MIRCEAELIADE

MaitreyiPrefa!i

Gheorghe Crdciun

l

t

J

I

Am govdit atdta in fafa acestui caiet, pentru ci n-am izbutitsi aflu incd. ziua precisi cind am intdlnit-o pe Maitreyi. tn in-semnirile mele din acel an n-am gisit nimic. Numele ei apareacolo mult lnai tArziw, dupi ce am ieqit din sanatoriu gi a tre-buit si md mut in casa inginerului Narendra Sen, in cartierulBhowanipore. Dar aceasta s-a intdmplat in 1929, iar eu intil-nisem pe Maitreyi cu cel putin zece luni mai inainte. $i dacisuffir oarecum incepdnd aceasti povestire, e tocmai pentru cinu gtiu cum si evoc figura ei de-atunci ;i nu pot retrii aieveamirarea mea, nesiguranfa Ei turburarea celor dintii intAlniri.

Imi amintesc foarte vag cd, vdzdtd-o o datd. in ma;ini, ag-

teptind in fap lui ,,Oxford Book Stationary" - in timp ce euqi tatil ei, inginerul, alegeam cirqi pentru vacanlele de Cri-ciun - am avut o ciudati tresirire, urmati de un foarte sur-prinzdtor disprel. Mi se pirea urdti - cu ochii ei prea mari qi

prea negri, cu buzele cirnoase gi risfrinte, cu sdnii puternici,de fecioard bengalezi crescutd prea plin, ca un fruct trecut incopt. Cdnd i-am fost prezentat Ei qi-a adus palmele la frunte,si md salute, i-am vdzut deodatl bralul intreg gol gi m-a lovitculoarea pielii; matl, bruni, de un brun nemaiintdlnit pdniatunci, s-ar fi spus de lut Ei de cear6. Pe atunci locuiam inciin Wallesley Street, la Ripon Mansion, ;i vecinul meu de ca-

meri era Harold Carr, impiegat la ,Army and Nar,y Stores", a

cirui toviriEie o cultivam, pentru cd avez o sumi de familiiprietene in Calcutta, unde imi petreceam gi eu serile Ei cu ale

L!16 t7

cd.ror fete ie;eam sdptimdnal la dancinguri. Acestui Haroldincercai si-i descriu - mai mult pentru limurirea mea decit alui - bralul gol al Maitreyiei Ei straniul acelui galben intunecatrutit de turburitor, atit de putrn femenin, de parci ar fi fostrnai mult al unei zeiqe sau al unei cadre decit al unei indiene.

Harold se birbierea in oglinda cu picior de pe misup lui.V[d;i acum scena: ceEtile cu ceai, pijamaua lti mauve m6.njitit'rr cremd de ghete (a bitut singeros pe boypentru intAmpla-r'(:a aceasta, degi o murddrise chiar el, cdnd se intorsese intr-onoapte beat de la balul YM.C.A.), nigte gologani de nichel pe

lrirt.ul desficut Ei eu incercdnd zadarnic si-mi desfund pipa cu unsrrl de hdrtie, pe care il r-asuceam pdni ce se subfa ca un chibrit.

* Nu ziu, Allan, cum de-1i poate plicea tie o bengalezi?Srrnt dezgustitoare. M-am niscut aici, in India, qi le cunoscrnrri bine decdt tine. Sunt murdare, crede-mi. $i apoi, nu e

rrirnic de fbcut, nici dragoste. Fata aceea n-are si-gi intindirri<'iodati mina...

Ascultam toate acestea cu o nespusi desfitare, deEi Haroldrrrr intelesese nimic din cele ce ii spusesem eu qi credea ci,rlrr<:ii vorbesc de bra,tul unei fete, md gdndesc la dragoste. Darc ciudat cit de mult imi place si aud vorbindu-se de riu derci pe care ii iubesc sau de care mi. simt aproape, sau care imisrrrrt prieteni. Cdnd iubesc cu adevirat pe cineva, imi place si;rscrrlt lumea bdrfindu-l; asta imi verifici oarecum anumite

l)l(x:cse obscure ale conqtiintei mele, pe care nu le pricep;irk' r'are nu-mi place si-mi aduc aminte. $ar spune ci, paralellrr p:tsiunea sau interesul meu sincer fagi de cineva, creEte gi

o lrirsiune vrljmage, care cere suprimarea, alterarea, detrona-n'rr <:clei dintdi. Nu gtiu. Dar surprinzindu-mi, plicut impre-riiorrlt de critica idioati pe care Harold - prost Ei fanatic caolicc curasian - o ficea femeilor bengaleze, mi-am dat indati'{r'iunil ci ceva mai addnc leagi inci amintirea Maitreyiei degrirrrlrrrile sau dorurile mele. Lucrul acesta rn-a arntrzat qi m-aI t n I x r rat totdeodatd. Am trecut in odaia mea, incerc6nd auto-rrurl sLmi desfund pipa. Nu ;tiu ce-am mai ficut dupi aceea,

lx'r rlnr ci intAmplarea nu se afli notad in.jurnalul meu de-atunci,

;i nu mi-am adus aminte de ea decdt cu prilejul coronigei deiasomie, a cirei poveste am s-o scriu eu mai departe, in acestcaiet.

Mi aflam, atunci, la inceputul carierei mele in India. Veni-sem cu o sumi de superstil.ii, eram membru in ,,Rotary-Club",foarte mindru de cetiqenia qi descendenga mea continentali,citeam mult despre ftzica matematicd (deqi in adolescenlivisasem si mi fac misionar) gi scriam aproape zilnic injumal.Dupi ce am predat reprezentanp locali a uzinelor ,,Noel andNoel". Ei fusesem angajat pentru desen tehnic la noua societa-te de canalizare a Deltei, am cunoscut mai de aproape pe Na-rendra Sen (care de pe atunci inci era foarte cunoscut si res-pectat in Calcutta, fiind cel dintii inginer laureat din Edin-burgh), si viala mea a inceput si se schimbe. Cfutigam maipufin acum, dar imi plicea munca. Nu eram nevoit si mi cocin birourile din Clive Street, sd semnez qi si descifrez hirtii gi

si mi imbit in fiecare seari de varica sd mi feresc de neuras-tenie. Eram plecat la fiecare doui-trei siptimini, aveam ini-;iztiva lucri.rilor din Thmluk $i cregtea inima in mine cAnd ve-deam construcfia inilfAndu-se de cAte ori trebuia si vin de lacentru Ei si lucrez pe teren.

Lunile acelea au fost, intr-adevir, fericite pentru mine, ciciplecam in zori cu expresul Howrah-Madras Ei ajungearn ina-inte de prdyz pe gantier. Mi-au pl5cut intotdeauna cilitoriilein colonii. In India, cele in clasa I sunt chiar o adevdrati va-cantfl- Gara o simfeam prieteni de cite ori scoboram din taxi;i alergam vioi pe peron, cu casca maron trasi bine pe ochi,cu servitorul dupi mine, cu cinci reviste ilustrate subsuoari gi

doui cutii de tutun ,,Capstan" in miini (cici fumam mult laThmluk gi, de cdte ori treceam prin fafa tutungeriei din How-rah, mi se pirea cI nu cumpirasem destul ,,Capstano', iar amin-tirea unei noplr fbri tutun de pipi, silit si fumez mahorca lu-critorilor, mi infiora). Nu intram niciodati in vorbi cu veci-nii mei de compartiment, nu-mi pliceau acei bara-sahib custudii mediocre la Oxford, nici tinerii cu romane politiste inbuzuniri, nici indienii bogaqi, care invigaseri si cilitoreasci

d18 19

in clasa I, dar incd nu invSlaserd cum si-qi poarte vestonul Eir:rrm si se scobeasci in dinti. Priveam pe fereastri cdmpiilellcngalului - niciodati cdntate, niciodati pldnse - qi rimd-rrcam apoi mut fali de mine, fdrd si-mi spun nimic, fdri s5-micur nimic.

Pe qantier eram singurul stdpdn, pentru ci eram singurulrrlb. Cei ciliva eurasieni, care supravegheau lucririle aproaperk: pod, nu se bucurau de acelagi prestigiu; veneau la lucru inclusa a III-a, imbricafi in obiEnuitele costume kaki - pantaloniscrrrli qi bluze cu buzunare largi la piept - qi injurau lucritoriiirrtr-o hindustani fbri greq. Perfecfunea aceasta in limbaj silrogigia vocabularului de insulte ii scoborau in ochii lucrito-rilor. Eu, dimpotrivi, vcrbeam prost qi firi accent, si asta leirrrlrunea, cici dovedea originea mea streini, superioritatearrrr:a. De altfel, imi plS"cea mult si stau cu ei de vorbi, serile,irrlinte de a mi retrage in cort, ca sd scriu qi sd fumez ultimapip:i, pe gdnduri. Iubeam bucata aceasta de pimdnt aproaperlt: rnare, cdmpia aceasta plind de ;erpi gi dezolatd., in care pal-nricrii erau rari Ei tufele parfumate. Iubeam diminefle, inain-tr' <lc risiritul zorilor, cdnd ticerea mi ficea si chiui de bucu-r it'; o singuritate aproape umani, pe acest cAmp atdt de verdeiii irtit de pirisit, a$teptandu-qi cilitorul sub cel mai frumos( ('1'care mi-a fost dat si-l vid vreodatd.

Mi se pireau zilele de qantier adevirate vacanle. Lucramcrr poftd, porunceam in dreapta gi stdnga plin de voie buni qi,

rllrr:i" a; fi avut un singur tovari; inteligent pe acolo, sunt sigurr i i-aq fi spus lucruri minunate

S-a int6.mplat si intAlnesc pe Lucien Metz chiar intr-unarlirr zilele cind mi intorceam - ars de soare gi cu o pofti ne-lurrri de mdncare - de la Thmluk. Lam intdlnit pe peron, inlirrrp ce a$teptam ca servitoml si-mi giseasei un taxi (veniseto<'rnai expresul de Bombay si era o alluengi neobiEnuiti). Pel,rr<:icn il cunoscusem cu doi ani mai inainte, la Aden, cdndcrr rni. cobordsem acolo pentru c6.teva ceasuri - in drum spreIrrrlia - iar el aEtepta un vapor italian ca sI-l duci inapoi inl',gi1rt. Mi-a plicut de la inceput acest g zetar incult qi imper-

tinent, cu mult talent gi multi perspicacitate, care scria un re-poraj economic, frunzirind pe bordul unui vapor listele deprequri 9i compardndu-le cu cele din port, qi era in stare si-1idescrie perfect un oraE numai dupi un ceas de plimbare ingoana unui automobil. Cdnd l-am cunoscut eu, vizitase de maimulte ori India, China, Malaya;iJaponia gi era unul din aceiacare vorbeau de riu pe Mahatma Gandhi, nu pentru ceea ceficea el, ci pentru cele ce nu {bcea.

- Hei, Allan! mi strigi el, cituEi de pugin uimit ci mi intdl-nise. Tot in India, mon vieuxP Ia spune, te rog, tipului [sta -care se preface ci nu-mi ingelege englezeasca - si mi duci laYM.C.A., nu la hotel. Am venit si scriu o carte despre India.O carte de succes, politici.;i polifsti. Am si-ti spun...

Intr-adevir, Lucien venise si scrie o carte asupra Indiei mo-derne gi se afla de vreo cdteva luni aici ludnd interuiew-un,vr-zif€:nd inchisorile, fotografiind. Mi-a ardtat chiar in acea searialbumul lui Ei colec$a de autografe. Ceea ce il incurca oare-cum era capitolul asupra femeilor; nu vizuse incd, adevdratelefemei indiene. $tia foarte vag despre viap lor in purdah, de-spre drepturile lor civile ;i mai ales despre cisitoriile intrecopii. M-a intrebat de mai multe ori:

- Allan, e adevirat ci tipii dstia se insoari cu feti,te de 8 ani?Ba da, am citit eu o carte a unui tip, unul care a fost pe aicitreizeci de ani magistrat.

Am petrecut o foarte agreabili searl impreuni, pe terasa,,C5.minului", dar cu toate eforturile mele nu i-am putut spu-ne prea mare lucru, cici nici eu nu cunoqteam indeaproapeviala interioari a indienelor;i nu le v5.zusem, pdni atunci, de-cit la cinematograf gi la recepqii. M-am gdndit insi ci l-ag pu-tea ruga pe Narendra Sen sil invite o dati la ceai Ei siJ limu-reasci. Poate m-am gdndit c6, cu acest prilej, voi putea gi euprivi mai indeaproape pe Maitreyr, pe care nu o mai vizusemde-atunci, deoarece excelentele mele raporturi cu Sen se re-duceau la munca noastri in comun la birou Ei conversagiile inmaqini. Mi invitase pini acum de doui ori si iau ceaiul cu el,

,l20 21

rlar, cum imi preguiam mult timpul liber, dedicindul in intre-gime frzicei matematice, il refuzasem.

Cind i-am spus ci Lucien scrie o carte despre India, pe('lrre o va tipiri la Paris, qi cind i-am mai spus anume ce capi-tol ii e greu si scrie, Sen m-a rugat si-l chem indati la ceai,clriar in dupi-amiaza aceea. Bucuria mea, urcind scirile la,,( liimin", si-i impirtiqesc vestea! Lucien nu fusese pdni atunciintr-o cas5. de indieni bogali ;i se pregitea si compuni un re-portaj desivdrgit.

- Sen ista al tdu din ce casti e? se informi el.

- Brahman veritabil, dar citugi de putin ortodox. E mem-lrrrr fondator la,,Rotary-Club", e membru la ,,Calcutta-Club",joircl tennrs perfect, conduce automobilul, minAnci peEte gi( rrrne, inviti europeni la el in casi gi ii prezinti nevesti-si. Aresl"r tc incinte, sunt sigur.

'frebuie si mirturisesc cd surpriza mi-a fost tot atdt dernirre ca si a lui Lucien. Casa inginerului, in Bhowanipore, ocrrrroqteam, cdci fusesem o dati acolo, cu maEina, si ridic nigteplrrnuri. Dar niciodati n-ag fi binuit ci in interiorul unei caselrcrrgaleze se pot gisi asemenea minundgii, atAta lumini fil-tnrti prin perdele transparente ca galurile, atAt de dulci la pi-lriiit covoare qi sofale din ldni de Kashmir, qi misule cu picior:rs(:rnenea unui talger de alami bituti, pe care se aflau cestilerk: ceai ;i prijiturile bengaleze, aduse de Narendra Sen pen-trrr limurirea lui Lucien. Stam gi priveam inciperea, parcd;rtrrnci aq fi picat in India. Viepisem doi ani aici gi niciodatlrrrr {usesem curios si pdtrund intr-o familie bengalezd, sd le( unosc viap lor interioari, sd le admir cel pufin lucrdturile,rl:r<:i" nu sufletul. Tiiisem o viali de colonii, singur cu muncailr('zr pe gantier sau in birouri qi citind cirli sau vdzdnd specta-r olt: pe care le-a; fi putut foarte uqor alla Ei in continentele.rllrc. In dupd-amiazaaceea am cunoscut cele dint6i indoieli Eirrrri aduc aminte ci m-am intors pulin abitut acasi (Lucienlrt cntuziasmat qi iEi verifica impresiile, intrebdndu-md pe ici,grt' <'rrlo dac6,a ingeles bine tot ceea ce ii spusese gazda) gi cuo srrrni de g6nduri pe care niciodati nu le adipostisem pdni

atunci. Totu;i, n-am scris nimic injurnalul meu gi astdzi, cdndcaut in acele caiete orice urmd care si mi-o poati evoca peMaitreyi, nu gisesc nimic. E ciudat cdt de incapabil sunt siprevid evenimentele esenfale, si ghicesc oamenii care schim-bi mai tArziw firul vietii mele.

Maitreyi mi s-a pirut, atunci, mult mai frumoasi, in sari deculoarea ceaiului palid, cu papuci albi cusuli in argint, cuqalul asemenea ciregelor galbene, qi buclele ei prea negre,ochii ei prea mari, buzele ei prea rosii creau parci o viaqd maiputrn umani in acest trup infdqurat Ei totuEi transparent, caretriia, s-ar fi spus, prin miracol, nu prin biologie. O priveam cuoarecare curiozitzte, cici nu izbuteam si inleleg ce taini as-

cunde {iptura aceasta in miqci.rile ei moi, de mitase, in zdm-betul timid, preliminar de panici, Ei mai ales in glasul ei atdtde schimbat in fiecare clipi, un glas care parci ar fi descope-rit atunci anumite sunete. Vorbea o englezeasci fadi si corec-ti, de manual, dar, de c6te ori incepea si vorbeasci, qi eu, qi

Lucien nu ne puteam opri si n-o privim; parci ar fi chematvorbele ei!

Ceaiul a fost plin de surprize. Lucien lua note dupi ce gus-ta din fiecare pr4jituri Ei intreba necontenit. Pentru ci vorbeaprost englezeEte ;i pentru ci inginerul il asigurase ci infelegefranceza (fusese de doud ori la Paris, la congrese, gi avea in bi-blioteca lui nenumirate romane franfuzeqti pe care, de altfel,nu le citea), el intreba din cdnd in cind in argot-ul lui pari-zian qi atunci inginerul ii rispundea zimbind: ,,Oui, oui, c'estga", privindu-ne apoi extraordinar de satisficut. Lucien s-a

rugat si-i fie ingiduit s[ priveascl mai de aproape costumulMaitreyei, bijuteriile Ei ornamentele, gi inginerul a acceptat cuhumor, aducAndu-;i fata de mdni, cici Maitreyi se rezemasede fereastri, cwbwza dejos tremurAnd;i cu qalul cizindu-i pefrunte. A fost o sceni neasemuiti acel examen al vestmintelor,acea cdntArtre in mdini a bijuteriilor, urmati de exclamalii qi

entuziasm, de intrebiri gi rispunsuri transcrise stenografic deLucien in carnetul lui de note, in timp ce Maitreyi nu mai stiaunde si se uite si tremura toati, palidi, inspiim6.ntati,, pdnd

22 23

r:e mi-a intdlnit ochii, qi eu i-am zimbit, qi atunci parci ar figisit un ostrov pe care si se odihneasci qi ;i-a fixat privirile inochii mei, liniqtindu-se lin, flri spasme, firesc. Nu qtiu cit arlurat privireaaceea, dar ea nu se asemina cu nici o privire in-tilniti qi imbrd$qati pdnd atunci, qi dupi ce a incetat exame-rrul Ei Maitreyi a fugit iar ldngd fereastri, ne-am sfiit amindoisi ne mai privim, intr-atdt fusese de clandestini si de caldi co-rnuniunea noastri.

Pentru cd nu o mai puteam privi pe ea, am privit - cu al,tiochi - pe inginer gi m-am intrebat cum poate fi un om at6t derrrit Ei atat de inexpresiv pirintele Maitreyiei. Acum puteamvedea;i eu, mai de-aproape qi in voie, fap inginerului, care se

rtsemina atdt de mult cu o broasci, ochii atdt de bulbucagi gi

gura atdt de mare, intr-un cap rotund Ei tuciuriu, cu fruntea.joasi gi p5"rul negru, increlit, iar trupul scund, umerii incovo-iagi, pdntecul diform qi picioarele scurte. Simpatia ;i dragos-loa pe care o rlspdndea acest patron al meu erau cu atAtrnaigreu de ingeles. Cel pugin pentru mine, Narendra Sen era unlrirrbat seducitor, de;tept Ei subtil, instruit, plin de humor:,lrlind gi drept.

Cum stam qi-l priveam aEa, intri - aducdnd cu ea o atmos-li:ri stranie de cilduri qi panicl - so{ia inginerului, Srimatil)cvi Indira, imbricati intr-o sari albastri, cu qal albastrurrruiat in aur gi cu picioarele goale, tilpile qi unghiile roqite.l)o:lmna nu qtia aproape deloc englezegte si z6.mbea intruna.l'rrrbabil ci mincase in acea dupi-amiazi mult pan, cdci aveaIrrrzele sdngerii. Cind am privit-o, am r5"mas uimit; n-ag fi cre-tr'l c5, e mama Maitreyiei, ci mai degrabd sora ei cea mare, in-trrrrtdt era de tindrl., de proaspiti qi de timidi. O dati cu eavt'rrise qi cealalti fati, Chabi, de weo zece-unsprezece ani,r':rr'<: purta pirul tuns qi rochie de stambi, dar frri ciorapi qi firilxrrrtofi; iar pulpele qi bra{ele ei goale, qi fap ei oacheqi, fiu-nro:$i, md ficeau s{ compar in g6nd, afirluzaq cu o qigincuEe.

( )e a fost atunci, mi-e peste putinli sd povestesc aici. Astetr ci f'emei, gisindu-se laolalti in fafa noastri, se strinseri unal.rrrgii alta, cu aceeaEi panici in ochi, gi inginerulincerci za-

darnic s[ le incuraj eze, sd le faci si vorbeasc5. Doamna a voitsi seryeascd ceaiul, dar s-a rizgdndit gi a lisat-o pe Maitreyi sifaci aceasta. Din greqala nu Etiu cui, ceainicul s-a virsat petavd gi pe pantalonii lui Lucien, qi atunci togi s-au repezit sI-lajute, inginerul qi-a pierdut calmul ;i a inceput si-Ei certe fa-milia, aspru, in bengali, iar Lucien se scuza in franfuzeEte,firi sd izbuteascd si se faci inteles. Narendra Sen vorbi, incele din urm5:

- Scusez-moi! Ici votre place.Fetele au alergat numaidecdt si schimbe fala de mitase a

fotoliului;i inginerul continua si le certe, in timp ce noi doinu Etiam ce si facem cu miinile qi pe cine sI privim. Chiar Lu-cien era pulin incurcat, deEi la plecare, in maEinI, afdctthaznespus de acest accident. Numai doamna rS.mi.sese cu acelaEizdmbet pe buzele inroqite ;i aceeaEi timiditate caldi in ochi.

Conversalia n-a mai durat mult. Inginerul i-a ardtzt lui Lu-cien manuscrisele sanscrite din biblioteca unchiului siu, fostprim-pandif al guvemului, apoi o serie de tablouri qi cusiturivechi. Eu mi apropiasem de fereastri gi priveam in curte, ocurte ciudati, cu ziduri inalte, cu arbugti gi glicine, iar dinco-lo, peste casi, se indlp buchetul de freamit al unui cocotier.Priveam fbri sd qtiu de unde vine farmecul acela,linistea aceeanemaiintdlniti in Calcutta. $i deodati aud un rAs nestdvilit,contagios, un rAs de femeie gi de copil in acelagi timp, caretrecea de-a dreptul in iniml;i mi infiora. Plec mai mult capulpe fereastri qi atunci ziresc in curte, trdntit pe cele doui trep-te, trupul aproape descoperit al Maitreyiei, cu pdrul in ochi,cu bralele pe sini, qi o vdd miEcdnd din picioare, cutremurdn-du-se de rds, in cele din urmi repezindu-qi papucii, cu o arun-cituri de glezni, tocmai in celdlalt capdtal zidului. Nu mi s5-turam privind-o, iar acele cdteva minute mi s-au pirut nesfAr-

Eite. Nu qtiu ce spectacol sacru imi apdrea mie rdsul ei gi sdl-biticia acelui trup aprins. Aveam sentimentul ci sivirEesc unsacrilegiu privind-o, dar nu giseam puterea si mi despart defereastri.

Plecdnd, ii auzeam rAsul prin toate silile prin care am trecut.

? 24 25

II

Eram odati la Tamluk Ei pornisem sd mi plimb in susul;rpci. Atunci am simqit cdt sunt de singur. Mi-aduc aminte c5.,

rrrrmai cu doui zlle mai inainte, se logodise Norinne Ei chefui-scrn noaptea intreagd; blusem mult, dansasem pind la ameqi-rr', sirutasem toate fetele Ei plecasem in zori cu automobilelelrr l,acuri. Plinuisem gi o serati a pijamalelor, as,a cum fusese

1i <:ca din martie trecut, cind am a\rrt eu conflictul ;i matcheirk' box cu Eddy Higgerig. Pe Norinne o iubisem Ei eu intr-ovr'(frne, aEa cum iubim noi, tinerii de 24 de ani; aq fi strdns-oirr brale, ag fi dansat cu ea Ei aq fi slrutat-o. Atdt. $i umblind:rg:rle, cu pipa intr-o mind gi biciuqca in cealaltS", - soarele nuirr<'cndiase inci intinderea qi pisirile ciripeau inci. prin aceirrriciegi cu miros de timiie Ei scorliqoari -, mi-am dat deodatis('irma ci se petrece ceva neobignuit cu mine, ci am rimas sin-grrr qi am sd mor singur. Gdndul acesta nu mI intrista; dimpo-trivii, eram liniqtit, senin, impicat cu toati cdmpia din junrlrrrt:u, si dacd mi s-ar fi spus ci trebuie si mor intr-un ceas, nurni-ar fi pirut riu. M-aq fi intins pe iarbi, mi-ag fi pus braqelesrrlr cap qi, privind oceanul acela albastru de deasupra mea, a$

li lqteptat s5" se scurgd minutele, firi si le numir ;i fbrd si lepr r:cipit, aproape fbrd si le simt. Nu Etiu ce miregie fireasci Eirrrumani triia atunci in mine. Aq fi ficut orice, deEi nu mairkrream nimic. Gustul singuriti,tii mele in aceasti lume derrrirruni mi amegise. Mi gindeam la Norinne, la Harold, lar t'ilalgi togi, Ei mi intrebam cum au intrat ei in viata mea, cerosl am eu printre existenlele lor atdt de tihnite gi de medio-r xr. Umblam fird si inleleg nimic.

(lind m-am intors la gantier, veneam cu o pofti nebuni derirrgrrrltate, de liniEte, ;i mi bucuram cd, am si rimdn aici, inr.ort, inci o siptimdni, in care timp n-am si citescjurnale sirr rrm si vid lumini electrice. M-a int6mpinat omul de serviciu: