La 28 septembrie 2014, dupã o perioadã degrea suferinþã s-a mutat la Domnul cel mailongeviv arhiereu ºi ierarh al Bisericii

Ortodoxe Române contemporane, Înalt Prea SfinþitulNicolae Corneanu, mitropolitul Banatului.

A fost un ierarh „primitor de strãini, iubitor de bine,treaz la minte, drept, cuvios, înfrînat, þinîndu-se decuvîntul cel credincios al învãþãturii” (Tit 1, 8-9). A slu-jit 71 de ani „cu timp ºi fãrã de timp” (2 Tim. 4, 2)„Biserica lui Dumnezeu, pe care a cîºtigat-o cu însuºisîngele Sãu” (Fapte 20, 28), ca diacon, preot, profesor,secretar, consilier eparhial, episcop eparhiot, arhiepis-cop ºi mitropolit.

S-a nãscut la Caransebeº, într-o familie preoþeascã,la 21 noiembrie 1923, într-o zi de sãrbãtoare (IntrareaMaicii Domnului în bisericã) ºi a fost înmormîntat înCatedrala mitropolitanã din Timiºoara la 1 octombrie2014, de asemenea într-o zi de sãrbãtoare(Acoperãmîntul Maicii Domnului), ceea ce ne poartã cugîndul la voinþa, la hotãrîrile ºi la planul lui Dumnezeupentru drepþii Sãi.

În perioada 1942-1946 a studiat la Facultatea deTeologie Ortodoxã Românã din Bucureºti, dupã care afãcut cursuri de doctorat, urmînd în acelaºi timp cur-surile la Facultatea de Filozofie ºi la Facultatea deLitere (secþia limbi clasice).

La 30 iunie 1949 a susþinut teza de doctorat Viaþa ºipetrecerea Sf. Antonie cel Mare. Începuturile monahis-mului creºtin pe Valea Nilului, sub îndrumarea mareluipatrolog Pr. prof. dr. Ioan G. Coman. Tînãrul teolog,care se remarcase prin cercetãrile sale în domeniulPatristicii, a primit pentru teza sa de doctorat califica-tivul magna cum laude. De aceea, „FoaiaArhidiecezanã” a Arhiepiscopiei Ortodoxe a Timiºoareiºi Caransebeºului (nr. 5, 10 iunie 1949, p. 7) îl caracter-iza astfel pe noul doctor în Teologie: „Înzestrat cu alesecalitãþi intelectuale ºi o rarã distincþie sufleteascã,îmbinînd erudiþia cu curãþenia vieþii, demnitatea cu blîn-deþea”.

În 1943 a fost hirotonit diacon celib, iar în 1960 afost hirotonit preot celib. La 12 ianuarie 1961 a primitchipul îngeresc al cãlugãriei la mãnãstirea Cernica, iarla 15 ianuarie 1961 patriarhul Justinian Marina l-a hiro-tonit arhiereu în biserica Sfîntul Spiridon Nou dinBucureºti. La 22 ianuarie 1961 a fost întronizat în dem-nitatea de episcop al Aradului. La 17 februarie 1962 a

fost ales Arhiepiscop al Timiºoarei ºi Caransebeºului ºiMitropolit al Banatului, iar la 4 martie 1962 a fostîntronizat în Catedrala mitropolitanã din Timiºoara depatriarhul Justinian Marina ºi alþi ierarhi.

La sfîrºitul slujbei de înmormîntare a Înaltului Ierarhtrecut la cele veºnice, Prea Fericitul Daniel, patriarhulBisericii Ortodoxe Române, a spus, printre altele:„Ierarh venerabil al Sfîntului Sinod al BisericiiOrtodoxe Române, distins om de culturã, promotor alvalorilor nepieritoare ale credinþei în dialogul cu alteBiserici, culturi ºi popoare ºi susþinãtor al eforturilor deapropiere între creºtini, Înalt Prea Sfinþitul PãrinteMitropolit Nicolae Corneanu a primit de la Dumnezeunumeroase daruri pe care le-a cultivat cu simþul respon-sabilitãþii, oferind ºi altora, cu mãrinimie, bucurii dinbucuriile duhului, roade ale talantului înmulþit întruslava lui Dumnezeu ºi spre binele Bisericii ºi al soci-etãþii... Mi-l readuc în amintire ca pe un ierarh erudit, cuorizonturi largi, deschis spre dialog, elegant în compor-tament, generos cu alþii, dar exigent cu sine ºi evitîndsistematic lauda de sine ºi etalarea meritelor proprii...Impunea respect ºi atunci cînd era familiar. În lupta cuboala ºi suferinþa a fost discret ºi mult rãbdãtor, biruindadesea durerea printr-un puternic simþ al datoriei de-asluji Biserica”.

Înalt Prea Sfinþitul Nicolae Corneanu a lãsat obogatã moºtenire teologicã ºi culturalã: 28 de cãrþi, încare abordeazã problemele majore ale Teologiei ºi alelumii, ºi sute de studii, articole, comunicãri, referate,recenzii, pe teme de Îndrumãri misionare, Istorie bis-ericeascã, Teologie sistematicã, biblicã ºi practicã, pub-licate în þarã ºi în strãinãtate.

A contribuit la dezvoltarea studiilor patristiceromâneºti, manifestîndu-ºi dragostea ºi interesul faþã dePãrinþii Bisericii. În perioada 1975-2012 a fost membrual Asociaþiei Internaþionale de Studii Patristice.

A colaborat cu Institutul Ecumenic „Pro Oriente” dela Viena, publicînd mai multe articole ºi susþinînd con-ferinþe.

Mitropolitul Nicolae Corneanu a fost reprezentantulBisericii Ortodoxe Române în organizaþiile bisericeºtieuropene ºi internaþionale. În perioada 1978-1981 a fostmembru în Comitetul Central al Consiliului Ecumenical Bisericilor, apoi a fost vicepreºedinte al ConferinþeiCreºtine pentru Pace, cu sediul la Praga.

De asemenea a fãcut parte din delegaþiile Patriarhiei

77Revista românã nr. 1 (79)/ 2015

DESPRE UN MARE IERARH AL BISERICIIDESPRE UN MARE IERARH AL BISERICIIORTODOXE ROMÂNE, ORTODOXE ROMÂNE,

SPRIJINITOR AL ASTREISPRIJINITOR AL ASTREI

Gh. BADEA

Române, care au vizitat Bisericile surori ortodoxe ºiBisericile vechi orientale; a fost reprezentantul BisericiiOrtodoxe Române la instalarea papilor Ioan Paul I ºiIoan Paul II.

O perioadã, Mitropolitul Nicolae Corneanu arãspuns de comunitãþile ortodoxe române de pestehotare, în calitate de exarh, ºi a fãcut vizite canonice înSUA, Canada, Europa Occidentalã, Australia, NouaZeelandã.

În semn de respect pentru neobositele sale pre-ocupãri cãrturãreºti, pentru prestigiul sãu ºtiinþific, pen-tru contribuþia sa la dezvoltarea studiilor patristice, afost ales, în 1992, membru de onoare al AcademieiRomâne ºi a avut o prodigioasã activitate academicã încadrul Filialei Timiºoara a Academiei Române, par-ticipînd la toate manifestãrile ºtiinþifice sau cu alteocazii, expunînd lucrãri remarcabile, subliniind relaþiatrainicã între ºtiinþã ºi religie. În acelaºi an a devenitmembru al Uniunii Scriitorilor din România.

I-a fost acordat titlul de Doctor honoris causa dinpartea Institutului de Teologie Protestantã din Cluj-Napoca, a Universitãþii „Aurel Vlaicu” din Arad, aUniversitãþii de Medicinã ºi Farmacie din Timiºoara ºia Universitãþii de ªtiinþe Agricole ºi MedicinãVeterinarã a Banatului, precum ºi a Universitãþii deVest din Timiºoara.

Vrednicul de pomenire Mitropolitul NicolaeCorneanu a pãstorit, cu multã dragoste, pe fraþii noºtriortodocºi români din Banatul sîrbesc ºi din ValeaTimocului; i-a sprijinit, moral ºi financiar, a ajutat insti-tuþii bisericeºti ºi laice, personalitãþi sau simpli credin-cioºi, a participat la sfinþiri de biserici ºi la manifestãriculturale. S-a îngrijit de înfiinþarea Episcopiilor orto-doxe pentru românii din Serbia ºi Ungaria, care, o

vreme, au fost sufragane ale Mitropoliei Banatului.Mitropolitul Nicolae Corneanu a fost preºedinte de

onoare al mai multor asociaþii ºi fundaþii, între careASTRA pe þarã; în Banat ASTRA a fost înfiinþatã în1899, ca departament al ASTREI române, fondatã ºiîndrumatã de marele mitropolit Andrei ªaguna, sim-bolul luptei românilor asupriþi din Imperiul austro-ungar; activitatea ASTREI a fost suspendatã în 1948,dar, începînd din 1990, departamentele ASTREI au fostreînfiinþate. Prin efortul domnului Cristea Sandu-Timocºi al altor personalitãþi bãnãþene ºi cu sprijinul Înalt PreaSfinþitului Mitropolit Nicolae al Banatului, a renãscutASTRA românã pentru Banat ºi Porþile de Fier, depar-tament situat în Timiºoara, continuator de drept alAstrei Bãnãþene înfiinþate în 1899. În ultimii 20 de ani,ASTRA bãnãþeanã a avut o activitate bogatã, insuflatãºi îndrumatã de mitropolitul Nicolae Corneanu ºi deomul de culturã Cristea Sandu-Timoc, sporind interesulpentru spaþiul bãnãþean, pentru românii din Voivodinaºi din Timocul sîrbesc ºi bulgãresc ºi pentru aromâniidin Albania, Serbia, Macedonia, Bulgaria ºi Grecia.

Un gînd deosebit îl oprim asupra legãturilor calde,prieteneºti, de colaborare între ASTRA bãnãþeanã ºidepartamentul „Mihail Kogãlniceanu” Iaºi al ASTREIromâne, prezidat de doamna prof. Areta Moºu, asuprarelaþiilor de mare prietenie ºi respect ale doamnei prof.Areta Moºu cu marele ierarh bãnãþean. O dovadã vie aacestor relaþii este corespondenþa publicatã în Revistaromânã, publicaþie a Departamentului „MihailKogãlniceanu” Iaºi. Nu o singurã datã, marele ierarh alBanatului îi scria doamnei prof. Areta Moºu: „Vãmulþumesc ºi vã felicit pentru tot ceea ce faceþi pe plancultural”; „Mi-a pãrut bine sã aflu acþiunile pe care le-aþi întreprins pe meleagurile basarabene”.

În dimineaþa zilei de 1 octombrie 2014, înainte deînmormîntarea marelui Ierarh al Banatului în Catedralamitropolitanã din Timiºoara, în prezenþa PF. PatriarhDaniel, a PS. Episcop-vicar Paisie Lugojanul ºi aPermanenþei Consiliului Eparhial, a fost deschisTestamentul celui plecat la ceruri, datat 8 septembrie2011, din care citãm: „Pe lîngã propovãduireaEvangheliei Mîntuitorului Hristos m-am ostenit sã facnumai bine tuturor. Nu ºtiu în ce mãsurã am reuºit ºi deaceea, pentru cele neîmplinite, cer Bunului Dumnezeuºi oricui din semenii mei iertare... Rog peAtotputernicul Dumnezeu sã contribuie la alegerea unuiierarh corespunzãtor care sã continue cele întreprinsepînã acum, spre folosul Bisericii ºi al credincioºilor”.

„Iubit de toþi pentru modestia sa” (Sf. Grigorie deNazianz), ierarhul slãvit al Banatului a plecat în cerurisã primeascã „o slujire mai osebitã” (Evrei 8, 6), pentrucã, în viaþã fiind, a luptat „lupta cea bunã”, pentru careva primi „cununa dreptãþii” (2 Tim. 4, 7-8).

Veºnica lui pomenire din neam în neam.

88 Revista românã nr. 1 (79)/ 2015