economia de piaţă în România) a avut, anul trecut, venituri de 2,3 miliarde lei, iar pe primele patru luni din acest an, manifestînd o grijă deosebită pentru bunăstarea proprie, a încasat încă 1,6 miliarde, probabil, ţinînd cont de inflaţia care se încăpăţînează să nu respecte prevederile guvernului. Cifre greu de scris pe hîrtie care, în general, suportă orice, cu atît mai greu de imaginat cam ce reprezintă ele în “ registru financiar”. Zeloşi nevoie mare, inspectorii premierului au mers mai departe cu cercetarea şi au aflat, mereu stupefiaţi, că directorii adjuncţi ai aceleiaşi întreprinderi au luat prime între 380 şi 450 milioane, în timp ce liderii sindicali s-au “mulţumit” cu mai puţin: cîte 100 sau 125 milioane lei, probabil, în funcţie de anumite merite stabilite de ei şi directori într-o şedinţă cu circuit închis.

Neobrăzarea bancherilor (pe banii statului) de la Alro s-a materializat rapid în declaraţii precum “Veniturile au fost mari, într-adevăr. Nu pot să comentez aici nici o cifră”, aparţinînd directorului Dobra (mă întreb ce-ar mai putea comenta) sau aceea a liderului sindicatului “Aluministul”, Cristian Oprescu, care crede că aducerea la cunoştinţa publicului a cifrelor de mai sus reprezintă (cum altfel?) manevre ale celor interesaţi de a distrage atenţia de la problemele Alro. “Cred câ de acum vor spune şi ce număr purtăm la pantofi” - spune sindicalistul profund revoltat de amestecul organelor statului în modul în care ei cheltuie banii publici.

De ce bani publici, din moment ce fabrica produce şi vinde, aşa că nimeni nu are a se amesteca în gestiunea veniturilor proprii? Pentru simplul motiv că fabrica respectivă a înghiţit anul trecut subvenţii de la stat în valoare de 20 milioane dolari. Dolarii aceştia reprezintă nu ştiu cîte sute sau mii de miliarde de lei luaţi din bugetul ţării şi daţi hrăpăreţilor de la Alro, ca să-şi burduşească sacii cu bani, iar apoi să se arate indignaţi că cineva îndrăzneşte să le pună cîteva întrebări.

Că se întîmplă aşa la Alro nu trebuie să mire pe nimeni. După devalizarea băncilor cu capital privat sau de stat şi trecerea unei bune părţi din avuţia naţională în proprietatea “investitorilor” români iuţi de mînâ, majorarea pînă la sume astronomice a salariilor şi primelor pe care şi le acordă directorimea, în bună' înţelegere cu unii lideri de sindicate, este a treia şi cea mai puţin periculoasă metodă de devalizare a ceea ce a mai rămas în mîna statului. Adrian Năstase ştie foarte bine că aşa se întîmplă în toată ţara şi n:ar trebui să-i producă uimire “descoperirile” de ultimă oră de la Alro. “Nu am reuşit să găsesc un răspuns la

continuare în pagina a 16-a

loiă treimi din firmele centrelnte de Oarda Financiară an eludat legea

. f U K Î i l K ] ! 1'» , ' f . n t j i i ; i f r

lî; t>j|fgî4<: i | l l * r : K 3 ' l s l [ t ; i s ; ■- » f. A ] I [U

.■turnul! i î iIW*

în perioada ianuarie - mai, comisarii. Gărzii Financiare Cluj au realizat acelaşi număr de controale - 1.330 - ca şi în

perioada similară a anului trecut. Controalele au fost efectuate la agenţi economici cu capital de stat şi privat. La 996 dintre acestea, organele de verificare au constatat abateri de la lege. „Acest lucru înseamnă că două treimi din societăţile verificate nu au fost' în regulă - specifică Viorel Ogrean, comisarul şef. în raport cu situaţia de anul trecut, proporţia agenţilor economici cu probleme a crescut, anul acesta, cu 1.0 % ” . în urma verificărilor, sumele stabilite

suplimentar la buget s-au ridicat la 55,4 miliarde lei, cu 179 % mai mult faţă de anul 2000. Din acestea s-au încasat efectiv numai 10 miliarde lei. Din totalul celor 55,4 miliarde lei, impozitele şi taxele reprezintă 9,2 miliarde lei (creştere 139"%), majorările de întîrziere 6,5 miliarde lei (creştere 9%), amenzile 18 miliarde lei (creştere 140 %), iar confiscările 21,7 miliarde lei (creştere 914 %). _______ B e n ia m in P A S C U

c o n t i n u a r e î n p a g i n a a 1 2 - a

e r a i a o r f r e l b o s i

s ă f i ® B G a m 'r a C © s ă a d e r ® l a

România ar trebui inclusă între statele care vor fi invitate să adere la NATO, alături de Slovacia şi Bulgaria, a declarat congressman-ul american ‘ Alcee L. Hastings, membru al Comitetului pentru Relaţii Externe a Camerei

Reprezentanţilor. într-o declaraţie acordată pentru Radio Europa Liberă şi citată de RRA, Hastings a afirmat că în Congresul SUA există “ interes şi sprijin pentru luarea în consideraţie a acestor trei state candidate pentru summit-ul de la

Praga, ordinea menţionării fiind Slovacia, Bulgaria şi România” .

Hastings, congressman democrat din Florida, susţine ideea că statele candidate din sud-estul Europei ar trebui să aibă prioritate faţă de ţările baltice.'

BNS Cluj va picheta joi Prefectura şi sediul PDSR

Filiala locală a Blocului Naţional Sindical a decis, ieri,în cadrul şedinţei lunare, să picheteze jo i Prefectura şi sediul PDSR Cluj. Potrivit celor declarate de Mircea Giurgiu, preşedintele BNS Cluj, vor participa la acest protest circa 20 de sindicalişti, principalele nemulţumiri fiind legate de Legea pensiilor, grila de impozitare a salariilor şi de activitatea Casei Naţionale a Asigurărilor de Sănătate.

Protestul sindicaliştilor clujeni se înscrie în seria de acţiuni anunţate de Blocul Naţional Sindical la nivelul întregii ţări. Este posibil ca, în colaborare cu celelalte confederaţii sindicale (CartelAlfa, CSDR şi CNSLR Frăţia), în data de 19 iunie a.c. să fie organizat un miting de protest.

Precizăm că BNS are la nivelul judeţului Cluj 17.000 de membri.

A n c a B L A G A

Laptele din Panticeu şi Aşciiîieu nu e contaminat cu substanţe organoclorurate

D i r e c ţ i a S a n i t a r V e t e r i n a r ă C l u j a a n u n ţ a t c ă î n c u r s u l s ă p t ă m î n i i t r e c u t e ş - a u p r i m i t r e z u l t a t e l e a n a l i z e i a 1 6 p r o b e d e l a p t e r e c o l t a t e d i n c o m u n e l e P a n t i c e u ş i A ş c h i l e u , t o a t e f i i n d c o r e s p u n z ă t o a r e s u b r a p o r t u l c o n t a m i n ă r i i ' c u s u b s t a n ţ e o r g a n o c l o r u r a t e . î n a c e a s t ă s ă p t ă m î n ă v o r f i l u a t e p r o b e d e l a p t e d e l a c r e s c ă t o r i i d e v a c i d i n B o g a t a , C ă l ă r a ş i G a r ă , T u r e n i ş i A i t o n . D i r e c t o r u l D S V C l u j , I o a n F r i t e a , a d e c l a r a t , i e r i c ă i - a s f ă t u i t p e o a m e n i s ă s e g r u p e z e , p e b a z a î n c r e d e r i i r e c i p r o c e , a s t f e l î n c î t p r o b e l e d e l a p t e s ă f ie l u a t e d i n c a n t i t ă ţ i d e 1 0 0 - 1 5 0 l i t r i . î n f e l u l a c e s t a s e m i c ş o r e a z ă s u b s t a n ţ i a l n u m ă r u l d e . p r o b e , i a r s i t u a ţ i a c r e s c ă t o r i l o r d e l a p t e d i n z o n ă v a p u t e a f i c l a r i f i c a t ă m a i r e p e d e .

P r e c i z ă m c ă , î n u r m a d e s c o p e r i r i i s u b s t a n ţ e l o r o r g a n o c l o r u r a t e î n l a p t e l e c o l e c t a t d i n 1 5 l o c a l i t ă ţ i , s - a s i s t a t

p r e l u a r e a l u i d e c ă t r e p r e l u c r ă t o r i i d e l a p t e d i n j u d e ţ ş i a î n c e p u t a n a l i z a r e a l a p t e l u i d i n f i e c a r e c o m u n ă . D i n p ă c a t e , a c e s t p r o c e s d u r e a z ă d e s t u l d e m u l t , l a b o r a t o a r e l e d e la B u c u r e ş t i ş i T i m i ş o a r a n e p u t î n d v e r i f i c a m a i m u l t d e 1 0 p r o b e p e z i . I o a n F r i t e a s p u n e c ă î n c i r c a d o u ă s ă p t ă m î n i s e v o r c l a r i f i c a l u c r u r i l e l a n i v e l d e g r u p u r i d e c r e s c ă t o r i d e a n i m a l e , u r m î n d c a p e v i i t o r s ă f i e e f e c t u a t e c o n t r o a l e t r i m e s t r i a l e a l e l a p t e l u i . E l a d a t a s i g u r ă r i c ă p e p i a ţ a l a p t e l u i ş i p r o d u s e l o r l a c t a t e d i n j u d e ţ n u s e C o m e r c i a l i z e a z ă p r o d u s e i n f e s t a t e .

P r e c i z ă m c ă , p o t r i v i t , c h i m i ş t i l o r c l u j e n i , s u b s t a n ţ a g ă s i t ă î n l a p t e e s t e t o x i c ă p e n t r u o m n u m a i î n C a n t i t ă t i f o a r t e m a r i ( m a i p u ţ i n d ă u n ă t o a r e d e c î t a c e e a ş i c a n t i t a t e d e s a r e d e b u c ă t ă r i e ) , i a r d e p ă ş i r e a n o r m e l o r a d m i s e e s t e f o a r t e m i c ă .

A n c a B L A G A

fteair dă, din anei, In• ••

Blocajul instituit în Cluj-Napoca după intrarea în vigoare a noii Legi a-administraţiei publice locale pare a nu se mai sfirşi. După ce s-a dispus cercetarea primarului sub acuzaţia de abuz în serviciu contra intereselor publice, în urma incidentelor de săptămîna trecută, Funar a ieşit la contraatac. Primarul a declarat, ieri, că va depune plîngere penală pentru uzurpare de calitate oficială împotriva consilierilor locali care fac parte şi din consiliile de administraţie ale regiilor autonome. Funar nici nu vrea sâ audă de buget local cu actualii consilieri, pe care îi consideră (în majoritate), cu mandatul suspendat de drept pentru incompatibilitate, în plus, reproşînd Consiliului Judeţean că municipiului nu i-au fost alocate suficiente fonduri. în acest sens, şedinţa convocată de consilieri pentru data de 7 iunie, în care urma să fie dezbătut proiectul bugetului municipiului, este considerată de către primar ilegală. în termeni apropiaţi s-a referit Funar şi la cercetarea sa pentru abuz, considerînd că Parchetul de pe lîngă Judecătoria Cluj ■a fost umilit de către puterea politică. Situaţia fiind încă departe de a-şi găsi o rezolvare, consilierii locali din partea PRM vor discuta, astăzi, decizia de a demisiona în bloc din CL. -

T i t u s C R Ă C IU N

$ i 5 M l M f f i W K i e s t ^ a ţ 6 g o r i c ă i * i

lipsite! iasa i MoMson . n u p o a t e o p r i t i s s c h i â s r e a a l t o i

c a p i t o l e î n n e i o c i e r i l e i a a d o r a r e- Raportul Emmei Nicholson asupra situaţiei copiilor din România nu poate opri deschiderea altor capitole în negocierile de aderare la UE, chiar dacă acest raport va fi adoptat de Parlamentul European, a declarat, ieri," ministrul Integrării Europene, Hildegard Puwak.

Negocierile cu ţările candidate nu sînt hotărîte de Parlament, ci de Consiliul de Miniştri, în Comisia Europeană, a adăugat ministrul Integrării. . "

Puwak a declarat, ieri, într-o

conferinţă de presă, că proiectul de raport al Emmei Nicholson este doar “unul dintre multele rapoarte” pe care structurile Comisiei Europene şi ale Parlamentului European le realizează despre România. “Noi preluăm semnalele critice, dar avem şi datoriă'de a atrage atenţia asupra informaţiilor inexacte conţinute de raport” , a arătat Puwak.

Ministml Integrării a precizat câ Parlamentul European are dreptul să fie informat, să ceară

continuare în pagina a 6-a

i i

j23‘ nevoae-de o m ână ■ de a p t e r

Tel: 064-413.111, 064-444.866 www.paginiaurii.ro

PAGINI AURII

r *

GOLDEN PAGES

Page 2: Despre uimirile joi Prefectura premierului de Oarda ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72567/1/... · un simbol al tranziţiei spre economia de piaţă în România) a avut,

• Calendarul ortodox. S f S f in ţ it M c . D o r o t e i ; S f . M c . M a r c i a n , N ic a n d r u şi L e o n id -• C a ie n a a r u / g r e c o -c a t o J ic : S . D o r o t e i , e p , m ( f 3 6 2 ) .

i v l l t l

* PREFECTURA, CONSILIUL JUDEŢEAN: ’ 19-64-16

•PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30* PRIMÂRIA DEJ: 21-17-90■PRIMAIUA TURDA: 31-31-60• PRIMARIA CIMPIA TURZII: 36-80-01 . PRIMÂRIA HUEDIN: 25-15-48.PRIMÂRIA GHERLA: ■ 24-19-26

POLIŢIA CLUJ-NAPOCA:• 955 si 43-27-27

POLIŢIA FEROVIARĂ• CLUJ-NAPOCA: - •POLIŢIA DEJ:•POLIŢIA TURDA:•POLITIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22 •POLIŢIA HUEDIN: 25-15-38"POLITIA GHERLA: 24-14-14• POMPIERII: 981

PROTECŢIA CIVILĂ: 982.GARDA FINANCIARĂ CLUJ:

19-52-23 şi 19-16-70, int 158 .D IRECŢIA GENERALĂ A MUNCII SI• PROTECŢIEI SOCIALE: 197.125

E X 1 M T U R IAGENŢIE DE TURISM Şl BILETE DE AVION |(4T44187> v ă o f e r ă : >

B I B L I O T E C I C • telespectator ® )

M

13-49-7621-21-2131-21-21

•SALVAREA: 961•SALVAREA CFR: 19-85-91•INTERNATIONAL: 971 '•INTERURBAN: 991•INFORMAŢII: 931•d eran jam en te.- 921.*ORA EXACTĂ: 958# R.A. TERMOFICARE: 19-87-48,R.A. APA CANAL: 19-63-02

S.C. "SALPREST" S.A.: 19-55-22SC PRISAL: 42-34-36

• DISTRIBUŢIA GAZELOR• NATURALE: - INTERVENŢII G.AZE• 928:433424JANDARMI: 956

• GA RA Cluj-Napoca: 952•AGENŢIA CFR: 43-20-01;

T A R O MORARUL CURSELO R INTERNE

PERIOADA 25 MAR. 2001 - 28 OCT, 2001. luni

C l u j - > B ă n e a s a 0 7 , 0 0 ş i 1 9 ,0 0 C l u j - > O t o p e n i 1 6 ,3 5

marţiC l u j - > B ă n e a s a 0 7 , 0 0 ş i 2 0 , 4 5 C l u j O t o p e n i 1 5 ,1 5

miercuri C l u j - > B ă n e a s a 0 7 , 0 0 ş i 1 9 ,0 0 C l u j - 3 O t o p e n i . 1 6 ,3 5

ie iC l u j B ă n e a s a 0 7 , 0 0 ş i 2 1 , 0 0C l u j O t o p e n i . . 1 5 ,1 5

vineriC l u j - > B ă n e a s a 0 8 , 3 0 ş i 2 0 , 1 0 C l u j - > O t o p e n i 2 1 ,3 5

srmbătâ C l u j - > B ă n e a s a 1 2 ,3 0

duminică B ă n e a s a - > C l u j 1 9 ,3 0

Turda - 31 -17-62: Dej - 21 -20-22 ALIANŢA A N T IS IT C ID : 19-16-47,DIRECTI V GEN. JUD. PENTRU PROTECŢIA DREPTURILOR C O riL L lL T «S3

ORARUL C URSELO R EXTERNE P E R IO A D A 2 5 M A R . 2001 - 28 OCT. 2001C lu j - > F r a n k fu r t

m a rţ i ş i jo i 9 ,4 0F r a n k fu r t - 9 C lu j

m a rţ i ş i jo i 14 ,4 5C lu j - 9 V ie n alu n i, m ie r c u r i - 1 1 , 2 5 , v in e r i - 1 5 , 1 0 V ie n a - > C lu jlu n i, m ie r c u r i - 1 6 , 3 5 , v in e r i 1 9 ,4 0 C l u j - 9 B o lo g n alu n i, m ie r c u r i - 1 1 , 1 5 , v in e r i - 1 6 , 1 5 B o lo g n a - 9 C lu jlu n i, m ie r c u r i - 1 6 , 0 5 , v in e r i 2 1 ,0 5

TELEFON: 13-01-16.

■ - Biblioteca Judeţeană “ O C T A V IA N GO GA” : Sala de lectură (str. M. Kogălniceanu nr. 7, tel. 430.434): luni - vineri: 9,00 - 20,00, sîmbătă: 9,00 - 14,00; Mediatecă (str. Izlazului nr. 18, Bl. C, tel. 165.784): luni, miercuri, joi: !4,00 -19,45, marţi, vineri:9.00 - 14,45; Centrul de Informare, Comunitară (str. M. Kogâlmccami nr. 7,| tel. 195.620): luni - vineri: 11,00 - 18,00; Colecţii speciale (str. Observatorului nr. I, tel. 438.409): luni - vineri: 8,00 -I 15,00; Filialele: Mănăştur (str. Izlazului; nr. 18, Bl. C, tel. 165.784), Mărăşti (str. Aurel Vlaicu nr. 27, Bl. V), Zorilor (str. Observatorului nr. 1, tel. 438.409):Tuni,| miercuri, joi: 14,00-19,45, marţi, vineri:9.00 - 14,45; Filiala Bibliosan (Spitalul; de Recuperare, tel. 123.066 int. 177): luni| - vineri: 9,00 - 16,00. Notă: Activitatea Secţiilor de Împrumut pentru adulţi şi a\ celor pentru copii din Piaţa Ştefan cel\ Mare nr. I este suspendată provizoriu, in vederea mutării în sediul nou. Rugăm restanţierii secţiilor respective să restituie\ publicaţiile împrumutate la filialele de cartier.

Bib lioteca Germană (strada! Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, joi - 12-16; vineri - 10-16.

M arţi, 5 iun ie7 , 0 0 T e l e m a t i n a l ; 9 , 0 0

O r a G ( r ) ; 1 0 , 0 0 P a s i u n i » “ ’* > « * ( s / r ) ; 1 0 , 4 5 T V R C l u j ; 1 1 , 5 0 T V R l a ş i ; 1 2 , 5 5 T V R T i m i ş o a r a ; 1 4 , 0 0 J u r n a l u l d e p r î n z ; 1 4 , 1 5 I n f o m a n i a ; 1 4 , 3 0 l a r t ă - m ă ! ( r ) ; 1 5 , 3 0 O r i c e e p o s i b i l ( s ) ; 1 6 , 0 0 P u n c t e c a r d i n a l e ; 1 6 , 3 0 K r o n i k a ( m a g .

' c u l t u r a l î n l i m b a m a g h i a r ă ) ; 1 7 , 3 0 A v a n p r e m i e r ă Ş t i r i ; 1 7 , 3 5 P e n t r u d v s , D o a m n ă ! ; 1 8 , 1 5 P a s i u n i ( s ) ; 1 9 , 0 0 C o n c e r t e x t r a o r d i n a r ; 2 0 , 0 0 J u r n a l . M e t e o ; 2 0 , 4 0 S p o r t ; 2 0 , 4 5 ) Î n t î l n i r e a d e z e c e a n i ( c o . S U A 1 9 9 9 ) ; 2 2 , 2 5 C l u b u l d e s p i r i t i s m ; 2 2 , 5 5 J u r n a l u l d e n o a p t e ; 2 3 , 1 0 V i d e o t e c a v e s e l ă ; 2 3 , 5 5 L u m e a d a n s u l u i ; 0 , 5 5 O r a G ( r ) ; 1 , 2 5 L a ţ i n t ă ( r ) ; 2 , 0 0 J u r n a l . M e t e o . S p o r t ( r ) ; 2 , 4 5 P i c t o r u l B a s q u i a t ( d r a m ă S U A 1 9 9 6 ) .

7 . 0 0 D o m n i ş o a r a I V I A n d r e a ' " - - - - - - - - -( s / r ) ; 7 , 5 0

A u t o g r a f m u z i c a l ( r ) ; 8 , 0 5 R ă ţ o i u l c e l u r î t ( r ) ; 8 , 3 5 P r e ţ u l s u c c e s u l u i

Biblioteca Americană " J.F .K .T Ţ ? ’ 9.05 Arca lui Noe (r); 9,35

I Rezervări pri* telefon iau la sedial Ermit E X IM T U R , itr. A. Şaguna 34-36

Tal/Fax 064-433569.1934421 - 7 IU N IE

Republica - P r e z ic e r e fa t a l i . S U A - p r e m i e r ă ( 1 3 . 1 5 . 3 0 : 1 8 ; 2 0 . 3 0 ) : v i n e r i , s î m b ă t ă . d u m i n i c ă - s p e c t a c o l e d c n o a p t e cu t a r i f r e d u s d e l a o r a 2 3 . 4 - 7 i u n i e - V alet. A n g h a - F r a n ţ a - s p e c t a c o l e d e n o a p t e c u t a n t r e d u s d e t a o r a 2 3 * Victoria - S-a fu ra t v a c a n ţa , S U A , p r e m i e r ă ( 1 3 ; 1 5 ) ; A l ş a s e l e a sim ţ. SU A (17: 1 9 ) ’ Arta - Eu rim ag es - V a te f , A n g l i a - F r a n ţ a , p r e m i e r ă ( v i n e r i , s î m b ă t ă . d u m i n i c ă . 1 2 . 1 5 . 1 7 ; 1 9 . 3 0 : l u n i - j o i 1 2 : 1 7 . 1 9 . 3 0 ) : v i n e r i , s î m b ă t ă . d u m i n i c ă - s p e c t a c o l e d o n o a p t e cu t a r i f r e d u s d e la ora 2 2 : 4 - 7 i u n i e : B a lta g u l. R o m ă n i a ( 1 5 ) * Favorit - S h a lt . S U A ( v i n e r i : 1 3 ; 1 5 ; 1 9 ; s î m b â t â - joi: 1 3 ; 1 5 ; 1 7 ; 1 9 ) ; S p e c i a l d o 1 i u n i e . V e r o n ic a . R o m â n i a ( 1 7 ) * Mărăşti - P a c t c u d ia v o l i ţa , S U A ( 1 3 ; 1 5 ; 1 7 ; 1 9 ) .

TU RD A - Fox - B ă l, c a r e m i- a i ş u t it m a ş in a ? , S U A ( 1 3 ; 1 5 ; 1 7 ) ; v i n e r i , s î m b â t â . d u m i n i c ă - s p e c t a c o l e d e n o a p t e c u t a r i f r e d u s d e l a o r a 2 2 ; B ă r b a ţ i d e o n o a r e . S U A ( 1 9 )

D E J - Arta - S h a o l in C o w b o y , S U A ( v i n e r i , s î m b ă t ă , d u m i n i c ă : 1 5 ; 1 7 ; l u n i - j o i ; 1 3 ; 1 5 ) ; C a s c ă o c h ii s a u o -n cu rc i. S U A ( v i n e r i , s î m b â t â , d u m i n i c ă : 1 9 ; l u n i - v i n e r i ; 1 7 - 1 9 ) ; v i n e r i , s î m b ă t ă , d u m i n i c ă - s p e c t a c o l e d e n o a p t e c u t a r i f r e d u s d e l a o r a 2 2 .

G H E R L A , - P a c e a G la d ia to ru l, S U A ( v i n e r i , s î m b ă t ă , d u m i n i c ă ; 1 5 , 1 8 ş i s p e c t a c o l e c u t a r i f r e d u s d e l a o r a 2 1 ; l u n i , m a r ţ i , m i e r c u r i ; 1 7 ; 1 9 , 3 0 ) - J o i î n c h i s .

E X IM T U R , ttr. Napoca 2-4 Tll/Tax 064-198755.199293

(strada Universităţii 7 - 9). Orar: luni - joi: 10-18; vineri: 10-14, prima şi a treia sîmbătă din lună: 9-14. Oferim! consultanţă pentru studii în USA.

■ Biblioteca Britanică (strada Avramj lancu 11). Orar: luni, miercuri: 14-19; marţi, joi, vineri: 9 - 14.

■ Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada I.l.C. Brătianu 22); Orar] luni: 14-19, ritarţi-vincri: 10-19, sîmbâtâ.j 10-13. -

■ Biblioteca Centrului Cultural German “ Herniann Obcrth” (str. Memorandumului 18). Orar: luni, marţi, miercuri, joi; orele 16-20.

( F A R M A C I IF arm a c ii c u s e r v ic iu p erm an en t: .

F a r m a c i a " C Y N A R A " , C a l e a F lo r e ş t i n r . 7 5 . t e l . 4 2 .6 2 .7 2 , o r a r n o n -s t o p .

F a r m a c i i c u s e r v ic iu p re lu n g it: F a r m a c i a “ I N T E R P H A R M ” , s t r . P r im ă v e r i i n r . 5 , t e le f o n 4 2 -7 1 -9 5 , o r a r 8-22. F a r m a c i a " C L E M A T I S F A R M " , P ia ţ a U n ir i i n r . 1 0 , t e le f o n 1 9 -1 3 -6 3 , o r a r 8 - 2 2 , F a r m a c i a " R e m e d i u m f a r m " , b -d u l 2 1 D e c e m b r i e n r . 1 3 1 , t e l . 4 1 - 2 9 - 0 1 , o r a r 8 - 2 2 .

G arda d e n o a p te :F a r m a c i a n r . 2 , s t r . G h . D o j a n r . 3 7 ,

t e l e f o n 1 9 - 4 8 - 5 4 , o r a r 2 0 - 8 .

T ELE 7 abc1 7

Astăzi, de la ora 22,15: V I T R I N A

cu Sclma Dragoş

ADEVĂRULde Cluj

U u c o t i d i a n

c a r e s a t i s f a c e

g u s t u r i l e

d u m n e a v o a s t r ă !ţ i ........ „ , . . . . . . ...

P O L IC L IN IC A FA R A P L A T A " F A M IL IA S F lN T Ă "

• 4 - 8 m a i •Medicină genera li. Dr. I. Boilâ - 8 (10-12), 6 (11.30-12.30). dr. V. Bodo - 6 (15-17). dr. R. Cotârtâ- 6 (10-12). dr. M. Eşanu - 5 (12-13). dr. S. Loga

8 (9-11), dr. D. Oltean - 7 (9-11), dr. A.F. Oros 7 (14-18). dr. D. Plalon - 7 (16-18). dr. M. Suciu

- 7 (10-12). dr. V. Tătara - 8 (10-12), dr. C. Tonea- 5.7 (9-11). dr. A. Varga - 8 (9-11); Homeopatie. Dr. L. Barbăalbă - 6.8 (10-12); Cardiologie. Dr. I. ivanciuc - 6 (14-15). dr. 1. Paţiu-6(11,30-13). dr. T, Popescu - 6 (9-11), dr. N. Prişcă - 6 (16-18); Interne. Dr. Gh. Râdulescu - 5 (9-11), dr. Cs. Szakacs - 6 (14-16); Ginecologie. Dr. D. Gherman- 7 (15-17). dr. C. Fodor - 5 (10-12); Chirurgie. Dr. D. Chirilâ - 7 (17-17.45), dr. C. Cosma - 5 (10-12). dr. P. Pitea - 7 (9-11), dr. M. Simu - 6 (11-13), 8 (9-11); Pediatrie. Dr. M. Fritea - 6 (11-13), dr. R. Mitea - 5 (14-15), dr. L. Toma - 8 (10-12); P s ih ia tr ie . Dr. R. Jeican - 5 (14-16); Endocrinolog ie . Dr. E. Popescu - 6 (9-11); Psihologie. Dr. L. Boilâ - 5 (14-16); Dermatologie. Dr. M Teleagă - 5 (9-11); Toxicologie clinică. Dr. C.D. Ursu - 5 (12-13); O.R.L. Dr. E. Plâian - 5 (9-10), 7 (9-11); Ecografie. Dr. D. Ursu - 7 (12-13). dr. I I. Usineviciu - 8 (10-12); Pneumo- ftiziologie. Dr. M. Man - 5 (14-16); Balneologie. Dr. C. Becea - 5 (9-10); Reumatologie. Dr. C. Nedelcuţ -7(16-18); Laborator. Ch. pr. S. Moşoigo -5,6,7,8(9-11).

in cadrul policlinicii se fac tratamente precum şi analize de laborator. Laboratorul de analize medicale are profil de biochimie şi hematologie. Recoltările se fac de luni pînă vineri, între orele 9-11. Rezultatele se eliberează in aceeaşi zi, după ora 14. Trimiterile sînt valabile şi de la medici din afara policlinicii. Pentru chirurgie p lastică ş i reparatorie, radiologie planificarea bolnavilor se face la sediul Policlinicii pe bază de bilet de trimitere. Planificarea bolnavilor se face la sediul Policlinicii, str. Moţilor nr. 32 ş i la tel. 43-tXKH, între orele 16-17 de luni pînă vineri. Planificarea bolnavilor la ecograf şi EKG se face numai pe bază de trim itere de la medicii Policlinicii. Donaţiile se fac la sediul Policlinicii, la secretariat, şi în contul nr. 25.11.01.03.09.208 CEC Filiala Cluj-Napoca.

T i p - T o p j M i n i - T o p ( r ) ; 1 0 , 0 5 O b s e s i a v i t e z e i ( r ) ; 1 0 , 5 0 A f a c e r i l a c h e i e ( r ) ; 1 1 , 2 0 Ş t i r i ; 1 1 , 3 0 T a t ă , a m î n c u r c a t - o ! ( s / r ) ; 1 2 , 0 0 R e f o r m a l a b a n i m ă r u n ţ i ; 1 2 , 3 0 O p r i r e a o b l i g a t o r i e ( r ) ’; 1 2 , 4 5 D o m n i ş o a r a A n d r e a ( s ) ; 1 3 , 4 0 T r i b u n a p a r t i d e l o r ; 1 4 , 0 0 T e n i s ; ' 1 8 , 0 0 T a t ă , a mî n c u r c a t - o ! ( s ) ; 1 8 , 2 5 B a l i n ( d . a . ) ; 1 8 , 3 0 T e l e j u r n a l T V R 2; 1 8 , 5 0 L a d y , L a d y ; 1 9 , 1 5 T o ţ i , î m p r e u n ă ; 2 0 , 0 5 î n m i j l o c u l f u r t u n i i ( s ) ; 2 1 , 0 0 P r a g u l d e s u s ( t a l k s h o w ) ; 2 2 , 3 0 Ş t i r i ; 2 2 , 4 0 F r a n c o i s V i l l o n( f . b i o g r a f i c R o m â n i a / F r a n j a A G e r m a n i a 1 9 8 9 ) .

^ 7 , 0 0 O b s e r v a t o r ;a n t m ţ v 8 , 0 0 ' N e a ţ a ; 1 1 , 0 0

Z i l e d i n v i a ţ a n o a s t r ă ( s / r ) ; 1 2 , 0 0 E l e n a , v i a ţ a m e a ( s ) ; ‘1 3 . 0 0 Ş t i r i l e a m i e z i i ; 1 3 , 1 5 C a s c a d o r i i d e la H o l l y w o o d ( d o ) ;1 4 . 0 0 O m u l n o p ţ i i 9 f / r ) ; 1 6 , 0 0 Z i l e d i n v i a ţ a n o a s t r ă ( s ) ; 1 7 , 0 0 Ş t i r i ; 1 7 , 2 0 M a r i a E m i l i a ( s ) ; 1 9 , 0 0 - O b s e r v a t o r ; 1 9 , 5 0 S p o r t ;2 0 . 0 0 D u e l u l i n i m i l o r ( f . r o m a n t i c A n g l i a 1 9 9 2 ) ; 2 2 , 0 0 M a r i u s T u c ă S h o w ; 2 3 , 0 0 O b s e r v a t o r ; 2 3 , 2 5 S p o r t ; 2 3 , 3 0 N o a p t e a t î r z i u c u M i r c e a B a d e a ( d i v . ) ; 0 , 3 0 I n t r i g i î n P a r a d i s ( s ) ; 1 , 3 0 O b s e r v a t o r ( r ) ; 2 , 3 0 ' S c a n d a l u l ( s ) ; 3 , 3 0 C a p c a n e l e d e s t i n u l u i ( s ) ; 4 , 3 0 N o a p t e a t î r z i u ( d i v . / r ) ; 5 , 3 0 M a r i a E m i l i a ( s / r ) .

Dispensarul Policlinic cu Plată

in stitu ţie cu vech i ?

r e n u m e în asigurarea.

co n su lta ţiilo r m edicale,

a nga jează m ed ic i de

toa te specialităţile. \ d r e s a : Ş te fa n L u d w ig R o th(fosta Mâloasa) nr. 19. Tel.: 130.330 sau 432.557.

7 , 0 0 B u n ăd i m i n e a ţ a ; 8 , 0 0 Ş t i r i l e

Ţ V _ Z j a r u |

d i m i n e ţ i i t a l e ; 9 , 0 0 T î n ă r ş i n e l i n i ş t i t ( s / r ) ; 1 0 , 0 0 M a r i l e p r o c e s e ş i c r i r t i e ( s ) ; 1 1 , 0 0 O l u m e b i z a r ă ( s / r ) ; 1 2 , 0 0 O f a m i l i e d e t o t r î s u ' ( s ) ; 1 2 , 3 0 A d u n a r e a

' b ă t r î n i l o r ( d r a m ă S U A ’ 8 7 ) ; 1 4 , 1 5 R ă z b o i u l a p e i ( d r a m ă C a n a d a / I s r a e l / F r a n ţ a 1 1 9 7 8 ) ; 1 6 , 0 0 T î n ă r ş i n e l i n i ş t i t ( s ) ; 1 7 , 0 0

• Ş t i r i l e P r o T V / V r e m e a ; 1 7 , 4 5 t e o ; 1 9 , 0 0 Ş t i r i l e P r o T V ; 2 0 , 0 0 S p i t a l u l , d e u r g e n ţ ă ( s ) ; 2 1 . 0 0 T o t a l R e c a l l ( s ) ; 2 1 , 5 5 Ş t i r i l e P r o T V ; 2 2 , 0 0 R O K E N O ( j o c ) ; 2 2 , 0 5

’ C h e s t i u n e a z i l e i ; 2 3 , 4 5 Ş t i r i l e P r o T V / P r o f i t ; 0 , 0 0 X ş i - Z e r o ; 0 , 1 5 . 0 l u m e b i z a r ă ( s ) ; 1 , 1 5 C a p t i v i î n c a r t i e r ( s ) ; 1 , 4 5 A d u n a r e a b ă t r î n i l o r ( f / r ) ; 3 , 4 5 R ă z b o i u l a p e i ( f / r ) .

V ^ Î - ' T ? , - 7 , 0 0 D e s e n e Ţ J X i i X i J a n i m a t e ; 8 , 0 0 P r i m aM i x ; 1 3 , 3 0 E x p l o z i v ; 1 4 , 0 0 M o t o r ( r ) ; 1 4 , 3 0 R e a l T V ; 1 5 , 3 0 R a v e n ( s ) ; 1 6 , 3 0 M a l c o l m ş i E d d i e ( s ) ;1 7 . 0 0 W i l l ş i G r a c e ( s ) ; 1 7 , 3 0 C a m e r a d e r î s ( d i v . ) ; 1 8 , 0 0 F o c u s - ş t i r i l e s e r i i ; 1 9 , 0 0 V î n ă t o a r e a c o m o r i l o r ( s ) ; 2 0 , 0 0 E s c r o c i i ( t h r i l i e r S U A 1 9 9 0 ) ;2 2 . 0 0 S t i l ; m a g a z i n d e m o d ă ;2 3 . 0 0 F o c u s P l u s ; 2 3 , 3 0 W i l l ş i

. G r a c e ( s / r ) ; 0 , 0 0 M a l c o l m ş i E d d i e ( s / r ) ; 0 , 3 0 C a m e r a d e r î s ( r ) ; 1 , 0 0 F o c u s P l u s ( r ) .

r/ 7l/d e .

7 , 0 0 M u z i c ă ; 1 0 , 0 0 ' a t x = T e n t a ţ i i ( r ) ; 1 0 , 3 0

M u z i c ă ; 1 0 , 5 9 T e l e c a r i c a t u r a z i l e i ; 1 1 , 0 0 L a p u t e r e a a d o u a ( r ) ; 1 2 , 0 0 O f s a i d ( r ) ; 1 3 , 3 0 M u z i c ă ; 1 4 , 0 0 C l u b a b c ( r ) ; - 1 5 , 0 0 D o c u m e n t a r ; 1 6 , 0 0 M u z i c ă ; 1 8 , 0 0 2 4 d i n 2 4 ; 1 8 , 3 0 Â s s h o w ; 1 9 , 3 0 L a o r d i n e a z i l e i ;2 0 . 3 0 M u z i c ă ; 2 1 , 0 0 T e l e j u r n a l ; 2 1 , 2 9 T e l e c a r i c a t u r a z i l e i ; 2 1 , 3 0 D e s t i n a ţ i a ; G e r m a n i a ( d o ) ; 2 2 , 0 0 M a n a g e r X X I ; 2 3 , 0 0 M u z i c ă ;6 . 3 0 T e l e j u r n a l ( r ) .

7 , 5 5 C ă s u ţ a p o v e ş t i l o r ( r ) ; 8 , 1 5

î n g e r s ă l b a t i c ( s / r ) ; 9 , 1 5 î n g e r a ş u l ( s / r ) ; 1 0 , 0 0 C ă s u ţ a p o v e ş t i l o r ( r ) ; 1 0 , 2 0 A c a s ă l a b u n i c a ( r ) ; 1 0 , 3 0 D e 3 x f e m e i e ( r ) ; 1 1 , 3 0 B e t y c e a : u r î t ă ( s / r ) ; < 2 , 3 0 T e r r a n o s t r a ( s / r ) ; 1 3 , 3 0 D r e p t u l l a v i a ţ ă ( s / r ) ; 1 4 , 2 0 S e d u c ţ i e ( s / r ) ; 1 5 , 3 0 D o c t o r u l c a s e i ( m a g . / r ) ; 1 6 , 0 0 î n g e r s ă l b a t i c ( s ) ; 1 6 , 4 5 C ă s u ţ a p o v e ş t i l o r ; 1 7 , 0 0 T e r r a n o s t r a ( s ) ; 1 7 , 5 5 A c a s ă l a b u n i c a ; 1 8 , 0 5 D r e p t u l l a v i a ţ ă ( s ) ; 1 9 , 0 0 î n g e r a ş u l ( s ) ; 2 0 , 0 0 Ş t i r i l e d e A c a s ă ; 2 0 , 4 0 D e 3 x f e m e i e ; 2 1 , 3 0 B e t t y c e a u r î t ă ( s ) ; 2 2 , 3 0 S e d u c ţ i e ( s ) ; 2 3 , 3 0 D e 3 x f e m e i e ( r ) ; 0 , 2 0 Ş t i r i l e d e A c a s ă ( r ) ; 1 , 1 5 M u z i c a d e A c a s ă .

1 8 , 0 0 - 1 9 , 3 0 T o p u l m e s e r i i l o r - r e a l i z a t o r

N i c o l e t a Ţ ă r a n u ; 1 9 , 3 0 - 2 0 , 0 0 D o c u m e n t a r e .

Redacţia nu îşi asumă responsa-biiitalca pentru schimbările intervenite in programele posturilor de televiziune.

CABINET MEDICAL DE STOMATOLOGIE

Calea Moţilor ttr. 106, ap. S Dr. Socolov Gelu • medic primar Dr. Socolov Mihaeia - medic primar

tratamente stomatologica complexa:

• terapie• protetică (ceramică)• chirurgie (rezecţii, implante) Programări zilnic la teL: 430.028

ORAR .Luni - Vineri: 9-19

Sîmbâtâ: 10-13

C e n t r u l i N A R O C A i 2 0 0 0 ”

.......Oferă publicului larg, d e luni pină

sim bătă, între o re le 10-20:' - f i t r i e s s a s i s t a t d o i n s t r u c t o r

s p e c ia l i z a t - '- a p a r a t u r ă c o m p le x ă d e ! ! b o d y -b u i l d i n g ş i r e c u p e r a r e . t

- m a s a j ş i k in e io t o r a p ie . - a p lic a ţi i d e p a r a f in ă - Ţ

- s a u n ă. - h id r o t e r a p ie î n b a z i n î n c ă lz it

- a e r o b i c ■- r e c u p e r a r e m e d i c a l ă T o t u l s u b s tr ic tă s u p r a v e g h e r e şi

c o n t r o l m e d i c a l .A c c e s i n d iv id u a l s a u p e b a z ă d e

a b o n a m e n t .I n f o r m a ţ i i ş i p r o g r a m ă r i : 094-578429; 184176._________

CABINET MEDICAL ONCOLOGICCL UJ-NAPOCA,

str PROF CIORTEA nr.9 (cartier Grigorescu) -

CONSULTAŢII:P r o f . d r . L U C I A N L A Z Ă R(Ginecologie. Chirurgie, Oncologie)

L , M i : 1 5 - 1 8 ; V a , J : 1 6 M- 1 8 ”

D r . V A L E N T I N P O P E S C U (Chirurgie, Oncologie)

M a , J : 1 4 J0- 1 6 ; V : 1 5 - 1 7S : 9 - 11

D r . D A N - S O R I N P O P E S C U(Urologie)

L , M i: 1 8 - 2 0 ; M a , J : 1 8 “ . 2 0 V : 1 6 - 2 0

P R O G R A M A R E : t e l / f a x ( 0 6 4 ) 1 8 . 7 6 . 0 4

In t im p u l o r e lo r d e f u n c ţ io n a r e a c a b in e tu lu i

M EDIPRAXCentru medical

P rof. Dr. HUŢANU Io a n C lu j -N a p o c a , str. Io n M e ş t e r 2/21

CONSULTAŢII, TRATAMENTE, URGENTE: C H IR U R G IE PED IA T R IC Ă ; O R T O PED IE ; M A LFO RM AŢII C O N G EN IT A LE ;U R O LO G IE P ED IA T R IC Ă ; P ED IA T R IE ;M ED IC IN Ă G E N E R A L Ă ; D ER M A T O LO G IE ; H O M EO PA T IE ; B IO E N E R G IE ;EC O G R A F IE .informaţii, program ări la telefon: (064) 421806; 094-605935.

Linia telefonică de intervenţie în criză şi prevenţie a suicidului iniţiată de

UBoitnm iii; sivim ; mnrnl tuistă la dispoziţia dvs. de luni pînă vineri, între orele 8 - 22. Vă aşteptăm apelurile la numărul 186864.

M a r ţ i , 5 i u t i l e0 6 : 0 0 - 0 7 : 0 0 P rim a oră ( P r o g r a m i n f o r m a t i v B B C - 6 : 0 0 - 6 : 3 0 ;

c D M e t e o - 6 : 4 0 ; I n f o r m a ţ i i u t i l i t a r e - 6 : 5 0 ) ; 0 7 : 0 0 - 1 0 : 0 0 P rim u l sa lu t r a o i ° _ ş t e fa n C or o ia n ( 0 7 : 0 0 Ştiri; 0 7 : 2 0 R ev is ta p r e s e i lo c a le , 0 7 :4 0 R e v is ta p r e s e i c e n tr a le , 0 7 : 5 0 , 0 8 , 5 0 H o r o s c o p ; 0 8 : 0 0 Ştiri, 0 8 : 2 0 CD S p o r t c u M i h a i P e t r u ş c â , 0 8 : 4 0 Ştiri p e s c u r t ; 0 9 : 0 0 Ştiri, 0 9 : 2 0 Ce m ai c r e d e lu m sa ); 1 0 : 0 0 - 1 3 : 0 0 M esa j FM - T i b e r i u C r i ş a n ( 1 0 : 0 0 , 1 3 , 0 0 Ş tiri+ M eteo , M e s a j e d e la a s c u l t ă t o r i , m u z i c ă , c o n c u r s u r i ; 1 1 : 2 0 ” C ap ra cu trei ie z i ’ - t r e i p i e s e c u a c e e a ş i t e m ă , a c e l a ş i i n t e r p r e t , a c e l a ş i t i t l u ) ; 1 4 :0 0 - 1 6 : 0 0 C a l e id o s c o p CD - c u T u d o r R u n c a n u ( 1 3 : 0 0 Ş tiri + M eteo , 1 5 :0 0 Ştiri, 1 5 : 2 0 C e m a i c r e d e lu m ea (r.)); 16 : 0 0 - 1 8 : 0 0 C o n sp ir a ţ ia - c u T u d o r R u n c a n u ( 1 6 : 0 0 , 1 7 : 0 0 Ştiri, T e l e f o a n e s u r p r i z ă î n d i r e c t - f a r s e + u r ă r i - p e n t r u c e i c e s ă r b ă t o r e s c c e v a , 1 7 :2 0 CD S p o r t - M i h a i P e t r u ş c ă 1 8 :0 0 - 1 8 :3 0 P rog ram in form ativ BBC); 1 9 : 0 0 A u to m a n ia - e m i s i u n e a u t o (ş t i r i , i n t e r v i u r i , s p o r t u r i a u t o , i s t o r i c ) ; 2 1 : 0 0 Ştiri; 2 1 , 0 0 - 2 2 , 0 0 Retro G o / d - o l d i e s b u t g o l d i e s - T i b e r i u C r i ş a n .! — ! M a r ţ i , 5 i u n i e . . .: ( ( T ) V • Ş T I R I : 0 9 . 0 0 , ' 1 0 . 0 0 , 1 2 . 0 0 , 1 5 ^ 0 0 , 1 6 .0 0 ; B B C - 0 6 . 0 0 , 1 1 . 0 0 :- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 1 4 .0 0 , 1 8 .0 0 ; 6 . 3 0 -9 . 0 0 - - S IJPFR MATINAL: Ş t ir i le lo c a le ,

U N I P L U S R a d i oM a r ţ i , 5 i u n i e

P rogram in form ativ B B C : 6 , 0 0 -6 , 3 0 :8 ,0 0 -8 ,2 0 ,1 1 ,0 0 - 1 2 , 0 0 , 1 4 , 0 0 - 1 4 , 3 0 ; 1 8 ,0 0 -1 8 , 3 0 ; 2 1 , 0 0 - 2 1 , 3 0 , 2 3 , 0 0 . 6 ,3 0 -1 0 ,0 0 Uniplus d e dim ineaţa, 0 6 ,3 5 , 8 ,2 0 Calendarul zilei. M eteo. 0 6 , 4 5 , 9 , 4 5 H oroscop. 9 ,0 0 Ştiri lo ca le . 9 , 2 0 Program ul c inem a. 9 , 5 5 in form aţii culturale. 1 0 ,0 0 , 1 2 ,0 0 , 1 3 , 0 0 , 1 5 , 0 0 , 1 6 , 0 0 , . 1 7 ,0 0 Ştiri n ap on a le ş i lo ca le . 1 0 ,0 0 -1 4 ,0 0 Punct... ş i d e la Z e c e ; 1 4 , 3 0 - 1 8 , 0 0 Uniplus alternativ. 1 8 ,3 0 -2 1 , 0 0 Trei ceasuri 6 u n e . 1 9 , 0 0 Ştiri lo ca le . 2 2 ,0 0 ; Ştiri naţionale 2 1 -3 0 -6 ,0 0 ; Uniplus nocturn.

M a r ţ i , 5 i u n i e( f j R A D I O C L U j n ) 6 , 9 9 B un& dim in eaţa. O e m is iu n e c u in fo rm a ţii , ^ — — -- - - - - - - — — a c tu a lită ţi ş i m u z i c ă , p r e z e n t a t ă d e A d e l a G r o z a . 8 ,0 0

in te rv iu r i. H o r o s c o p ( 6 . 4 0 ,7 .2 0 , 8 .2 0 ) , P u n c t u l d e v e d e r e ( 7 . 4 5 ) , L in iu ţ a d ediaio";Re.

•'..B. c l in r u t ie r ( 8 .5 5 ) ; 9 . 0 0 -1 2 .0 0 - P A T R U L A D E S E R V I C I U : 9 . 3 0 - -• ul d e v e d e r e ( 1 0 .1 5 ) ; C o n c u r s u r i ( 1 0 . 3 0 , 1 2 . 3 0 ) ; 1 2 . 4 5 - S p o r t ,

’ “ 0 - Q A L E I D O S C O P f m : 1 3 .2 0 - M u s c a ( l i m b a m a g h ia r ă )7 2 .0 0 -2 3 .0 0 T r e n u l d e la m i e z u l n o p ţ i i - U c u F lo r e a ;

E m isiu nea în lim ba m aghiară. 1 0 ,0 0 De z e c e o ri Rom ânia. P r e z in t ă d e la C l u j D a n M o ş o i u . 1 1 ,0 5 C easu l a l u n s p r e z e c e le a - c u M e l a n i a D r ă g a n ; 1 2 ,0 0 Radiojurnal transilvan. 1 3 ,0 0 Radiojurnal Bucureşti. 1 3 ,1 5 Paralele muzicale, d e d ic a ţ ii d e m u z i c ă u ş o a r ă . 1 3 ,5 0 Buletin d e ştiri. 1 4 ,0 0 P e 95,6 M H z - Scurt p e d o i . N o i s p u n e m lu c r u r i lo r p e n u m e - c u D i n u C r is t e ; 1 4 , 4 5 ’ Program m u zica l; 1 6 ,0 0 E m isiunea în lim ba m aghiară. 18 , 0 0 R adiofax - p r e z in t ă D a n M o ş o i u ; 1 8 , 3 0 - 1 9 , 0 0 C rochiuri m u z ica le - P r e z i n t ă D a n M o ş o i u . 1 9 ,0 0 R adiojurnal Bucureşti. 1 9 ,3 0 - 2 0 ,0 0 De la e s t la vest, d e la n ord la sud. P r e z in t ă T r a i a n B r a d e a ; 2 0 ,0 0 Ştiri. 2 0 ,1 0 Din grădina cu fiori multe. - c în le c e ş i jo c u r i p o p u la r e , d e d ic a ţ ii la c e r e r e a a s c u ltă to r ilo r . P r e z in t ă S e r g iu V ita lia n V a jd a .2 1 , 0 0 Ştiri, 2 1 ,5 0 Buletin d e ştiri. 2 1 ,5 8 În ch iderea programului. ! M a r ţ i , 5 i u n i e

• 6 , 0 0 - 1 0 , 0 0 C e a s u r i l e d i m i n e ţ i i R e a l i z a t o r :_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ C r i s t i a n P o p ; 1 0 , 1 0 — 1 0 , 4 0 S f i n ţ i i P ă r i n ţ i ,

r n n t p m n n r a n l i n o ş t r i . R e a l i z a t o r : C ă t ă l i n P ă l i m a r u ; 1 0 ,4 0 — 1 1 ,0 0 C â n t ă r i

R A D IO R E N A STÎR SA9 1 , 2 M H z F M

b i s e r i c e ş t i ; 1 1 ,0 0 - 1 1 , 3 0 Pagini de literatura.- R e a l i z a t o r : F l a v i a T e o c B o c h i s ; 1 1 ,3 0 - 1 2 , 0 0 Arhiva de folclor. R e a l i z a t o r : V a s i l e T o m o i a g ă ;1 2 .0 0 - 1 3 ,0 0 Vocile Psalmistului ( r ) ; 1 3 ,0 5 - 1 8 , 0 0 Magazin. R e a l i z a t o r : C ă t ă l i n P ă l i m a r u ; 1 3 , 0 5 - 1 3 , 1 0 Prezentarea programului; 1 3 ,1 0 -1 4 . 0 0 Concertul după-amiezii. R e a l i z a t o r : A n a A b r u d a n ; 1 4 , 0 0 - 1 5 ,0 0 I n f o r m a ţ i i ş i m u z i c ă ; 1 5 , 0 0 - 1 6 , 0 0 Program religios; 1 6 , 0 0 - 1 7 ,0 0 Deisis, e m is iu n e d e a r t ă ^ c r e ş t i n ă . R e a l i z a t o r : T e o d o r a R o ş e a ; 1 7 ,0 0 -1 8 . 0 0 File de acatist. R e a l i z a t o r : M i r c e a P e t e a n ; 18,00 19,00 SfinţiiPărinţi, contemporanii noştri, ( r ) ; 1 9 ,0 0 - 2 0 , 0 0 Cadre ale gândirii populare. R e a l i z a t o r : V a s i l e T o m o i a g ă ; 2 0 , 0 0 - 2 0 , 3 0 Universul teologic, universul credinţei; I n v i t a t : P r . c o n f .d r . S t e l i a n T o f a n ă ; 2 0 ,3 0- 2 1 , 0 0 Păhărelul cu nectar. R e a l i z a t o n E l e n a M a g h e r ; 2 1 , 0 0 — 2 2 ,3 0 Medicina azi; R e a l i z a t o r : S i m o n a V l a s a ; 2 2 , 3 0 - 2 3 , 0 0 Rugăciunile serii; 2 3 ,0 0 - 6 , 0 0 Liniştea nopţii.( p r o g r a m n o c t u r n d e m u z i c ăc l a s i c ă ) .

R A D I O F I R 9 6 , 2 F M D E J U N 1 4 D " E * sŢ a5 “ 6“ o « - 10.00.r e a l i z a t o r S o r in S u c i u , h o r o s c o p , - s p o r t , p o w e r p l a y , r e t e t a z i le i , ş tiri, m u z i c a : FIRU’N ZECE PA ISPE, 1 0 . 0 0 - 1 4 .0 0 , r e a l i z a t o r M a r c e l P o p , m u z i c a , d e d ic a ţ i i , d i v e r t i s m e n t , p o w e r p l a y , ş t i r i , r e v i s t a p r e s e i ; 96,2 FM/

- ZI, 1 4 . 0 0 - 1 8 .0 0 , r e a l i z a t o r F l o r i n G r o s u , m u z i c a , d e d i c a ţ i i , d i v e r t i s m e n t , p o w e r p l a y , ş t ir i, a r t is t u l z i l e i ; F IRUL ROŞU, 1 7 . 0 0 - 1 8 .0 0 , d e d ic a ţ ii m u z i c a l e în d i r e c t ; JU RN ALUL BBC - 7 . 0 0 , 8 . 0 0 , 1 1 .0 0 , 1 4 . 0 0 , 1 8 .0 0 ; ŞTIR ILE RADIO FIR 9 . 3 0 , 1 2 . 3 0 1 3 3 0 1 5 3 0 , 1 6 . 3 0 , c u M a r i a A n t o h i ; ST1RI SPORTIVE, 1 6 . 4 5 , c u R o b e r } K o s a ; TOP 20 ROMÂNESC 2 0 .0 0- 2 2 . 0 0 , c u O v i d i u P e t r e

Page 3: Despre uimirile joi Prefectura premierului de Oarda ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72567/1/... · un simbol al tranziţiei spre economia de piaţă în România) a avut,

A i c i ar putea fi reclama dumneavoastră E I c i e r

Z i a r u l n o s t r u f o l o s e ş t e ş t i r i f u r n i z a t e d e a g e n ţ i i l e

R O M P R E S ş i M E D I A F A X .

h - J H v ) ...............

SPANIA ÎSI REAFIRMAANGAJAMENTULPRIVINDEXTINDEREAUNIUNIIEUROPENE

"EL PAIS" .M i n i s t r u l s p a n i o l d e f i n a n ţ e , C r i s t o b a l

M o n t o r o , a r e a f i r m a t , l a 2 1 m a i , l a B r u x e l l e s , a n g a j a m e n t u l S p a n i e i d e a s p r i j i n i p r o c e s u l e x t i n d e r i i U n i u n i i E u r o p e n e ( U E ) c ă t r e ţ ă r i l e d i n E u r o p a d e E s t , î n d i s c u r s u l p r o n u n ţ a t î n c a d r u l f o r u m u l u i c o n s a c r a t v i i t o r u l u i p o l i t i c i i e u r o p e n e d e c o e z i u n e , î n p r e z e n ţ a a p e s t e 1 . 4 0 0 d e i n v i t a ţ i , d l M o n t o r o a î n c e r c a t s ă ş t e a r g ă i m a g i n e a n e g a t i v ă p e c a r e o o f e r ă S p a n i a l a o l u n ă d e l a d e c l a n ş a r e a d i s p u t e i c u G e r m a n i a p e t e m a f o n d u r i l o r s t r u c t u r a l e ş i p e r c e p ţ i a d e ţ a r ă i n s u f i c i e n t i m p l i c a t ă î n p r o c e s u l e x t i n d e r i i U E . C e l d e - a l l l - l e a F o r u m E u r o p e a n p r i v i n d C o e z i u n e a , o r g a n i z a t d e C o m i s i a E u r o p e a n ă î n a u l a P a r l a m e n t u l u i E u r o p e a n , a r e u n i t t i m p d e d o u ă z i l e 1 . 4 0 0 d e s p e c i a l i ş t i d e p e î n t r e g c o n t i n e n t u l . G u v e r n u l s p a n i o l a d o r i t s ă p r o f i t e d e o c a z i a o f e r i t ă d e f o r u m p e n t r u a f a c e c ă S p a n i a s ă n u m a i f i e p e r c e p u t ă d r e p t o ţ a r ă c a r e î ş i u r m ă r e ş t e î n m o d e g o i s t i n t e r e s e l e , a ş a c u m a r e i e ş i t d i n p r e s a e u r o p e a n ă d u p ă

' p o z i ţ i a i n t r a n s i g e n t ă a d o p t a t ă d e a u t o r i t ă ţ i l e s p a n i o l e p r i v i n d p r i o r i t a t e a a c o r d a t ă p r o b l e m e i f o n d u r i l o r s t r u c t u r a l e d e s t i n a t e r e g i u n i l o r d e f a v o r i z a t e , î n a i n t e a c e l e i a e x t i n d e r i i U E . S p a n i a a r trebu i s ă s e a ş t e p t e l a u n s p r i j i n m a i s u s ţ i n u t d i n p a r t e a

P a r l a m e n t u l u i E u r o p e a n , m a i d e g r a b ă d e c î t d i n p a r t e a C o m i s i e i E u r o p e n e . P r e ş e d i n t e l e a c e s t u i o r g a n i s m , R o m a n o P r o d i , a p u s a c c e n t u l p e n e c e s i t a t e a e x t i n d e r i i c o e z i u n i i v i i t o r i l o r m e m b r i ş i a a p r e c ia t c ă a c e s t p r o c e s n u v a a f e c t a p e n i c i u n u l d i n a c t u a l i i p a r t e n e r i . î n s c h i m b , p r e ş e d i n t e l e P a r l a m e n t u l u i E u r o p e a n , d n a N i c o i e F o n t a i n e , a d a t i m p r e s i a c ă î n ţ e l e g e m a i b i n e p r o b l e m e l e s p a n i o l i l o r , a t r ă g î n d a t e n ţ i a c ă “ o p o l i t i c ă d e c o e z i u n e a d e c v a t ă n u î n s e a m n ă s ă i e i d e l a u n i i ş i s ă d a i l a a l ţ i i " . C o m i s a r u l e u r o p e a n î n s ă r c i n a t c u f o n d u r i l e s t r u c t u r a l e , M i c h e l B a r n i e r , a r e c u n o s c u t , l a r î n d u l s ă u , p r o b l e m e l e p e c a r e l e v a c r e a * S p a n i e i p r o c e s u l e x t i n d e r i i U E , c o n s i d e r î n d , î n s ă , c ă e s t e o c h e s t i u n e c e t r e b u i e n e g o c i a t ă î n c a d r u l v i i t o r u l u i p a c h e t d e f i n a n ţ ă r i s t r u c t u r a l e , î n c e p î n d d i n 2 0 0 4 , ş i c a r e n u t r e b u i e l e g a t ă d e n e g o c i e r i l e d e a d e r a r e . î n c a d r u l C o m i s i e i E u r o p e n e , c e l c a r e s e m e n ţ i n e p e p o z i ţ i i d u r e f a ţ ă d e S p a n i a e s t e c o m i s a r u l p e n t r u e x t i n d e r e a U E , g e r m a n u l G u e n t e r V e r h e u g e n , c a r e i n s i s t ă a s u p r a n e c e s i t ă ţ i i d e a d a u n r ă s p u n s , î n p r i m u l r î n d , p r o b l e m e i r i d i c a t e d e G e r m a n i a - m o r a t o r i u l d e ş a p t e a n i p r i v i n d l i m i t a r e a l i b e r e i c i r c u l a ţ i i a f o r ţ e i d e m u n c ă p r o v e n i t ă d i n n o i l e ţ ă r i m e m b r e a l e U E . O a l t ă d o l e a n ţ ă e s t e c e a f o r m u l a t ă d e F r a n ţ a , c a r e d o r e ş t e s ă a m î n e p e c î t p o s i b i l n e g o c i e r e a . p r i v i n d P o l i t i c a A g r i c o l ă C o m u n ă ş i c a r e r e f u z ă s ă a b o r d e z e a c u m s o l i c i t a r e a v e n i t ă d i n p a r t e a u n o r ţ ă r i c a n d i d a t e l a a d e r a r e , c a r e c e r i n s t i t u i r e a u n e i p e r i o a d e m a i î n d e l u n g a t e d e t r a n z i ţ i e , î n a i n t e d e a s e p e r m i t e l i b e r a a c h i z i ţ i o n a r e d e p a r c e l e a g r i c o l e p e t e r i t o r i u l l o r . S t a t e d i n E u r o p a d e E s t s e t e m c ă v e c i n i i l o r g e r m a n i ş i a u s t r i e c i v o r c u m p ă r a t e r e n u r i a g r i c o l e d i n ţ ă r i l e l o r p e n t r u a le u r b ă n i z a ş i t r a n s f o r m a î n o a d o u a r e ş e d i n ţ ă , p r o f i t î n d d e p r e ţ u r i j e m i c i a l e a c e s t o r a . P o l o n i a a c e r u t , î n a c e s t s e n s , o p e r i o a d ă d e t r a n z i ţ i e d e 1 8 a n i î n a i n t e d e a p e r m i t e l i b e r a a c h i z i ţ i o n a r e a p ă m î n t u r i l o r . U n g a r i a a s o l i c i t a t , l a r î n d u l s ă u , u n m o r a t o r i u d e z e c e a n i , î n c o n d i ţ i i l e î n c a r e C o m i s i a e s t e d e a c o r d c u u n r ă g a z d e ş a p t e a n i .

UONEL JOSPIM ÎSI PREZINTĂ CONCEPŢIA DESPRE EUROPA CA FEDERAŢIE DE STATE-NATIUNI

"LE MONDE" -P r e m i e r u l f r a n c e z L i o n e l J o s p i n ş i - a

p r e z e n t a t - î n c a d r u l u n u i d i s c u r s r o s t i t l a 2 8 m a i , l a C e n t r u l d e p r i m i r e a p r e s e i s t r ă i n e d e l a C a s a R a d i o d i n P a r i s c o n c e p ţ i a d e s p r e E u r o p a M a r e , - p r o n u n ţ î n d u - s e î n f a v o a r e a u n e i “ F e d e r a ţ i i d e s t a t e - n a ţ i u n i ” ş i a u n e i C o n s t i t u ţ i i E u r o p e n e . D i s c u r s u l a ş t e p t a t a f o s t r o s t i t - î n f a ţ a u n u i p u b l i c a l e s - m i l i t a n ţ i a i M i ş c ă r i i T i n e r i l o r S o c i a l i ş t i - ş i a u n o r j u r n a l i ş t i f r a n c e z i ş i s t r ă i n i c e f u s e s e r ă a n u n ţ a ţ i c ă ş e f u l g u v e r n u l u i f r a n c e z n u a v e a s ă r ă s p u n d ă l a n i c i o î n t r e b a r e . E s t e u n d i s c u r s c e - i v a d e z a m ă g i p e “e u r o p e n i ş t i i ” c o n v i n ş i , d a r c a r e a r t r e b u i s ă - i m u l ţ u m e a s c ă p e t o ţ i a d e p ţ i i u n e i i n t e g r ă r i p r a g m a t i c e , p r o g r e s i v e , c e r e s p e c t ă s u v e r a n i t a t e a n a ţ i o n a l ă a s t a t e l o r o r i a c e e a c e a m a i r ă m a s d i n a c e a s t a .

A n g a j a ţ i , d e m a i m u l t e . l u n i , î n c u r s a d e f i n i r i i i n s t i t u ţ i i l o r e u r o p e n e c r o i t e p e t i p a r u l f e d e r a l i s t g e r m a n , c a n c e l a r u l g e r m a n G e r h a r d . S c h r o e d e r ş i m i n i s t r u l A f a c e r i l o r E x t e r n e d i n ţ a r a s a , J o s c h k a F i s c h e r , d a u t o n u l , p ă r î n d s ă d i s p u n ă n e î n c e t a t - d e o l u n g i m e a v a n s . D a c ă n u d o r e a s ă s e r e s e m n e z e l a “ u n a b a n d o n ” î n a c e a s t ă l u p t ă a i d e i l o r d o m i n a t ă d e B e r l i n , P a r i s u l a v e a d a t o r i a s ă o f e r e , î n r e p l i c ă , o o p i n i e l a f e l d e s e m e a ţ ă . . î n a c e s t s e n s , d i s c u r s u l l u i L i o n e l J o s p i n r ă m î n e m u l t d i n c o l o d e a ş t e p t ă r i . O m u l d e l a P a l a t u l M a t i g n o n i a a p ă r a r e a c o n c e p ţ i e i u n e i f e d e r a ţ i i d e s t a t e - n a ţ i u n i , a u n e i C o n s t i t u ţ i i , d a r r e f u z ă o r e v o l u ţ i e î n d o m e n i u l i n s t i t u ţ i o n a l , d e c a r e v o r b e s c c e i d o i l i d e r i g e r m a n i . “A f a c e ' E u r o p a f ă r ă a d e s f a c e F r a n ţ a ” : f o r r i i u l a e x p r i m ă c o n c i s d i a l e c t i c a p e c a r e s e b a z e a z ă p r o i e c t u l p r i m u l u i m i n i s t r u . R e s p i n g â n d d i n s t a r t f o r m u l a u n e i E u r o p e f e d e r a l e c e c a r a c t e r i z e a z ă c o n c e p ţ i a c e l o r d o i l i d e r i g e r m a n i ( F i s c h e r ş i S c h r o e d e r ) ,

e l c r e d e î n “ f r u m o a s a i d e e a u n e i f e d e r a ţ i i d e s t a t e - n a ţ i u n i , c a r e î m b i n ă i d e a l u l f e d e r a t i v c u r e a l i t a t e a s t a t e l o r - n a ţ i u n i e u r o p e n e ” . Ş e f u l g u v e r n u l u i f r a n c e z s p u n e d i n s t a r t “ n u ” s o l u ţ i e i g e r m a n e , c a r e t r a n s f o r m ă C o m i s i a E u r o p e a n ă î n g u v e r n , P a r l a m e n t u l E u r o p e a n î n t r - u n P a r l a m e n t v e r i t a b i l ş i C o n s i l i u l d e M i n i ş t r i î n t r - o a d o u a C a m e r ă a E u r o p e i . E l r e s p i n g e f e r m u n e x e c u t i v p r e a p u t e r n i c , “ c a r e s ă d e ţ i n ă m o n o p o l u l d i p l o m a ţ i e i ş i a p ă r ă r i i ” ş i î i o b l i g ă p e p a r t e n e r i l a u n t r a n s f e r p r e a b r u t a l a l c o m p e t e n ţ e l o r . I d e e a e s t e , a ş a d a r , o m e t o d ă p r o g r e s i v ă â e î m p ă r ţ i r i ş i t r a n s f e r u r i d e a t r i b u ţ i i î n t r e s t a t e l e m e m b r e ş i U n i u n e . E u r o p a , î n v e r s i u n e a I u i L i o n e l J o s p i n , e s t e u n d e m e r s p e r s e v e r e n t s p r e r e d e f i n i r e a î n s ă r c i n ă r i l o r f i e c ă r u i a ( “ c i n e c e f a c e ”) . E s t e “ u n c o n ţ i n u t ” - d e i n s p i r a ţ i e s o c i a l - d e m o c r a t ă , î n a i n t e d e a f i “ u n c o n ţ i n ă t o r ” ( u n c a d r u ) . C o n c r e t , v o r fi r e g î n d i t e r o l u r i l e U n i u n i i ş i c e l e a l e ' s t a t e l o r m e m b r e , “ f ă r ă a p u n e î n d i s c u ţ i e c o m p e t e n ţ e l e î m p ă r ţ i t e ş i f ă r ă r e n a ţ i o n a l i z a r e a p o l i t i c i l o r d e j a d e f i n i t e l a nivelul E u r o p e i’’.

E l s e o p u n e f ă r ă a m b i g u i t a t e p ă r e r i i g e r m a n e p o t r i v i t c ă r e i a s a r c i n a P o l i t i c i i A g r i c o l e C o m u n e u r m a s ă l e f i e î n c r e d i n ţ a t ă s t a t e l o r , c h i a r d a c ă v a t r e b u i “r e o r i e n t a t ă P A C ” î n s e n s u l u n e i

. a g r i c u l t u r i m a i p u t e r n i c c e n t r a t e p e c a l i t a t e . î n a i n t e d e a v o r b i d e i n s t i t u ţ i i , L i o n e l J o s p i n t r a s e a z ă ş i l i n i i l e m a r i a l e u n e i E u r o p e - m o d e l - c e a a d r e p t u r i l o r o m u l u i , c e a a d o m e n i u l u i s o c i a l ş i a s e r v i c i i l o r p u b l i c e s o l i d e . Ş i , p e n t r u a - l s e n s i b i l i z a p e c e t ă ţ e a n î n p r i v i n ţ a E u r o p e i , p r e m i e r u l f r a n c e z p r o p u n e o r e f o r m ă a m o d u l u i d e a l e g e r e a P a r l a m e n t u l u i E u r o p e a n ( p o t r i v i t c r i t e r i u l u i p r o p o r ţ i o n a l , l a s c a r ă r e g i o n a l ă ) , d o r e ş t e s ă r e v i t a l i z e z e r o l u l m e d i a t o r u l u i e u r o p e a n , s p r i j i n i t d e

c o r e s p o n d e n ţ i p e p l a n l o c a l . P e p l a n u l “ c o n ţ i n u t u l u i ” , e l s u g e r e a z ă c o n s o l i d a r e a e u r o g r u p u l u i , d e f i n i r e a u n e i p o l i t i c i s t r a t e g i c e e u r o p e n e , c r e a r e a u n e i p o l i ţ i i c o m u n e , a u n u i g u v e r h e c o n o m i c , a u n u i P a r c h e t E u r o p e a n . î n d o m e n i u l i n s t i t u ţ i o n a l , î n f i n e , s p r e d e o s e b i r e d e m o d e l u l g e r m a n , c a r e p r o d u c e o b u l v e r s a r e î n c a d r y L t r i u n g h i u l u i C o m i s i e E u r o p e a n ă - P a r i a m e n t E u r o p e a n C o n s i l i u d e M i n i ş t r i E u r o p e a n , L i o n e l J o s p i n v i z e a z ă - î n l i n i i m a r i - c o n s o l i d a r e a m e c a n i s m u l u i e x i s t e n t . î n c a z u l C o m i s i e i d e l a B r u x e l l e s , e s t e n e v o i e d e o c o n s o l i d a r e , d e o l e g i t i m i z a r e a a c e s t e i a , p r e ş e d i n t e l e e i p u t â n d f i a l e s - p o t r i v i t p r e m i e r u l u i f r a n c e z - d i n r î n d u r i l e f o r m a ţ i u n i i v i c t o r i o a s e î n a l e g e r i l e e u r o p e n e . L i o n e l J o s p i n a r d o r i s ă c o n s o l i d e z e ş i C o n s i l i u l d e M i n i ş t r i a l E u r o p e i , c a r e s ă a d o p t e u n p r o g r a m ş i s ă o r g a n i z e z e r e u n i u n i m a i f r e c v e n t e

. ( d i n d o u ă î n d o u ă l u n i ) . E l î ş i i m a g i n e a z ă c r e a r e a u n e i i n s t i t u ţ i i p e r m a n e n t e , c u r o l d e c o l e g i s l a t o r , ş i c o m p u s ă d i n v i c e p r e m i e r i . î n c e e a c e p r i v e ş t e P a r l a m e n t u l E u r o p e a n - î n f a ţ a c ă r u i a r ă s p u n d e C o m i s i a ş i c a r e a r e r o l d e “ c e n z o r ” a l a c e s t e i a - , a c e s t a a r p u t e a fi d i z o l v a t d e C o n s i l i u l d e M i n i ş t r i î n c a z u l u n u i b l o c a j i n s t i t u ţ i o n a l . L i o n e l J o s p i n p r o p u n e ş i c r e a r e a u n u i “ C o n g r e s " , î n c a d r u l c ă r u i a s ă s e î n t r u n e a s c ă - î n m o d r e g u l a t - P a r l a m e n t u l E u r o p e a n ş i r e p r e z e n t a n ţ i i p a r l a m e n t e l o r n a ţ i o n a l e , p e n t r u a d e f i n i m a i b i n e t e r m e n i i a t r i b u ţ i i l o r : s u b s i d i a h t a t e a , î n l i m b a j t e h n i c . în f i n e , î n a c o r d c u J a c q u e s C h i r a c , e l c r e d e î n t r o C o n s t i t u ţ i e e u r o p e a n ă , c a r e s ă f a c ă o b i e c t u l u n e i d e z b a t e r i în c a d r u l u n ei co n v en ţii - c a r e s ă r e u n e a s c ă r e ­p r e z e n t a n ţ i i s t a t e l o r , p a r l a m e n t e l o r , s o ­c i e t ă ţ i i c i v i l e - ş i c a r e s ă f ie - î n f i n a l - r a t i f i c a t ă p r i n v o t p o p u l a r .

t L L t U J

m s m 's e r v i c i u l

ROMTELECOM

T 3 3 3 E H k G E D S fe s n r o S a S G E O S Q S E Q D

EESSSâfeQâfcg GEG© G5SE] Snm flj

© C D ® . © © © 0 © @ 0 ® 0 v o c e s

Serviciul de mesagerie vocală oferit de © ROMTELECOM

Page 4: Despre uimirile joi Prefectura premierului de Oarda ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72567/1/... · un simbol al tranziţiei spre economia de piaţă în România) a avut,

A | a Î / '; M \J P ’l # 1 8 2 6 - A m u r i t C a r i M a r i a v o n■ ix lv l ar putea fi f\ " 1 . 1 - V ” •» l I “i - \ W e b e r , c o m p o z i t o r g e r m a n ,

reclama dumneavoastră J \ J ^ ^ j ( , I I I I 1 1 I r * pâ"n,gţ s ? :

O R ACea de a treia ediţie a Festivalului de umor şcolar

ORA HAZULUI, manifestare desfăşurată sîmbătă, 2 iunie 2001, la Casa de Cultură Studenţească, în organizarea Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj şi a Şcolii ‘‘David Prodan” din Cluj-Napoca, nu a abdicat, nici de această dată, de la crezul declarat încă de la început: acela de a dărui o expresie ritmului din vîrful degetelor, surîsului din vîrful buzelor, care să se transforme în torent, avalanşă ( de bună-dispoziţie, cu o notă de calitate distinctă, dar şi cu aplecare către faptul şcolar, cotidian, cel pitoresc, hazliu, capabil să vorbească prin gest, cuvînt, culoare, dar şi prin muzică, pantomimi sau dans.

Epigrame' caricaturi, o inedită paradă a modei (“ Impact Fashion” ); • evoluţii ale: Grupului vocal al Şcolii “ David Prodan” (prof. îndrumător Helga Krech), cu piese corale urmate de: proze satirice citite de: Dan Horaţiu şi Andreea Varian (Colegiul Naţional “George Coşbuc”), Livia Mestecan (Liceul T.

a Vl-a de la Şcoala nr. 24;sceneta umoristică a Şcolii “S. Bărnuţiu” (îndrumător prof. Mihaela Roba). Au recitat: Paul Monce, Lavinia Tătar - Şc. “N. Titulescu”; Lorena Perşa şi Alexandra Fodorean - Şc. “ A. Şaguna” ; Azaleea Constantînescu şi Lucian Todoran - Colegiul Naţional “G. Coşbuc” . Din programul

pAtM,bi "Zi

“Nicolae Bălccscu” ), Bogdan Ncchifor (Şc. “ A. Şaguna" Turda), Maria Bianca laroslavschi (Şc. "N. Titulescu"); muzică uşoară cu Grupul vocal-instrumental al clasei a Vil-a C, de la Şcoala nr. 24; schiţa umoristică dramatizată, prezentată de elevi, de la Şcoala “Simion Bărnuţiu” sau sceneta “Păcală şi Tindalâ” prezentată de elevi de la Şcoala “Al. Vlahuţâ” (îndrumător înv. Aurelia Ciuhuţă); Grupul vocal-instrumcntal al claselor

manifestării; dans oriental (Şc.“ I. Agârbiceanu” , îndrumător înv. Camelia Ciupa); dans sportiv (Şc. "L. Rebreanu”); dans tematic (Şc. “ 1. Agârbiceanu” ); evoluţia solistului vocal Horea Chintoan (Col. Naţ. “G. Coşbuc” ). Recitalul de epigrame i-a avut drept protagonişti pe: Larisa Timea Bejan, Irina Bânzaru, Andra Câtinaş, Diana Chiorean, Norina Corbu, Ramona Dârlea, Călin Drăbean, Alin Grigore, Florin Frenţiu,

pra

Alexandra Holeleii, Diana Marc, Alina Mureşan - Şcoala nr. 4; Cristina Mureşan, Daniela Nicoară, Ramona Paşc, Ioana Pârv, Raluca Pop, Mihaela Popa, Danisse Prigoană,’Laura Racz, Dan Siserman, Maria Stere, Raluca Szekely - cu toţii de la Şcoala nr. 4; Sabina Şuşnea (Şc. nr. 4), Anca Petean (Ş.c. nr. 24), Andreea Stanca (Şc. nr. 24), Anina Hossu(Lic. T, "N. Bălcescu"), Lorina Moldovan (Lic. T. “N. Bălcescu” ); Alexandra Jurj (Col. Naţ. “ G. Coşbuc” ), Emanuel' Şăvan (Lic. T. “N. Bălcescu”), Mihai Banea, Răzvan Buda, Tudor Stanciu, Mircea Şomlea - de la Colegiul Naţional “G. Coşbuc”; Simona Bârsan, Iuliu Bota, Minodora Bota, Mihai Câmpean, Ioană Chiorean, Claudia Gherghel, Anca Gheţe, Ioana Ilieş, Diana Nagy, Liviu.Olteanu, Ioana Păcurar, Alexandru Petrean, Adrian Precup, Corina Stan, Marius Vădan - toţi de la Şcoala “Al. Vlahuţă”; Alic Mureşan (Şc. Al. Vlahuţă”), Bogdan Nechifor, Ionuţ Părduţ, Octavian Pantea, Maria Bianca laroslavschi - Şcoala --“ A. Şaguna” Turda; Ioana Mureşan, Bianca Oltean - • Şcoala “N. Titulescu”; Crina Mocean - Şcoala “D. Prodan”;

. dintre creatorii de anecdote: Cătălin Popiţa, Horea Botar, Filip Dulău, Livia Mestecan toţi de la Liceul Teoretic “N. Bălcescu” . A mai evoluat formaţia “Etaj X (10)” de la Şcoala “D. Prodan”.

La concursul de caricaturi au fost desemnaţi cîştigători următorii: I - Ileana Surducan (Şc. nr. 10); II - Oana Manea (Lic. T. ‘.‘Avram Iancu”); 111 - Andra Ioana Mihu (Şc. “ I. Bob” ); la concursul de creaţie literară (epigrame),' juriul i-a clasat pe primele locuri pe: II - Norina Corbu (Şc. nr. 4), Ionuţ Părduţ (Şc. “A. Şaguna” Turda); III - Răzvan Buda (Col. Naţ. “ G. Coşbuc” ), Bianca Olteanu (Şc. “N. Titulescu”); un premiu special pentru poezie satirică a primit

3*1

Ileana Surducan(Şc. nr. 10); Menţiuni: Maria Stere (Şc. nr. 4), Alexandra Holeleu (Şc. nr. 4), Alexandru Petrean

. (Şc. “AL: Vlahuţă”), Nicoară (Şc. nr. 4).

Spiritul liber copiilor, descătuşat din marele fluviu al talentelor, a zburdat atît de fericit şi de exuberant, încît ORA HAZULUI a mai pus o piatră la veşnicia copilăriei; pentru care, zău că merită să-i aplaudăm, măcar o dată pe an, pe toţi cel care au contribuit la reuşita ei.

M ic h a e la B O C U

Daniela

al

. Premiut at III-[e a

Unui sportivE l e m a r e m i c r o b i s t V r e a s ă f ie f o t b a l i s t . . . S e - a n t r e n e a z ă p e n t r u m e c i N u m a i . . . p e l a d i s c o t e c i .

R ă z v a n B u d a C o l e g i u l N a ţ i o n a l

" G . C o ş b u c ” - C l u j - N a p o c a

Hotărîreî n c ă p ş o r u - i p l i n d e f u n d e O i d e e i - a i n t r a t :D e a c u m n u m a i r ă s p u n d e . . D a c ă n - a r e a v o c a t !

B i a n c a O l t e a n u . Ş c . N . T i t u l e s c u -

C l u j - N a p o c a

Marti:> .T o t c e - a f o s t l u n i s - a s p u l b e r a t T o t c e - a f o s t l u n i p a r e m a t . V r e a u ' s ă d e s c o p ă r u n n o u

t r e c u tC î n d t o t u l î n j u r i - a t î t d e t ă c u t .

S u r d u c a n I l e a n a Ş c . n r . 1 0 P r e m i u l I

Z i: „nvetH /jMCU1'ă iŞ i 'MML 'n_ ■

‘ TremiuCaCH-ka

PerseverentulN i m e n i n u i - o i a - n a i n t e Ş i d e n i m e n i n u î i p a s ă S t ă î n b a n c a lu i c u m i n t e Ş i d o i a n i . . . p e - a c e e a ş i c l a s ă .

N o r i n a C o r b u Ş c o a l a n r . 4 C l u j - N a p o c a

Cursul valutarC u b a n i i c e d e m u l t l a m a r e C ă l ă t o r e a m c a B u s h , ş i e u A z i a u s c ă z u t a ş a d e t a r e C ă n u - m i a j u n g n i c i d e . . . t r o l e u .

I o n u ţ P ă r d u ţ Ş c . A n d r e i Ş a g u n a - T u r d a

‘Premiu speciaf

Poezie satiricăOlimpiada la română

F u g i , a l e a r g ă , a l e a r g ă ,5 0 0 d e m e t r i C u v i n t e .Ş t a f e t a , m a r a t o n , ş i s p r i n t , O b s t a c o i e : c a p c a n ă p e n t r u m i n t e .

S ă r i t u r a c u m e t a f o r a , A r u n c a r e c u e p i t e t ,S ă r i t u r a î n e x p r e s i v i t a t e .Ş i - n z b o r , c a r a c t e r i z a ţ i u n p o r t r e t .

S ă r i t u r a î n g r o a p a c u s u b s t a n t i v e , î n o t î n s t i l p a s t e l ; P e r f o r m a n ţ ă l a c a l c u g r a m a t i c ă ,Ş i o c o m p u n e r e d e o r i c e f e l .

L a s f î r ş i t ,S c h i p r i n t r e g r e ş e l i d e - o r t o g r a f i e ;î n t r e c e r e n a ţ i o n a l ă c u p r e m i i , T o a t e p e o f o a i e d e h î r t i e .

I l e a n a S u r d u c a n Ş c . n r . 1 0 C l u j - N a p o c a

W . W . W . R e l a t i o n s i n V i b r a t i o n s T i m e . C o m Eîntr-un domeniu în care este

greu, chiar foarte greu să te afirmi, cel artistic,' cinci tineri, studenţi la actorie şi actori - Fatma Mohamed, -Florin Vidamski, Adrian Cucu, Ramona Mărginean, Flavius Piţigoi / saxofon - ne.conving de talentul lor, de faptul că

merită .sâ li se -acorde atenţie. Ei.conving atît scenic,' cît şi regizoral, concepţia artistică a lui Florin Vidamski şi a Fatmei Mohamed scoţînd în evidenţă nu numai preocupările artistice serioase, ci şi temeinice şi solide cunoştinţe în materie.

Şapte au fost momentele

w r J : ~ . l

\ { . . ‘ ' ; v:

propuse, To Be Artist (duo Fatma Mohamed - Florin Vidamski), Concurs(pantomimă Adrian Cucu, Florin Vidamski), Spirit Dance (solo Fatma Mohamed), Western (pantominâ Cucu -

, Vidamski), Women Time (duo Fatma - Ramona Mărginean), Spitalul de urgenţă (pantomimă Cucu - Vidamski), Poveste de dragoste (duo Fatma - Vidamski). Extrem de concentrate, ele au pus în •valoare trăiri personale intense, materializate prin plasti corpurilor, mimică şi gestică lămuritoare, fantezie şi inspiraţie. Sînt creaţii complexe, unitare stilistic. Fapt pentru care înclin să cred-că o mai bună prezentare a lor s-ar fi putut realiza în Sala Studio a Academiei de Muzică “Gh. Dima”, într-un spaţiu de mai mare intimitate şi căldură.

O s p ă ţ u l l u i

. B a l t h a z a r

Orice întîlnire cu opera lui Benjamin Fondane este o sărbătoare a sufletului. A intelectului dornic de emoţii, de simboluri şi conotaţii, de cunoaştere. Şi Le Festin de Balthazar - Ospăţul lui Balthazar este textul care oferă bucurii nelimitate, ce ţin de

-cunoaşterea divinului, de afirmare a existenţei lui Dumnezeu, de întîlniri cu vechi civilizaţii, de întîlniri cu prezentul, de analize şi discuţii pro sau/şi contra, de experienţe existenţiale, de contradicţii. Direcţia de scenă a lui Andre Cazalas accentuează antiteza Balthazar - Nabuccodonosor, cu un final previzibil, aşteptat, cel al existenţei lui Dumnezeu.' Poemul dramatic Ospăţul Iui

Balthazar afost scris de B e n j am i n Fondane în 1932, între sursele textului af l î ndu-se Cartea lui Daniel, text de r e f e r i n ţ ă .P r o v o c a r e pentru autor şi spec t ator , p e n t r u p e r s o n a j , măcinat de î n d o i e l i , nesigur, aflat în căutarea unor răspunsuri ferme şi clare. O reuşită atît pentru directorul de scenă, cît şi pentru cel care deţine rolul principal, Andre Cazalas. Bine suplinit scenic şi de Ovidiu Crişan. Concepţia scenografică se ridică la nivelul ideatic- graţie semnatarei,'

Beatrice Tanakâ. Realizatori ce ar fi meritat mai mult decît... 13 spectatori! La urma urmei’ Ospăţul lui Balthazar a fost o premieră, un succes care ar fi meritat un public p.e măsură eforturilor depuse.

D e m o s te n e S O F R O N

Page 5: Despre uimirile joi Prefectura premierului de Oarda ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72567/1/... · un simbol al tranziţiei spre economia de piaţă în România) a avut,

A i c i ar putea fi reclama dumneavoastră Â\ i ( A

1 7 7 9 - S - a n ă s c u t G h e o r g h e L a z ă r ,

î n t e m e i e t o r u l î n v ă ţ ă m î n t u l u i m o d e r n r o m â n e s c .

F e s t i v a l u l c u l t u r i i p o p u l a r e

SERBĂRILE TRANSILVANE

-* ^ A* r‘

■« ■

Miercuri, 6 iunie a.c., îşi deschide porţile, la Cluj-Napoca. a doua ediţie a Festivalului culturii populare SERBĂR ILE TRANSILVANE, manifestare: organizată de: Fundaţia Phonoart, împreună cu Ministerul Culturii şi Cultelor, Prefectura judeţului Cluj şi Consiliul Judeţean Cluj, Primăria

municipiului Cluj-Napoca şi Centrul Creaţiei Populare Cluj; sponsoţ principal: Tuborg; parteneri media: “Adevărul de Cluj” , Radio Cluj şi Antena 1. Vor fi trei zile-de joc şi voie-bună în ambianţa iSărbătoreascăa Pieţii Lucian. Blagă (locul de desfăşurare a festivalului): vor evolua cele mai valoroase ansambluri folclorice din Cluj-Napoca, dar şi invitaţi din judeţele Mureş şi Sălaj, solişti vocali şi instrumentişti: Festivalulîvaii precedat, în după-amiazajdeaniercuri, 6 iunie, de o atractivă paradă a portului popular, pe traseul: Muzeul Etnografic al Transilvaniei - Piaţa Avram Iancu - B-dul Eroilor - str. Napoca - Piaţa Lucian Blaga. Intre interpreţii vocali invitaţi se numără: Comei Borza, Fraţii Petreuş, Vela. Biriş, Nicoiae Turcu, Crina Varga, Marius Ciprian Pop, Maria Lobonţ, Angela Mihai Nistor, urmînd ca, în cea de a treia zi a festivalului, vineri, 8 iunie, să evolueze în spectacolul de gală şi celebrul naist Gheorghe Zamfir, acompaniat de orchestra: .“Rapsozii Zarandului”. Astăzi vă prezentăm:

Ansamblulfolcloric“Românasul”

y

• a l U n iv e r s i tă ţ i i T e h n ic ejC lu j- N a p o c a •

“Românaşul” a luat fiinţă odată cu “Primăvara studenţească” a anului 1974, reuşind să devină, în scurt timp, unul.dintre cele mai îndrăgite şi mai prestigioase ansambluri folclorice studenţeşti din ţară şi •pe plan internaţional. Evoluţia şi rezultatele Ansamblului “ Românaşul” - la concursurile

: naţionale-a cîştigat 40 de premii (între care: 29 premii I, 7 premii II, 2 premii III), iar de la concursurile internaţionale (Europa, Africa de Sud şi SUA) s-a întors cu 3 trofee, 3 medalii de aur, 4 premii I, 2 medalii de argint, o medalie de bronz şi un colier de bronz - confirmă faptul că studenţii politehnişti s-au înscris între cei care au înţeles modul cum trebuie concepută valorificarea scenică a bogatei tradiţii cultural-orale

moştenite de la înaintaşi. “Românaşul” înscrie în dreptul numelui său, alături de cel al fondatorului şi fostului său director, regretatul profesor- Teodor Nilaş, spectacole, memorabile: Satul Coruş, vatră de joc şi cîntec popular (Piteşti, 1981), Căluşul ardelean, în forma lui veche,, dispărută din regiune" şi reconstituită ştiinţific, O ceată de căluşeri din Cîmpia Transilvaniei (Tîrgu Mureş, 1983), Vine pîrjolul, care reconstituie atmosfera satul românesc din Transilvania, în momentele dramatice ale mobilizării generale provocate de izbucnirea primului război mondial (Timişoara, 1985), Din moşi strămoşi, care aduce în scenă aspecte ale ciclului agrar (Iaşi, 1987), Satule, de dorul tău..., ciclul jocurilor duminicale din satul Bercheş, judeţul Cluj (Galaţi, 1989) şi multe altele. Pe parcursul celor 27 de ani de existenţă, frumoasa familie a “Românaşului” s-a îmbogăţit cu noi membri, peste 600 trecînd pragul acestui valoros ansamblu, întîlnirile lor la 10, 15, 20 şi 25 de ani,

4- a* 7 I 0

găzduite de Casa de Cultură a Studenţilor, transformîndu-se în sărbători alecîntecului şi dansului, F V /v ale tinereţii care i-a legat. Instructorul coregraf alansamblului este ing.Viorel Roman; dirijor al orchestrei: prof.Titus Beşa-Fluieraş; >». •.referent cultural: prof. Alexandru Mîndru.

Ansamblul“Doina”

Ansamblul folcloric de copii şi tineret “Doina” al Palatului Copiilor din CIuj-Napoca a fost înfiinţat în anul 1994, sub îndrumarea coregrafilor Camelia şi loan Motoc. Graţie talentului copiilor şi muncii tenace a instructorilor, ansamblul s-a impus cu succes pe scena artistică, devenind unul dintre cele mai apreciate ansambluri folclorice de copii din ţară. La această oră, la Ansamblul “Doina” activează

- *v;. /

* f '- V ' f X 'a

r : - ‘Ai” .. i,v..

Ip fl. • V ; . î , - ■•'!.

T t*

aproximativ 80 de copii şi tineri, cu vîrste cuprinse între 7 şi 17 ani, care lucrează pe grupe de începători, medii şi avansaţi. Repertoriul este alcătuit din muzică şi jocuri populare tradiţionale româneşti din Transilvania, alături de folclorul copiilor. Orchestraţia este realizată de Traian Covrig şi Zenu Zanc jr. Deşi tînăr, ansamblul a efectuat numeroase turnee artistice în ţară şi în străinătate: la concursurile de dansuri populare pentm copii, la care a participat, a cucerit doar locuri întîi: iunie 1997 - locul I: la prima ediţie a Festivalului-concurs pentru

copii “Sus la munte la Muscel” , Cîmpulung Muscel; iulie 1997 - locul I la Festivalul Internaţional pentru copii Bydgosz (Polonia); tot iulie 1997 - Marele Premiu la Concursul Internaţional pentm copii “Peştişorul de Aur”, Tulcea; iulie 1998 - Izegem (Belgia), FestivalulInternaţional pentru copii; august 1998 - Rexburg (Idaho), Bountiful (Utah), Universitatea din Salt Lake City (Utah), Comunitatea românească din Chicago (toate în SUA); august 1999 - LomasolI (Cipru), Festivalul Internaţional pentru copii.

M ic h a e la B O C U

SAPTAMINA ROMANEASCA IN NORDUL FRANŢEI (II)

\ - A ;

m i mi , . . I ‘ 1 o

D e j ş i L e Q u e s n o y , d o u ă o ra şe ped ru m u l în fră ţirii!

A doua zi după sosirea ei în Franţa, luni, 14 mai, delegaţia municipiului Dej a fost primită la Primăria oraşului Le Quesnoy, în cadrai unei ceremonii oficiale

' la care au participat Comitetul pentm Schimburi Internaţionale, consilieri şi reprezentanţii unor instituţii culturale şi economice din localitate.

După alocuţiunile rostite de primarii celor două oraşe, Freddy Dolphin şi loan Ungur, simbolicele schimburi de cadouri şi cupele de şampanie ciocnite cu ocazia evenimentului au

S i m b o l i c e l e s c h i m b u r i d e c a d o u r i

încălzit atmosfera transformînd întîlnirea într-o sărbătoare a prieteniei. -

“Prin intermediul activităţii desfăşurate de d-ria Dora Leblan şi Asociaţia umanitară “Spital Dej 2000”, relaţiile dintre Le Quesnoy şi Dej au devenit intense şi durabile. Sper ca pe parcursul acestei săptămîni, în care veţi fi oaspeţii noştri, să ne cunoaştem mai bine şi să putem stabili, împreună, jaloanele viitoarei noastre colaborări. Doresc ca această săptămînă să pună bazele înfrăţirii între cele două oraşe”, a declarat cu acest prilej Freddy Dolphin.

La rîndul său, primarul loan Ungur, mulţumind pentru primirea călduroasă de care se

bucură delegaţia dejeană, a ţinut să sublinieze că, în pofida dificultăţilor prin care trece, România este o ţară europeană, cu o cultură şi civilizaţie europene, o ţară deschisă spre democraţie şi, în plus, un spaţiu al francofoniei, urmare a legăturilor păstrate de;a lungul secolelor cu Franţa. înfrăţirea care va-pecetlui o prietenie, deja existentă între oraşele Dej şi Le Quesnoy, nu va face altceva decît să confirme această realitate.

Grădina şi Palatul Luxem bourg.Senatul FranţeiA ' *

în secolul XIII, sub domnia lui Ludovic cel Sfînt, cîţiva călugări ai ordinului Sfintul Bruno îşi constmiesc abaţia în această oază de verdeaţă, nu departe de malul Senei. La începutul secolului XVII, Maria de Medicis va transforma parcul abaţiei într-o grădină “â la franşaise”, înfmmuseţînd-o cu numeroase grupuri statuare şi fîntîni, dintre care Fîntîna Medicis este cea mai impunătoare. PalatulLuxembourg, ridicat, de asemenea, din ordinul Măriei, a

servit drept reşedinţă acestei bogate proprietare de bănci din Florenţa devenită Regina Franţei. Construit în stil italian şi somptuos decorat cu fresce şi basoreliefuri, Palatul a trecut de-a lungul timpului prin mîinile mai multor proprietari, în 1795 fiind Palat Guvernamental, pentm ca începînd cu 1879 să devină sediuî permanent al Senatului Franţei.

Considerat un element de stabilitate în peisajul instituţional francez, Senatul reprezintă Cameră . Superioară a Parlamentului şi este mai puţin supus schimbărilor de naîură politică decît ■ Adunarea Naţională, a deputaţilor. Format din-321 de senatori, aleşi pe 9iiiîS P

ani, prin vot indirect de către un- colegiu ~e+ector alcătuit din consilieri municipali (95%), consilieri generali şi regionali, spre deosebire de Camera Inferioară a Parlamentului, Senatul nu poate fi dizolvat.

Invitaţi de senatorul Paul- Raoult, prim-vicepreşedinte al Consiliului General al Departamentului Nord, să viziteze Senatul Franţei, dejenii au avut ocazia, nu numai să admire opulenta sală de şedinţe, biblioteca, sălile de reuniune - veritabile galerii de artă - şi cabinetele, ci să cunoască, graţie Unui film documentar ' şi explicaţiilor _ unui ghid competent, structura şi modul de funcţionare al acestui important for legislativ.

M a g d a le n a V A ID A

f

{ r ' r T -i...* 1 * 4l „ i * f *

", V * ’

-/ j FolcFolclorul rom ânesc la înălţime *

A v a n p r e m ie r ă

la u n

Recital de vioară: SebastianTEGZEŞIU

în acea­stă seară, de la ora 18,30, va avea loc în Studioul de concerte al Academiei de

' Muzică “ Gh. Dima” recitalul de vioară sustinut de Sebastian TEGZEŞIU, din Constanţa. Tînărul violonist constănţean, acompaniat la pian de lect. univ. Daniel Sărăcescu, va interpreta lucrări de: J.S. Bach, E. Grieg, J. Brahms, S. Prokofiev, H. Wieniawski. Spicuim din biografia şi palmaresul artistic al interpretului: n. la Constanţa, Sebastian Tegzeşiu este elev al Liceului de Artă din localitate, la clâsa prof. Radu Pricop.

Desfăşoară o bogată activitate concertistică şi competiţională, fiind deja o prezenţă apreciată de critică şi de public; între anii 1995-2000 a studiat cu maestrul v Daniel Podlovschi, iar de anul trecut şi pînă în prezent urmează cursuri de măiestrie- cu reputatul pedagog Ştefan Gheorghiu. Tînărul artist este laureat al următoarelor concursuri:

•“ M icu l' Mozart” , Constanţa, Premiul I, ediţiile 1991, 1992;“ George Georgescu” , Tulcea, Premiul I, ediţiile 1993, 1994; “ George Enescu” - Impresii din copilărie, Bucureşti, Premiul 1, ediţiile 1996, 1997; Olimpiada Naţională, Premiul 1; Bucureşti 1996, Constanţa 1999, Craiova 2000, Bucureşti, 2001; Concursul Internaţional Braşov, 1998 - Premii II şi Premiul special al juriului pentru cea’ mai bună interpretare a unei piese româneşti; Concursul “Mihail Jora” , Bucureşti 1999 - Premiul II şi Premiul Apperto; Concursul “ Jeunesses Musicales” , Bucureşti 1999 - Premiul special al juriului. A concertat cu Filarm onicile din Constanţa, Sibiu, Craiova, Oradea şi a susţinut numeroase recitaluri pe scenele din Cluj-Napoca, Bucureşti, Constanţa, Rîmnicu Vîlcea. în anul 1996 a fost invitat în Germania, la Wuppertal, pentru a susţine un recital cameral şi un concert în compania Orchestrei de cameră, alături de care a interpretat Concertul pentru vioară în la minor de J.S. Bach. Repertoriul său cuprinde lucrări de la muzica preclasică pînă la cea a secolului XX.

M. BOCU

Page 6: Despre uimirile joi Prefectura premierului de Oarda ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72567/1/... · un simbol al tranziţiei spre economia de piaţă în România) a avut,

1 9 9 8 - P r e ş e d i n t e l e R o m â n i e i , E m i l C o n s t a n t i n e s c u , a p r o m u l g a t L e g e a

p r i v i n d o r g a n i z a r e a ş i f u n c ţ i o n a r e a J a n d a r m e r i e i R o m â n e .

Autorităţile române vor începe, mîine, negocierile cu experţii FMI

Delegaţia de experţi ai Fondului Monetar Internaţional (FM I) va sosi, mîine, la Bucureşti pentru a începe negocierile cu autorităţile române, urmînd ca şeful misiunii FMI, Neven Mates, să vină în România la sfîrşitul acestei săptămîni, a declarat Stephan Cosse, reprezentantul FMI în România. “Delegaţia FMI va continua cu autorităţile române dialogul început cu ocazia vizitei din februarie- martie, în vederea încheierii

unui posibil acord de împrumut stand-by”, a precizat Cosse. La finalul vizitei misiunii FMI de la sfîrşitul lunii martie, şeful misiunii Fondului a declarat că instituţia financiarăinternaţională sugereazăGuvernului ca reducerea nivelului inflaţiei să fie o prioritate şi ca sistemul fiscal să fie menţinut stabil. Neven Mates a arătat că FM I s-a pronunţat, în cadrul-discuţiilor de la Bucureşti, împotriva “unor iniţiative care ar putea produce

distorsiuni în acest sistem”. De asemenea, FM I acordă o importanţă deosebită disciplinei financiare din întreprinderile de stat, sugerînd prudenţă- în domeniul politicii salariale, aplicarea măsurilor necesare pentru reducerea nivelului arieratelor şi renunţarea la controlul asupra preţurilor. Negociatorul-şef al FMI a mai subliniat importanţa accelerării procesului de privatizare şi a necesităţii derulării programului PSAL II cu Banca Mondială.

PD speră ca la alegerile locale parţiale din 17 iunie să cîstige 30% din posturile

Preşedintele PD, Traian Băsescu, a declarat, ieri, că acest partid speră să cîştige 30% din posturile de primari din localităţile în care se vor desfăşura, la 17 iunie, alegeri locale.

Băsescu a precizat că PD va avea candidaţi în toate cele 27 de localităţi care-şi vor alege noi primari. în altă ordine de idei, preşedintele PD, Traian Băsescu, a declarat că secretarul' PDSR pe probleme internaţionale, Ghiorghi Prisăcaru,' care a susţinut că PD şi-ar putea pierde locul în Internaţionala Socialistă, îşi transformă visele în declaraţii publice. “Măcar

să înveţe care sînt mecanismele de intrare şi ieşire în Internaţionala Socialistă. Mecanismele Internaţionalei Socialiste diferă de cele din PDSR, unde oamenii se dau afară dacă nu sînt slugi” , a spus Băsescu.

_ Potrivit unor surse din PD, acest partid a ■ trimis o informare către Partidul Muncii din Olanda, informare care cuprinde afirmaţiile lui Ghiorghi Prisăcaru, care a susţinut că, potrivit vicepreşedintelui Partidului Muncii din Olanda, Partidul Democrat riscă să-şi piardă locul din Internaţionala Socialistă.

Deputaţii PDSR nu vor mai placa în deplasări decît cu aprobarea lui

Viorel HrebenciucLiderul grupului parlamentar din Camera

Deputaţilor, Viorel Hrebenciuc, le-a solicitat deputaţilor acestui partid să nu mai absenteze de la şedinţe şi să nu mai plece în deplasări decît cu aprobarea sa specială, deoarece este pusă în dificultate aprobarea proiectelor de lege importante, au declarat, ieri, surse din PDSR. Potrivit surselor citate, Hrebenciuc i-a atenţionat pe deputaţi sâ fie prezenţi în special in data de 12 iunie, cînd la şedinţa Camerei Dcputaţilor„sint programate voturi finale la o serie do ordonanţe şi proiecte dc lege. El le-a spus deputaţilor PDSR că, dacă lipsesc dc la şedinţele dirreomisii la caro so discută proiecte im portante, să -ş i desem neze supleanţi, avînd in vedere că Regulamentul Camerei permite acest lucru.

Noi priorităţi ale ţărăniştilorîn urma lucrărilor de sîmbătă, Comitetul Naţional

de conducere al PNŢCD a lansat un apel către cetăţeni. “Dincolo de pasiunile prezentului, perioada 1996-2000 va fi socotită de istorie drept perioada începerii reformelor reale de tranziţie în România postdecembristă. Ca un indicator sintetic şi elocvent, în 1999 România a fost invitată să negocieze aderarea la Uniunea Europeană” , se spune în textul documentului. Apelul face o trecere în revistă a situaţiei politice actuale, insistînd pe modificările pe care Ie-a adus reuniunea ţărăniştilor de sîmbătă, cînd a fost adoptat noul statut şi noul program. “Este o datorie, pe care ne-o asumăm, cu răspundere, să continuăm să reprezentăm politic ţărănimea, pe cei care trăiesc în satele ţării” , consideră reprezentanţii PNŢCD. Printre priorităţi se mai află şi atragerea tineretului, elaborarea de politici bazate pe analize calificate, modernizarea economiei si administraţiei.

T i tu s C R Ă C IU N

iniliativă fără acordul partiduluii

Premierul Adrian Năstase a declarat, ieri. că senatorii PDSR care 3U lansat ideea amnistierii persoanelor implicate în mişcări sociale, cum ar fi revoluţia, minciiadelc, nu au avut acordul partidului in acest sens.

Primul-ministru a spus că idcca amnistiei nu a fost discutată niciodată la nivelul Guvernului şi câ nu a existat nici un fel dc astfel dc iniţiativă la Ministerul Justiţiei.

“Din păcate, Rodica Stănoiu a lansat, înainte de această dezbatere, ideea unei amnistii pentru faptele minore, din cauza faptului că nu există loc în închisori, şi s-a suprapus cu

idcca lansată Ia Senat de doi colegi care nu au reprezentat punctul dc vedere al partidului”, a adăugat Năstase. Năstase a spus, însă, câ “ va fi nevoie, cîndva, de a analiza felul în care sâ fie întărită solidaritatea şi reconcilierea cu trecutul” , referindu-se la revoluţie, mincriade, dosarele securităţii. El a mai arătat câ va trebui sâ fie făcută o dezbatere pe această temă pentru a se analiza toate dimensiunile, dar “ fară a lansa brutal” această chestiune, deoarece “se creează un curent negativ asupîa unei idei generoase” .

Senatorii PDSR Ion Predescu

şi Antonie Iorgovan au anunţat, săptămîna trecută, câ membrii Comisiei juridice din Senat au cerut Guvernului să analizeze posibilitatea elaborării unui proiect ■ de lege privind amnistierea generală a persoanelor implicate “ în mişcările sociale” care au avut loc începînd cu Revoluţia din decembrie 1989 pînă în prezent, inclusiv în mineriade. “Nu e nici un secret că Ministerul Justiţiei lucrează deja la un astfel de proiect de lege”, a spus Predescu.

Ministrul Justiţiei, Rodica Stănoiu, a declarat că ministerul nu are în lucru un proiect de lege privind amnistierea persoanelor implicate în mişcările sociale de după 1989.

Senatorii PD se vor retrage de la

şedinţele Senatului dacă Alexandru

Athanasiu nu îşi cere scuze

Liderul grupului PD din Senat, Viorel Pană, i-a cerut, ieri, vicepreşedintelui acestei Cam ere, AlexandruAthanasiu, să prezinte scuze pentru o serie de “afirmaţii jignitoare” pe care acesta le-ar fi făcut la ad resa senatorilor democraţi, în caz contrar reprezentanţiiPartidului Democrat urmînd să se retragă de ia şedinţele Senatului. Pani a afirmat că Athanasiu ar fi jignit grupul PD, la şedinţa în plen de joi, în timpul dezbaterilor la proiectul de lege privind statutul aleşilor locali. Pană nu a precizat care sînt afirmaţiile care i-au ofensat pe senatorii democraţi, dar i-a cerut lui Athanasiu să studieze stenogram a şedinţei în plen de joi.

Premierul fîdrian Năstase consideră "deplasată" participarea generalului

Mircea Chelaru la ceremonia de dezvelire a bustului

mareşalului fintonescu• Premierul Adrian Năstase a declarat, ieri, că participarea generalului Mircea Chelaru la ceremonia de dezvelire a bustului mareşalului Antonescu a fost “deplasată” şi că acesta a greşit pentru că “a dat impresia că MApN sprijină această acţiune”.

Potrivit lui Năstase, un om cu responsabilitatea generalului Chelaru,ir fi trebuit ia în considerare, în calitatea sa de reprezentant al Armatei, “anumite sensibilităţi” ale Statelor Unite şi Israelului pe acest subiect.

“Avem priorităţi mult mai importante, cum ar fi integrarea în NATO, decît să discutăm această tema, deoarece este evident că pentru două ţâri, SUA şi Israel, revenirea permanentă la rolul şi faptele mareşalului Antonescu sînt deranjante”, a spus Năstase.

El a precizat că “se consideră” că mareşalul Antonescu este criminal de război şi nu se pune în discuţie dacă există sau nu argumente, istoricii fiind cei care "trebuie să clarifice acest lucru.

Generalul de corp de armată Mircea Chelaru a participat, vineri, la comemorarea a 55 de ani de la moartea mareşalului Ion Antonescu, o manifestare la care au fost prezenţi preşedintele PRM, Comeliu Vădim Tudor, şi Iosif Constantin Drăgan. Chelaru a fost convocat în faţa Consiliului de Judecată al MApN pentru încălcarea principiului neimplicării, politice a armatei.

Raportul Emmei Nicholson nu poateopri deschiderea altorcapitole in negocierile de aderare

urm are din pagina 1

efaiborarea unor rapoarte cu privire la diverse probleme, dar deciziile sale au doar valoare consultativă, hotărîrea finală privind negocierea cu Uniunea Europeană aparţine Consiliului de Miniştri şi Consiliului Afacerilor Generale al UE.

“Noi conştientizăm că avem probleme cu copii instituţionalizaţi, de aceea Guvernul a elaborat Strategia privind situaţia copilului în situaţii de risc, dar, în prezent, situaţia nu este mai rea decît la sfîrşitul anului trecut”, a afirmat Puwak. Ea a precizat câ în primele cinci luni au fost dezinstituţionalizaţi 5.000 de copii, iar pînă la sfîrşitul anului alţi 10.000 de copii vor ieşi definitiv din sistem sau vor trece în alte plasamente. Din2000 pînă la sfîrşitul lunii mai2001 au fost închise 13 instituţii de mari dimensiuni, iar pînă la finele lui 2001 vor mai fi închise încă 50 de orfelinate. în adopţia naţională, numărul copiilor a crescut de două ori, iar adopţiile internaţionale nu se mai practică'de mai multe luni.

Hildegard Puwak a anunţat că Guvernul a adoptat o Lege de modificare a textului Convenţiei Naţiunilor Unite privind

drepturile copilului, despre care • baroana Nicholson spunea că a fost greşit tradusă în 1990. Un alt proiect de lege adoptat ratifică protocolul adiţional privind drepturile copilului, referitor la vînzarea, traficarea sau discriminarea acestuia. Ministrul Integrării a mai declarat că raportorul pentru România al Parlamentului European a folosit o variantă din luna martie a strategiei Guvernului, între timp, însă, în lunile aprilie-mai, în urma consultărilor cu Comisia Europeană, au fost adăugate noi prevederi la forma finală a

Strategiei, discutată săptămîna trecută, la Snagov. Puwak a afirmat că autorităţile române aşteaptă dovezile baroanei în privinţa “acuzaţiilor grave”, referitoare la faptul că statul ar încuraja femeile să-şi abandone­ze copiii, în orfelinate se produc acte de cruzime şi brutalitate împotriva copiilor, şi oficiali români ar fi implicaţi în traficul internaţional cu copii. Premierul Adrian Năstase a trimis,) săptămîna trecută, o scrisoare baroanei Emma Nicholoson şi vor avea loc discuţii, în continuare, pentru clarificarea aspectelor, a conchis Puwak.

Gestul umanitar al deputatului fllexandru Lâpuşan

Deputatul PDSR Alexandru Lăpuşan i-a luat sub “ocrotire” pe locatarii celor două centre de plasament din localitatea Gherla. Este vorba de Centrul de Plasament “Casa piticilor” şi Centrul de Plasament “Speranţa”, unde se găsesc 140 de copii. Ei au simţit cu adevărat ce înseamnă ajutorul şi sprijinul material al unui parlamentar. Zilele trecute micii locatari ai celor două instituţii de ocrotire socială au primit cozonaci şi • alte produse de panificaţie din partea politicianului clujean. Nu e prima dată, cînd deputatuî Alexandru Lâpuşan sare în ajutorul copiilor.

Foarte puţini politicieni se gîndesc şi la copii. Alexandru Lăpuşan a procedat foarte bine cînd s-a lansat în această acţiune umanitară. Copiii nu au drept de vot, dar ştiu să apre­cieze corect imaginea unui deputat aflat mereu alături de ei.

S Z .C s .

L u m e a fc ă fm o Espseeiff

“Ochii, ca să p B în g e m !”Pixul tremură în mîna mea: de

într-o ţară şi într-o lume, fără nici de speranţă... Dar, să nu uităm:

' - copiii străzii sînt din ce în ce mai mulţi, cerşetorii şi prostituatele la fel, handicapaţii şi bolnavii psihic aşijderea.

- pensionarii au ajuns bătaia’ de joc a ţării şi a puterii, pensiile sînt doar pentru ca ei să poată muri repede şi sigur; majoritatea lor, căci sînt şi unele excepţii ce sfidează şi Cerul!

- în ţară şomerii stau cu mîna întinsă-şi numărul lor creşte în ■ pas cu bestialul dolar;

- oameni cinstiţi, care trudesc, nu .mai au bani să-şi plătească apa rece şi cladă şi-şi aruncă afară caloriferele, într-un tragic gest de nimeni luat în seamă...

- se închid fabrici şi uzine, altele sînt furate ziua, la prînz, sub acoperirea privatizării...

- spitalele nu mai au bani. pentru sănătate;

- multe societăţi comerciale nu au bani pentru salarii.

greaţă, de mînie şi de ură! Trăim o urmă de Dumnezeu, de respect,

E i bine, în această, lume nenorocită şi supusă unui genocid lent, de nimeni luat în seamă, nici de marile şi generoasele . foruri internaţionale, se întîmplă lucruri ca pe vremea lui Hitler. Directori ai unor societăţi comerciale de-stat iau 2,3 miliarde de lei salariu şi prime pe anul 2000!!, iar pe primele patru luni ale lui 2001 au luat 1,6 miliarde; alături de ei, liderii sindicali şi alţii au luat prime între 380 şi 458 milioane de lei. Prime! Dacă ar fi firma lor, nu aş obiecta. Dar din moment ce neamul acesta trece prin cele mai grele încercări din istoria lui, iar semeni de-ai noştri (şi unii din Vest!) fură banii cu sacul şi ne batjocoresc cu de la ei putere întreb: n-ar trebui aceşti bandiţi judecaţi şi trimişi nu Ia închisoare, ci la ocnă?!

închisoarea ar fi pentru ei un’ premiul! L-am împuşcat pe Ceauşescu. De ce să nu-1 urmeze şi alţii, care batjocoresc poporul român? Mai e ceva:

- peştele de la. cap se împute. Vinovat în mare; măsură e şi statul de drept; de fapt, statul de rahat! Dacă avem un buget de austeritate, un program de austeritate,, dacă impozitele şi birurile curg; de ce n-a limitat actuala putere, din prima zi de guvernare, salariile?! De ce nu a dispus recalcularea tuturor pensiilor? De ce acordarea lor e o chestiune de noroc, de loto?!!

Ne trăim destinul şi tragedia. Toate cele spuse pînă aici, îmi aduc aminte de o vorbă a generalului Kutuzov. întrebat de un apropiat ce le mai rămîne românilor, dacă Basarabia li s-a luat, străinul acela, mare militar, a răspuns cu un cinism rar: “Ochii, ca să plîngăl” . Ce adevăr dureros şi limpede a spus! Asta ne rămîne şi azi: ochii ca să plîngem!

V io re l C A C O V E A N U

Page 7: Despre uimirile joi Prefectura premierului de Oarda ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72567/1/... · un simbol al tranziţiei spre economia de piaţă în România) a avut,

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;tel/fax 19-73-04

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23 SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16, “ marţi, vineri 8-11; tel/fax 21-60-75.____________ _________

S.C. T U R IS M T R A N SIL V A N IA S.A. C L U J Cluj-Napoca, Piaţa Unirii nr. 10, tel. 064/194.271,

fax: 064-193.833

C O M U N IC A T DE P R E S Ă - |întocmit în urma desfăşurării §

- Adunării Generale Ordinare a Acţionarilor din dala de 01106.2001

în data de 01.06.2001 a avut 10c Adunarea Generală Ordinară a Acţionarilor S.C. "TURISM TRANSILVANIA" S.A. Cluj în prezenţa a 7 acţionari reprezentînd 81,93% din capitalul social al societăţii.' Au fost respectate prevederile art. 112 din Legea nr. 31/1990,republicată. •. •

Adunarea Generală Ordinară a Acţionarilor hotărăşte:.1, Revocarea, la cerere, a d-lui Mladin Ulpiu Constantin din

Consiliul de Administraţie.2. Alegerea ca membru în Consiliul de Administraţie al S.C.

"UNITA TURISM" S.A. Timişoara, reprezentată de dl. Goschy Ioşef.

S.C. IRIS CLUJ-NAPOCA STR. OAŞULUI 86-90

TEL. 064-134.577 ANGAJĂM DE URGENŢĂ

L Ă C Ă T U Ş I M E C A N IC I - pentru întreţinere şi reparaţii utilaje din industria ceramică.

CERIN ŢE: cunoştinţe de reglare utilaje şi hidraulică. Informaţii suplimentare Ja sediul societăţii, Birou Resurse

Umane, telefon 134.577/270. ' (42698H)

S.C. ECCOCASA S.R.L.Str. Plopilor nr. 25 §r

Tel. 429.674, 093-375.469 095-235.668 ~

dă în chirie garsonieră pe str. Pasteur, 150 DEM /lună. Tel. 429.674,093-375.469,095-235.668, str. Plopilor nr. 25. (Ag.i.)

• vinde urgent apartam ent 2 cam ere decom andat,' ocupabil imediat, proaspăt renovat, pe str. Drăgălina. Preţ 15.000 USD. Tel.429.674, 093-375.469, 095-235.668, str. Plopilor nr. 25. (Ag.i.)»• vinde 3 camere confort sporit pe str. I Decembrie (Grigorescu), 102 mp, cu garaj, la 40.000 USD. Tel.429.674, 093-375.469, 095-235.668, str. Plopilor nr. 25, (Ag.i.)

• închiriază garsoniere şi apartam ente , m obilate sau nemobilate în toate zonele. Tel.429.674, 093-375.469,095-235.668, str. Plopilor nr. 25. (Ag.i.)• vinde casă în P-ţa 14 Iunie, 160

, mp suprafaţă construită, 350 mpsuprafaţă totală, 50.000 USD negociabil. Tel. 429.674, 093- 375:469, 095-235.668, str. Plopilor nr. 25. (Ag.i.),* vinde teren 12.000'mp, parcelat,

. pe Calea Turzii, vis-a vis de OMV. Preţ 22 USD/mp. Tel. 429.674,093-375.469, 095-235.668, str. Plopilor nr. 25. (Ag.i.)

• vinde ap. 3C, conf. m ărit, superfinisat, centrală termică pîoprie în Plopilor Vechi, ocupabil imediat.

.Tel: 429.674, 093-375.469, 095-235.668, str. Plopilor nr. 25. (Ag.i.)

• vinde ap. 3C cf. sporit cu geamuri termopan în P-ţa Cipariu. Preţ 30.000 USD. Tel. 429.674,093-375.469, 095-235.668, str. Plopilor nr. 25. (Ag.i.)• caută de închiriat pentru clienţii

săi garsoniere şi "apartamente m obila te şi nem obilate.' Tel.429.674, 093-375.469, str.' Plopilor nr. 25. (Ag.i.) . 4• dă în chirie spaţiu comercial pe

str. Napoca, 110 mp, cu 20 USD/ mp. Tel, 429.674, 093-375.469, 095-235.668, .str. Plopilor nr.-25.

'(Ag.i.) j

REPARAŢIIAPARATURA fotografica

Zeno RE1NIIARDT

Calea M ănăştur, nr. 8, Cluj-N.Tel.: 092/460-169; 064/42-50-96

S O C I E T A T EC O M E R C I A L Ă

A N G A J E A Z Ă

C O N D IŢ II :• C U N b Ş T I N T E D E C I R ­C U I T E S E C l l N D A R E Ş l E L E C T R O N I C Ă ; • M E C A N I C Ă S U D U R Ă ;• V Î R S T Ă M A X I M Ă 35 A N I .

IN F O R M A Ţ I I :tel. 094-78^.730. (4437213) |

i'"

• Vînd garsonieră confort 2, pe str. Cojocnei, finisată, preţ 115 milioane negociabil. Tel. 430.423. (Agii)• Vînd apartament 1 cameră, pe str. Napoca, finisat, parter, cu LI 12, preţ

.14.500 USD negociabil. Tel:430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere pe str. Pata, confort 1, parter, finisat, preţ36.000 DM. Tel. 430.423. (A g.i.)’• Vînd apartament 2 camere,, pe Str. Brâncuşi, confort 1, etaj intermediar, finisat, preţ 41.000 negociabil. Tel.430.423. (Ag.i.) •• Caut urgent de înch iriat apartament cu 2 camere, mobilat sau semimobilat. Tel. 430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament pe str. Cîmpului, 4 camere, confort 1, fin isat, m odificări in terioare, etaj intermediar, garaj, telefon, preţ16.000 USD. Tel.' 430.423. (Ag.i.)• Vînd casă pe str. Nucului, 2 camere, bucătărie, baie, încălzire centrală, singur în curte, preţ 550 milioane negociabil.. Tel. 430.423. (Ag.i.) . .• Vînd apartament 3 camere, pe Calea Dorobanţilor, finisat, etaj intermediar, mobilat sau nemobilat, preţ 500.000.000 negociabil. Tel.430.423.'(Ag.i,)

fl!i£

C O N S I G N A Ţ I A L I D I A

B-dul 21 Decembrie nr. 3/2

vinde şi primeşte spre vînzarediverse bijuterii de: aur, argint: cu sau fără pietre preţioase, diverse obiecte' vechi,: tablouri vechi.. . <;•

, Zilnic orele 10-17 §Telefon 430.491 |

S.C . "T R IC O T A J S E R E N A " S.A.Firm ă italiană N O U ÎN F IIN Ţ A T Ă

Angajăm personal calificat în domeniul tricotaje pentru j următoarele posturi: j

1) M aiştri specialişti; S .2) Confectioneri tricotaje; §î3) O peratori maşini tricotaj; , ^14) M agazioneri. ' IRelaţii şi informaţii suplimentare la sediuUsocietăţii din |

■ str. Gh. Bariţiu nr. 18, ap. 8 (lîngă BCR), tel. 095/259.859, ■ ! 094/216.986’.

I^ în fiecare zi vă aşteptăm! ^

Î M P R U M U i F U R I :10-30 m ii. pe 3 ani

50-150 m ii. pe 8 ani la EURO-CASSASRL

6 % '/an taxă de I■srmandatare |

Str. M. Kogăiniceanu nr. 17-19 Tel.: 095-609.301,

064--197.610

|S O C IE T A T E C O M E R C IA L A !execută

; TÎMPLĂRIE PVC cu |! I GEAM TERMOPAN, I PROFILE Şl FERONERIE [ SCHUCOT R A N S P O R T S I M O N T A J

jîe l. 183.775; 095-617.511 l 425.802

AGEN ŢIA NAŢIONALĂ PEN TRU OCUPAREA FO R Ţ EI D E MUNCA AGEN ŢIA JUDEŢEANĂ PEN TRU OCUPAREA FO R Ţ E I D E MUNCĂ C LU J

' ANUNŢ .AGENŢIA JUDEŢEANĂ PENTRU OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ C LU J, organizează concurs

pentru ocuparea următoarelor posturi:" - Şef Birou Servicii integrate II;

- Şef ALOFM Cluj-Napoca;- Şef ALOFM T urda;- Şef ALOFM Dej;- Şef ALOFM Gherla;- Şef ALOFM Huedin;- Şef ALOFM Cîm pia Turzii.

Şef Serviciu Control fond şomaj;- Şef Serviciu Gestiune fonduri;- Şef Serviciu Strategia formării profesionale;- Şef Birou Control contribuţie fond şomaj;- Şef Birou Financiar contabilitate;- Şef Birou Organizarea formării profesionale;- Şef Birou Programe de ocupare;

— Şef Birou Servicii integrate I;Concursul va avea loc în data de 15.06.2001, orele 10, la sediul AJOFM din Cluj-Napoca, str. G. Coşbuc

nr. 2. ,Concursul.se va desfăşura după urm ătorul program : .• 06.06.2001, orele 16,30 - extragerea subiectului pentru proba scrisă;• 11.06.2001 - depunerea lucrărilor;• 15.06.2001, orele 10 - job interviu. •Condiţii pentru ocuparea posturilor: ’ •• absolvent cu diplomă al unei instituţii de învăţămînt superior;• vechime în muncă de cel puţin 3 ani; .

- • să aibă numai cetăţenie română şi domiciliul în România;. • să aibă capacitate deplină de exerciţiu; . -

• stare de sănătate corespunzătoare.Acte necesare pentru înscrierea Ia concurs: ,• cerere de participare la concurs;• curriculum vitae; '• diploma de studii (original şi copie, nelegalizată);• cazier judiciar;• copie carnet de muncă;• recomandare’de la ultimul loc de muncă. 'Dosarul va fi depus la Comp. Resurse Umane din cadrul AJOFM, odată cu depunerea lucrării. Informaţii

suplimentare se pot obţine la sediul A.J.O.F.M. Cluj, str. G. Cosbuc, nr. 2, la numerele dc telefon 193.415, sau 198.682/int. 314. ’________________________

r — — — — — — — — — — — — — — — — — i| C A Z IN O U L C H IO S || organizează preselecţie pentru personal Ia bar, |I recepţie şi pen tru crupieri, în data de 7 iunie, Ilo ra 17, la sediul societăţii din P arcu l M un ic ipa liI C ondiţii: v îrs tă m axim ă 30 an i, p rezen ţă II agreabilă. II Doritorii vor trebui să aibă asupra lor un C V lIşi foto. II Inform aţii la tel.: 095-40.93.81, num ai în tre J

n n / i u n n I

| S .C . ’A N D E T R A N S " S .R .L . |Sediul: Cluj-Napoca, str. Migdalului nr. 20

orele 12.00 - 15,00. (4437210)

J Telefon: 064-432.895, Fax: 064-433.012 j | O ferta: produse de ba lastie ră în so rtim entaţie |

^de 0-3 m m , 3-7 m m , 7-15 m m , 15-31 m m , II II precum şi bolovani de rîu . |

| P unc t de achiziţie: ba lastieră L una, situată Ia |I

4 L1 20 de km de Tdrda, DN 1.

H e r a k l i t h ®C o m p e ten ta in te rm o izo la tii s i fo n o iz o la t i i

M u ltip le v a r ia n te s i p o s ib i l i tă ţ i c o n s tru c tiv e Ă prin

p a r te n e r u l d u m n e a v o a s tră in c o n s tru c ţii

sc iohsa import ernut suS t r . C l u j u l u i . 2 9 , A p a h i d a , C l u j

T e l / f a x 0 6 4 - 4 3 3 4 7 4 , 4 3 3 5 7 4 (4437067)

S.C. NAPOCA PRESS S.A.

ANGAJEAZĂ VÎNZĂTORI

PRESĂ. Informaţii:

la sediul firmei,

I I I

Piaţa Unirii nr. 21, I II

TIIII

Hi l«j-

II

• mobilier de birou; .• mobilier de bucătărie;• dorm itoare şi sufragerii;• canapele, colţare;• biblioteci, scaune; •parchet.

• lac; • palux; • aracet;> abrazive; vpînzâ-panglică.

{4488906)j

•MOBILĂ ÎNRATE •TRÂNSPORT i î

: r . GRATUIT!?Relaţii şt comenzi: 2CLUJ-NAPOCA

{tel.: 064437.429, P-ţa 1848 n r j 3-Tax: 064437.430, int. 15, str. Livezii 55 1)0 • tel 064-215.073, E. Tcodoroiu nr. 54 tel 064-214.506, Gutinului nr. 9 N VUD: str. Fagului nr. 14 ’

I Baia MARE: Calea Bucureşti nr. 35 GHERLA: tel 064-243.283, Parcului nr. 7

I Econom işti şi contabili ai un ită ţilo r bugetare! I I S . C . N A P O C A P R E S S S . A . , I

te le fon 196.858. I

P-ţa Unirii'nr. 21, telef. 064-196.858 are o nouă ofertă pentru dumneavoastră:

„C O N T A B IL IT A T E A IN S T IT U Ţ IIL O R P U B L IC E "

^ S T O C L I M I T A T ! ! ! .

Pentru a va asigura în continuare un abonament la ziarulvă p u te ţ i a d resa d irec t la redac ţia z ia ru lu i, s tr .N a p o ca nr.16.

i i ® © l u i

Page 8: Despre uimirile joi Prefectura premierului de Oarda ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72567/1/... · un simbol al tranziţiei spre economia de piaţă în România) a avut,

'Jl CORAMET SRL CLUJ7/ S tr. T racto riştilo r nr.2,

Tel./Fax: 064-417.075, 094-664.062

în calitate de reprezentanţă comercializăm la pret de producător următoarele produse:• S C P O L I C O L O R S A B u c u re ş t i : vopsele auto, lavabile, emailuri, grunduri, nitroemailuri, lacuri;• S C S IN T E Z A C O L O R S A O ra d e a : vopsele ulei, emailuri, grunduri;• SC A Z U R S A T im iş o a ra : emailuri, lacuri, săpun toaletă şi semitoaletă;• S C P E R IN D S A O r a d e a : perii, mături, bidinele;• S C D E N B R A V E N R O M Â N IA : silicoane, spume poliuretanice;• S C C IV IC B u c u re ş t i : aracet; - ■• S C P E R O M C lu j : pensule, bidinele; s De reţinut: Asigurăm transport gratuit la depozitul beneficiarului. I

Condiţiile de plată sînt negociabile. 3

R E G IA A U TO N O M A D E T E R M O FIC A R E CLUJ-NAPOCA

B-dul 1 Decembrie 1989 nr. 79Intenţionează să achiziţioneze o im prim antă de reţea

m odel HP 8150 DN. Pentru aceasta, RAT solicită oferte de p re ţ din partea po ten ţia lilo r furnizori ai acestui echipam ent de calcul.

Inform aţii 'suplimentare se pot obţine de la Oficiul de Calcul al R A T Ciuj-Napoca, tel. 064/190.866, int. 122, începînd cu data de 05.06.2001.

D epunerea ofertelor se poate face pînă în data de 08.06.2001, o ra 14,00, la secretariatul unităţii, sau prin fax 064-197.331. - (4264750]

CLUJ-NAPOCĂ: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;tel/fax 19-73-04;

Sl'BREDACTJA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23;SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16,

marţi, vineri 8-11; tel/fax 21-60-75.

A veţi problem e fin a n cia re?

D o riţi o so lu ţie/ trapidă?

APELAŢI LA SECTORUL PUBLICITATE AL ZIARULUI NOSTRU!

VINZARICUMPĂRĂRI

• V î n d t e r e n 5 0 0 m p , î n z o n a

“ C a s a R a d i o ” . T e l . 0 9 2 - 2 8 - 6 0 -

1 3 . ( 1 3 8 8 8 3 7 )

• V î n d c a b a n ă d e l e m n

c o c h e t ă , p a r t e r ş i m a n s a r d ă c u

5 0 0 m p t e r e n , î n t ă b u l a t ă , l a

T a r n i ţ a p l a j a I I . T e l . 0 9 5 - 6 0 -

2 0 - 2 4 . ( 1 3 8 8 8 6 7 )

• V î n d c a s ă c u e t a j f i n i s a t ă ,

î n c o r n . B a c i u n r . 5 1 8 , c o m p u s ă

d i n 3 a p a r t a m e n t e a p ă . g a z ,

c u r e n t t r i f a z i c , c a n a l i z a r e ,

t e l e f o n , g r ă d i n ă 1 3 a r i , 2

g a r a j e . P r e ţ 8 5 0 m i l i o a n e

n e g o c i a b i l . T e l . 2 6 - 0 0 - 5 3 .

( 1 3 8 8 9 6 7 )

P a r t i c u l a r v î n d - î n c h i r i c z

a p a r t a m e n t 2 c a m c r c , s t r .

H o r e a , p a r t e r , g e a m u r i l a

s t r a d ă , b l o c d c c ă r ă m i d ă ,

p o s i b i l i t a t e d e s c h i d e r e u ş ă l a

s t r a d ă . C u r t e c u a c c c s a u t o .

T e l . 1 3 - 0 5 - 8 2 . ( 1 3 8 8 9 8 6 )

• Vind cosă cu etaj, 4 camcrc şi grădini 615 mp. aproape central. Preţ 135.000 DM, negociabil. Tel. 092-44-85-57. (1388764)

• Vind casă marc 6 camcrc, curte şi grădină 500 mp, str. Kovari 33. (1388849)

• Vînd în Satu-Marc spaţiu comercial in suprafaţă dc 100 mp, vad comercial foarte bun. Informaţii la tel. 095-19-90-27 sau 061-73 40- 83. (1386499)

• C u m p ă r s ă m î n ţ ă d e f l o a r e a

s o a r e l u i p e t r i ţ â ( t ă r c a t ă ) . T e l .

0 9 4 - 3 7 - 7 6 - 2 5 . ( 1 3 8 8 9 1 3 ) '

• Vînd Albalux7. Preţ avantajos. Tel. 13-43-29. (1388977)

• Vînd urgent grîu panificaţie 1000 kg x 5000 lei/kg şi porumb 500 kg x7000 lei/kg. Tel. 14-48-31. (1388990)■ Vind urgent apartament 3 camere lingă Podul Garibaldi ocupabil imediat. Tel. 092-505.310. (D.P.)

ÎNCHIRIERI* D a u î n c h i r i e a p a r t a m e n t 2

c a m e r e c o n f o r t , î n c e n t r u . T e l .

1 3 - 0 5 - 3 2 . ( 1 3 8 6 4 8 8 )

• închiriez apartament cu o cameră în Dîmbul Rotund, nemobilat. Tel. 18-72-06 seara str. I. Cosînzeana 6. (1388988)

• închiriez apartament două camere mobilat str. Pasteur. Tel. 14- 39-84.(1386267)• Caut de închinat apartament 1-2 camere, nemobilat. Tel. 092- 460.217. (4437047)• Caut de închiriat spaţiu zonă centrală pt. bar. Td. 092-460.217. (4437047)

DIVERSE• H a i n e , î n c ă l ţ ă m i n t e s e c o n d -

h a n d . C a l i t a t e ! P r e ţ u r i f ă r ă

c o n c u r e n ţ ă ! Ţ e l . 0 9 4 - 7 7 6 - 6 1 4 ;

0 6 0 - 6 6 - 1 8 - 4 9 . ( 1 3 8 3 9 8 1 )

• A n g a j e z m e r c h e n d a i s e r p e

o p e r i o a d ă d e 3 l u n i . T e l . 0 9 3 -

4 2 - 0 4 - 7 0 . ( 1 3 8 8 8 5 6 )

S C E l e c t r o m o n t a j C l u j S A

v i n d e l a l i c i t a ţ i e a u t o v e h i c u l e

u z a t e , m a r c a T V , a u t o a t e l i e r

S A V R 8 1 3 5 , a u t o d u b ă T V C

R O C A R , A R O 2 4 3 , a u t o d u b ă

S A V R 8 I 3 5 , D E A R 8 1 3 5 .

L ic ita ţ ia s e f in e la s e d iu l n o s t r u

d i n s t r . T r a i a n V u i a n r . 2 4 0 î n

f l e c a r e z i d c j o i a l u n i i i u n i e

2 0 0 1 . I n f o r m a ţ i i l a t e l . 0 6 4 - 4 1 -

6 6 - ( 9 . ( 1 3 8 8 8 6 6 )

• A g e n ţ i a i m o b i l i a r ă

E C O C A S S A a n g a j e a z ă

s e c r e t a r ă c u e x p e r i e n ţ ă î n

o p e r a r e P C ( W i n d o w s ' 9 8 ) . C V

+ p o z ă I a s e d i u l d i n s t r .

P l o p i l o r n r . 2 5 . I n f o r m a ţ i i l a

t e l . 4 2 9 . 6 7 4 , 0 9 3 - 3 7 5 . 4 6 9 , 0 9 5 -

2 3 5 . 6 6 8 . ( 4 3 5 8 9 8 5 )

M e d i c d e f a m i l i e , f a c e m

î n s c r i e r i d r . G r i g a I u s t i n a , P -

ţ a G ă r i i 8 . T e l . 0 9 0 - 0 3 - 3 1 - 4 7 ;

1 4 - 0 7 - 6 8 . ( 1 3 8 8 9 3 1 )

• D a c ă a v e ţ i n e v o i e d e u n

ş o f e r d e o c a z i e s u n a ţ i l a 0 9 0 /

0 4 1 . 7 0 7 s a u 4 2 2 . 7 6 1 . V a

r ă s p u n d e u n ş o f e r p r o f e s i o n i s t

B - C - D - E . ( 1 3 8 8 8 5 6 ) ’

• F i r m ă s p e c i a l i z a t ă î n

d e c o r a ţ i u n i . i n t e r i o a r e c a u t ă

r e p r e z e n t a n t z o n a l , p e r s o a n ă

d i n a m i c ă . C u r r i c u l u m v i t a e s e

v a d e p u n e l a a d r e s a : B A I A

M A R E , O f i c i u l p o ş t a l N r . 2 , C P

2 7 3 . ( 4 2 6 4 8 1 2 )

* R e n u m i t a v r ă j i t o a r e

L A U R A r e z o l v ă , d a t o r i t ă

p u t e r i i p a r a n o r m a l e : e p i l e p s i a ,

s c o a t e a r g i n t u l v i u , d e z l e a g ă

b ă r b a t , d e z l e a g ă c u n u n i i ,

b l e s t e m e ş i f a r m e c e , a r e p l a n t e

î m p o t r i v a b e ţ i e i ş i f a c e v r ă j i d e

d r a g o s t e , s p o r ş i c î ş t i g . T e l e f o n

m o b i l 0 9 4 - 1 2 - 8 0 - 2 2 . S e a f l ă l a

C l u j . S i n g u r a v r ă j i t o a r e d i n

R o m â n i a c a r e p r a c t i c ă m a g i a

t i b e t a n ă ş i i n d i a n ă . V r ă j i t o a r e a

L a u r a a o b ţ i n u t l o c u l I I a

C o n g r e s u l M a g i e i d i n I n d i a

( 1 3 8 8 9 6 6 )

• S C A R L S A C l u j

a n g a j e a z ă : 2 c o n d u c ă t o r i a u t o

p e n t r u : t r a n s p o r t o r c i m e n t ( C ,

E ) ş i a u t o s p e c i a l ă L E A ( C , D ) ;

1 t î m p l a r . I n f o r m a ţ i i

s u p l i m e n t a r e l a t e l . 4 1 - 8 6 - 2 0 .

( 1 3 8 8 9 8 0 )

• A n g a j ă m p e r s o n a l 2 0 - 2 5

a n i p e n t r u b e n z i n ă r i e , z i l n i c

î n t r e o r e l e 7-9 p e s t r . F a b r i c i i

1 4 7 A , v i s - a - v i s d e T e r a p i a .

( 1 3 8 8 9 8 3 )

C ă u t ă m p e r s o a n ă s e r i o a s ă ,

s i m p a t i c ă , s o c i a b i l ă , p r i o r i t a t e

p e n t r u c e i c u s t u d i i s u p e r i o a r e .

T e l . 1 5 - 5 6 - 2 3 ; 0 9 4 - 5 7 - 9 7 - 1 3 .

( i 3 8 6 5 1 2 )

• Execut zugrăveli, lucrări de' zidărie. Tel. 16-72-40. (1388991)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Asociaţia Familială Gligan anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul “Preparare şi desfacere plăcinte, desfacere dulciuri ambalate, cafea, ceai” situat în localitatea Floreşti, str. Horea 55, jud. Cluj. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (1389006)

• Angajăm şofer cu categoria D cunoscător a limbi maghiare. Tel. 092-41-61-34. (1386475)

• C o n s i l i u l L o c a l S â n c r a i u

a n u n ţ ă l i c i t a ţ i e p e n t r u v î n z a r e a

m a s e i l e m n o a s ă r ă ş i n o a s e p e

p i c i o r d e 1 1 3 0 m c I a d a t a d e

1 8 . 0 6 . 2 0 0 1 l a s e d i u l l o c a l

S â n c r a i u , o r a 1 0 . C o n d i ţ i i d e

p a r t i c i p a r e : s ă d i s p u n ă d e

l i c e n ţ ă d e e x p l o a t a r e , s ă

p r e z i n t e g a r a n ţ i e b a n c a r ă , s i

d e p u n ă 1 0 m i l i o a n e t a x a d e

p a r t i c i p a r e . I n f o r m a ţ i i l a t e l .

2 5 - 7 5 - 8 8 . ( 1 3 8 6 4 9 7 )

• SC “MIPS”SA Gherla str. Hăşdăţii nr. 44, organizează în data de 14 iunie 2001 ora 13 licitaţie pentru vînzarea: spaţii de depozitare. Relaţii suplimentare şi informaţii se pot obţine la sediul unităţii. (1386388)

• A n g a j ă m c u s ă t o r e s e c u

e x p e r i e n ţ ă p e m a ş i n i

i n d u s t r i a l e . 0 9 3 - 1 9 - 4 0 - 0 6 .

( 1 3 8 8 9 7 6 )

• Numiţii Burz Illes, Burz Dochia, Barz Dumitru, Barz Anica, Barz Ileana, Barz Petru, Bordea Maria, Bordea loan, Burz Nicolae sînt citaţi la Judecătoria Turda în. data de 25 iunie 2001, în calitate de pîrîţi, dosar nr. 66/2001. (1388965)

• In conformitate cu Legea nr. 137/1995, Compania Auneanu Libripres SRL anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul “Librăria Koob” situat în Ciuj-Napoca str. Brâncuşi nr.- 1. Eventualele -sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vbr depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr.- 99. (1388974)

• Numiţii Lereder Rozalia şi Torok Nicolae sînt citaţi în dosarul nr. 2592/2001 la Judecătoria Ciuj- Napoca pentru data de 18.06.2001, sala 125. (1388979)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, SC Cominex Nemetalifere SA Cluj anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiilor de mediu pentm obiectivele: Cariera Mihăieşti -Dl. Varului, com. Sânpaul, jud. Cluj şi Cariera Sumurduc, com. Baciu, jud. Cluj. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (1388985)

• în ziua de 20 iunie 2001 sînt citaţi la Judecătoria Ciuj-Napoca, în dosar nr. 6381/2001 sala 124, ora 8 în calitate de pîrîţi: Sechelea loan, Sechelea Gavril, Albu Ana născută Rusu, Rusu loan, Rusu Pavel, Crişan Maria născută Rusu, Hoţiu Ana născută Rusu, Dragan Ana născută Rusu, Rusu Veronica, Miclea Iuliana născută Nicoară, Nicoară Vasile, Nicoară Ileana, Nicoară Ecaterina, Nicoară Susana, Nicoară Pavel, Nicoară Ana, Nicoară Ştefan, Nicoară Anastasia născută Mocan, Simon Rozalia născută Nicoară, Nicoară Valeria, Nicoară Gavril, Nicoară Iuliana, Nicoară Anastasia, toţi cu domiciliul necunoscut, în proces cu Muncaciu Vasile, Muncaciu loan, Potfalean Ileana şi Muncaciu Gavril, avînd'ca obiect Legea nr. 18/1991. (1389005)

• Numiţii Szilagy Iren, Fodor Catarina căsătorită Lorincz Martin sînt citaţi la Judecătoria Ciuj-Napoca pe data de 6 iunie 2001, la camera 95, în dosar 4805/2001, la ora 8,30 în proces cu lancu Vasile pentru prestaţie tabulară. (1389016)

• Numiţii Nemeş Ni'culae şi Nemeş Silvia sînt citaţi la Judecătoria Ciuj-Napoca pe data de 7 iunie 2001, în dosarul 4865/2001, la ora 8,30 în proces cu Harasztosi Maria pentru prestaţie tabulară. (1389017)

• Numiţii Nagy Mitru, Lung Dumitru, Lung Ana, Lung loan, Lung Nastasia, Lung Roza, sînt citaţi la Judecătoria Ciuj-Napoca pe data de 25 iunie 2001, în dosarul 5058/2001, la ora 8,30 în proces cu Sopon Mirela pentru acţiune în constatare. (1389018)

• Numitul Oltean Gheorghe Talpos este citat la Judecătoria Ciuj- Napoca pe data de 8 iunie 2001, în dosar 1833/2001, la oră 8,30, sala 124 avînd ca obiect ieşire din indiviziune, în proces cu Barazsuliy Gyorgy. (1389019)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, SC Zalina Comexim SRL anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul construire magazin şi depozit situat în str. Oaşului nr. 39 Ciuj-Napoca. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor .nr. 99. (1386471)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Szasz Iosif anunţă începerea'demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentm obiectivul microcentrală termică de apartament situat în Calea Floreşti nr. 137 ap. 25 et. VI Cluj-Napocâ. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentm factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj,

; Calea Dorobanţilor nr. 99. (1386474) ,

.• Numiţii Farkas Maria născută Szabo, Bolazs Ezster, Balind Erzebet, Zagoni Szabo Alexandra, Zagoni Zsuza cu domiciliu necunoscut sînt chemaţi la sala 122 ă Judecătoriei Cluj în data de 11 iunie 2001 în calitate de pîrîţi în dosarul nr. 3539/2001 avînd ca obiect constatarea, dreptului de proprietate cu- menţiunea la interogatoriu. (1386496)

PIERDERI• Pierdut carnet de student pe

numele Kahler Claudiu. îl decalr nul. (1388964)' • Pierdut legitimaţie de serviciu pe numele Gyonoş Aurelia. O declar nulă. (1388968)

• Pierdut legitimaţie de serviciu pe numele Oros Nelia. O declar nulă. (1388984)

• ' Pierdut certificat de înmatriculare la Multicar M. 25, nr. 21 CJ 1767. îl declar nul. (1389000)

Pierdut certificat de înmatriculare J12/2996//94. îl declarăm nul. (1389013)

• Pierdut legitimaţie de transport pe numele Căprar Florin. O declar nulă. -(1386501)

• Pierdut carte funciară nr. 9678 Cluj pe numele Szasz Gavril. O declar nulă. (1386508) . '•

• Pierdut carte funciară nr. 150 Someşul Cald pe numele Paizs Eniko. O declar nulă. (1386509)

• Pierdut carte identitate seria D nr. 297302- eliberată de RAR Cluj pentm autoturismul Dacia nr. 2-CJ- 3989. O declar nulă. (1386511)• Pierdut carte de identitate vehicul seria A nr. 0960976. Se declară nulă. (9475344)

DECESECOMEMORĂRI

• C u d u r e r e î n s u f l e t

a n u n ţ ă m î n c e t a r e a d i n v i a ţ ă a

s c u m p e i n o a s t r e m a m e , T O T H

I U L I A N A , n ă s c u t ă T U R O S

( d i n B a c i u ) l a v î r s t ă d e 8 2 d e

a n i . Î n m o r m î n t a r e a v a a v e a l o c

î n G o t e b o r g ( S u e d i a ) .

D u m n e z e u s - o o d i h n e a s c ă î n

p a c e . C o p i i i Z s i g a ş i K a r c s i c u

f a m i l i i l e . ( 1 3 8 8 9 6 9 )

• C u a d î n c ă d u r e r e î n s u f l e t

a d u c e m l a c u n o ş t i n ţ ă î n c e t a r e a

f u l g e r ă t o a r e d i n v i a ţ ă a

s c u m p e i n o a s t r e C A M E L I A

F A R C Ă U , n ă s c u t ă V I D R E A N .

V a r ă m î n e p e n t r u t o t d e a u n a î n

s u f l e t e l e n o a s t r e . D u m n e z e u s -

o o d i h n e a s c ă . Î n m o r m î n t a r e a

v a a v e a l o c , m a r ţ i , 5 i u n i e , o r a

1 4 , l a C a p e l a N o u ă M ă n ă ş t u r .

S o ţ u l V a s i l e ş i f a m i l i a .

( 1 3 8 8 9 7 0 )

• C u i n i m i l e , z d r o b i t e d e

d u r e r e a n u n ţ ă m î n c e t a r e a d i n

v i a ţ ă a i u b i t u l u i n o s t r u s o ţ ş i

t a t ă L U N G U V I O R E L . S o f i a

A n g e l a ş i f i i c e l e N i c o l e t a ş i

L u m i n i ţ a . Î n m o r m î n t a r e a v a

a v e a l o c , m a r ţ i , 5 i u n i e 2 0 0 1 ,

o r a 1 3 , î n s a t u l P a t a j u d . C l u j .

D u m n e z e u s ă - l o d i h n e a s c ă î n

p a c e . ( 1 3 8 8 9 7 1 )

• C u a d î n c ă d u r e r e î n s u f l e t

a n u n ţ ă m î n c e t a r e a d i n v i a ţ ă a

b u n u l u i n o s t r u b u n i c , M A J A

T E O D O R , l a v î r s t ă d e 8 0 d e

a n i . Î n m o r m î n t a r e a v a a v e a

l o c , m a r ţ i , 5 i u n i e 2 0 0 1 , o r a 1 4 ,

î n s a t S u c e a g u . O d i h n e a s c ă - s e

î n p a c e . N e p o t u l M a j a N e l u c u

s o ţ i a L i v i a ş i n e p o t u l M a j a

P e t r i c ă c u s o ţ i a D a n a .

( 1 3 8 8 9 7 5 )

Page 9: Despre uimirile joi Prefectura premierului de Oarda ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72567/1/... · un simbol al tranziţiei spre economia de piaţă în România) a avut,

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;tel/fax 19-73-04;

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23- SUBREDACŢIA D EJ: luni, miercuri, joi 8-16,marţi, vineri 8-11 ; tel/fax 21-60-75.

• C u a d î n c ă d u r e r e î n s u f l e t

a n u n ţ ă m î n c e t a r e a f u l g e r ă t o a r e

d i n v i a ţ ă a s c u m p u l u i n o s t r u

s o ţ , t a t ă , s o c r u ş i b u n i c H O Ţ I U

I L I E . î n m o r m î n t a r e a v a a v e a

l o c î n d a t a d e 6 i u n i e 2 0 0 1 , l a

C i m i t i r u l C e n t r a l , o r a 1 5 . N u

t e v o m u i t a n i c i o d a t ă . F a m i l i a

î n d u r e r a t ă . ( 1 3 8 8 9 9 2 )

• C u d u r e r e î n s u f l e t

a n u n ţ ă m î n c e t a r e a d i n v i a ţ ă

d u p ă o l u n g ă ş i g r e a s u f e r i n ţ ă ,

a s c u m p u l u i n o s t r u s o ţ , t a t ă ,

b u n i c ş i s o c r u , T O D E A I O A N ,

î n e t a t e d e 7 3 d e a n i , f o s t

s a l a r i a t a l S p i t a l u l u i M i l i t a r

C l u j . î n c o n d u c e m p e n l t i m u l

I u i d r u m î n z i u a d e 6 i u n i e

2 0 0 1 , o r a 1 1 , C i m i t i r u l C e n t r a l .

F a m i l i a î n d u r e r a t ă . ( 1 3 8 8 9 9 8 )

• R e g r e t ă m d i s p a r i ţ i a

c u m n a t u l u i n o s t r u T O D E A

I O A N ş i s î n t e m a l ă t u r i d e

f a m i l i a g r e u î n c e r c a t ă a s o r e i

m e l e , c ă r e i a î i t r a n s m i t e m

s i n c e r e c o n d o l e a n ţ e . M a r i a ş i

V a l i . ( 1 3 8 8 9 9 9 )

• C u a d î n c ă d u r e r e î n s u f l e t

a n u n ţ ă m d i s p a r i ţ i a

f u l g e r ă t o a r e d i n v i a ţ ă a d r a g e i

n o a s t r e f i i c e ş i s o r ă , C A M E L I A

F A R C Ă U . V e ş n i c v a f i î n

s u f l e t e l e n o a s t r e . D u m n e z e u s -

o o d i h n e a s c ă ! Î n m o r m î n t a r e a

v a a v e a l o c î n d a t a d e 5 i u n i e .

2 0 0 1 , o r a 1 4 , l a C a p e l a N o u ă

M ă n ă ş t u r . P ă r i n ţ i i , f r a ţ i i ş i

s u r o r i l e . ( 1 3 8 9 0 0 3 )

. • C u n e m ă r g i n i t ă d u r e r e î n

s u f l e t a n u n ţ ă m î n c e t a r e a d i n

v i a ţ ă a s c u m p u l u i n o s t r u s o ţ ,

t a t ă ş i b u n i c R A N T A V A S I L E

d i n c o m u n a C h i n t e n i .

Î n m o r m î n t a r e a a r e l o c m a r ţ i

5 . 0 6 . 2 0 0 1 l a o r a 1 3 î n c o m u n a

C h i n t e n i . D u m n e z e u s ă - I

o d i h n e a s c ă î n p a c e . F a m i l i a

î n d u r e r a t ă . ( 1 3 8 6 4 7 7 )

• C u a d î n c ă d u r e r e a n u n ţ ă m

î n c e t a r e a d i n v i a ţ ă d u p ă o

s c u r t ă s u f e r i n ţ ă a i u b i t u l u i

n o s t r u s o ţ , t a t ă ş i f i u F I L I P

I O A N î n v î r s t ă d e 4 9 a n i .

C e r e m o n i a d e î n m o r m î n t a r e v a

a v e a l o c î n d a t a d e 0 6 . 0 6 . 2 0 0 1

l a o r a 1 3 I a C i m i t i r u l

M ă n ă ş t u r . S o ţ i a M a r i e t a ,

A n d r e e a f i i c a , T i b e r i u f i u ,

S u s a n a m a m a . ( 1 3 8 6 4 7 9 )

• C u d u r e r e î n s u f l e t

a n u n ţ ă m î n c e t a r e a d i n V i a ţ ă a

d r a g e i n o a s t r e m a m e , s o a c r ă ş i

b u n i c ă B O G Ă T E A N I U L I A N A

c a r e n e - a p ă r ă s i t p e

n e a ş t e p t a t e . V e i r ă m î n e m e r e u

î n s u f l e t e l e n o a s t r e . D u m n e z e u

s ă t e o d i h n e a s c ă î n p a c e . O

c o n d u c e m p e u l t i m u l e i d r u m

î n z i u a d e 5 i u n i e 2 0 0 1 o r a 1 5

• C i m i t i r u l M ă n ă ş t u r . F a m i l i i l e

î n d u r e r a t e B o g ă t e a n , P e n t e k ş i

F a r c a ş . ( 1 3 8 6 4 9 0 )

• C u i n i m i l e z d r o b i t e d e

d u r e r e a n u n ţ ă m î n c e t a r e a d i n

v i a ţ ă a s c u m p e i n o a s t r e m a m ă ,

s o a c r ă ş i b u n i c ă N I M A N

M A R I A c a r e n e - a p ă r ă s i t d u p ă

o l u n g ă ş i g r e a s u f e r i n ţ ă .

Î n m o r m î n t a r e a v a a v e a l o c

m a r ţ i 5 i u n i e o r a 1 3 î n s a t u l

B e r i n d u . O d i h n e a s c ă - s e î n

p a c e . C o p i i i , n o r a , g i n e r e l e ş i

n e p o ţ i i . ( 1 3 8 6 5 0 2 )

• E x p r i m ă m î n t r e a g a n o a s t r ă

c o m p a s i u n e f a m i l i e i p r o f . u n i v .

d r . C o c e a n P o m p e i ş i S t e l a l a

p i e r d e r e a m a m e i d r a g i .

O d i h n e a s c ă - s e î n p a c e . F a m i l i a '

B â l c . ( 1 3 8 8 9 6 3 )

• S î n t e m a l ă t u r i d e c o l e g u l

n o s t r u F i l i p T i b e r i u î n a c e s t e

m o m e n t e g r e l e , I a t r e c e r e a î n

n e f i i n ţ ă a i u b i t u l u i s ă u t a t ă .

S i n c e r e c o n d o l e a n ţ e . D u m n e z e u

s ă - l o d i h n e a s c ă î n l i n i ş t e ş i

p a c e . C o l e c t i v u l c l a s e i a X l I - a

B a L i c e u l u i A v r a m I a n c u .

( 1 3 8 8 9 7 3 )

• S î n t e m a l ă t u r i d e M a r i e t a ,

A n d r e e a ş i T i b i î n m a r e a

d u r e r e p r i c i n u i t ă d e d i s p a r i ţ i a

p r e m a t u r ă a d r a g u l u i n o s t r u

p r i e t e n F I L I P I O A N ( P U I U ) .

D u m n e z e u s ă - l o d i h n e a s c ă .

F a m i l i a C i u p e a . ( 1 3 8 8 9 8 1 ) .

• î m p ă r t ă ş i m d u r e r e a

v o a s t r ă d r a g ă M a r i e t a ,

A n d r e e a ş i T i b i . R e g r e t ă m d i n

s u f l e t d i s p a r i ţ i a p r e m a t u r ă a

d r a g u l u i n o s t r u p r i e t e n P U I U

F I L I P . F a m i l i i l e G â h s c ă ş i

G a l e a . ( 1 3 8 8 9 8 2 )

• C o l e c t i v u l B ă n c i i d e

E x p o r t - I m p o r t a R o m â n i e i ,

S u c u r s a l a C l u j , e s t e a l ă t u r i d e

c o l e g u l S t r î m b u O c t a v i a n , î n

m a r e a d u r e r e p r i c i n u i t ă d e

t r e c e r e a î n n e f i i n ţ ă a t a t ă l u i

d r a g . D u m n e z e u s ă - l

o d i h n e a s c ă . ( 1 3 8 8 9 8 7 )

• S i n c e r e c o n d o l e a n ţ e

p r i e t e n e i n o a s t r e J e n i N e a m ţ u ,

I a t r e c e r e a î n e t e r n i t a t e a

m a m e i d r a g i . F a m i l i i l e d r .

N e a m ţ u ş i i n g . M a n i u .

( 1 3 8 8 9 8 9 )

• C o n d u c e r e a S C F o r t p r e s -

C U G S A ş i î n t r e g u l c o l e c t i v

e s t e a l ă t u r i d e i n g . T o d e a I o a n

î n m a r e a d u r e r e p r i c i n u i t ă d e

p i e r d e r e a t a t ă l u i d r a g . S i n c e r e

c o n d o l e a n ţ e f a m i l i e i . ( 1 3 8 8 9 9 3 )

• C o l e c t i v u l d i n c a d r u l

U M 0 2 2 9 5 C l u j a d u c e u n p i o s

o m a g i u ş i e s t e a l ă t u r i d e

f a m i l i a S i m u ţ F l o r i a n ş i E l e n a ,

î n m o m e n t e l e d u r e r o a s e

p r i c i n u i t e d e t r e c e r e a î n

n e f i i n ţ ă a c e l u i c a r e a f o s t t a t ă

ş i s o c r u , S I M U Ţ F L O R I A N .

D u m n e z e u s ă - I o d i h n e a s c ă î n

p a c e ! ( 1 3 8 8 9 9 7 )

• O l a c r i m ă , o f l o a r e , u n g î n d

p e n t r u c e a c a r e a f o s t c o l e g a

n o a s t r ă , e d u c a t o a r e C A M E L I A

F A R C Ă U . T e v o m p ă s t r a

v e ş n i c î n s u f l e t e l e n o a s t r e .

D u m n e z e u s ă t e o d i h n e a s c ă î n

p a c e ! C o l e c t i v u l G r ă d i n i ţ e i n r .

6 1 C l u j - N a p o c a . ( 1 3 8 9 0 0 1 ) :

v C u ; i n i m i l e z d r o b i t e d e

d u r e r e n e d e s p ă r ţ i m d e b u n a

n o a s t r ă p r i e t e n ă ş i e d u c a t o a r e

C A M E L I A F A R C Ă U . V e i

r ă m î n e m e r e u i n s u f l e t e l e

n o a s t r e . D r a g ă V a s i l e , s î n t e m

a l ă t u r i d e t i n e î n a c e a s t ă g r e a

î n c e r c a r e p r i n c a r e t r e c i . S i m i ,

V i o l e t a , R a r e ş ş i P a u l a P o p .

( 1 3 8 9 0 0 2 )

• D r a g ă L a u r a ' s î n t e m a l ă t u r i

d e t i n e î n c l i p e l e g r e l e p r i n c a r e

t r e c i . A m i n t i r e a d o m n u l u i

p r o f e s o r M A R C U

A L E X A N D R U v a r ă m î n e

m e r e u v i e î n s u f l e t e l e n o a s t r e .

E l e v i i c l a s e i a V l I I - a C ,

î m p r e u n ă c u d o a m n a d i r i g i n t ă

V e s a F e l i c i a , L i c e u l N i c o l a e

B ă l c e s c u . ( 1 3 8 9 0 0 4 )

• S î n t e m a l ă t u r i d e c o l e g u l

n o s t r u i n g . T o d e a I d a n , î n

m a r e a d u r e r e p r i c i n u i t ă d e

t r e c e r e a î n n e f i i n ţ ă a t a t ă l u i

d r a g . S i n c e r e c o n d o l e a n ţ e

f a m i l i e i . C o l e g i i d i n S . U . T . C .

S . - F o r t p r e s . ( 1 3 8 9 0 0 7 )

• î m p ă r t ă ş i m d u r e r e a c o l e g u l u i n o s t r u i n g . T o d e a I o a n , l a t r e c e r e a î n e t e r n i t a t e a t a t ă l u i i u b i t . O d i h n e a s c ă - s e î n p a c e . F a m i l i a I r i m e a ş . (1389008)

• S i n c e r e c o n d o l e a n ţ e f a m i l i e i T y u c o d i C o l o m a n , l a t r e c e r e a î n n e f i i n ţ ă a t a t ă l u i d r a g . C o l e g i i d e I a Ş a n t i e r u l 1 I n s t a l ţ i i S C T I M S A . (1389009)

• S i n c e r e c o n d o l e a n ţ e ş i t o a t ă c o m p a s i u n e a p e n t r u c o l e g u l n o s t r u H o ţ i u S i l v i i i , l a î n c e t a r e a * d in v i a ţ ă a t a t ă l u i d r a g . C o l e g i i d e s e r v i c i u d i n c a d r u l I T M C l u j . (1389010)

• S î n t e m a l ă t u r i d e c o l e g u l n o s t r u H o ţ i u S i l v i u , î n c l i p e l e d e g r e a î n c e r c a r e p r i n c a r e t r e c e î n u r m a d e c e s u l u i t a t ă l u i s ă u . C o l e g i i d i n c a d r u l S e r v i c i u l u i C o n t r o l I T M C l u j , (1389011)

• S î n t e m a l ă t u r i d e c o l e g a n o a s t r ă B a l m u s E u g e n i a î n m a r e a d u r e r e p r i c i n u i t ă d e m o a r t e a m a m e i d r a g i . C o l e g i i d e l a C , M . S o l i d a r i t a t e a C l u j - N a p o c a . (1389012)

• P e r s o n a l u l d e l a S C “ A n t e m a r ” S R L î ş i e x p r i m ă î n t r e a g a c o m p a s i u n e ş i a d u c e u n u l t i m o m a g i u c e l u i c a r e a f o s t m a n a g e r u l i n g . F I L I P I O A N , t r e c u t f u l g e r ă t o r î n e t e r n i t a t e . S i n c e r e c o n d o l e a n ( e î n t r e g i i f a m i l i i . N u î l v o m u i t a n i c i o d a t ă ! (1389014)

• C u t r e m u r ă t o r e s t e m o m e n t u l p i e r d e r i i u n u i p r i e t e n ş i c o l e g d e n e î n l o c u i t . V ă î m p ă r t ă ş i m d u r e r e a ş i s î n t e m a l ă t u r i d e v o i , M a r i e t a , A n d r e e a ş i T i b i . D u m n e z e u s ă - I o d i h n e a s c ă î n p a c e . G y o n g y i ş i L a c i S z a b o . (1389015)

• S î n t e m a l ă t u r i d e d - n u l d i r e c t o r T u l b u r e M i r c e a î n m a r e a d u r e r e p r i c i n u i t ă d e p i e r d e r e a m a m e i d r a g i . S i n c e r e c o n d o l e a n ţ e f a m i l i e i . D i r e c ţ i a d e T e l e c o m u n i c a ţ i i C l u j . (1389020)

• S - a u s c u r s 1 8 l u n i d e t r i s t e ţ e ş i g o l i m e n s d e c î n d a p l e c a t d i n t r e c e i d r a g i i u b i t u l n o s t r u s o ţ , t a t ă , s o c r u ş i b u n i c P O P I R I M I E . A m i n t i r e a l u i n u s e v q ş t e r g e n i c i o d a t ă d i n i n i m i l e n o a s t r e î n l ă c r i m a t e . F a m i l i a . (1386472)

• S î n t e m a l ă t u r i d e f a m i l i a l t . c o l . M a t e ş N i c o l a e î n g r e l e l e m o m e n t e p r i l e j u i t e d e d e c e s u l t a t ă l u i d r a g . D u m n e z e u s ă - l o d i h n e a s c ă . F a m i l i i l e O p r i ş a n ş i C o l c e r i u . (1386476)

• S î n t e m a l ă t u r i d e m a m a S u s i c a ş i î n t r e a g a e i f a m i l i e î n d u r e r e a p r i c i n u i t ă d e p i e r d e r e a s o ţ u l u i d r a g . N e p o ţ i i M a r i a n a , M a r i u s ş i M a r c e l a F e r e n ţ . (1386478)

• S î n t e m a l ă t u r i d e f a m i l i e l a m a r e a p i e r d e r e s u f e r i t ă p r i n d e c e s u l s o ţ u l u i ş i t a t ă l u i F I L I P I O A N . S i n c e r e c o n d o l e a n ţ e d i n p a r t e a f a m i l i e i R a c o l ţ â . (1386480)

• A n d r e e a s î n t a l ă t u r i d e t i n e ş i î ţ i î m p ă r t ă ş e s c d u r e r e a I a - d e s p ă r ţ i r e a d e t a t ă l t ă u a t î t d e d r a g . D a n i e l R a c o l ţ a . (1386481)

-s— î m p ă r t ă ş i m m a r e a d u r e r e a c o l e g e l o r n o a s t r e ' M a r i a ş i S i l v a n a C i o b a n u î n a c e s t e m o m e n t e d e g r e a î n c e r c a r e . T r a n s m i t e m s i n c e r ec o n d o l e a n ţ e ş i î n t r e a g a n o a s t r ă c o m p a s i u n e f a m i l i e i . C o l e c t i v u l C e n t r u l u i d e D i a g n o s t i c ş i T r a t a m e n t C l u j - N a p o c a .

(1386482)

• U n u l t i m o m a g i u

p r i e t e n u l u i n o s t r u I O A N

F I L I P . S i n c e r e c o n d o l e a n ţ e

f a m i l i e i î n d u r e r a t e d e

p r e m a t u r a d i s p a r i ţ i e . F a m i l i i l e

Ş o l e a V a i e r ş i D r a n g ă O v i d i u .

( 1 3 8 6 4 8 3 )

• î m p ă r t ă ş i m d u r e r e a

f a m i l i e i d r . A f f a n e h A z a m l a t r e c e r e a î n e t e r n i t a t e a m a m e i

d r a g i . D . u m n e z e u s ă l e d ă r u i a s c ă b a l s a m d e m i n g i i e r e

î n a c e s t e m o m e n t e g r e l e d i n v i a ţ a l o r . F a m i l i a p r e o t M i h a i

C o l ţ . ( 1 3 8 6 4 8 4 )

• S î n t e m a l ă t u r i d e p r i e t e n u l

ş i c o l e g u l n o s t r u i n g . F a r c ă u

V a s i l e d e l a S C T i m S A î n m a r e a d u r e r e p r i n c a r e t r e c e

p r i n p i e r d e r e a s o ţ i e i d r a g i

C A M E L I A . S i n c e r e c o n d o l e a n ţ e . F a m i l i a R u s L e o n .

( 1 3 8 6 4 8 5 )

> • D r a g ă V e r a a i a v u t o m a m ă

m i n u n a t ă ş i b i n e c u v î n t a t ă c a r e

t e - a i u b i t e n o r m . D e s u s e a î ţ i

v a p ă z i p a ş i i ş i î n c o n t i n u a r e . D u m n e z e u s ă o o d i h n e a s c ă î n

p a c e . A n i , M o n i c a , F l o r i n

P i e r s i c . ( 1 3 8 6 4 8 6 )

• O l a c r i m ă , o f l o a r e , u n g î n d

p e n t r u e t e r n i t a t e a d r a g e i ,

n o a s t r e v e c i n e C A M E L I A

F A R C Ă U . D u m n e z e u s ă t e o d i h n e a s c ă î n p a c e . C o m i t e t u l

d e b l o c P l o p i l o r n r . 7 3 .

( 1 3 8 6 4 8 7 )

• V a s i l e s i n c e r e c o n d o l e a n ţ e î n a c e s t e c l i p e g r e l e . F a m i l i a G r o z a R o m i c . ( 1 3 8 6 4 9 2 )

• C o l e g i i S e r v i c i u l u i A d - t i v

P r . C . d i n S C ” A r m â t u r a ” S A s î n t a l ă t u r i d e L u n g u A n g e l a ş i f a m i l i a s a , î n a c e s t e c l i p e d e

g r e a î n c e r c a r e p r i n c a r e t r e c e

î n u r m a d e c e s u l u i s o ţ u l u i d r a g . D u m n e z e u s ă - l o d i h n e a s c ă î n

p a c e . ( 1 3 8 6 5 0 5 )

• S î n t e m a l ă t u r i d e p r i e t e n i i

n o ş t r i R o d i c a ş i N i c o l a e P ă u n ,

î n m a r e a d u r e r e p r i c i n u i t ă d e

m o a r t e a m a m e i d r a g i . S i m i ş i

S i l v i a T o d o r a n . ( 1 3 8 6 4 9 3 )

• S i n c e r e c o n d o l e a n ţ e ş i t o a t ă

c o m p a s i u n e a p e n t r u c o l e g a

n o a s t r ă p r o f . R o d i c a P ă u n l a

d e c e s u l m a m e i s a l e . C a d r e l e

d i d a c t i c e d e l a C o l e g i u l

N a ţ i o n a l “ G e o r g e C o ş b u c ” .

( 1 3 8 6 4 9 4 )

• S i n c e r e c o n d o l e a n ţ e ş i t o a t ă

c o m p a s i u n e a p e n t r u c o l e g a

n o a s t r ă p r o f . E u g e n i a N e a m ţ u

l a d e c e s u l m a m e i s a l e . C a d r e l e

d i d a c t i c e d e l a C o l e g i u l

N a ţ i o n a l “ G e o r g e C o ş b u c ” .

( 1 3 8 6 4 9 5 )

• U n u l t i m o m a g i u d - l u i

F I L I P I O A N , f o s t

a d m i n i s t r a t o r a l S C M e r c h

S R L . S i n c e r e c o n d o l e a n ţ e

f a m i l i e i î n d u r e r a t e . C o l e c t i v u l

f i r m e i . ( 1 3 8 6 4 9 8 )

•. U n u l t i m o m a g i u c e l u i c a r e

a f o s t P U F U F I L I P .

O d i h n e a s c ă - s e î n p a c e . F a m i l i a

■ V i c t o r I c o n a r . ( 1 3 8 6 5 0 0 )

• S î n t e m a l ă t u r i d e c o l e g a

n o a s t r ă L u n g u A n g e l a , î n

a c e s t e m o m e n t e g r e l e p r i c i n u i t e

d e t r e c e r e a î n n e f i i n ţ ă a s o ţ u l u i

d r a g . F a m i l i e i î n d o l i a t e î i

t r a n s m i t e m s i n c e r e c o n d o l e a n ţ e

ş i î n t r e a g a n o a s t r ă c o m p a s i u n e .

D - z e u s ă - l o d i h n e a s c ă î n p a c e .

C o n d u c e r e a S C “ A r m ă t u r a ”

S A . ( 1 3 8 6 5 0 3 )

• S î n t e m a l ă t u r i d e c o l e g a

n o a s t r ă L u n g u A n g e l a î n

c l i p e l e g r e l e p r i n c a r e t r e c e l a

p i e r d e r e a s o ţ u l u i . S i n c e r e

c o n d o l e a n ţ e f a m i l i e i . S i n d i c a t u l

L i b e r A r m ă t u r a . ( 1 3 8 6 5 0 4 )

• S î n t e m a l ă t u r i ş i

î m p ă r t ă ş i m d u r e r e a c o l e g e i

n o a s t r e L u n g u A n g e l a ,

p r i l e j u i t ă d e d e c e s u l p r e m a t u r

a l s o ţ u l u i d r a g . S i n c e r e

c o n d o l e a n ţ e f a m i l i e i î n d o l i a t e .

F a m i l i a G a l b e n . ( 1 3 8 6 5 0 6 )

• R e g r e t ă m d i s p a r i ţ i a

f u l g e r ă t o a r e a f o s t u l u i n o s t r u

c o l e g i n g . I O A N F I L I P ş i

s î n t e m a l ă t u r i d e f a m i l i a g r e u î n c e r c a t ă c ă r e i a î i t r a n s m i t e m

s i n c e r e c o n d o l e a n ţ e . C o l e c t i v u l

T E S A S C L i b e r t a t e a S A C l u j .

( 1 3 8 6 5 0 7 )

• S î n t e m a l ă t u r i d e b u n u l

n o s t r u c o l e g T o d e a I o a n î n

m a r e a d u r e r e p r i c i n u i t ă d e

p i e r d e r e a t a t ă l u i d r a g . S i n c e r e

c o n d o l e a n ţ e . C o l e c t i v u l

A t e l i e r u l u i d e P r o i e c t a r e

F o r t p r e s C l u j . ( 1 3 8 6 5 1 0 )

• S e î m p l i n e s c î n 6 i u n i e , d o i

a n i d e c î n d a p l e c a t d e l i n g ă

n o i c e a c a r e a f o s t M A R I A

C I O R N E S C H I . D u m n e z e u s ă o

i e r t e ş i s - o

0 o d i h n e a s c ă .

' " X A p l e c a ti •» * 4 l ă s î n d î n

X V,^ " u r m ă m u l t ă

& t r i s t e ţ e î n \ 7 V J T s u f l e t e l e

f i u l u i N e l u ţ u

ş i a s o ţ u l u i I o a n . S l u j b a d e

p a r a s t a s v a a v e a l o c s î m b ă t ă

l a o r a 1 0 l a B i s e r i c a g r e c o -

c a t o l i c ă d i n c a r t i e r u l Z o r i l o r .

( 1 3 8 6 4 7 3 )

• S î n t e m a l ă t u r i d e M a r i e t a ,

A n d r e e a ş i T i b i i n m a r e a

d u r e r e p r i c i n u i t ă d e d i s p a r i ţ i a

f u l g e r ă t o a r e d i n v i a ţ ă a

b u n u l u i n o s t r u p r i e t e n F I L I P

I O A N ( P U I U ) . F a m . G h e o r g h e

ş i A n c a T o d u ţ . ( D . )

A G E N Ţ I A D E P U B L I C I T A T E

CE

o f e r ă t u t u r o r p e r s o a n e l o r j u r i d i c e

s e r v i c i i d e p u b l i c i t a t e ş i c a m p a n i i p r o m o ţ i o n a l e

î n p r e s a l o c a l ă ş i c e n t r a l ăm a i s im p lu

nu se poate

n s t a n j a

ADEVĂRUL de Cluj,str.Napoca nr.16, tel/fax: 064/19-73-04

Page 10: Despre uimirile joi Prefectura premierului de Oarda ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72567/1/... · un simbol al tranziţiei spre economia de piaţă în România) a avut,

P R I M A ,

L A L O G I C ĂLiceul Teoretic „Avram Iancu din Cluj-Napoca stă bine cu..;olimpicii

Alături de Raluca Mocan,-despre care am scris deja, zileleTrecute, o'altă elevă a acestui liceu, Ioana PĂUN din clasa a X-a, s-a întors de Ia Cîrnpulung Moldovenesc cu premiul I, obţinut la etapa naţională a Olimpiadei de Logică.

■ Elevă a prof. Delia Coadă, Ioana şi-a descoperit pasiunea pentru logică în clasa a IX-a, cînd a participat pentru prima oară la olimpiadă, obţinînd locul II la faza judeţeană. La naţionala din acest an a avut de concurat cu elevi de clasele IX - X II, majoritatea cu mult mai multă experienţă intr-ale concursurilor, dar după cum se vede, s-a descurcat de minune.

Intr-un dialog fulger purtat la redacţie am aflat că Ioana (Scorpion în toată regula, născută în 28 octombrie.1984, la Cluj-Napoca) este pasionată

. ROMÂNIA. . „ .. MINISTERUL EDUCAŢIE! HAŢlONAOţ

, \

DIPLOMAf-i

:t

St r.crtLi ...... ...3R tA/X<’rr.....n.......Flrry Ivit ti).... P Ă U N I t O A m Z/**._ .......Dt* U**LLitrrt~iX.VJ ...WtLR Jttdcjml..1* OPKfVT'K lt i Aâ'r*! r

££..>.vvt,3:L.

V-

■ '-Avif

de pictură, de lectură şi de muzică. De muzica rock, adică. Nu-i plac discotecile, ci. numai rockotecile, cam rare pe la noi, după cum remarcă, nu fără oarecare tristeţe, Ioana. în vacanţă intenţionează să participe la Festivalul de muzică de la Sziget şi la Festivalul de artă medievală de la

■ Sighişoara.Dornică în permanenţă să afle lucruri noi, să

cunoască cît mai mult, din cît mai multe domenii, Ioana refuză însă să accepte că trebuie uneori să-şi încarce memoria şi cu lucruri inutile.

La terminarea liceului intenţionează să urmeze cursurile Facultăţii de Sociologie. Deşi, în egală măsură se simte atrasă şi de turism. Dar, oricum, mai are destulă vreme să se hotărască!

M . T R IP O N

iNiouiac iui ya,de seam ă.

ŞCOALA DE VARĂ PENTRU JURNALIŞTII LICEENI

Centrul pentm Jurnalism Independent organizează, în perioada11-20 iulie a.c., la Cluj, o Şcoală, de vară pentru jurnalişti liceeni. Cursurile sînt deschise elevilor din clasele IX - X I care activează

■ la.publicaţiile şcolare sau în alte forme de media şi vor fi susţinute de traineri din SUA şi din România. Timp de zece zile, elevii vor fi iniţiaţi în tehnicile de bază ale jurnalismului, în etica jurnalistică, iu managementul de presă. In plus, ei vor vizita redacţii profesioniste, se vor întîlni cu jurnalişti de renume' şi vor face şi o excursie de studii. Cursul se va finaliza cu editarea unei publicaţii, concepute şi realizate în întregime de elevi. Predarea se va face în limba engleză. -

Dosarul de înscriere (care va cuprinde un CV, două articole, care să nu depăşească o pagină şi o scrisoare de intenţie, prin care candidatul să-şi justifice dorinţa de a participa la acest program) trebuie trimis la Centrul pentru Jurnalism Independent (str. Bibescu Vodă nr. 18, et. 2, ap. 4-6, sector 4 Bucureşti, e-mail [email protected]) pînă la data de 15 iunie. • (M.T.)

PREMII SI PREMIANŢIi jF u n d a ţ i a R o m â n ă p e n t r u C o p i i , C o m u n i t a t e ş i F a m i l i e , W o r l d

V i s i o n R o m â n i a ş i A s o c i a ţ i a U m a n i t a t e a a u o r g a n i z a t , l â s f î r ş i t u l s ă p t ă m î n i i , o a m p l ă m a n i f e s t a r e p e n t r u c o p i i , c u r p i n z î n d : C o n c u r s u l d e i n f o r m a t i c ă ; C o n c u r s u l d e c r e a ţ i e l i t e r a r ă „ C î m p i a T u r z i i , o r a ş u l c o p i l ă r i e i m e l e ” ; j o c u r i d i s t r a c t i v e ; s p e c t a c o l c u p a r t i c i p a r e a c o p i i l o r d e l a ş c o l i l e ş i - g r ă d i n i ţ e l e d i n C î m p i a T u r z i i . P a r t i c i p a n ţ i i la m a n i f e s t a r e a u p r i m i t d a r u r i d i n i p a r t e a o r g a n i z a t o r i l o r , i a r c î ş t i g ă t o r i i c o n c u r s u r i l o r a u f o s t p r e m i a ţ i , l a t ă - i , p e n u m e l e I o n

L a Concursul de inform atică; c l a s a a V - a : p r e m i u l I I I - S o r i n . D e a c ; p r e m i u l I I - B o g d a n G h e m e ş ; p r e m i u l I - l o n u ţ D î n c a n ; c l a s a a V l - a : p r e m i u l i i i - A l e x a n d r u P o s t e u c ă ; p r e m i u l il - D a n Ţ ă l n a r i u ; p r e m i u l i - R a r e ş M o r a r ; c l a s a a V l l - a : p r e m i u l I I I - D ă n u ţ B o r t n i c ; " p r e m i u l I I - L a u r e n ţ i u A p a h i d e a n ; p r e m i u l I - A n d r e i V l a d R a d ; c l a s a a V I l l - a : p r e m i u l I I I - V l a d B o n d o r ; p r e m i u l I I - S o r i n A v r a m ; p r e m i u l I - D i a n a D ă l ă l ă u ;

L a Concursul de creaţie literară: M a r e l e p r e m i u - l u l i u K i r a l y ; p r e m i u l I - D i a n a M o n i c a A r i e ş a n ; p r e m i u ) I I - B o g d a n G h e m e ş ; p r e m i u l I I I - C i p r i a n B o r o ş ; m e n ţ i u n e s p e c i a l ă - J o n u ţ G e a n ă * v . F e l i c i t ă r i , c o p i i ! ! ! 'U

M . T R IP O N

M in istru l E d u c a ţie i le re c o m a n d ă e le v ilo r * care urmează să se înscrie în licee să

completeze cel p u ţin 1 5 o p ţiu n i c a re s ă fie introduse în b a z a d e date n a ţio n a lăi

Ministrul Educaţiei şi Cercetării, Ecatcrina Andronescu, a declarat câ lc recomandă elevilor carc urmează să sc înscrie în liccc să completeze ccl puţin 15 opţiuni carc sâ fie introduse în baza de date naţională, pentru câ în felul acesta este exclus ca vreun elev sâ nu fie cuprins într-o şcoală pc măsura mediei obţinute la examenul dc capacitate.

Cum fiecare profil va avea un cod, va fi mai uşor de operat dccit dacă s-ar trece întreaga denumire a specializării respective. Temerile Ministerului Educaţiei se leagă însă de sistemul nou de înscriere a elevilor în licee. “Sînt îngrijorată pentru faptul că sînt peste 300.000 dc elevi care intră în acest proces. Este pentru prima oară cînd facem acest lucru şi oricînd poate apărea ceva”, a spus Andronescu, care a adăugat câ există posibilitatea ca un elev sâ nu îşi amintească ce opţiuni a avut sau că introducerea cererilor sale în baza de date să se fi făcut greşit. Pentru a evita astfel de situaţii, Andronescu a recomandat ca, pînă în data de 10 iunie, inspectoratele şcolare sâ tipărească broşuri cu oferta şcolară a judeţului care să fie împărţite tuturor elevilor. Aceştia vor fi sfătuiţi să se gîndeascâ bine la aspiraţiile lor, avînd la dispoziţie media cu care s-a intrat anul trecut în fiecare liceu sau grup

. şcolar. “Sistemul este asigurat ca unul bancar. Nu va putea fi spart de hakeri, a spus ministrul Educaţiei şi Cercetării referindu-se la securitatea sistemului.

Ecaterina Andronescu a mai spus că este nemulţumită; de actualele programe şcolare. Conform ministrului/după ce termină liceul elevii “nu ştiu nici măcar să schimbe o siguranţă” ; Andronescu a spus că nu va reforma sistemul pentru a-şi impune disciplinele favorite, dar Uniunea Europeană pune pe prim plan matematica, urmată de literatură şi ştiinţe. “ Disciplinele experimentale au partea lor de contribuţie în formarea profesională a fiecărui inSivid şi ele trebuie să-şi redobîndească locul potrivit îri şcoală”, a afirmat Andronescu. Ministerul Educaţiei şi Cercetării va reanaliza toate programele şcolare, apoi va cere Academiei Române să se pronunţe în privinţa lor.

ŞA N SE MAI M ARI D E SUPRAVIEŢUIRE PENTRU COPIII NĂSCUŢI PREMATUR

Şansa de a supravieţui. Acesta este darul pe care l-au primit, de Ziua Internaţională a Copilului, copiii născuţi prematur în România. In cadrul acţiunii „Pampers te ajută să faci primul pas în, viaţă”, Institutul de Ocrotire a Mamei şi Copilului a primit din partea companiei Procter & Gamble prima unitate mobilă de menţinere în viaţă a prematurilor din România. Datorită acestei aparaturi,

vieţile a aproximativ 150 de prematuri vor putea fi salvate,- anual. Unitatea, în valoare de peste 30.000 de dolari, cuprinde un ventilator mecanic, un incubator, un monitor, butelii de oxigen şi baterii care asigură independenţa de funcţionare în timpul transportului. Copiii care vor fi ajutaţi să supravieţuiască prin intermediul acestei unităţi mobiie, ce va funcţiona pe lîngă Secţia de Neonatologie a Maternităţii „Polizu” din

Bucureşti, vor primi, gratuit, scutece Pampers pe toată durata spitalizării lor.

„Pentru copiii care se nasc prematur este vital să primească de urgenţă asistenţa de specialitate, care constă în refacerea artificială a mediului de viaţă intrauterin. Această asistenţă nu este disponibilă în toate localităţile din România. Unitatea mobilă se va deplasa la locul unde este copilul, îl va prelua şi va face posibil

transportul acestuia la maternitate, unde copilul*va fi. spitalizat şi va primi îngrijirile necesare pentru ca sâ supravieţuiască” - a declarat dr. Silvia Stoicescu, şefa Secţiei de Neonatologie din Maternitatea „Polizu” şi preşedinta Asociaţiei de Neonatologie din România.

Maternitatea „Polizu” se ocupă anual de 600 de copii născuţi prematur.

M . T R IP O N

ANRE va prezenta Guvernului, în următoarele zile, o propunere de ajustare a tarifelor energiei electrice si termice*

'Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) va prezenta Guvernului, în următoarele zile, o propunere de ajustare a tarifelor energiei electrice şi termice a anunţât, ieri, ministrul Industriei şi -Resurselor, Dan Ioan Popescu. : • - ,

“Autoritatea a făcut o serie de analize legate de actualizarea preţului energiei electrice şi termice, în funcţie de rata inflaţiei, urmează ca aceste'calcule sâ'fîe definitivate în următoarele zile şi iprezentate Guvernului” ;, r-preeizat ministrul de resort.' Tefihoelectrica a“ cerut,-reCent, ANRE ca preţul electricităţii produse de societate să fie circa 44 de dolari/ MWh, faţă de 38,5 dolari/ MWh cît este în prezent, iar noul. tarif pentru energia termică să fie de 24 dolari, adică aproximativ 650.000 de lei pentru o gigacalorie la un curs de 27.000 lei/ dolar -

rata de schimb la nivelul actual al tarifelor, în comparaţie cu350.000 de lei/ gigacalorie, cît plăteşte populaţia în prezent.

Ultima creştere a tarifelor, la energia electrică s-a înregistrat în luna aprilie, în medie, cu 6.1%. .

S-a deschis sezonul de vînătoare la vulpi turbateGestionarii fondurilor de vînătoare din.

zonele declarate oficial ca fiind contaminate ,cu virusul turbării vor elibera autorizaţii personalului'fehnic în scopul vînării vulpilor care prezintă simptomele bolii, conform unui ordin al Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor.

Conform ordinului, publicat la sfîrşitul săptămînii trecute în Monitorul Oficial, se aprobă vînarea vulpilor pînă la 14 septembrie, în zonele declarate oficial ca fiind contaminate cu virusul turbării, 1

Organizarea acţiunilor de vinare a vulpilor se face ţinîndu-se seama de deciziile comandamentelor epizootice (de

combatere a unei boli contagioase) constituite conform legii.

Potrivit ordinului,-cadavrele vulpilor , împuşcate vor fi distruse numai după-ce li se vor fi recoltat probe în vederea efectuării unor analize de, diagnosticare a rabiei.

Poliţiştii de frontieră au descoperit, în luna mai, aproape 4 5 0 de infracţiuni

§ Poliţiştii de frontieră: au descoperit, în luna mai, aproape , 450 de infracţiuni şi au dafamenzi în 'valoare;totaJă:de!pe$te nouă sute de milioane de lei, a declarat generalul de brigadă Aurel Neagu, inspectorul general al Poliţiei de Frontieră. •'

Generalul Neagu a adăugat că,vîn':aceeaşî perioadăf .pestew 5,600 de. cetăţeni străini Ţcu 40 Ia sută makmulţi faţă de aceeaşi.perioadă a anului trecut) au primit interdicţie de a intra. în.România. Dintre, aceştia, 30 au încercat să. treacă

- frontiera, şapte au fost prinşi de, poliţişfitdeŢrontieră ascunşrt în diferite mijloace de transport, peste' 1.700 nu aveau

- mijloacele de întreţinere; iaraproape douâîsute aveau acţe- de j identitate care nu corespundeau - celor prevăzute de legea (română. în acelaşi timp, peste 1.223vde- români şi peste treii•: sute -de .cetăţeni străini: au primitrinterdicţie/de a părăsi România. De asemenea, alte peste 3.500 dc persoane atofosfr prinse de poliţişti cînd încercau treacă ilegal frontiera. .

în această tună, Poliţia de Frontieră a confiscat doua arme," ,27 de cartuşe, peste jumătate de kilogram de droguri, o sută :de:mărci germane false,T80 de grame de aur,pproape jumătate , :de kildgram de argint si trei autoturisme furate, a precizat -generalul Neagu.; Inspectorul general al Poliţiei de Frontieră a adăugat că poliţiştii încearcă să; stopeze contrabanda de bunuri dc larg- consum, valoarea celor confiscate dc la începutul acestui an fiind de peste 46 de. miliarde de Tei. •. ’

Page 11: Despre uimirile joi Prefectura premierului de Oarda ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72567/1/... · un simbol al tranziţiei spre economia de piaţă în România) a avut,

Aici ar putea fireclama dumneavoastră

c .D I V I Z I A ^ - 2 3A D N O T Ă R I S I C L A S A M E N T E

A fost antepenultima etapă în eşalonul trei. O etapă în care majoritatea clarificărilor au fost făcute în cele opt serii. Adnotările de faţă se referă la seriile care ne interesează în mod deosebit - a Vll-a şi a VUI-a - cu cinci respectiv trei prezenţe clujene.

S E R I A A V I I - A ™“Sîrmarii”, ca lideri, au pierdut la Braşov o partidă în

' care gazdele au ţinut mult să-şi ia revanşa pentru înfrîngerea din tur. înfrîngerea a fost una cu ghinion pentru “sîrmari”, golul victoriei braşovenilor fiind marcat în ultimul minut de joc. Să recapitulăm rezultatele etapei:

Nitramonia Făgăraş - Textila Prejmer 2-0, Arieşul Turda - Viromet Vicţeria 1-1, Romradiatoare Braşov - Industria Sîrmei Cîmpia Turzii 2-1, Minerul Iara - Chimica Tîrnăveni 0-1; Şoimii Compa Sibiu - Someş Gaz Beclean 0-3 şi Cimentul Hoghiz - Olimpia Gherla 0-3 (ultimele două rezultate fară joc, echipele Şoimii şi Cimentul retrăgîndu-se

.; din competiţie în retur).

C L A S A M E N T1. Industria Sîrmei2. Gaz Metan Tg. Mureş*3. Someş Gaz Beclean4. Chimica Tîrnăveni5. Olimpia Gherla6. Textila Prejmer7. Romradiatoare Braşov8. Viromet Victoria9. Nitramonia Făgăraş10. Arieşul Turda •11. C.F.R. Ciuj-Napoca12. Minerul Iara ’13. Cimentul Hoghiz14. Şoimii Compa Sibiu

*Gaz Metan Tg. Mureş

459

10 10 9

12 10 12 12 11 13 17

24 3 1 20este penalizată cu

24 19 124 15 425 14 2 25 13 224 12 225 11 5 24 12 0 24 10 4 24 11 1 24 10 24 9 24 9

- 23 4

53-17 58 44-17 47 38-31 4432-27 4136-2137-29 37-43 36-26 35-41 34-3133-33 31-399-53

12-63

(+22)|(+13);

(+5) : (+2) |(-D l(0 )“

(2 )(2 )(-4)1(-5)i(-7)1

(-22) p (-23)1

2 puncte.

S E R I A A V I I I - A TLiderul “U” şi-a onorat “cartea de vizită” cîştigînd în

1 deplasare la Ştei prin golurile marcate de Pop şi Popescu, || gazdele înscriind golul de onoare în ultimul minut de joc.

; Onorantă şi prestaţia uniriştilor dejeni. Victorioşi în deplasare, ei egalînd la puncte pe a doua clasată - Telecom Arad. Să recapitulăm rezultatele:

+1 Minerul Sărmăşag - Liber Humana Şomcuta Mare 2-1, +1 West Petrom Arad - Unirea Selena Dej 1-3, Oţelul Ştei -

} “U” Ciuj-Napoca 1-2, Lăpuşul Tg. Lăpuş - Telecom Arad ; 1-1, Armătura Zalău - CrişuLAleşd 2-1, Şoimii Satu Mare

- Astra Arad 3-2, Minerul Ocna Dej - Oraşul Negreşti 1-1. ‘ Someşul Satu Mare a stat.

C L A S A M E N T1. “U” Ciuj-Napoca2. Telecom Arad3. Unirea Selena Dej4. Astra Arad5. Armătura Zalău,6. Someşul Satu Mare7. West Petrom Arad .8. Liber Humana S. Mare9. Minerul Sărmăşag '10. Oaşul Negreşti11. Oţelul Ştei .12. Crişul Aleşd13. Lăpuşul Ţg. Lăpuş14. Şoimii Satu Mare15. Minerul O. Dej

Viitoarele etape: sîmbătă,

26 1926 1527 1526 13 26 11 26 12 26 10 26 1027 9 26 9 26 9 26 9 26 7- 26 7 26 6,

9 iunie.

356 9

1113111112121314 11 14 16

61 (+22) 51 (+12) 51 (+9)

Rcdactfa \f-0Tclr 191211.27

F i n a l a C u p e i R o m â n ie i “ T U B O R G M a f o t b a l - F a z a j u d e ţ e a n ăA.S. VICTORIA SOMEŞENI - A.S. APA CLUJ 2-3 (1-1).Pe Stadionul “ Ion Moina” s-a disputat ieri după-amiază finala Cupei României - faza judeţeană,

în prezenţa a doar 100 spectatori. Trofeul a revenit A.S. APA, graţie golurilor marcate de Saroşi (3, 55); Asztalos Aibert (74), respectiv pentru militarii someşeni au marcat Zobani (11),

, Lorint (62). Vom reveni cu amănunte.(C .S .)

TENIS“R O L A N D G A R R O S "

S E P R E F IG U R E A Z Ă 0 F IN A L Ă K U E R T E N -A G A S S I

D u m i n i c ă a f o s t z i p l i n ă l a “ R o l a n d G a r r o s ” , p a r i z i e n i i a s i s t ă , “ l i v e ” , l a n u m a i p u ţ i n d e 1 2 c o n f r u n t ă r i . P e t a b l o u l m a s c u l i n s - a u s t a b i l i t d e j a d o u ă “ s f e r t u r i ” d e f i n a l ă . A s t f e l , d e r b y -

' u l î i v a o p u n e , p e a r e n a “ P h i l l i p C h a t r i e r ” , p e b r a z i l i a n u l G u s t a v o K u e r t e n ( î n v i n g ă t o r î n “o p t i m i ” î n f a ţ a a m e r i c a n u l u i v e n i t d i n c a l i f i c ă r i M i c h a e l R u s s e l ) ş i p e r u s u l E v g h e n i ~ K a f e l n i k o v ( v i c t o r i o s î n d i s p u t a c u i b e r i c u l c v a s i n e c U n o s c u t T . R o b r e d o ) . A m b i i a u t r i u m f a t p e z g u r a r o ş i e d e l a “ R o l l a n d G a r r o s ” ( K u e r t e n î n d o u ă r î n d u r i , i a r v e d e t a r u s ă o s i n g u r ă d a t ă , î n d a u n a l u i S a m p r a s ) . î n c e l d e - a l d o i l e a " s f e r t " s e v o r d u e l a J u a n C a r l o s F e r r e r o ( e r o u l c a r e a a d u s p r i m a s a l a t i e r ă S p a n i e i ) ş i “ c a n g u r u l ” d i n C a n b e r r a , L i e y t o n H e w i t t , j u n e l e c a r e , s e p a r e , i - a l u a t

l o c u l m u l t m a i e x p e r i m e n t a t u l u i P a t r i c k R a f t e r , a c ă r u i e v o l u ţ i e l a “ R o l a n d G a r r o s ” a r ă m a s f ă r ă

' e c o u . F e r r e r o l - a d e p ă ş i t î n “o p t i m i ” , m a i u ş o r d e c î t e r a d e a ş t e p t a t , p e s u e d e z u l T h o m a s E n q u i s t . D o a r t r e i s e t u r i i - a u t r e b u i t s p a n i o l u l u i p e n t m a - ş i a s i g u r a p r e z e n ţ a î n p r i m i i o p t j u c ă t o r i a i t u r n e u l u i .

P e t a b l o u l f e m i n i n , î n u r m a p a r t i d e l o r d i n “ o p t i m i ” , s - a s t a b i l i t p r o g r a m u l c o m p l e t a l “s f e r t u r i l o r ” d e f i n a l ă . A m i n t i m ' n u m e c a r e , d e o c a m d a t ă , r i u s p u n m a r e l u c r u î n t e n i s u l f e m i n i n ( F r a n c e s c a S c b i a v o n e , C a r a B l a c k , J . H e n i n ş i L . K r a s n o r o u t s k a i a ) . l a t ă , M a r t i n a H i n g i s î i p o a t e f i r e c u n o s c ă t o a r e a n o n i m e i F r a n c e s c a S c h i a v o n e ( p e c a r e o v a î n t î l n i î n “ s f e r t u r i ” ) p e n t m c ă a s c ă p a t - o d e  m â n d a C o e t z e r . E s t e f o a r t e g r e u d e c r e z u t c ă j u c ă t o a r e a d i n “ C i z m ă ” v a s t o p a c u r s a e l v e ţ i e n c e i s p r e c u c e r i r e a t r o f e u l u i .

R e z u l t a t e d i n “ o p t i m i ” :M A S C U L I N

.• G u s t a v o K u e r t e n ( B r a z i l i a ) - M i c h a e l R u s s e l ( U S A ) 3 - 6 , 4 - 6 , 7 - 6 , 6 - 4 , 6 - 1 ; ‘

E v g h e n i K a f e l n i k o v ( R u s i a ) - T . R o b r e d o ( S p a n i a )

6 - 3 , 6 - 4 , 1 - 6 , 6 - 4 ;• J u a n C a r l o s F e r r e r o

( S p a n i a ) - T h o m a s E n q u i s t ( S u e d i a ) 6 - 2 , 6 - 4 , 6 - 2 .

F E M I N I N• M a r t i n a 1 H i n g i s ( E l v e ţ i a ) -

S a n d r a T e s t u d ( F r a n ţ a ) 6 - 1 , 2-6, 6-2;

• F r a n c e s c a S c h i a v o n e ( i t a l i a ) - C a r a B l a c k ( Z i m b a b w e )7 - 6 , 6 - 2 ;

• J e n i f f e r C a p r i a t i ( U S A ) - M e g h a n S h a u g h n e s s y ( U S A ) 7 - 5 , 6 - 1 ; ■• • S e r e n a W i l l i a m s ( U S A ) -S . P e t r o v a ( R u s i a ) 6 - 3 , 6 - 1 ;

• K i m C l i j t e r s ( B e l g i a ) - H . • N a g y o v a ( S l o v a c i a ) 6 - 4 , 4 - 6 ,

6 - 3 ; -• P. M a n d u l a ( U n g a r i a ) - R i t a

G r a n d e ( I t a l i a ) 6 - 2 , 6 - 3 ; •■ L . K r a s n o r o u t s k a i a ( R u s i a )

- S . F a r i n a ( I t a l i a ) 6 - 2 , 6 - 4 ;• J , H e n i n ( B e l g i a ) - B a r b a r a

S c h e t t ( A u s t r i a ) 6 - 3 , 6 - 4 .P r o g r a m u l “ s f e r t u r i l o r ”• G u s t a v o k u e r t e n - E v g h e n i

K a f e l n i k o v , J . C . F e r r e r o - L i e y t o n H e w i t t .

• M . H i n g i s - F . S c h i a v o n e , J . C a p r i a t i - S . W i l l i a m s , K . C l i j t e r s

P . M a n d u l a ş i L . K r a s n o r o u t s k a i a - J . H e n i n .

C r i s t i a n F O C Ş A N U

5 i u n i e• O u p a t r u d e c e n i i î n

u r m ă , î n 1 9 6 1 , a f o s t c o n s e m n a t p r i m u l ş i . . . u l t i m u l r e c o f t l m o n d i a l s t a b i l i t d e v r e u n a t l e t i t a l i a n î n p r o b a d e a r u n c a r e a s u l i ţ e i : C a r t o L i e v o r e a r e u ş i t l a M i l a n o o a r u n c a r e d e 8 6 , 7 4 m , c u c a r e a d o b o r î t r e c o r d u l a m e r i c a n u l u i A i b e r t C a n t e l l o r ( 8 6 , 0 4 m , r e c o r d r e a l i z a t c u d o i a n i m a i d e v r e m e , î n ' 1 9 5 9 , l a C o m p t o n , S . U . A . ) . N o u l r e c o r d a l l u i L i e v o r e a “t r ă i t " t r e i a n i ş i a f o s t c o r e c t a t î n 1 9 6 4 d e c ă t r e n o r v e g i a n u l T e r j e P e d e r s e n ( 8 7 , 1 2 , l a O s l o ) .

• A c u m u n s f e r t d e v e a c , î n 1 9 7 6 , s e l e c ţ i o n a t a d e f o t b a l a R o m â n i e i a s u s ţ i n u t u n a m i c a l , l a M i l a n o , c u f o r m a ţ i a I t a l i e i , d e c a r e a f o s t î n t r e c u t ă , d u p ă o p a u z ă a l b ă , c u s c o r n i d e 4 - 2 . l a t ă “ t r i c o l o r i i ” t r i m i ş i î n j o c : l o r d a c h e - C h e r a n , G a b r i e l S a n d u , D o b r ă u , H a j n a l ( T ă n ă s e s c u ) - M u l ţ e s c u , ' B o l o n i , l o r d ă n e s c u - F a z e k a s ( Z a m f i r ) , M i r c e a S a n d u ( D u d u G e o r g e s c u ) , L u c e s c u . G o l u r i l e “ n a ţ i o n a l e i ” a u f o s t m a r c a t e d e L u c e s c u ş i D . G e o r g e s c u .

L Â S Z L â F r .

D I V I Z I A - 3 0A S ROM SCO CLUJ-N APO CA A CÎŞTIGAT DREPTUL D E Â PARTICIPA LA B A R A J

U ltim a e t a p ă n - a m a i a d u s n ic i o s c h i m b a r e ' i n f r u n t e a cla sam en tu lu i, A S R o m s c o p ă str în d u -ş i a v a n s u l d e un p u n ct a su p ra u rm ăritoarei A S A V ictoria ş i v a p a rt ic ip a la b a r a ju l p en tru p r o m o v a re în D ivizia “C ” u rm în d a întîlni p e t e r e n n eu tru , la Tg. M ureş, p e c îş t ig ă to a r e a din ju d e ţu l A lba (R a p id C F R T eiu ş). R ez u lt a t e le u ltim ei e t a p e , a v în d în p a r a n t e z e p e c e l e a l e e c h i p e lo r d e ju n iori: ■

• S Ă N Ă T A T E A C L U J - N A P O C A - M O T O R I R A C L U J - N A P O C A 2 - 0 ( 3 - 0 ) .

P a r t i d a c a r e a d e c i s o c u p a n t e l e l o c u r i l o r 1 0 ş i 1 1 . A u c î ş t i g a t g a z d e l e p r i n p u n c t e l e î n s c r i s e d e F ă r c ă ş a n ( 4 7 ) ş i B o c h i ş ( 5 5 ) .

• A S R O M S C O C L U J - N A P O C A - C F R I I C L U J - N A P O C A 4 - 0 ( 4 - 8 ) .

V i c t o r i e f ă r ă d u b i i , c a r e a s p u l b e r a t t o a t e s p e c u l a ţ i i l e p e m a r g i n e a a c e s t e i p a r t i d e . A u m a r c a t : T u s s a i ( 1 3 ) , C r i s t e a ( 3 1 ) , P e ş t e ş a n ( 6 2 ) ş i N i c u l a ( 6 6 ) .

• A S A P A C L U J - N A P O C A - U N I R E A F L O R E Ş T I 6 - 0 ( 4 - 1 ) .O f o s t ă p r e t e n d e n t ă l a p r i m u l l o c a î n c h e i a t c a m p i o n a t u l c u o

v i c t o r i e ' l a s c o r . A u t o r i i g o l u r i l o r L u j e r d e a n ( 2 2 ş i 8 2 ) , C . A l m a ş ( 3 7 ) ş i S a r o ş i ( 7 9 , 8 5 ş i 8 9 ) .

• A S A V I C T O R I A S O M E Ş E N I - T U R D E A N A T U R D A 3 - 0 ( 3 - 0 ) , n e p r e z e n t a r e . ■ •

T u r d e n i i a u d e s c o n s i d e r a t a c e a s t ă p a r t i d ă , c a r e p i i t e a h o t ă r î c î ş t i g ă t o a r e a c a m p i o n a t u l u i , n e p r e z e n t î n d u - s e l a e a . E s t e u n g e s t

c a r e s p u n e m u l t e d e s p r e c u m a u t r a t a t u n e l e e c h i p e a c e a s t ă e d i ţ i e d e c a m p i o n a t .

• F . C . “ U ” I I C L U J - N A P O C A - F C U N I R E A S E L E N A 11 D E J 3 - 2 ( 4 - 3 ) .

P a r t i d a a d e c i s o c u p a n t e l e l o c u r i l o r 5 ş i 6 . A u c î ş t i g a t t i n e r i i d e l a F C “ U " , c a r e f ă r ă s i n c o p e l e d i n u n e l e p a r t i d e p u t e a u s ă - ş i s p u n ă c u v î n t u l c h i a r ş i î n l u p t a p e n t r u p r i m u l l o c . M a r c a t o r i ; S a n c i r a ( 2 4 ) , U n g u r u ş a n ( 3 1 ) , A . P o p ( 7 3 ) , r e s p e c t i v CI. M u r e ş a n ( 2 ş i 4 7 ) .

• R O N L I T C F R T U R D A - F C R O M H I L L S C L U J - N A P O C A 3 - 2 , î n t r e r u p t î n m i n . 7 7 , c î n d o a s p e ţ i i a u r ă m a s î n 6 j u c ă t o r i d e c î m p . P a r t i d a s - a o m o l o g a t c u 3 - 0 . L a j u n i o r i 0 - 1 .

• M I N E R U L I I I A R A - D R O M E X C L U J - N A P O C A 3 - 0 ( 3 - 0 ) , e c h i p a o a s p e t e f i i n d r e t r a s ă d i n c a m p i o n a t .

• F C “ U ” I I I C L U J - N A P O C A a s t a t .

• CLASAM EN T F IN A L1 . A S R O M S C O C L U J - N A P O C A 2 8 2 3 2 3 7 3 - 1 8 7 12 . A S A V I C T O R I A S O M E Ş E N I 2 8 2 2 4 2 8 7 - 3 2 7 03 . A S A P A C L U J - N A P O C A 2 8 2 0 4 4 7 3 - 1 8 6 44 . T U R D E A N A T U R D A 2 8 1 6 3 9 5 3 - 3 0 5 15 . F C “ U ” I I C L U J - N A P O C A 2 8 1 6 2 1 0 5 8 - 4 2 5 06 . F C U N I R E A S E L E N A II D E J 2 8 1 3 7 8 4 2 - 3 5 4 67 . F C R O M H I L L S C L U J - N A P O C A 2 8 1 3 5 1 0 4 6 - 3 7 4 48 . R O N L I T C F R T U R D A 2 8 1 2 5 1 1 5 8 - 4 9 4 19 . C F R I I C L U J - N A P O C A 2 8 1 1 4 1 3 4 6 - 5 5 3 71 0 . S Ă N Ă T A T E A C L U J - N A P O C A 2 8 1 1 2 1 5 4 3 - 5 3 3 51 1 . M O T O R I R A C L U J - N A P O C A 2 8 1 1 0 1 7 4 2 - 5 6 3 31 2 . F C “ U ” I I I C L U J - N A P O C A 2 8 9 1 1 8 3 8 - 5 6 2 81 3 . U N I R E A F L O R E Ş T I 2 8 5 3 2 0 2 9 - 6 7 . 1 81 4 . M I N E R U L II I A R A 2 8 5 2 2 1 2 8 - 8 0 1 71 5 . D R O M E X C L U J - N A P O C A 2 8 1 0 2 7 9 - 9 7 3

O r d i n e a p r i m e l o r d o u ă c l a s a t e l a j u n i o r i : F C R O M H I L L S C L U J - N A P O C A 6 5 , C F R II C L U J - N A P O C A 6 5 p ( d e p a r t a j a r e a a f o s t f ă c u t ă p e b a z a r e z u l t a t e l o r d i r e c t e , f a v o r a b i l e p r i m e i e c h i p e ) .

E u g e n H A N G

f e r i c e a u( e x -O L IIY IP IA G h e rla ) a a ju n s la S t e a u a !

V ic t o r E . R O M A N

S ib iu , 5 -10 iunie,

T t i r n e u l f i n a l

a l j u n i o a r e l o r I I I

Moderna Sală a sporturilor din Sibiu va găzdui timp de cinci zile turneul final al junioarelor III. Competiţie naţională la care Clujul va fi reprezentat de Pro Baschet jr. (antrenori Marilena şi Horia Pop) şi LAPI - For

' > 7 - >

o combinaţie Dej - Ciuj- Napoca, antrenori Aurel Drotar şi Ionuţ Craiu, din lotul deplasat la Sibiu facînd parte: Anca Cherebeţ, Corina Saba, Marinela Rus, Anca Rus, Diana Bob, Dina Pop, Adina Mureşan, Alina Pop, Ioana Sipos, Emanuela Berinde, Raluca Caba; Ioana Bujiţă, Romana Filovici.

Competiţia finală de mini- baschet este prevăzută pentru 17-23 iunie, la Tîrgu Mureş, pe marginea căreia vom reveni cu amănunte.

D e m . S O F R O N

T a l e n t a t u l , d a r ş i c a p r i c i o s u l « m i j l o c a ş a l d i v i z i o n a r e i . “ C ” ,

O L I M P I A G h e r i a , F e r i c e a n , a f o s t a p r e c i a t d e t e h n i c i e n i i f o r m a ţ i e i b u c u r e ş t e n e S T E A U A c u o c a z i a p a r t i d e i p e c a r e e c h i p a a n t r e n o r u l u i M i h a i P o p a s u s ţ i n u t - o în C u p a R o m â n i e i , c u a c t u a l a c a m p i o a n ă a ţ ă r i i . A n t r e n o r u l P i ţ u r c ă . d a r ş i s e c u n d u l i o v a n a u a v u t n u m a i c u v i n t e d e l a u d ă l â a d r e s a j u c ă t o r u l u i d e p e S o m e ş . ' î n t r e t i m p , “ G a l e z u l " ( c u m e s t e p o r e c l i t d e s u p o r t e r i ş i c o l e g i i d e e c h i p ă ) a a j u n s l a d i v i z i o n a r a “ B ” , F C B a i a M a r e , d e u n d e a . . . d e z e r t a t l a î n c e p u t u l s e z o n u l u i d e p r i m ă v a r ă . In p r e z e n t , e l e v o l u e a z ă d u m i n i c ă d e d u m i n i c ă l a S t e a u a . . . S a l a t i u , î n c a m p i o n a t u l t e r i t o r i a l G h e r l a . J o a c ă b i n e ş i a c o l o , d a r l a n i v e l u l r e s p e c t i v n u e m a r e l u c r u . .

S Z . C s .

V e ş t i p e n t r u u n d i ţ a r i

C I N C I D I N N O U A , D I N T R E

C A R E T R E I C L U J E N I

L

D u m i n i c ă , l a C h i n t e n i - “a r e n a ” c u n o s c u t ă a c o n c u r s u r i l o r d e p e s c u i t s p o r t i v s t a ţ i o n a r - , a f o s t p r o g r a m a t ă f a z a i n t e r j u d e ţ e a n ă a z o n e i î n t î i , d e f a p t s e m i f i n a l ă , p r i m i i c i n c i c l a s a ţ i c a l i f i c î n d u - s e p e n t m f i n a l ă . A ş a d u p ă c u m s e a n t i c i p a , a b s e n ţ e s u b s t a n ţ i a l e : d o a r t r e i j u d e ţ e d i n c e l e ş a p t e a i e z o n e i ş i - a u t r i m i s r e p r e z e n t a n ţ i i , î n t o t a l n o u ă c o n c u r e n ţ i d i n c a r e ş a p t e b ă i e ţ i ş i d o u ă f e t e , f a z a f i i n d r e z e r v a t ă c o p i i l o r . D e c i g r i j a p e n t m " s c h i m b u l d e m î i n e ” e s t e î n s u f e r i n ţ ă î n p e s c u i t u l s p o r t i v s t a ţ i o n a r ( c a ş i î n a l t e d i s c i p l i n e s p o r t i v e ) .

O r g a n i z a r e a î n t r e c e r i i a r e v e n i t A . J . P . S . C l u j , c a r e s - a s t r ă d u i t ş i a r e u ş i t , d i n n o u , s ă f i e l a î n ă l ţ i m e ( c o m i s i a d e o r g a n i z a r e a l c ă t u i t ă d i n L e o n C r i s t e a , M a r i n P e t r e s c u , M a r i u s G h e r g h e l ş i V a s i l e L e n a r d , p l u s a r b i t r i i d o v e d i n d u - ş i c o m p e t e n ţ a ) , î n c e p u t u l z i l e i a f o s t u n u l m a i m u l t d e c î t p r o m i ţ ă t o r î n p r i v i n ţ a e v o l u ţ i e i t i m p u l u i , s e n i n u l c e r u l u i f i i n d d e s t u l d e c o n s i s t e n t . N u m a i c ă d i n s p r e D e u ş u ş i - a u a n u n ţ a t a s a l t u l a s u p r a s o a r e l u i ş i s e n i n u l u i n o r i a m e n i n ţ ă t o r i c a r e a u î n c e p u t s ă - ş i s c u t u r e p l o a i a a b i a s p r e f i n a l u l m a n ş e i a d o u a , a ş a c ă î n t r e c e r e a r i - a a v u t d e s u f e r i t

Organizatorii întrecerii ‘au intrat în horă” încă de vineri cînd âu instalat cortul cel mare pentm

“ o f i c i a l i " , d u p ă c a r e . s - a t r e c u t l a p r e g ă t i r e a s t a n d u r i l o r c a r e d u m i n i c ă d i m i n e a ţ a , d u p ă t r a g e r e a l a s o r ţ i , a u f o s t o c u p a t e d e c o n c u r e n ţ i ş i c o n c u r e n t e . S t a r t u l î n t r e c e r i i a f o s t p r e c e d a t d e p e r i o a d a p r e g ă t i t o a r e a “ a r s e n a l u l u i " d e p e s c u i t s p o r t i v ş i m o m i t . S p r e d e o s e b i r e d e a l t e d i s c i p l i n e s p o r t i v e , î n t r e c e r i l e d e p e s c u i t s p o r t i v s t a ţ i o n a r s e d e s f ă ş o a r ă î n l i n i ş t e , “ s p a r t ă " d e a n u n ţ u r i l e s c u r t e “p e ş t e " , î n m o m e n t u l c î n d c o n c u r e n t u l - a r e u ş i t o c a p t u r ă ( l u a t ă i m e d i a t î n e v i d e n ţ a s c r i p t i c ă a a r b i t r i l o r ) . L a s f î r ş i t u l p r i m e i m a n ş e a a v u t l o c c î n t ă r i r e a c a p t u r i l o r ş i s t a b i l i r e a p r i m e i i e r a r h i i d u p ă c a r e , d i n n o u , t r a g e r e a l a s o r ţ i a s t a n d u r i l o r ş i i n t r ă î n r o l m a n ş a a d o u a . A l t e d o u ă o r e d e p î n d ă a c o n c u r e n ţ i l o r s p r e p l u t a c e d a n s a s u b u ş o a r a b ă t a i e a v î n t u i u i c e î n v ă l u r e a a p a . T i m p u l a t r e c u t p e n e s i m ţ i t e ş i , d e o d a t ă , f l u i e r u l s t r i d e n t a a n u n ţ a t f i n a l u l c o n c u r s u l u i . D u p ă c î n t ă r i r e a c a p t u r i l o r a f o s t s t a b i l i t ă i e r a r h i a m a n ş e i a d o u a , a p o i c e a f i n a l ă ( p e b a z a l o c u r i l o r o c u p a t e d e c o n c u r e n ţ i î n f i e c a r e m a n ş ă ) . N u - m i r ă m î n e d e c î t s ă v ă p r e z i n t i e r a r h i a f i n a l ă : 1 . H a d i A t t i l a ( B i h o r ) , 2 . S e r g i u B o t i ş ( M a r a m u r e ş ) , 3 . L u c i a n A n d r e i B o l d e a ( C l u j ) , 4 . A n d r e i C e n a n ( C l u j ) , 5 . A l e x a n d r a P a l c ă u ( C l u j ) , 6 . D i a n a B u f a n ( M a r a m u r e ş ) , 7 . V l a d a B a l a s i ( M a r a m u r e ş ) , 8 . S i l l e r M a t e ( B i h o r ) , 9 . K o n c z e y Z s o l t ( B i h o r ) . D e r e ţ i n u t p e r f o r m a n ţ a r e p r e z e n t a n ţ i l o r j u d e ţ u l u i C l u j . t o ţ i t r e i c a l i f i c î n d u - s e p e n t m f i n a l a p e ţ a r ă . L e u r ă m , î n f i n a l ă , “ F i r î n t i n s " .

V i c t o r P E S C A R U

Page 12: Despre uimirile joi Prefectura premierului de Oarda ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72567/1/... · un simbol al tranziţiei spre economia de piaţă în România) a avut,

1 Dolar SUA = 28.780 lei - 1 Marcă germană = 12.544 lei H e o L L O ) ) 1) H

RegionalajCFACIubfaceicurătenif*

fimenzi da sote dc milioane şi conductori jda trenCălătorii

frauduloşi...In cursul* lunii aprilie,

Serviciul „Control Trenuri” din cadrul Regionalei CF Cluj, a verificat un număr de 508 trenuri de călători. în timpul controalelor efectuate pe arealul Regionalei, inspectorii CF au emis un număr de 1.073 de bilete de taxare în- tren, în valoare de 98,5 milioane lei. De asemenea s-au întocmit 396 de procese verbale de contravenţie, totalizînd 143,6 milioane lei, la care s-au adăugat 25 de chitanţe eliberate, în tren, aferente capitolului „diverse”, în valoare totală de 2,8 milioane lei. Celor 1.944 de persoane care au călătorit fraudulos în această perioadă l i , s-au aplicat amenzi totalizînd 245 de milioane lei.

Serviciul „Control Trenuri” a

mai efectuat în cursul aceleiaşi luni 15 controale împreună cu Poliţia T.F. La acestea au participat- 24 de salariaţi C.F. alături del52 de poîiţişti. Numărul călătorilor cărora li s-au eliberat bilete de călătorie în tren sau cărora li s-au întocmit procese verbale de ■contravenţie a fost de 218. Sumele astfel încasate s-au ridicat la 20 milioane lei.

...fac „naşii” la pungă groşi

Sorin Faur, şeful Serviciului precizează că în" atribuţiile organelor de control intră şl verificarea modului cum personalul de tren îşi aduce la . îndeplinire sarcinile de serviciu. „Uneori suntem puşi în situaţia de a depista grave abateri de la conduita profesională, tocmai din partea celor puşi sâ asigure

uşi „pc liS»"bunul mers al călătoriei - declară acesta”. Astfel, în data de 10 aprilie, Ja sosirea în staţia Bistriţa,cu ocazia verificărilor de gestiune efectuate de către inspectorii CF asupra lui Liviu Leuca, conductor de serviciu pe trenul 1642, a fost găsit un „plus” de gestiune de 166.000-

' lei. Lui Leuca i s-a desfăcut- contractul de muncă.

Tot în cursul lunii aprilie i s-a desfăcut contractul de muncă şi lui Iosif Codenciuc, conductor de tren. în timp ce era de serviciu pe distanţa Deda - Sărăţel la trenul 1643, acesta a fost depistat de către organele de control tolerînd 4 călători fără bilete. De asemenea,

î i

muncă. Luna martie a adus „ghinionul” şi lui Alexandru Orza, şef al trenului 1648. La

.sosirea în staţia Bistriţa, personalul de tren nu efectuase inspectorii CF au constatat ,’înnici revizia legitimaţiilor de punga” acestuia un plus decălătorie pe distanţa Cîmpina - Deda. Ca urmare, şi conductorului Iosif Condenciuc i s-a desfăcut contractul de

gestiune de 202.000 lei. Orza a avut, la rîndu-i, parte de desfacerea contractului de muncă. Din cauza neîndeplinirii

sistematice a atribuţiunilor de serviciu şi a unui plus de gestiune de 61.000 de lei găsit asupra sa în staţia Zalău, şeful de tren Gheorghe Cosma, angajat al staţiei CF Baia Mare, a beneficiat, ca şi colegii săi, de acelaşi „tratament” din partea conducerii Căilor Ferate.

. B e n ia m in P A S C U

Alegeri la Cartel AlfaMiercuri,-6 iunie a.c., va

fi ales „noul” birou executiv al Cartel Alfa Cluj (preşedinte, vicepreşedinţi, secretar etc). Perioada de depunere a candidaturilor s-a încheiat, exprimîndu-şi dorinţa de a candida numai vechii membri ai biroului, . Grigore Pop, preşedintele Cartel Alfa Cluj, a declarat că în cadrul şedinţei de mîine va fi discutată şi posibilitatea participării la mitingul de protest organizat de BNS Cluj. Potrivit liderului Cartel Alfa Cluj, principalele nemulţumiri ale membrilor acestei confederaţii sînt legate de legea pensiilor, scăderea nivelului de trai şi creşterea presiunii fiscale asupra angajaţilor şi angajatorilor.

A .B L A G A

Banii de la bugetul de stat

nu ajung nici Ia ApahidaPotrivit prevederilor Legii bugetului dc stat pc

anul 2001, Primăria comunei Apahida va primi de la bugetul de stat suma dc 580 miliarde lei, cu aproximativ patru miliarde lei mai mult decît anul trecut. Primarul ionel Fărcaş este dc părere câ „banii nu ajuns: nici pc o măsea". Din această sumă pot fi realizate ccl mult doua proiecte mai importante: mansanlarca clădirii Primăriei şi asfaltarea parţială a unor drumuri din comună.

Potrivit primarului Farcas. Consiliul Judeţean Cluj finanţează un proiect, aflat în plină desfăşurare, prin care sc vor construi două casc dc plasament familial ’a Apahida. Agenţia Naţională pentru Locuinţe negociază cu reprezentanţii Primăriei Apahida pentru a achiziţiona trei terenuri, două în Sânnicoară şi unul in Apahida. pentru construirea unor locuinţe sociale şi cu credit ipotecar in aceste două sate.

In altă ordine dc idei, primarul Ionel Fărcaş a declarat câ „pinâ in acest moment nu a fost realizat nici un proiect cu fonduri Phare".

M .L .

Ministerul Agriculturii a analizat şi a validat aproximativ o treime din cererile de retrocedare a terenurilor agricole şi forestiere dar aplicarea legilor de restituire a acestor suprafeţe este “mult întîrziată” în mai multe judeţe! printre care Harghita, Covasna, Mureş, Maramureş, Başov, Gorj şi Dîmboviţa, se arată în răspunsul ministrului de resort, Ilie Sârbu, Ia interpelarea pe aceştă temă a senatomlui PNL Paul Păcuraru.

Titluri de proprietate pentru numai 48 de hectare de teren torestier

Titlurile de proprietate au fost deja eliberate pentru 3.312.456.hectare de teren agricol şi pentru 275.665 hectare de teren forestier, cea mai mare parte a titlurilor fiind emise pe baza Legii 18/1991. Conform Legii Lupu au fost eliberate titluri pentru numai 23.075 de teren agricol şi pentru 48 de hectare de teren forestier.

O situaţie similară se înregistrează şi în cazul suprafeţelor puse în posesie cu procese verbale, unde este vorba de 8.268.919 hectare de teren agricol şi 459.263 hectare de teren forestier. Din acestea, prevederile Legii Lupu au acţionat numai pentru 193.458 de hectare de teren agricol şi pentru 192.763 de hectare de teren forestier.

Conform documentului citat, au fost analizate şi validate 546.440 cereri de retrocedare din numărul de 1.537.725 depuse pînă la jumătatea lunii mai. '

Pe baza Legii 1/2000 (Legea Lupu) au fost solicitate pentru retrocedare 2.165.369 de hectare de teren agricol ş i-3.053.428 hectare de teren forestier. Suprafaţa stabilită însă pentru punerea în posesie pe baza acestei legi este mai mică, respectiv de 1.066.172 de hectare de teren agricol şi1.158.326 de hectare de teren forestier.

Ministerul Agriculturii a privatizat

aproape 15% din fostele IAS pe care

le deţinea in portofoliuMinisterul • Agriculturii,

Alimentaţiei şi Pădurilor (MAAP) a privatizat, pînă la sfîrşitul lunii mai, aproape 15% din fostele IAS pe care le deţinea în portofoliu, iar alte 20% se află în procedura de reorganizare sau de lichidare, se arată . în răspunsul MAAP la

.interpelarea pe această temă a senatorului Paul Păcuraru.

Conform documentului citat, MAAP avea în portofoliu 737 de societăţi comerciale agricole, care exploatau 1.170.000 de hectare agricole.

Din numărul total de societăţi cu profil agricol au fost privatizate 113, alte 147aflîndu-se în procedura de organizare sau lichidare. Un număr de 447 societăţi comerciale agricole au rămas de privatizat,

în presă şi pe Internet a fost

publicată o listă de şase societăţi la care urmează să se depună ofertele de cumpărare şi pentru alte cinci au fost întocmite notele de privatizare. în prezent se lucrează la întocmirea notelor de privatizare pentru 12 societăţi comerciale cu profil agricol, fiind publicate numele celor 285 de societăţi lă care există scrisori de intenţie pentru privatizare şi concesionare a terenurilor.

“Prin ordinul ministrului s-a dispus tuturor societăţilor comerciale neprivatizate întocmirea documentaţiilor necesare sau actualizarea-lor, după caz, în vederea privatizării, termenul de depunere a acestora la Agenţia Domeniilor Statului fiind luna iunie 2001”, se arată în răspunsul MAAP la interpelarea lui Păcuraru.

Două treimi din firmele controlate de Garda Financiară au eludat legea

u r m a r e d i n p a g i n a 1

Dosarele penale sînt toate de evaziune fiscală

Un aspect interesant s-a constatat în ceea ce priveşte încasările fa majorările de întîrziere, care au fost cu 182% mai mici decît cele de anul trecut (486 de milioane faţă de 2,5 miliarde). în opinia ltii Ogrean, acest lucru se datorează unor modificări de legislaţie prin care încasarea majorărilor la anumiţi agenţi economici a fost suspendată pentru o perioadă. Un alt factor care a contribuit la obţinerea unui procent redus de încasări la capitolul majorări au fost facilităţile pe linie fiscală acordate de către Guvern marilor datornici la buget.

Cuantumul amenzilor aferente primelor 5 luni ale anului în curs a fost de 18 miliarde lei, înregistrindu-se astfel o creştere de 141% faţă de anul 2000. Suma încasată a fost însă de numai 6 miliarde lei. în perioada ianuarie - mai, Garda Financiară Cluj a întocmit 16 dosare penale, majoritatea pentru indicii de evaziune fiscali

Salarii mai mari pe seama reducerii da personal

Reprezentanţii sindicatelor şi cei ai administraţiilor societăţilor de cale ferată au identificat, în cadrul negocierilor de ieri, ,o soluţie privind acordarea unei prime tranşe de creştere salarială, urmînd ca discuţiile legate de. cea de a doua etapă de majorare a salariilor să continue astăzi, cînd ar putea fi semnat contractul colectiv de muncă pe anul 2001.

Ministrul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, Miron Mitrea, a declarat, la finalul unei întîlniri de circa două ore cu liderii sindicali, că. fondurile de salarii vor fi majorate în baza resurselor obţinute în urma aplicării unui program de “ajustare structurală”, pe care îl vor parcurge societăţile de cale ferată, idee acceptată de reprezentanţii angajaţilor.

Mitrea a afirmat câ în problema salarială părţile au 'ajuns Ia jumătatea drumului” spre o înţelegere, în condiţiile în care la negocierile de luni

au fost convenite cuantumul primei etape de majorare a salariilor şi data la care aceasta se va aplica.

“Urmează să vedem amănuntele legate de negocierea contractului colectiv de muncă şi

' de modul în care evoluţia reală a inflaţiei va depăşi previziunile noastre”, a arătat ministrul.

Oficialul MLPTL a mai declarat că aplicarea programului de ajustare structurală va conduce, printre' altele, la reducerea cu 10% a numărului angajaţilor societăţilor feroviare, acelaşi procent urmînd să fie aplicat în cazul funcţionarilor din minister, despre care Mitrea susţine că sînt mai numeroşi decît este nevoie.

“Apoi vom , intra în restructurarea societăţilor, urmînd să închidem punctele de lucru şi activităţile arhaice” , a spus ministrul. El a precizat că o parte din resursele financiare astfel obţinute va fi direcţionată către achiziţionarea de tehnică nouă, precum şi pentru susţinerea programului de revizii şi reparaţii

la materialul rulant_ şi la infrastructura feroviară. în opinia sindicatelor, principala problemă rămasă în discuţie o reprezintă acordarea celei de a doua tranşe de majorare a salariilor, de a cărei rezolvare depinde semnarea contractului colectiv de muncă.

» Liderul sindical Ionel Socaciu a declarat la finalul discuţiilor cu ministrul Mitrea câ au fost găsite soluţii pentru majorarea salariilor cu 20 la sută de la 1 mai, în urma unor măsuri de reorganizare care presupun şi reducerea personalului. Astfel, în jur de6.500 de posturi ar urma să/ dispară prin extemalizarea unor activităţi (3.700 de angajaţi), reducerea personalului administrativ (1.000 de angajaţi) şi prin pensionări şi încetarea contractelor cu : durată determinată (2.000 de angajaţi).

Acordarea unei noi majorări de - salariu, de 18 la sută de la 1 decembrie, ar presupune depăşirea plafonului impus de FMI asupra fondurilor de salarii de la unităţile de stat (cu cel mult 38 ia sută mai mare în anul 2001

faţă de 2000), apreciază liderul sindical. Pentru încadrarea în limita salarială menţionată ar fi nevoie de “măsuri drastice, de reduceri de personal pe care calea ferată nu le-ar putea suporta”, a spus Socaciu.

Una din variantele luate în calcul este aceea de a include în contractul colectiv prima etapă de .creştere a salariilor, urmînd ca la 1 noiemrbie să fie reluate discuţiils. privind clauzele salariale în raport do posibilităţile financiare din acel moment, a declarat, la rîndul lui, Vasile Anghel, liderul Federaţiei Eleatei.

Federaţiile sindicale feroviare au început demersurile pentru declanşarea legală a conflictelor de muncă: Potrivit liderilor sindicali, un acord pe tema , salariilor ar presupune stingerea conflictelor aflate în fază incipientă. “O grevă la calea ferată - dacă va fi - poate pomi doar în mod spontan, pentru că în cadrul organizat mai sînt de parcurs mai multe etape legale”, a mai spus Socaciu. (D.E.A.)

- f ţ ------------

Page 13: Despre uimirile joi Prefectura premierului de Oarda ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72567/1/... · un simbol al tranziţiei spre economia de piaţă în România) a avut,

U->. , ,

jL w B S il- p e r s o a n e f iz ic e ■ %

B ă n t i com ercia le Ia vedere 1 Iunâ 3 lu n i 6 tu n i; 9 lu n i 12 lun i

B CR* 10 35 36 37 38 39Y B R D -G S G ••y ; '9;':''-: 33 3 4 . .• 34,5 36 36,5 ?

•Y y -S-t-y , 33 . 35 37 - 39 43 7.7

B A (d. ravtzuibili) ţd. fixă)

9 35 36 37 37 379 35 36 • -

fp .i-B a rtc 'jP o s t* ';' Y - 9 /Y v 34 , - 35 • 36 ' 36 -37-YT ransilvania 9 35 36 37 38 38

Y - R om ânească** < 3 34 ,■ 36 •, 37 :36.:.:'. 36CEC 9 35 37 35 - - 37

^A L IA N Ţ A 10 Y ; 38 v 39 40 . 41: :• 42ROMEXTERRA (d o b . variab ilă ) 10 35 37 38 39 40 '

:;Tu r c o -r o m â n â - ' 5 .Y Y 34 35 34 33 33"D A C IA -FE LIX " 8 33 35 36 34 34

v "Ion Ţ ir iac " ; -Y .7 .5 "Y , .33. 33 ~ 35 Y . 35 34:s:::'i.R om ână de Scont 8 36 38 37 36 37

8 - 37 34,5 32,5 324;;a l p h a b a n k : 'Y ..'.5Y Y v. 34 : : 36 35 Y Y .3 5 Y 35 Y

W EST B AN K 10 36 38 39 39 39B ă n c i populare la vedere 1 lună 3 lun i 6 tuni 9 lu n i 12 lu n i

NAPO C A'YîY '(dob. fluctuantă) ;-Y -.io :;;:.' y ';42y Y 46 f

TREZOR - 40 41 43 . - 46

- p e r s o a n e ju r id i c e - %B ă n c i co m erc ia le la vede re 1 lună 3 lu n i 6 tun i 9 lu n i 12 lu n i

BCR* 10 35 36 .37 38 39

B R D ** -G S G 30 31 31,5 32 32,5

B A(dob. revizuibHă) 9 35 36 37 37 37

: -B a n c P ost* y 9 Y 32 34 35 36 .38

T rans ilvan ia 9 35 36 37 38 38

R om ânească** 3: ic 34 36 37 36 36

CEC 9 35 36 37 37 36

RO M E X TER R A; (dob. variabilă) ? 10 35 37 ; 38 39 40

TUR CO -RO M ÂNĂ 5 34 35 34 33 33

. "D A C IA FE LIX " '9 . 35 35 31 'Z 30 30

"Io n Ţ ir ia c " 4 33 33 35 35 34

Română de Scont ■ 8. 36 38 37 36 37

8 37 34,5 32,5 32

A L P H A B A N K 5 34 36 35 35 35

W E S T B A N K 10 34 36 37 38 39

B ă n c i p op u la re la vedere 1 lună 3 lu n i $ lu n î ; 9 lu n i 12 lu n i

N AP O C A(dob. fluctuanţi) 10 36 38 40 42

• dobîndă se capitalizează;" cu plata dobinzii la expirare, fe ti: Modificarea dobînzilor se comunică redacjiei, pînă la ora 1201 prin fax: 1174.11.

- p e r s o a n e f iz ic e - %B A N C A V aluta V ede re 1 lu n ă 3 lu n f 6 Junî 9 lu n i 12 lu n i

B C RDEM 3 3,3 3,7 4,1USD 4 - 4 ,75 5 5,25

B R D - G S GDEM 1 2,2 2,3 2,4 2 ,45 ;Y 2 ,5 y

U S D 1 : .3 ,7 5 3 ,85 Y 4 4,1 4,25 .

B a n c P o s tDEM 2,25 - - 2,8 - - 3

U SD 4 - 4,8 5

. B . A g r ic o lăDEM 2,5 3 3,2 3,2 3,5 3,7

US D : 4 Y ...5 ,2 ,.. 5,3 5,5 5 , 5 . 5 ,85

Io n Ţ ir ia cDEM 1,25 3,7 3.7 4 4 4,2USD 1,25 4,1 4,2 4,5 4 ,5 5

■ T ra n s ilv a n iaDEM 2,5 .'-'S-Y 3,25 3,50 3 ,75 4 ,00

USD 3 . 4 ,50; :4,75 5,00 5 ,50

R o m â n e a s c ăDEM 1,5 3,25 3,5 3,75 ‘ 4 4 ,25USD 1,75 4 ,25 4,5 4,75 5 5,25

T u rc o -R o m â n ăDEM v . 1 : V Y 4 Y Y Y 4,2 - 4 ,5 4,7U S D . 2 6,25 6,5 6,75 7,1

R o m e x te rraDEM 3 3,5 3,7 3,9 4 ,5 4,7USD . 3,5 5,5 5,6 6,3 6,7 7,0

"D A C IA F E L IX "DEM 2,5 ; .3,25 3 ,75 4 ,25U SD 3 Y y Y 5,5 5,75; 6 6,5-

R o m â n ă d e S c o n t

DEM - 3 ,75 4 4,20 4 ,35 4,50USD - 5 5,20 5,50 5,75 6

A L P H A B A N KD E M . ; 1 ,75 - 3 ,75.. Y 3 .75 3,75 ; .■ 4 .•••••. 4USD 1 Y 2 . Y : 4,9 4 ,95 : 4,95 4 ,9 5 4 ,9 5

W E S T B A N KDEM 2,5 3,5 4 4,25 4,5 4,75U SD 3 4,6 4,8 5,1 5,25 5,5

p e r s o a n e ju r i d i c e - %B A N C A Valuta V'mIi if 1 lună 3 luni 6 lunf 9 luni :12 luni

B C R DEM 3 3,3 3,7 4,1U S D 4 4,75 5 5,25

B R D • GS.G ; D E M : Y - ţ l . Y Y 2.2 2,3 v .2,4 Y 2,45 2.5U S D .Y Y I/ Y v Y :3;75.Y 3 .85 Y ■/;;'4Yv- Y '4,1 Y -4 .2 5 \

B a n c P o s t D EM 2,25 2,5 2,8 3U S D 3 4 4^2 4,5

< B . A g rico lă < D E M ;: Y /2,5 Y Y 3 .2 ":j :;. :3 ,5':-.:-. 3.7• U S D ş; Y :Y . : 5 , 3 : ..,5 ,5 : - ':.: 5,5 5 ^ 5

Ion Ţiriac DEM 1.25 3,7 3,7 4 4 4.2U S D 1,25 4,1 4,2 4,5 4,5 5

Tran silva nia Y-yY . :': :V"" ( ' Y “ Y

D EM rr 2,5v?| : y .k y : 3 ^ 5 13,50 3,75 . .v 4,00f USD.: Y : 3."Y, Y Y Y Y : . 4.S0 4,75 5.00 , 5 ^ 0

R om ânească D E M 1.5 3,25 3,5 3,75 4 4 2 5U S D 1,75 4,25 4,5 4,75 5 5 2 5

; Tu rco -R o m â n ă : ^ D EM '1 •V - 4. . • . : 4.2 4,5 ■"'.4,7-. •'U S D î/6.25 6,5 : 6,75 ; 7,1

Rom exterra DEM 3 3,5 3,7 3.9 4.5 4.7U S D 3,5 5,5 5,6 6,3 6,7 7.0

'• ' “ D A C IA F E L IX " Y d e m : 2,5 Y \ > - Y . 3 ' ' 3,25 ; 3.75 4 2 5U S D ::Y 3.:. .. 5,5.. 5.75 - . 5 . : 6,5 :

R o m ână de S co nt D EM - 3,75 4 4,20 4,35 4,50U S D - 5 5 2 0 5,50 5,75 6

A L P H A B A N K D E M ; 1,75 i 3,75 • 3,75 3,75 ■'-.4 ■ • 4 ■U S D 2 4,6 4,7 4,75 4,75 4,75

W E S T B A N K DEM 2,5 3,35 3,75 4 4,25 4 ^U S D 3 4.5 4,7 5 5,1 5 2 5

î n t r - o p e r i o a d ă d e m u l t d e p ă ş i t ă . n e v o i l e d e c o n s u m a l e o a m e n i l o r e r a u d e p a r t e d e a fi a c o p e r i t e d e p o s i b i l i t ă ţ i l e d e o f e r t ă a l e p r o d u c ţ i e i . F i r e s c , î n a c e s t e c o n d i ţ i i , n i m e n i n u - ş i p u n e a p r o b l e m a s ă a f l e d a c ă p r o d u s e l e , n i c i o d a t ă a f l a t e î n c a n t i t ă ţ i î n d e s t u l ă t o a r e p e p i a ţ ă , s a t i s f a c s a u n u e x i g e n ţ e l e c u m p ă r ă t o r i l o r . D i n m o m e n t u l î n c a r e a c e ş t i a a u d o b î n d i t p o s i b i l i t a t e a d e a a l e g e - f i i n d c ă o f e r t a s - a d i v e r s i f i c a t ş i v e n i t u r i l e l o r a u c r e s c u t - s u c c e s u l p r o d u c ă t o r i l o r d e p i n d e d e m ă s u r a a d e c v ă r i i o f e r t e i l o r l a c e r i n ţ e l e c o n s u m a t o r i l o r . P e n t r u a o d o b î n d i , p r o d u c ă t o r i i s - a u v ă z u t o b l i g a ţ i s ă - ş i s u b o r d o n e z e o b i e c t i v e l e p r i v i n d v o l u m u l ş i s t r u c t u r a d e f a b r i c a ţ i e c o n c l u z i i l o r r e i e ş i t e d i n s t u d i i l e d e m a r k e t i n g .. O e v o l u ţ i e s i m i l a r ă a u r m a t ş i i n t e r d e p e n d e n ţ a d i n t r e c a d r e l e d i d a c t i c e ş i s t u d e n ţ i . C î n d n i v e l u l c u n o ş t i n ţ e l o r p o p u l a ţ i e i , î n d e o s e b i a l e t i n e r i l o r , ş i p o s i b i l i t ă ţ i l e l o r d e i n f o r m a r e e r a u r e d u s e , î n v ă ţ ă m î n t u l s u p e r i o r s e c o n d u c e a d u p ă p r i n c i p i u l " M a g i s t e r d i x i t " . O p i n i i l e , a r g u m e n t e l e ş i v o i n ţ a p r o f e s o r i l o r e r a u i n f a i l i b i l e ş i t r e b u i a u a c c e p t a t e c a a t a r e . S t ă p î n a b s o l u t p e u n s e t d e c u n o ş t i n ţ e ş i p e d e s t i n e l e u n o r t i n e r i s t u d i o ş i f ă r ă p o s i b i l i t ă ţ i d e a l e g e r e ş i d e c o n t e s t a r e , p r o f e s o r u l , d e s o r g i n t e s c o l a s t i c ă , s e c o m p o r t a c a u n f e u d a l p e d o m e n i u l s ă u . C o m p o r t a m e n t u l lu i d i s c r e ţ i o n a r a v e a , ş i m a i a r e p e a l o c u r i ş i a s t ă z i , o d i m e n s i u n e i n v e r s p r o p o r ţ i o n a l ă c u i m p o r t a n ţ a , c a l i t a t e a ş i u t i l i t a t e a c u n o ş t i n ţ e l o r d e ţ i n u t e ş i t r a n s m i s e s t u d e n ţ i l o r . S p u n ş i a s t ă z i , d e o a r e c e a c e s t p r o t o t i p d e d a s c ă l ş i - a l ă s a t u r m a ş i p î n ă î n z i l e l e n o a s t r e , p r e c u m î n t î l n i m î n m e d i u l

s u b a c v a t i c d e s c e n d e n ţ i a i . u n o r s p e c i i p r e i s t o r i c e .

U n e l e c a d r e d i d a c t i c e , d i n f e r i c i r e n u m u l t e l a n u m ă r , s î n t î n c r e d i n ţ a t e c ă U n i v e r s i t a t e a e s t e u n f e l d e r e c i p i e n t î n c a r e o d a t ă a j u n s s t u d e n t u l s t ă 4 - 5 a n i la d o s p i t ş i , i n d i f e r e n t c e i s e p r e d ă ş i c u m e s t e e x a m i n a t , e l s e

' r u m e n e ş t e , î n c î t d u p ă l i c e n ţ ă p ă r i n ţ i i î l p o t l u a g a t a c o p t . D o a r c ă p r o f e s o r u l u i c a r e o f e r ă o p r o g r a m ă a n a l i t i c ă d e p ă ş i t ă s a u i n u t i l ă i s e c o n t r a p u n a c u m t o t m a i v e h e m e n t m a s e d e t i n e r i c a r e i a u î n c o n s i d e r a r e n u n u m a i a c t u a l i t a t e a , d a r ş i u t i l i t a t e a

v i i t o a r e a c u n o ş t i n ţ e l o r t r a n s m i s e l a c u r s . T i n e r i i d e a s t ă z i n u m a i a c c e p t ă s ă p r i v e a s c ă f ă r ă f o l o s la t r e c u t p r i n o c h e l a r i i p r o f e s o r u l u i a n c o r a t î n t r - o p r o g r a m ă p e r i m a t ă . E l s e u i t ă n u n u m a i l a z i u a d e a z i , d a r m a i ă l e s l a a c e e a c ă t r e - c a r e o m e n i r e a s e î n d r e a p t ă . A v î n d a c c e s f a c i l l a i n f o r m a ţ i i la z i d i n î n t r e a g a l u m e , b e n e f i c i i n d d e n u m e r o a s e b u r s e î n s t r ă i n ă t a t e , c a ş i d e p o s i b i l i t a t e a d e a l u c r a c î t e v a l u n i p e a n a c o l o , s t u d e n ţ i i m e r i t u o ş i d i n R o m â n i a î i p u n p e u n i i d a s c ă l i î n i p o s t a z a d e l i c a t ă î n c a r e a j u n g c e i c a r e v o r s ă î n v e ţ e p e ş t e l e s ă î n o a t e . P e d e a l t ă p a r t e , u n i i s t u d e n ţ i s - a u t r e z i t p e s t e n o a p t e î n i p o s t a z a n e d o r i t ă ş i p l i n ă d e p r e a m a r i r e s p o n s a b i l i t ă ţ i d e a f i s i n g u r u l m e m b r u d e f a m i l i e c u ş a n s a d e a m a i g ă s i c î n d v a u n s e r v i c i u . F a p t u l c ă t a t ă l e s t e d i s p o n î b i l i z a t ş i m a m a ş o m e r ă î l f a c e p e s t u d e n t u l r o m â n d e o s e b i t d e a t e n t l a c o m p o n e n t a o c u p a ţ i o n a l ă a v i i t o r u l u i s ă u . î n p l u s , î l ş i m a t u r i z e a z ă d e - a d r e p t u l s u b i t .

A s t ă z i , m a i m u l t d e c î t o r i c î n d , m a t e r i a d e î n v ă ţ ă m î n t p r e d a t ă p o a t e f i u n o r g a n i s m v i u p r i n c a r e

s e d e z v o l t ă a d e v ă r u l . î n s ă a c e s t a n e a p a r e i m p e r f e c t ş i p r o v i z o r i u . C u n o ş t i n ţ e l e s e p e r i m e a z ă t o t m a i r a p i d , i n t e r v a l u l d e t i m p d i n t r e m o m e n t u l v a l i d ă r i i u n e i i n v e n ţ i i s a u t e o r i i ş i c e l a l a p l i c ă r i i e i s e r e d u c e î n m o d a c c e l e r a t , c o n t e x t u l t e h n i c ş i c e l e c o n o m i c î n c a r e e v o l u e a z ă o r i c a r e f i r m ă d o b î n d e ş t e c a r a c t e r i s t i c i ş i v a l e n ţ e n e c u n o s c u t e c u c î ţ i v a a n i î n u r m ă . F a p t . c a r e p r e t i n d e d i n p a r t e a c a d r e l o r d i d a c t i c e u n e f o r t s u s ţ i n u t d e i n f o r m a r e ş i d e a d e c v a r e a d i s c i p l i n e i p r e d a t e l a s t a n d a r d e l e a c t u a l e a l e ş t i i n ţ e i , a l e p r a c t i c i i ş i c h r a r a l e m a r i l o r u n i v e r s i t ă ţ i p e - c a r e u n i i s t u d e n ţ i l e c u n o s c î n b u n ă m ă s u r ă .

Ş c o a l a , î n g e n e r a l , ş i u n i v e r s i t a t e a , î n s p e c i a l , e s t e o ţ e s ă t u r ă d e u n i r e î n t r e d a s c ă l ş i t î n ă r u l s t u d i o s . D a r e a p o a t e a s i g u r a t r a n s f e r u l d o r i t ş i c e r u t d e ■ i n f o r m a ţ i i n u m a i d a c ă e x i s t ă d o r i n ţ a r e c i p r o c ă d e a s e p u n e d e a c o r d u n i v e r s u l l o r d e c u n o a ş t e r e ş i d e i n t e r e s . A c e s t a e s t e g u v e r n a t d e l e g i p e o a r e c e i d o i p o l î c o n e x a ţ i - t î n ă r u l ş i d a s c ă l u l - l e c u n o s c d o a r l a m o d u l g e n e r a l . O r , f ă r ă a i d e n t i f i c a ş i î n ţ e l e g e c a r e s î n t d e t e r m i n ă r i l e , s p e c i f i c i t a t e a ş i a ş t e p t ă r i l e u n i v e r s u l u i l o r p a r t i c u l a i ; d e c u n o a ş t e r e ş i d e e x i s t e n ţ ă n u s e p o t o b ţ i n e p e r f o r m a n ţ e l e d o r i t e ş i m e r i t a t e .

D a c ă a v e m î n v e d e r e d o a r a c e s t e c a r a c t e r i s t i c i a l e p r o c e s u l u i e d u c a t i v a c t u a l , p r e c u m ş i f ă p t u i c ă p r o f e s i u n e a d e d a s c ă l e s t e o f o r m ă d e a c t i v i t a t e c a r e t r e b u i e s ă s e r v e a s c ă a l t o r a î n m a i m a r e m ă s u r ă d e c î t c e l e l a l t e î n d e l e t n i c i r i u m a n e , c r e d e m c u t ă r i e c ă a s o s i t m o m e n t u l c r e ă r i i ş i î n R o m â n i a a i n s t i t u ţ i e i e v a l u ă r i i c u r s u r i l o r ş l a p r e d ă r i i d e c ă t r e s t u d e n ţ i . D e s i g u r n u m a i d e c ă t r e a c e i a c a r e l e

f r e c v e n t e a z ă . A s o n d a o p i n i a s t u d e n ţ i l o r ş i a d a a s c u l t a r e e x i g e n ţ e l o r f o r m u l a t e d e c e i s e r i o ş i ş i c u b u n e r e z u l t a t e l a î n v ă ţ ă t u r ă r e p r e z i n t ă , d e f a p t , o f o r m ă d e s u p u n e r e l a p o r u n c a v r e m i i . A c e a s t a î n t o t d e a u n a a f o s t ş i v a fi r ă s p l ă t i t ă d a c ă e f o r t u l i a l o c u l r u t i n e i ş i e n t u z i a s m u l c o p l e ş e ş t e b l a z a r e a , p r e c u m l u c r u l u t i l ş i b i n e f ă c u t p e c e l n e f o l o s i t o r . A c o n t e s t a o p o r t u n i t a t e a a c e s t u i m i j l o c d e i n f o r m a r e e c h i v a l e a z ă c u a r e s p i n g e n e c e s i t a t e a f e e d - b a c k - u l u i c a m i j l o c d e ' r e g l a r e a s i s t e m e l o r c u o s t r u c t u r ă . c o m p l e x ă .

N u m a i v o r b e s c d e f a p t u l c ă a n a l i z a ş i d i s c u t a r e a o b s e r v a ţ i i l o r ş i p r o p u n e r i l o r s t u d e n ţ i l o r , o r i c a r e a r f i e l e , s e r v e s c p r o c e s u l u i e d u c a t i v m a i m u l t d e c î t o r i c e a m e n i n ţ a r e s a u a g r e s i u n e v e r b a l ă . C e l p u ţ i n d r e p t u l l a o p i n i e ş i l - a u c î ş t i g a t t i n e r i i p r i n R e v o l u ţ i a d i n ‘8 9 . Ş i a p o i d e c e s ă s e a c c e p t e d o a r î n a c e s t d o m e n i u d e v î r f a l e x i s t e n ţ e i u m a n e v o t u l c e n z i t a r î n c î t s ă d o b î n d e a s c â m a i m a r e g r e u t a t e n u o p i n i a a s u t e d e s t u d e n ţ i , c i a v r e u n u i c a d r u d i d a c t i c î m b ă t r î n i t î n l u p t a p e n t r u p u t e r e ş i n u î n a c t i v i t a t e a ş t i i n ţ i f i c ă ş i î n c e a d i d a c t i c ă d e c a l i t a t e . I n u n i v e r s i t ă ţ i l e d i n O c c i d e n t c a d r u l d i d a c t i c c a r e n u a r e s t u d e n ţ i , c h i a r d a c ă e s t e l a u r e a t a l P r e m i u l u i N o b e l , î ş i p i e r d e p o s t u l . O a r e S t a t u l R o m â n m a i e s t e a t î t d e b o g a t î n c î t s ă - ş i p e r m i t ă s ă p l ă t e a s c ă , d e s i g u r d i n b a n i i c o n t r i b u a b i l i l o r , - o r e d e c u r s i n u t i l e ş i a n i d i n v i a ţ a u n o r t i n e r i i r o s i ţ i i n p r o g r a m e d e p r e g ă t i r e f ă r ă f i n a l i t a t e p r a c t i c ă n i c i l a n o i , n i c i î n ţ ă r i l e î n c a r e . s e g î n d e s c c u d u r e r e s â p l e c e a b s o l v e n ţ i i l o r ?

P e t r u P R U N E A

N O T A : S u m a m in im ă p e n tru c o n s titu ire a d e p o z ite lo r , ta x a de d e s c h id e r e d e c o n t , p r e c u m ş i c o m is io a n e le p e rc e p u te d ife ră în fu n c ţie d e b a n c ă

« a a B B ^ r a iiP U B M iM ir a A t E ? < \ IUNIE 2001■& « —

FOND ADMINISTRATOR VALOAREL A S

CREŞTERE IN 1999

CREŞTERE IN 2000

CREŞTERE M LA l.OÎ OOl

NR.INVESTITORI(31.10.2000)

ACTTV NET(mld-lr*/)

(31. (0.2000)

A c tiv e J u n io r A c tiv e M a n a g e m e n t In te rn a tio n a l S A . 2.831 81% 35,99% 9.29% 373 0.740

A c tiv e C lass lc A c tiv e M a n a g e m e n t In te rn a tio n a l S A . 28.834 78,9% 37,18% 11,33% 455 0.598

A c tiv e D inam ic . ' .......... A c tiv e M a n a g e m e n t In te rn a tio n a l S A . 79.971 82,8% 45.42% 15,13% 789 0,709

A rm o n ia Y ' . • I R e a l F in In v e s t S A . 205.817 30,9% 43,98% 15,37% 837 1,090

A R D A F . Y -. -: • I S p o r S .A . 77.950 19,01% | 24,06% 7,96% 1.457 j 2.650

C a p ita l P lus i C e rt ln v e s t S .A . | 27.080 105,8% 63.93% I 21,05% j 9 .643 [ 7,208

F o n d u l pen tru C o m e rţ E x te rio r Ş ira S A . | 245.940 103,9% 53,77% 18,37% 2.076 29,533

F o rtu n a C lass ic C a p ita l A s s e t M a n ag em en t S A . 944.010 92% 45,12% 12,16% 21.728 37,831

F o rtu n a Gold (15.01.2000) C a p ita l A s s e t M a n ag em en t S A . 1.767.130 - 48,41% 19,07% 106 4,615

F o rtu n a J u n io r C a p ita l A s s e t M anagem en t 57.740 - - 15,48% - -

F o n d u l Galaţi Q u a d ra n t A s s e t M an ag em en t S A . 53.197 - 53,12% 14,72% 266 * 0,732

F o n d u l de In ve s tiţii ş i D ezvo lta re (26.01.1999) S.M.F. 2000 S.A. 895.309 105,2% 53,21% 13,89% ; 494 6,687

F o n d u l de Inves tiţii G e lsor G e ls o r A s s e t M a n ag em en t S A .. 18.830 - 57,16% 17,17% 3.801 23,439

F o n d u l O p o rtu n ită ţilo r N a ţiona le V a n g u a rd A s s e t M a n ag em en t S.A. 164.574 - 38,85% 18,53% 120 23,439

F o n d u l M oneta r S tab ilo Q u a d ra n t A s s e t M a n ag em en t S A . 389,911 92,8% 49,39% 16.37% 695 10.294

T e zau r C e rt ln v e s t S A . 219.680 27,2% 48,60% 16,13% 695 1,414

F o n d u l M utua l T rans ilvan ia G lo b ln v e s ţS .A . 118.616 42,30% 57,06% 18,62% 533 60,070

Curisuii p e ţiă M a lu tii

D E N U M I R E AV A L U T E I

Sim bolVariaţie

faţă de ziua precedentă (% )

C U R S U L ÎN L E I

D O L A R A U S T R A L IA A U D 0.91 Ţ 14691D O L A R C A N A D A C A D • 0.15 Ţ 18790F R A N C E L V E ŢIA C H F 0.68 Ţ 16119C O R O A N A D A N E M A R C A O K K 0.80 Ţ 3290L IR A S T E R L IN A G B P 0.04 Ţ 40820Y E N J A P O N IA J P Y 0.75 J , 240.46C O R O A N E N O R V E G IA N O K 0.23 Ţ 3071C O R O A N E S U E D IA S E K 0.08 X 2656D O L A R S U A U S D 0.04 î 28780D S T D S T 0.05 î 36100E U R O 'Y E U R Y \ . - Y Y :: ''Y : 0.80 ;..Ţ ;:/ :;:':V'' 24514C u rsu rile ţărilor participante la E U R OS H IL IN G A U S T R IA A T S 0.79 t 1783F R A N C B E L G IA B E F 0.83 Ţ * 608m a r c a g e r m a n A ; • . D E M Y Y Y 0.80 Y f Y Y : 12544P E S E T A S S P A N IA E S P 0 0 t 147.45M A R C A F IN L A N D E Z A FIM 0.78 Ţ 4126F R A N C F R A N Ţ A F R F 0.81 Ţ 3740L IR A IR L A N D A • IEP 0.80 Ţ 31152L IR A IT A L IA - L IT 0.80 t 12.67G U L D E N O L A N D A N L G . 0.80 Ţ 11133E S C U D O S P O R T U G H E Z P T E 0.81 Ţ 122.381 g A U R (preţ In lei) 0.27 Ţ 246360

-Ici -Casa de schimb

valutar"USD ; DEM

c V C VMACROGROUP 28.570 28.750 12.350 12.500

PLATINUM 28.450 28.680 12.300 12.500CAMBÎO 28.450 28.750 12.250 12.450PRIMA 28.580 28.770 12.350 12.500

BancaBanc Post 28.640 28.850 12.350 12.600

BRD 28.620 28.870 12.285 12.600BCR 28.640 28.840 12.166 12.626

Transilvania 28.500 28.780 12.250 12.470

* Cursuri afişate la ora 15,30. La aceeaşi casă de schimb valutar, cursurile pot varia de la un punct de lucru la altul,

I N U L T I M A S Ă P T Ă M Î N Â* Cursuri BNR - l e i -

DATA EURO DEM G BP USD AurMarţi, 29.05 24.692 12 .59 3 40.691 28.675 258.737Miercuri, 30.05 24.559 12 .557 40.664 28.692 255.201Jo i, 31.05 24.556 12 .5 5 5 40.797 28.702 252.251Vineri, 1.06 24.408 12.480 40.770 28.754 245.999Luni, 4.06 24.339 12.444 40.802 28.768 245.703

Page 14: Despre uimirile joi Prefectura premierului de Oarda ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72567/1/... · un simbol al tranziţiei spre economia de piaţă în România) a avut,

OFICIUL JU D EŢ EA N PENTRUPRO TECŢIA c o n s u m a t o r u l u i -4 3 1 . 3 6 7 .

D i n t o t d e a u n a s e ş t i e c ă n u a i v o i e , s ă l o v e ş t i c o p i l u l Î N Z O N A C A P U L U I " . A p r o a p e j u m ă t a t e d i n o r e l e d e s t i n a t e s t u d i u l u i , e l e v i i l e p e t r e c î n i n c i n t a ş c o l i i , f i e î n s ă l i l e d e c l a s ă , f i e î n c u r t e , f i e p e c o r i d o a r e ; ş c o l a e s t e l o c u l l o r d e m u n c ă , l o c î n c a r e s e p o t î n t î m p l ă a c c i d e n t e - d e l a c e l e m a i i n o f e n s i v e p î n ă l a c e l e c u u r m ă r i d e o s e b i t d e g r a v e . N u î n t î m p l â t o r a m p o m e n i t d e l o v i t u r i l e l a c a p , f r e c v e n t e l a c o p i i i c a r e s e j o a c ă , l o v i t u r i c a r e p o t s u r v e n i î n u r m a u n o r a c c i d e n t e î n o r e l e d e e d u c a ţ i e f i z i c ă l a a c e i c o p i i m a i v i o i c a r e s c a p ă d e s u b s u p r a v e g h e r e a c a d r e l o r d i d a c t i c e . C o n c r e t u n e l e v c a d e ş i s e l o v e ş t e l a c a p s a u Ş l l a c a p ; d a c ă a c c i d e n t u l a t r e c u t n e o b s e r v a t s a u n u i s - a a c o r d a t d e s t u l ă i m p o r t a n ţ ă , din d ife r i t e c a u z e , p u t e m a v e a n e p l ă c u t a s u r p r i z ă s ă a p a r ă u r m â n l e l o v i t u r i i a b i a p e s t e c î t e v a o r e s a u z i l e . C e t r e b u i e s ă ş t i e f i e c a r e c e t ă ţ e a n ? O r i c e l o v i t u r ă l a n i v e l u l c a p u l u i t r e b u i e v ă z u t ă d e m e d i c ; i n c a z u l i n c a r e p e r s o a n a a c c i d e n t a t ă a r e u n c o m p o r t a m e n t c i u d a t , a d i c ă e s t e a l t f e l c a d e o b i c e i s a u e s t e i n c o n ş t i e n t ă ,O B L I G A T O R I U t r e b u i e d u s ă l a m e d i c d e c ă t r e c i n e v a c a r e p o a t e o f e r i i n f o r m a ţ i i d e s p r e m o d u l ş i l o c u l î n c a r e a a v u t l o c a c c i d e n t u l ş i t i m p u l c a r e a t r e c u t d e l a p r o d u c e r e a ' a c e s t u i a . F r e c v e n t , s i m p t o m a t o l o g i a a p a r e a c a s ă , u n d e . e x i s t ă n e ş a n s a c a c e i p r e z e n ţ i s ă n u c u n o a s c ă n i c i c e l m a i n e î n s e m n a t a m ă n u n t d e s p r e c e l e î n t î m p l a t e . M a i t r e b u i e s e m n a l a t ă o a l t ă p o s i b i l i t a t e ş i a n u m e a c e e a c a e v e n t u a l e l e s e c h e l e s ă a p a r ă t î r z i u , c î n d t o a t ă l u m e a a u i t a t c ă a e x i s t a t u n t r a u m a t i s m c r a n i a n . D e r e g u l ă ş i - l r e a m i n t e s c d o a r c î n d m e d i c u l î n t r e a b ă d e s p r e o p o t e n ţ i a l ă l o v i t u r ă l a c a p p r o d u s ă î n c o p i l ă r i e ( a c e a s t a f i i n d p e r i o a d a î n c a r e a c e s t e t r a u m a t i s m e r ă m î n a d e s e an e o b s e r v a t e ) . M e s a j u l m e u e s t e a c e i a d e a n u t r a t a c u s u p e r f i c i a l i t a t e n i c i o l o v i t u r ă a c a p u l u i , c h i a r d a c ă a c e a s t a e s t e a p a r e n t b a n a l ă . A d r e s a ţ i - v ă i m e d i a t m e d i c u l u i ( c h i a r ş i p e n t r u u n c u c u i b a n a l ) , a t î t î n c a l i t a t e d e c a d r e d i d a c t i c e , c î t ş i î n a c e e a d e p ă r i n ţ i . A t e n ţ i e l a b i c i c l i ş t i , a t e n ţ i e l a c o p i i i c a r e s e j o a c ă n e s u p r a v e g h e a ţ i ; î n t r - u n c u v î n t , a t e n ţ i e i a v a c a n ţ a c a r e s e a p r o p i e ş i c u b u n e , ş i c u r e l e , ş i c u î n c ă O T A B L E T Ă G R A T U I T Ă .

D r. D o in a R A D U

1 9 0 0 - S - a n ă s c u t D e n n i s G a b o r , i n v e n t a t o r u l h o l o g r a f i e i ş i

a l f o t o g r a f i e i t r i d i m e n s i o n a l e .

ACCIDENTE MINORE

ca POSIBILE URMĂRI MAJORE

• — p

La Jandarm i

Porţi şi inim i deschise Di

înainte de “Rusalii” , la Comandamentul de Jandarmi Judeţean Cluj s-a desfăşurat o acţiune de suflet: Porţi şi .inimi deschise. Sub semnul transparenţei în această unitate de elită a jandarmilor clujeni, reprezentanţii mass-media s-au întilnit cu conducerea C.J.J. Cluj/ unde au petrecut cîteva ore utile şi plăcute. Primirea a fost sinceră şi caldă. Conducerea unităţii de jandarmi nu ne-a ascuns nimic din ceea ce “presării” au meritat să afle. S-a, prezentat un document istoric de la 1 Decembrie 1918, hrisoave poate de mult uitate aflate în arhivă privind înfiinţarea Unităţilor de Jandarmi din Transilvania. De peste 150'de ani jandarmii îşi fac datoria cu cinste. Pentru paza şi liniştea noastră. Jandarmii sînt oameni dintr-o bucată, specialişti de elită, buni profesionişti. Adevăraţi artişti în cele mai frumoase şi mai grele sporturi. Comandantul unităţii, d-nul colonel Liviu Borbe, şeful statului major, It. col. Mircea Părăuţiu, şi purtătorul de cuvînt, lt. col. Marian Boca, ne-au întîmpinat ca şi nişte gazde primitoare. Sînt o “echipă” tînărâ pe care subordonaţii o respectă şi ţin Ia ea.

Problemele militarilor sînt şi problemele lor. •

“Misiunile actuale ale Comandamentului de Jandarmi Judeţean Cluj sînt asigurarea şi menţinerea ordinii în zona de responsabilitate, precum şi paza şi apărarea unor societăţi comerciale de importanţă deosebită. Asigurăm paza la obiective ale Ministerului de Interne. (IP J Cluj, Arhivele Naţionale - filiala Cluj), un obiectiv al SRI, 9 bănci, sediile a 7 Parchete de pe raza judeţului Cluj şi asigurăm paza transporturilor de valori în beneficiul unui număr de 8 instituţii bancare (în medie 400 transporturi lunar).

Participăm împreună cu SRI-ul la paza şi protecţia corespondenţei pe timpul colectării / distribuirii şi transportului pe raza judeţului Cluj. împreună cu Poliţia clujeană menţinem ordinea publică în toate municipiile din judeţul Cluj.

împreună cu poliţiştii de la Inspectoratul de Poliţie Transporturi Cluj efectuăm controale şi menţinem ordinea pe trenurile de călători, în staţiile şi triajele de cale ferată de pe raza Regionalei SNCFR Cluj - ne-a declarat

dl col. Liviu Borbe, comandantul Unităţii de Jandarmi Cluj.

Concomitent cu executarea misiunilor permanente, jandarmii asigură ordinea publică pe timpul manifestaţiilor şi adunărilor publice pe raza judeţului Cluj.

De la începutul anului pînă în prezent, Comandamentul de Jandarmi a asigurat măsurile de ordine la 75 manifestaţii şi adunări publice, la care au fost L angrenaţi 145 ofiţeri, {'<,116 subofiţeri, 875 ' jandarmi angajaţi civili ?■ şi 1.280 militari în» termen. Şi un bilanţ p semnificativ: la 15 r acţiuni poliţieneşti, împreună cu cadre de la IPJ Cluj şi IPT Cluj au participat peste 800 de ofiţeri, subofiţeri, j.a.c. şi militari în termen - a mai precizat col. Liviu Borbe.

în timpul acestor acţiuni aii fost

* " i i ^

•« “ ■ \ r i f ' '» \ t

- J { h K -t

j § ? i -

* v \ ' i t : t

legitimate 3.235 de persoane, avertizate 638, s-au aplicat amenzi de 287 milioane de lei şi au fost confiscate bunuri în valoare de 110 milioane de lei.

V a s ile M O L D O V A N

Spânzurat In arestul P I ClujUn deţinut, aflat în arestul Inspectoratului Poliţiei Judeţene Cluj, s-a spînzurat, duminică, cu

ajutorul unor bucăţi dc cearşaf. Bărbatul, în vîrstă de 45 de ani, şi-a pus capăt zilelor chiar sub ochii colegilor de celulă. ■ .

Sebestyen Alexandru sc afla în arestul IPJ din luna februarie a acestui an, după ce Parchetul de pe lîngă Tribunalul Cluj a emis pc numele Iui un mandat de arestare preventivă de 30 de zile. 1-1 era acuzat dc săvârşirea mai multor infracţiuni de furt calificat şi a unor spargeri de locuinţe.

Duminică, în jurul orelor 11.30, cînd s-a trecut la efectuarea programului administrativ în arest, deţinutul Moldovan Daniel a sesizat şeful dc pază că unuia dintre colegii săi de celulă i s-a făcut rău. Sosită la faţa locului, echipa compusă din ajutorul ofiţerului de serviciu din Inspectorat, şeful pazei din arest şi subofiţerul de serviciu din arest a constatat că bărbatul era spînzurat dc piciorul patului supraetajat cu ajutorul mai multor bucăţi de cearşaf. Cu toate eforturile depuse de echipajul Serviciului Mobil de Urgenţă Reanimare şi Descarcerare, arestatul nu a mai putut fi salvat. In urma autopsiei, legiştii au stabilit că moartea lui Sebestyen s-a produs în urma unui stop cardiorcspirator, prin strangulare. Reprezentanţii Poliţiei clujene spun că arestatul a reuşit să sc sinucidă fără să fie văzut de colegi, deoarece şi-a pus o haină în jurul gitului.

Parchetul dc pe lîngă Tribunalul Cluj şi procuratura militară au deschis o amplă anchetă pentru a stabili cauzele şi împrejurările în care arestatul s-a sinucis.

C o s m in P U R IS

Accident feroviar soldat ca moartea a două tinere

Un grav accident feroviar a avut loc, ieri dimineaţă, pe raza municipiului Cluj-Napoca, în urma căruia două persoane şi-au pierdut viaţa. Potrivit poliţiştilor, Emilia Fărcaş, în vîrstă de 22 de ani, din localitatea Iara, şi Ancuţa Ghica, de 21 de ani, studentă la Facultatea de Construcţii şi Design Industrial, se aflau se aflau în jurul orei 7.30 la bariera de trecere a căii ferate din apropierea străzii Fabricii de Zahăr din Cluj- Napoca. Tinerele au încercat să treacă în grabă linia de cale pentru a nu fi surprinse de trenul rapid care venea dinspre Bucureşti, însă, din nefericire, au fost lovite de o

altă locomotivă care se deplasa din sens opus. La faţa locului S-a deplasat în scurt timp un echipaj al Serviciului Mobil de Urgenţă Reanimare şi Descarcerare,- care, în ciuda eforturilor depuse, nu a reuşit să salveze viaţa celor două tinere. Potrivit primelor constatări, moartea acestora s-ă datorat unui stop cardio-respirator cauzat de un traumatism cranio-cerebral deschis.

Poliţia Transporturi Feroviare continuă cercetările pentru a stabili cu exactitate cauzele şi împrejurările în care s-a produs evenimentul.

C o s m in P U R IS

X v ■1

M '

>*- 1 ‘ , l- r . J- j v :j

; > V ’ ,

_

fiind, oare, Tarzan? Cîte' un... „N iii! ce mare-i leul” sau „Niii! ce dungi multe are tigrul”, emise. într-un mod nemaiauzit pînă atunci. Cuminţi • şi ascultători, au reuşit să nu se plictisească, să nu se apropie de cuşti mai mult decît le-a fost îngăduit şi să-şi mănînce codrul

cheltuiţi la mare repezeală, pe mere glasate sau cocoşei de zahăr ars, imediat, la ieşirea din Grădina Zoologică, dacă nu li s-ar fi promis un adevărat festin - adică sucuri şi prăjiturele, Ja o patiserie din centrul oraşului. Altă mirare mare: vitrinele - încărcate cu de toate, dar mai ales cu jucărele... Şi dacă informaţia nu ar fi fost prea condensată şi restul obiectivelor turistice ale oraşului închise, copiii Capsului ar ff avut parte şi de alte „minunăţii” care nu pot să existe. Citez aici din ţăranul care odată ajuns la o

grădină zoologică întreabă ce-i aceea, arătînd cu degetul spre o girafă. Cînd află răspunsul, spune senin: „...Apoi, dragă, aşa ceva nu se există!...” Am rămas înţeleşi ca toate impresiile acelei zile să fie materializate de către fiecare dintre ei sub forma unei compuneri, iar cea mai bună dintre acestea urmînd să fie premiată şi publicată în paginile ziarului. Şi am aflat că cele mai multe dintre acestea sînt gata scrise şi au un acelaşi titlu: „1 Iunie - ziua copiilor de pe întreg globul”.

C ă tă lin a V L A D

Dana, Andreea, Vlăduţ, Florea, Cosmin, Ionică, Georgel sînt doar cîţiva dintre cei 21 de copii de clasele I - IV, din Caps - Valea Ierii, care, zilele trecute, au fost protagoniştii unei experienţe unice. Incredibil poate, pentru unii dintre noi, dar

. cîţiva dintre aceşti micuţi au ieşit pentru prima dată din arealul Capsului. Ideea unei excursii, la Turda, organizată special pentru ei, cu concursul “Adevărului de Cluj” şi al Antreprizei de Construcţii Industriale, i-a năucit. încă de la primele ore ale dimineţii,

îmbrăcaţi „nou-nouţ” , ca de sărbătoare, „înarmaţi” cu plăscioare cu merinde, puii de moţi fremătau în aşteptarea maşinii care urma să-i poarte pe căi nebătute. Primul popas, la Grădina Zoologică Turda. Toate sălbăticiunile, din punctul lor de vedere, semănau cu ursul - fiara care familiilor lor le-a adus de-a lungul_ vremurilor numai neplăceri. în context, a fost metamorfozată nutria în pui de urs, dihorul a devenit pentru o clipă veveriţă, păunul a fost frenetic aplaudat, iar fazanul a fost perceput, cu nedumerire, ca

de pîine fără tentaţia de ‘ a servi şi pohticioasele animale... Ce-i drept îi drept că de cîteva ori

. s-a auzit cîte un „Vlăduuţ, unde eşti?” j sau “Dănuţa, ai văzut', ce mare-i struţul?” * Supărare mare cînd a fost îngăduinţă la servit cu pîine căprioara gestantă şi ea nu a voit... Bănuţii de cheltuială, fie economii & ” r ale pruncilor, fie „rupţi” din puţinii de-acasă, ar fi fost

g f fI I !

u-t- vv? «k

'

8* * ..

. r 'v; a i V f l t % * , * fw - /- ?, *1

baiu,'- . . . . .

Page 15: Despre uimirile joi Prefectura premierului de Oarda ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72567/1/... · un simbol al tranziţiei spre economia de piaţă în România) a avut,

POLITIA CLUJ: 955 şi 43-27-27 JANDARMERIA: 956 POMPIERII: 981

i!fl3».IB M lîi j i ii

1947 - A fost lansat Planul Marshall, de ajutor pentru

ţările Europei Occidentale.

fort de... lumină

Un recidivist din Cluj-Napoca, Nicolae Dondoş, în vîrstă de 3 3 ani, împreună cu un prieten au încercat să sustragă din incinta SC “Conel” SA, Sucursala de Distribuţie Cluj, 8

corpuri de iluminat în valoare de2,5 milioane lei. De reuşit, nu au mai reuşit să ducă şi acasă, fiindcă s-a.făcut... lumină în cazul lor şi ambii au ajuns după gratii. Acolo, în celula puşcăriei sursele de lumină sînt păzite. Dacă nu de gardieni, de delegatul (şeful) celulei.

SZ. Cs.

' I d U a *

D O H A N U LCa de obicei, Ziua Internaţională împotriva

fumatului a trecut aproape neobservată. Cei care aii... fesul ce poartă interesul au făcut gesturile cuvenite de prevenire a populaţiei, la diferite simpozioane s-au prezentat referate despre, ce şi cum "în cestiune”, lumea pipăcioşilor şi-a aruncat ochii prin ziare şi a mormăit un "mnezăii lor de propagandiştii”, şi au rămas învăluiţi în... fum. De ţigară, desigur. ■ ' ,

Nu mi-aş f i amintit de toată povestea.dacă un amic, fumător înrăit, n-ar f i deschis discuţia despre subiect. în ziua respectivă, amicul a încercat “să facă o zi fără fumat". Nervi, greţuri, dorinţe perverse... Noaptea a

avut coşmaruri, cum câ "bau-bau mi-a luat pocul” şi a doua zi şi-a luat porţia de un pachet şi jumătate de otravă.

Neîndoielnic, asemenea zile îşi au rolul lor. Numai că, vedeţi dumneavoastră,'lupta pentru sănătate trebuie să fie continuă. Nu se poate să uităm timp de 364 de zile de un lucru chiar-chiar dăunător. Ş ’apoi, numai cu mobilizatorul îndemn al CEE nr. 89/622 - “Tutunul dăunează grav sănătăţii” - nu se

face... primăvară. Căci, vorba unei colege: nu tutunul dăunează, ci fumatul.

Şi, Doamne, mare dreptate are!

Radu VIDA

culDupă un scurt popas la

Budapesta, pe măsură ce ne apropiem de Viena, mă simt asaltată de amintiri suprapuse, reminiscenţele unor cărţi citite cîndva sau filme văzute cine ştie cînd. Plină de nerăbdare, aştept să le confrunt cu realitatea, să aflu dacă ceea ce-mi stăruie în gînd îşi va găsi împlinirea în ceea ce voi vedea aievea.

După obositoare parlamentari, Marius şi Ghiţă, “extraordinarii" noştri şoferi de la “Atlassib”, acceptă ideea de a ne lăsa undeva “în centru". Parcăm lîngă Muzeul de Artă şi, pe o vreme destul de capricioasă, purcedem să descoperim o Vienă care şi-a păstrat neştirbită frumuseţea.

Vindobona romană, cu nume celtic, era altădată sediul legiunilor romane, locul unde moare împăratul filosof Marc Aureliu. Odată cu trecerea popoarelor migratoare, mai multe secole, aşezarea este practic necunoscută. Abia prin secolul al Xl-lea, familia Babenberg îi redă viaţa. Se dezvoltă agricultura şi comerţul. Cruciaţii fac popasuri, se ridică biserici, iar Minnesângerii contribuie la renumele curţii.

'Familiei Babenberg îi urmează Habsburgii. Mai apoi, secolul al XV-lea aduce cu sine spiritul Renaşterii germane- şi italiene, în secolul al XVII-lea oraşul , devine un leagăn al barocului,

care se va dezvolta, în special după 1683, cu trăsături noi, eliberate de influenţele italiene. Timp de mai bine de două sute de ani, oraşul va cunoaşte o perioadă glorioasă cînd muzica, pictura şi sculptura au parte de o dezvoltare fără precedent.

Un mini-tur al Vienei ne dezvăluie o seamă de clădiri şi străzi: vestitul Ring, Opera, Burghtheater, Primăria, P a r l a m e n t u l , Schwarzenberplatz, Palatul Belvedere. Stilurile sînt amestecate, dar în ansamblu, totul este frumos. Acest amestec de stiluri se poate vedea cel mai bine în piaţa Primăriei şi la Hofburg, reşedinţa Habsburgiior, un complex de clădiri construite de-a lungul secolelor, înconjurat de parcuri şi spaţii deschise. Mai mult un mic oraş decît un palat, unde te poţi rătăci foarte uşor.

De pe Kârntnerstrasse - cu vitrinele sale luxoase, ajungem pe Graben şi în sfîrşit, la catedrala Sfîntului Ştefan, construit în stil gotic şi care domină cu turla sa înaltă întreg Oraşul. în interior, numeroasele decoraţiuni în stil baroc aduc - întregii construcţii o înfăţişare specifică. Ne întoarcem la Operă, nu înainte de a admira

.Stadt Park. Oraşul cu un bogat trecut muzical, nu putea să nu cinstească memoriacompozitorilor săi: Beethoven,

Mozart, Schubert, 'Brahms, Liszt, Lehar, Strauss, B r u c k n e r . Pretutindeni se află cîte 'un m o n u m e n t dedicat unui muzician sau

■ 0 i- '- v

A

i r- r r 5 sf

0 <*->• Ialtuia. în Stadt Park ne întîmpină >; ** V v ■“cercul romantic” * > - / . ţţ*-alcătuit din mai * ~ '■multe figuri, cu \ statuia lui Johan Strauss în mijloc, cîntînd la vioară.De altfel, muzica răsună tot în sălile de concert de la Musikverein şi Konzerthaus, la operă, în parcuri, în grădini, în curtea Primăriei sau pe terasa de la Sacher, celebra cafenea condusă de familia cu acelaşi nume din 1881.

Viena închide în muzeele sale nepreţuite valori ale patrimoniului cultural al omenirii, fără a mai aminti străzile, clădirile, monumentele, cu farmecul lor. Locuri unde trecutul, arta şi prezentul se împletesc întru . încîntarea ochiului. Ce poţi vedea tu, călător de cîteva ceasuri prin Viena? Te mulţumeşti cu cîteva crîmpeie, încerci să pătrunzi

,

s O■ v. j

adevărata atmosferă a oraşului,

cauţi sâ descoperi acel “inefabil" care-i defineşte personalitatea.

Am părăsit capitala Austriei pornind pe Mariahilferstrasse spre Schonbrunn, superba reşedinţă d e vară a Habsburgiior. în urma noastră, pe cerul spălat de ploaie se profila turla catedralei Sfîntul Ştefan. Nu departe, o cupolă mare înverzită, alte turle şi cîteva construcţii moderne. Indicatoarele ne îndrumau spre Westautobahn. De jur împrejur, verde şi tăcută, Pădurea Vieneză...

Magdalena VAIDA

T in e r i i in f o r m a t ic ie n i c lu je n i s e a f i r m ă p e p la n m o n d ia l

wW m

■li#

m

V .

4

Şase adolescenţi, trei fete şi trei băieţi, cu toţii elevi ai Liceului de' Informatică „Tiberiu Popoviciu” din-Cluj- Napoca, s-au întors de curînd din Statele Unite ale Americii încununaţi de succes. Echipa formată din Andrei Dunca - cls. a X-a A; Diana Trif cls. a XI- a B; Mihai Pantiş cls. a Xl-a C; Voichiţa Almăşan cls. a Xll-a B ; Călin Voichiţa cls. a Xl-a E ; Ioana Gligan cls. a Xll-a D, împreună cu Mihaeia Giurgea -, profesor însoţitor,, toţi informaticieni - cel puţin prin pasiune - s-a întors din State cu un meritoriu loc cinci. Cei şase sînt fmaliştii care au format echipa ce a luat startul, alături de alte 24 de echipe, la concursul de informatică „AII Star Contest” organizat de American- Computer Science League, în perioada 20-27 mai, a.c. la Miami, Florida. Preambulul finalei s-a desfăşurat într-o perioadă mai lungă, - noiembrie 2000 - aprilie 2001-, în patru etape, în urma căruia, din cei aproximativ 30 de elevi participanţi, punctajul cel mai mare la seria de probleme de informatică rezolvate l-au obtinut cei sase

selecţionaţi (adică 198- de puncte din 200 posibile). Cele două probe ale concursului s-au desfăşurat pe durata unei singure zile. „O zi plină în care am participat la probele pe echipe şi la cea practică. Echipa noastră a obţinut 55 de puncte din cele 60 posibile, rezultat care ne-a propulsat pe locul cinci: Ce înseamnă aceasta? Simplu: primele locuri au fost ale echipelor din SUA şi Canada... Apoi am urmat noi. Americanii au avut parte şi de ultimele locuri din clasament”. Ar mai fi de spus că deplasarea a fost posibilă graţie Consiliului local Cluj-Napoca, Fondului Româno-American de Investiţii, un6r foşti elevi ai Liceului de Informatică „Tiberiu Popoviciu” , dar şi altor instituţii de pe plan local. în legătură cu „antrenamentul” pentru concurs, fiecare dintre membrii echipei susţine că petrece în medie, acasă, în faţa calculatorului cîte patru - cinci ore; pentru fiecare dintre ei, computerul este un „partener existenţial fidel” . Ce urmează acestui moment? Pregătirea pentru concursul de anul viitor.

C.VLAD

L a R A JA C C lu j

“S ă p tă m în a p o r ţ i lo r d e s c h is e ”în săptămîna 1-8 iunie 2001, zilnic, între orele 10,00-14,00, Regia

Autonomă Judeţeană Apă-Canal Cluj îşi deschide “porţile pentru a-i primi pe toţi clujenii care doresc să cunoască activitatea regiei, la toate punctele sale de lucru, de la Staţia de tratare a apei din Gilău, pînă la Staţia de epurare Someşeni. ' • . ...

Se pot vizita următoarele: Staţia de tratare a apei Gilau, str. Someşul Rece f.n., vizavi de Păstrăvărie; Staţia de pompare Grigorescu, str. Eremia Grigorescu nr. 55-57; Staţia de pompare Mănăştur, Calea Floreşti f.n., pe partea dreaptă, la ieşirea din cartierul Mănăştur spre localitatea Floreşti; Staţia de pompare Zorilor, str. Zorilor f.n., în zona Complexului comercial Zorilor şi Staţia de epurare a apelor uzate - Someşeni, str. cpt. Grigore Ignat f.n. j

Nu trebuie uitat Muzeul Apei din localitatea Floreşti. A ici este locul unde istoria apei Clujului ne cere să fim mai responsabili faţă de acest preţios bun al nostru al tuturor care este apa. Şi aceasta deoarece aşa cum ştim cu toţii APA EST E VIAŢA. Iar dacă ne respectăm pe noi ca oameni, trebuie să avem grijă de apă. De viata noastră. - -

"Revedere"A venit vremeâ ca după 97 de ani de existenţă, Şcoala nr. 4 din

Cluj-Napoca situată pe Calea Mănăştur nr. 22-24, care în decurs de aproape un secol a pregătit numeroase generaţii de absolvenţi de liceu şi gimnaziu să capete numele ilustrului .istoric, academician şi fondator al Universităţii clujene, Ioan Lupaş.

' Conducerea şcolii, împreună cu profesorii şi învăţătorii, invită foştii elevi care s-au format în această şcoaiă împreună cu dascălii lor să participe la manifestările prilejuite de acest eveniment în data de 5 iunie, ora 10, la sediul şcolii. Sprijinul dumneavoastră material şi spiritual este aşteptat şi binevenit în vederea conferirii statutului de şcoală rriodernâ a acestui străvechi lăcaş de cultură şi civilizaţie.

Vă stăm la dispoziţie cu informaţii la telefon 166.077.Director, prof. Leontina PURDEA

"Torocul" va fi am enajatSituat în apropierea străzii Mihai Vitcazu din Dej, lacul natural

format în urma surpării unei galerii de sare este cunoscut printre localnici sub denumirea de TOROC. Termenul vine din limba maghiară şi desemnează o baltă, dat pentru lacul cu o lungime de peste 30 dc metri este mult prea banală exprimarea. In urma ploilor căzute, în aşa-zisa gură de mină s-a format lacul cu o salinitatc foarte ridicată. Zona aparţinea domeniului public şi a rămas neamenajată datorită lipsei de fonduri. Ani dc zile o marc parte a localnicilor şi-au petrecut sezonul cald la Toroc. Deşi zona nu a fost niciodată amenajată, iar umbră nu este decît dc la umbrelele personale, lumea a continuat sâ frecventeze această zonă atît pentru agrement, cît şi curativ.’ Marginile lacului sînt pline dc mîl, iar la una din intrările în lac au post puse un rînd dc scări dc bloc în urmă cu cîţiva ani. Acest lac arc şi o legendă a Iui cum că fata unui bogătaş s-ar fi îndrăgostit dc un băiat sărac, iar tatăl fetei l-ar fi aruncat pc băiat în puţul acela dc mină. Sc spune câ fata a plîris atît dc mult în acel loc, încît puţul s-a umplut dc lacrimile sărate ale fetei şi s-a format lacul dc azi. Dc curînd, în urma unei licitaţii carc a avut loc la Primărie, firma SC Floruţiu a devenit proprietara “Torocului” şi. a încă 2 ha dc teren din împrejurimi. Intenţia declarată este aceea ca în perspectivă, aceasta sâ creeze o bază balneară şi de agrement. Proiectul acestei baze nu a fost încă finalizat, dar se pare că pc lîngă amenajarea lacului prin decolmatare şi betonarea marginilor, firma a prevăzut construirea unui restaurant cu terasă, a unui bazin acoperit, terenuri de sport şi parcări. Pînă cînd firma respectivă va demara lucrările, clienţii fideli pot să-şi petreacă în continuare zilele libere în această zonă. -

Ş t r a n d u l m u n i c ip a lDeşi cunoscut sub această denumire, ştrandul situat pe strada

Nicolae Titulescu, în incinta Bazei Sportive aparţine SC Someş SA member of Hovis group. Anul acesta, după o perioadă de două săptămîni în care s-a lucrat la amenajare, ştrandul a fost deschis publicului pe data de 15 mai. Cele două bazine de care dispune, adună în zilele toride peste 200 de clienţi.'Acest-lucru se datorează faptujui că de la preluarea de la domeniul public a ştrandului condiţiile s-au îmbunătăţit radical. Apa, din bazine se schimbă acum la două zile, există duşuri şi vestiare, iar atracţia o constituie .toboganele cu apă. Dimensiunile bazinului mare sînt olimpice şi ' există de asemenea o platformă pentru săritura în apă. Costul unui bilet este de J 5.000 lei pentru adulţi şi 10.000 lei pentru copii. Spre deosebire de anii trecuţi acum se pot regăsi printre clienţi şi persoane mai în vîrstă care agreează din ce în ce mai mult această bază de agrement.

“B a z a S C S o m e ş u l ” d e p e m a l u l S o m e ş u l u i 'Situată în amonte de Barajul de pe rîul Someş, baza de agrement

a SC Someş adună în fiecare an o mulţime de oameni de toate categoriile de vîrstă. Baza dispune de o cabană, de un bazin pentru copii, duşuri este acoperită cu nisip şi dotată cu umbrele de soare. Deoarece nu există personal care sâ asigure paza peste noapte a zonei, terenul de tenis situat în acest areal a fost devastat, spre dezamăgirea celor care frecventează locul. Astfel s-au fiirat stîlpii, de susţinere ai fileului, plasa care înconjura terenul, iar de la ' grătarele construite pentru cei care doreau să-şi facă mici sau grătare, au fost furate cărămizile. Cu toate acestea şi în pofida faptului că' este destul de departe de oraş, zona este frecventată atît de către angajaţii SC Someş, care au accesul pe bază de legitimaţie, cît şi de către alţi oameni în schimbul unei taxe modice de 3.000 de lei.

Sonia COROIAN

Page 16: Despre uimirile joi Prefectura premierului de Oarda ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72567/1/... · un simbol al tranziţiei spre economia de piaţă în România) a avut,

Firti!nHţia tran5 nistreană “ re a participat la întîlnirea din autoriătiiSrrt aT t0SUV? marea re9’ona'ă a reafirmat dorinţa fm L m lJ T ,ra s Po1 de a obţ'ine recunoaşterea pe planinternaţional a Transnistriei, transmite BASA-press. o m .

Mişcarea rebelilor maoişti din Nepal a afirmat, declaraţie difuzată ieri, că masacrul de la palatul r y

din Katmandu, comis vineri seara, este o conspi politică, excluzînd varianta unei dispute fami >

informează A r r .

Despre uimirile premierului..■■a

urmare din pagina 1

întrebarea de ce se acordă subvenţii, dacă societatea este profitabilă" - se miră Năstase, ca şi cum răspunsul la această întrebare ar trebui să-l cunoască mulţimea de contribuabili din buzunarele cărora se adună acele subvenţii, şi nu subordonaţii premierului, puşi să facă ordine în această harababură care se numeşte managementul ştiinţific al economiei naţionale. Unde mai pui că aproximativ 46 la sută din acţiunile AIro sînt deţinute de particulari,'care încasează dividende mult mai tnari în urina subvenţionării energiei electrice de către statul român. Probabil că premierul Năstase ar trebui sâ găsească răspunsul la nedumeririle lui (simulate) în schema de personal a multor firme conduse de apropiaţi sau activişti ai partidului de guvernămînt, care au contribuit la ciştigarea alegerilor, iar acum îşi iau partea care cred ei câ li se cuvine, uneori chiar prin dijmuirea averii statului.

Furtunile, grindina şi precipitaţiile abundente prognozate dehidrometeorologi pentru astăzi şi miine dimineaţă ar putea produce inundaţii doar in localităţile situate de-a lungul riurilor mici. INMH a emis şi a transmis în teritoriu tuturor factorilor interesaţi avertizări hidrologice şi meteo privind producerea unor precipitaţii abundente în întreaga ţară, însoţite de vijelii, grindină şi descărcări electrice. Dupâ aceste ploi cu vijelii, în special în jumătatea

estică a 'ţării, va urma o perioadă scurtă de răcire accentuată a vremii, astfel încît temperaturile vor scădea spre 8 grade şi nu vor depăşi 11 grade în vest. “De mîine dupâ-amiază vremea va începe sâ se încălzească” , a afirmat lvanovici.

Directorul ştiin ţific al INMH a mai .spus că unele creşteri semnificative de debite se vor produce doar pe rîurile mici, zone unde există şi riscul inundării unor gospodării sau case situate de-a lungul acestor rîuri.

(Mi «iii S

’ i&rVicepreşedintele Parlamentului European,

Guido Podesta, a declarat, ieri, într-o întîlnire cu ministrul Integrării, Hildegard Puwak, că sprijină continuarea negocierilor UE cu România, iâr Parlamentul European va susţine, în continuare, România în procesul de pregătire pentru aderarea la UE. Podesta a afirmat că a luat cunoştinţă despre raportul baroanei Emma Nicholson referitor la situaţia copiilor instituţionalizaţi din România, dar nu a avut, încă, posibilitatea să discute personal cu baroana despre acest raport. •

A. ■ O 'îesţţşftijsI g a t a

El a adăugat că recomandă României să continue procesul de pregătire pentru aderare, pentru că “este o ţară capabilă să devină, în viitor, membru cu drepturi depline al UE” .

Ministrul român al Integrării şi vicepreşedintele Parlamentului European au discutat despre modalităţile prin care forul legislativ al UE poate sprijni România pentru obţinerea acreditării agenţiei SAP ARD şi pentru continuarea dialogului cu direcţiile generale ale Comisiei- Europene.

Cadrele didactice dau în judecată M inisterul Educaţiei

Cadrele didactice vor da în judecată Ministerul Educaţiei şi Cercetării (M EC), din cauza nerespectării contractului colectiv de muncă în privinţa tichetelor de masă şi a altor drepturi băneşti prevăzute pentru angajaţii din învâţămînt, a declarat, ieri, Aurel Comea, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţămînt (FSLI).

Potrivit lui Comea, cadrele didactice nu beneficiază de tichete de masă, cu toate că în

contractul de muncă este prevăzut acest drept. Valoarea actuală a tichetelor de masă este de aproape 750.000 de lei pe lună, dar legislaţia prevede actualizarea ei periodică, în raport cu rata inflaţiei. Contractul de muncă mai prevede o reducere de 50 la sută pentru şase-călătorii pe calea ferată anual, gratuitate pentru trimiterea prin poştă a cursurilor şi a materialelor de instruire, decontarea transportului pentru cadrele didactice navetiste si

scutiri de taxe de cazare în cămine şi de admitere în facultate pentru copiii profesorilor. Liderul sindical susţine că, practic, fiecare cadru didactic este privat de cel puţin unul din aceste drepturi. “Cu toate că sîntem nemulţumiţi de faptul că nu primim tot ceea ce ni se cuvine, nu sîntem de acord cu boicotarea examenelor şi nici cu blocarea anului şcolar. Este o chestiune de respect faţă de elevi şi de părinţii lor” , a precizat liderul FSLI.

A z i , u l t i m a z i d e d e p u n e r e a a c t e

p e n t r u m i l i o n u l l a h e c t a rAzi, 5 iunie, este ultima zi în care se mai pot

depune actele necesare obţinerii ajutorului de un milion de lei la hectar. Pînă în prezent s-a încheiat etapa I a acestei acţiuni, referitoare Ia culturile dc grîu şi orz semănate în toamna anului 2000, culturi perene furajere, plante medicinale şi aromatice, plantaţii dc vii şi pomi fructiferi. De prevederile OG 30/2001 au beneficiat 12.915 persoane fizice şi 109 juridice, care lucrează 30.766 hectare. Suma aferentă, 30,7 miliarde lei, a fost achitată integral, prin agenţiile CEC.

în ceea ce priveşte etapa a Il-a, privitoare la culturile însâmînţate sau plantate în această

primăvară, au fost admise după verificarea condiţiilor impuse de ordonanţă (sămînţă certificată, lucrări tehnice minime), vor beneficia pînă în prezent de sprijin 16.837 persoane, pentru suprafaţa de 35.520 hectare. Au fost distribuite deja 25,4 miliarde Iei, urmînd ca restul să ajungă în posesia agricultorilor din judeţ în perioada imediat următoare.

îlarie Ivan, directorul general al Direcţiei Agricole Cluj, a declarat câ se aştepta la o solicitare mai mare din partea producătorilor agricoli.

A.BLAGA

Deputaţii Codrin Ştefănescu, Luca Ştelănoiu, Mircea Bucur şi Valentin Păduroiu, demisiona» din PRM, ar putea deveni membri ai PDSR

Deputaţii Codrin Ştefănescu, Luca Ştefănoiu, Mircea Bucur şi Valentin Păduroiu, foşti membri PRM,' au participat, ieri,- la şedinţa grupului parlamentar PDSR din Cameră, deoarece intenţionează să devină membri ai acestui partid.

Mircea Bucur a declarat că împreună cu ceilalţi trei deputaţi' demisionari din PRM a aderat

"teoretic” la PDSR, dar, practic, aceştia aşteaptă fuziunea dintre Partidul Forţelor Democrate ‘ 89, din care fac. parte în prezent, şi PDSR.. Codrin Ştefănescu a precizat, la rîndul său, că a participat la şedinţa grupului PDSR pentru ”a vedea cum se manifestă” deputaţii partidului de guvernămînt. "Este o diferenţă

de la cer la pămînt între ce eram noi obişnuiţi la şedinţele PRM şi ceea ce am văzut acum la PDSR” , a spus Şte’fănescu.

Potrivit lui Ştefănescu, Partidul Forţelor Democrate ‘89, care este în negocieri cu PDSR, promite să aducă din PRM, după fuziune, 80 de primari şi consilieri judeţeni şi ”mii de membri”.

QMS isi 1112733® vindnrilo cu luptători de sex ftsmurâDetaşamentul de Intervenţie şi Acţiuni

Speciale (D IA S ) din cadrul Inspectoratului Poliţiei Judeţene (IPJ) C lu j îşi va lărgi rîndurile cu cinci angajate. La concursul organizat de Serviciul Personal al IPJ Cluj s-au înscris 25 de candidate. Fetele au susţinut deja testul psihologic şi urmează să dea

examenele sportive, de limbă străină şi de gramatică a limbii române.

Şeful DIAS Cluj, căpitanul Zaharia Ciorbă, a declarat ieri că tinerele care vor fi recrutate în cadrul acestui detaşament se vor ocupa în mod deosebit de paza şi protecţia demnitarilor. Primele astfel de angajări s-au făcut în Bucureşti

şi urmează ca şi alte inspectorate din ţară să “ înroleze” femei în DIAS.

Detaşamentul de Intervenţie şi Acţiuni Speciale a fost creat în IPJ Cluj în urmă cu aproximativ un an, lucrătorii acestuia fiind pregătiţi pentru misiuni cu un grad ridicat de periculozitate. Pînă în prezent, DIAS Cluj a avut o serie de acţiuni

spectaculoase, cea mai cunoscută fiind capturarea autorilor jafului armat de la Izvorul Crişului.

Să mai spunem că în cazul recrutării tinerelor, rezultatele examenelor vor fi făcute publice în 15 zile. ■

Cosmin PURIS Cristian Mihai CHI$

Marian Tudoran - noul director al Spitalului Clinic

JudeţeanSpitalul Clinic Judeţean

Cluj are, începînd de ieri, un nou director: chirurgul Marian Tudoran, consilier local din partea PD SR. Şeful Direcţiei Sanitare, Alexandru Irim ie, ne-a declarat că decizia a fost luată în urma reorganizării atît a Spitalului C lin ic Judeţean, cît şi a Spitalului Clinic de Adulţi. Astfel, Clinica de Ginecologie II şi cea de Ortopedie au trecut de la Spitalul Clinic Judeţean la cel de Adulţi.

Titus CRĂCIUN

Grmâriri ca In filma sia

uz da arma pe şoselele

ClujuluiDuminică seara, în

comuna Baciu din judeţul Cluj a avut loc o urmărire ca în filme.

Echipajul Po liţie i Rutiere aflat la datorie pe şosea , în jurul orei 19,30, a fost nevoit să urmărească un autotursim al cărui şofer a refuzat să . oprească la semnalul agentului de circulaţie. După mai mulţi kilometri parcurşi întrr-o goană nebună, poliţiştii au reuşit să-l reţină pe Tăuţan Viorel, de 40 de ani. Acesta conducea maşina fără a avea pennis şi se afla şi în stare de ebrietate.

Tăuţan este cercetat în libertate sub acuzaţiile de conducere fără permis, conducere sub influenţa alcoolului şi pentru faptul că nu a oprit la semnalul agentului. Pentru fapta sa şoferul de ocazie riscă o pedeapsă cu puşcăria între - şase luni şi şase ani.

Menţionăm faptul că şi în Turda un subofiţer a fost nevoit să facă uz de armă- pentru a opri un conducător auto care a refuzat să prezinte actele la control.

Şoferul Nistor Mihai a oprit la solicitarea plutonierului loan Mureşan, însă a luat-o din -loc în momentul în care 'i s-au cerut actele la verificat. Pentru că nu a găsit altă modalitate de a-l opri, subofiţerul a tras un foc de avertisment în âer, urmat de un altul în anvelopele autoturismului marca Fiat. Speriat, şoferul în vîrstă de 27 de ani a ■ oprit. Poliţistul a constatat că acesta nu avea permis de conducere.

Cosmin PURIS

--- - r— =------------------------- 1 IL IE C Ă L I A N (redactor şef); R E D A C Ţ IA : C iuj-Napoca, str. N apoca 16f i f j C A S A O E E D I T U R Ă I V A L E R C H IO R E A N U (redactor şef adjunct); Thda. t f i 1 0 7 4 'sn - michaela BOCU: SOCIAL-

( < . A > ' { ■ 1 C R IS T IA N B A R A (redactor şef adjunct). CETĂŢENEŞTI; TEL. 19.74.90 -RADU VIDA; ECONOMIC: { £ j 1 T e l.1 9 .1 6 .8 1 : fax:19.28.28 : - - TFI - 1 9 .7 5 .0 7 : SPORT: TEL.: 19.21.27-CODIN SAMOILĂ: V ~ \ J /'S.R.L, | E-mail:[email protected] - redacţia puBLICITATE:TEL/FAX:19.73.04-RAULSfcblHAŞ;dltUZAKţ

• . v/.-'*-■ ■ tu,-'t ;L : - V .......3 » 4 -* i « * « 1r - 1 * 1 * * *

[ 1 ‘ * u * ş f, 1 KMAutorizată prin S.C. nr. 128/1991. judecătoria Cîuj- - publicitare MICA. rUDLiui a i e. ic l ; .Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului - ' Tpiffax' tA ’ rjudeţului Cluj, sub nr.J/12/308 din 22.03.1991 cod S e c re ta r de redacţie. T e ln a . SUBREDACŢiAŢuRDA:TEL/FAX:31.43.23fiscal R 204469 H o re a P E T R U Ş 19 .7 4 .1 8 SUBREDACŢIA DEJ; TEL /FAX: 21.60.75 ■

i n i l l l t F U J I 'ITT \A ş Q G a r a m o n d