7/28/2019 Despre Maitreyi

http://slidepdf.com/reader/full/despre-maitreyi 1/3

Despre Maitreyi 

alte arcole, referate, eseuri si sinteze literare 

Maitreyi - un roman de dragoste 

MAITREYI - analiza literara 

Maitreyi - roman de Mircea Eliade 

Caracterizare Allan - personaj principal in romanul Maitreyi 

MAITREYI - comentariu literar - Romanul eroc 

ALLAN (caracterizare) 

APRECIERI CRITICE 

MAITREYI-

comentariu literar-

Romanul eroc de Mircea ELIADE 

Mircea ELIADE Maitreyi 

Denie: Romanul este o scriere epica in proza, cu acune complexa, de mare inndere, desfasurata pe

mai multe planuri, cu personaje numeroase si cu o intriga complicata. Romanul are o structura narava

ampla, organizata pe mai multe planuri paralele sau intersectate, in care se prezinta un numar mare de

personaje, cu pondere diferita in structura epica (personaje principale, secundare, episodice etC). in

studiul intulat "Fragmentarium", Mircea Eliade deneste literatura autencitai ca pe o mare creae

epica ce "reecteaza in buna parte si mijloacele de cunoastere ale epocii, sensul viei si valoarea omului,

cunoasterile since si lozoce". 

7/28/2019 Despre Maitreyi

http://slidepdf.com/reader/full/despre-maitreyi 2/3

 

Romanul "Maitreyi", aparut in 1933, face parte din literatura interbelica si ilustreaza epicul pur, in spiritul

lui Andre Gide, care creeaza eroul lucid, dominat de dorinta cunoasterii de sine, care-si ordoneaza epic

experientele traite ("Mircea El iade este cea mai integrala si servila Intrupare a gideismului in literatura

noastra" - George CalinescU). 

"Maitreyi" este un roman exoc si un roman al autencitai, in care se imbina mai multe specii literare:

 jurnalul, eseul, reportajul si naraunea Ia persoana I. 

Geneza romanului in 1928, Mircea Eliade trimite o cerere de bursa pentru studii de lozoe orientala in

India, primeste o invitae de a studia cu ilustrul lozof Dasgupta si pleaca la Universitatea din Calcua,

unde invata sanscrita si studiaza lozoa hindusa, locuind o vreme in casa profesorului, unde o cunoaste

pe ica acestuia, Maitreyi. Mircea Eliade consemneaza intr-un jurnal faptele, intamplarile, experienta

traita in India si acesta sta la baza viitoarei creai epice, "Maitreyi", in care autorul esenalizeaza mitul

iubirii si movul cuplului. 

Aparia romanului "Maitreyi" in 1933 starneste reaca literalor vremii, ind considerat o adevarataizbanda literara. Exaltat, Mihail Sebasan marturiseste: "Daca ar ajuta la ceva, v-as spune ca e cea mai

frumoasa si mai trista carte pe care am cit-o", iar Perpessicius arma cu entuziasm: "d. Mircea Eliade a

sporit cu unul seria miturilor eroce ale umanitai". 

Subiectul romanului 

Romanul debuteaza cu starea de incertudine a personajului masculin, Allan, un englez de 24 de ani si

este scris la persoana I, pe baza insemnarilor facute de autor in cei trei ani petrecu in India: "Am sovait

atata in fata acestui caiet, pentru ca n-am izbut sa au inca ziua precisa cand am intalnit

-o pe Maitreyi".

imbolnavindu-se de friguri, inginerul englez Allan se muta in casa profesorului Narendra Sen, dar -isi

aminteste el - "eu o intalnisem pe Maitreyi cu cel pun zece luni mai inainte", marturisindu-si nepunta

de a retrai aievea acum, cand scrie romanul, 

7/28/2019 Despre Maitreyi

http://slidepdf.com/reader/full/despre-maitreyi 3/3

"mirarea mea, nesiguranta si tulburarea celor dintai intalniri". Aminrea e vaga, o vazuse o data intr-o

masina care staona si avusese atunci o tresarire ciudata: "Mi se parea urata - cu ochii ei prea mari si

prea negri, cu buzele carnoase si rasfrante, cu sanii puternici, de fecioara bengaleza crescuta prea plin, ca

un fruct trecut in copt". Pielea ei era "mata, bruna, de un brun nemaiintalnit pana atunci, s-ar spus de

lut si de ceara", iar bratul gol avea o nuanta stranie de un "galben intunecat atat de tulburator, atat de

pun feminin, de parca ar fost mai mult al unei zeite sau al unei cadre decat al unei indiene". 

Dialogul cu Harold, colegul sau de camera, scoate in evidenta rea lui Allan, caruia ii placea sa auda

lumea vorbind de rau pe cei pe care ii "iubesc sau de care ma simt aproape", intrucat asel avea ocazia

sa-si verice "anumite procese obscure ale consintei". 

Allan, "foarte mandru de cetatenia si descendenta mea connentala", se aa la inceputul carierei sale in

India, ocupand diverse funci, mai intai la reprezentanta uzinelor "Noel and Noel", apoi la o societate de

canalizare a deltei, pe saner, unde se simtea foarte bine, ind "singurul stapan". 

Lucien Metz, un gazetar "incult si impernent, cu mult talent si multa perspicacitate", venise in India sa

scrie "o carte de succes, polica si polista". intrebandu-l pe Allan despre obiceiurile si rea bengalezilor,

acesta isi da seama ca nu cunostea deloc viata interioara a femeilor indiene si ca nu le vazuse decat Ia

cinematograf si la recepi, asa ca se hotaraste sa-1 roage pe Narendra Sen sa-i invite la ceai. Casa

inginerului este o adevarata revelae pentru cei doi europeni, ind fascina de "lumina ltrata prin

perdele transparente ca salurile, atat de dulci la pipait, covoare si sofale din lana de Kashmir, si masute

cu picior asemenea unui talger de alama batuta, pe care se aau cesle de ceai si prajiturile bengaleze",

desi la Narendra Sen nu observase nimic deosebit de un european, acesta "joaca tenis perfect, conduce

automobilul, mananca peste si carne, invita europeni la el in casa si ii prezinta neves-si".

 

Maitreyi i se paru "mult mai frumoasa", fata, imbracata "in sari de culoarea ceaiului palid, cu papuci albi,

cusu in argint, cu salul asemenea cireselor galbene, si buclele ei prea negre, ochii ei prea mari, buzele ei

prea rosii", ii paru acum miraculoasa. Admirand vesmentaa Maitreyiei, Lucien isi noteaza detalii ale

costumului, bijuteriilor si ornamentelor specic indiene, mp in care tanara "tremura toata, palida,

inspaimantata". Soa inginerului, Srima Devi Indira, era imbracata cu "o sari albastra, cu sal albastru

muiat in aur si cu picioarele goale, talpile si unghiile rosite", zambea intruna, ind "atat de tanara, de

proaspata si de mida", incat parea sora Maitreyiei. Chabu, cealalta ica, avea vreo zece-unsprezece ani,

parul tuns, rochie de stamba si fata oachesa, semanand cu "o gancusa". Cele trei femei "se stransesera

una langa alta", tematoare si mide, retrase, desi inginerul incerca "zadarnic sa le incurajeze".