Colecfia Via{a in Hristos. Seia Mdrgditareeste coordonati de Pr. dr. Dragog Bahrim

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Rom0nieiAUGUSTIN, sfint

Despre infrdnare / Fericitul Augustin, Episcopul Hiponei;trad. din lb. latind, st. introd. 9i note Ilarion Argatu; ed. ingrijitd

de pr. Dragog Bahrim. - Iaqi: Doxologia,2017ISBN 978-606-666-s61-2

I. Ilarion Argatu, arhimandrit (trad.; pref.; note)

II. Ba}rim, Dragog (ed.)

2

o DoxoLoGtA,2]17rsBN 978-606-666-s61,-2

Coleclia Viala in HristosSeiaMdrgditare

7

Fericitul Augustin, Episcopul Hiponei

DESPRE INTNANARE

Traducere din limba latind, introducere gi note de

IlanIoN Ancaru

Ediqie ingrijitd de Pr. Dnecog Benmr

Carte tipdrittr cu binecuvAntareainaltpreasfinlitului

TEOFANMitropolitul Moldovei Ei Bucovinei

Editura DOXOLOGIAIasi,2017

Introducere

in vasta operi augustiniand, care in edifia aba-

telui Migne numdrd nu mai pulin de 15 volumel, se

gdsegte un mic tratat, numit De Continentia2. Titlulacestuia, in traducere romAneascd, Despre tnfrhnare,

acoperd indeajuns de bine subiectul, dar, totodatl, aco-

perd gi multe inten{ii ascunse qi atacuri mascate lan-sate de episcopul african asupra rivalilor cu care pole-miza. Despre toate acestea insd vom scrie la timpulpotrivit, sperim intr-o succesiune cAt mai logicd gi

lSmuritoare.

L. Datarea scrierii

1.1. Ipoteza tr adilionald

intr-o notd pusd de editorul Patrologiei Latinalatitlul operei, se afirmd cd aceasta a fost,,scrisi campe la anul 395, cAnd Augustin era preot sau de cur6ndepiscop"3. LecturAnd qiLdmurirea ce precede textullatin, gisim gi o explicalie a acestui fapt: ,,sunt evo-ca{i tocmai cei dintAi ani ai lui [Augustin], pentru cd

aceastd cuvAntare este scrisd in mare parte impo-triva maniheilor, a ciror erezie Augustin obignuia sd

6 Desqre infrd.nd.re

o atace cu invergunare, mai ales la inceputul conver-

tirii sale"a.

LuAnd in considerare datele prezentate pAnd aici

gi lecturAnd tratatul, am putea afirma cd Augustin l-a

compus in jurul anului mai sus menfiona! combdtAnd

erezia al cdrei adept fusese pAnd nu de mult. Mulfiscriitori, care au tratat adiacent problema au afirmatacest lucrtl bazAndu-se pe cele doud argumente pre-

zentate mai sus. Printre acegtia se numdrd qi autorulvoluminoasei biografii augustiniene, Le Nain de

Tillemont, iar la noi, Eugen Munteanus.

1.2. Noi ipoteze

Ar fi mult prea facil gi superficial sd afirmdmdoar pe baza unei prime lecturi qi a unortrsemndri ce

nu iau in calcul studiile critice ale operelor augus-tiniene6 cd Despre tnfrknare a fost scris in jurul anului395,intimpul controverselor cu maniheii, de aceea,-

aga cum avertizeazd gi autorii anterior citafi, trebuiesd recurgem la o analizd. mult mai atentd a textuluiin sine, deducAnd de aici contextul in care acesta a

apdrut.E binecunoscut faptul cd Augustin a ficut o tre-

cere in revistd cronologicd a operelor sale, un catalog al

bibliotecii sale, ce i-a servit cabazh pentru alcdtuirea

Retractdrilor',in care el insuqi menfioneazd cd aceastd

succesivitate a fost importantd pentru inlelegereaoperelor sale8. Din pdcate insd, in lista Retractdrilor,nu apare gi lucrarea De Continentia, cel mai probabil

Introducere 7

datoritd faptului cd era privitd de Augustin ca o cu-

vAntaree, el ldsAnd aceastd categorie a operelor sale

nerevizuitilo.Cu toate ci nu o menlioneazl,in Retractationes,

aceasta nu rimAne nepomenitd de autorul ei. Astfel,

intr-o scrisoare de rdspuns cdtre Darius, un funcfio-

nar imperial trimis in Africa, Augustin menlioneazd

ci ii implineqte cerereall, trimifAndu-i un exemplar al

Confesiunilor, qi, mai mult decAt atdt,,,ii trimite qi alte

cdrfi pe care nu le ceruse"t', enumerAnd intre ele 9i

tratatul Despre tnfrilnare. Vom face din nou referire la

contex! de data aceasta la cel istoric. Corespondenla

dintre cei doi a fost purtati in jurul anului 429, dacd'

linem cont ci Darius a venit in Africa in iarna dintre

anii 428-429, deci la doi ani dupi scrierea Retractd-

rilor". AvAnd in vedere precizarea anterioard, cd inredactarea acestora un principiu a lui Augustin a fost

cronologia, David Hunter afirmi cd enumerarea lu-

crdrilor pe care Augustin o face in aceastd scrisoare

este una cronologicd. Astfel, trataful a cdrui datare ne

intereseazd ar trebui plasatintre 417, anulin care a fost

scrisd De patientia, gi 421, anul in care e datatd De fideet spe et caritate, intrucAt anul in care a fost compusd

De prorsidentia nu ne este cunoscutla. Acesta este unprim argument care poate fi adus pentru a plasa scrie-

rea operei Despre tnfrhnare intr-o perioadd mai tdtzie,

respectiv a doua jumdtate a celei de-a doua decade a

secolului al lV-lea.

8 Despre infTdnd.re

Celelalte argumente care s; susflne aceaste ipo-tezd fac referire la cuprinsul scrierii, la ereziile pe careFericitul Augustin le-a combitut prin ea si la contro-versele in care le-a folosit, de aceea le vom trata insubcapitolul subsecvent.

1.3 Analiza internd gi datarea scrierii pe baza acesteia

Dupd cum menfionam anterior, editorul patro-Iogiei Latinein Admonitio ne spune cd aceasti scriereare rolul de a-i combate pe manihei. Citind insd textufsesizim cd primul atac direct pe care il face Augustinimpotriva maniheilor se giseqte abia in V. 14, undevala inceputul celei de-a doua treimi a lucririi. Comen-tatorii moderni s-au i:rtrebat,,de ce a aqteptat Augus-tin atAt de mult lansarea atacului"ls gi au inceput ocercetare mult mai amdnunfitd a lucririi gi a eventua-lelor asemdniri care ar putea fi gdsite intre aceastagi alte opere augustiniene.

Astfel s-a recurs la analizaunor citate scripfurii-tice din multele existente in cuprinsul lucririi, pebazacirora Augustin isi strucfureazi discursul.

Anne-Marie La Bonnardidre analizeazd,pe rAndcitdrile din Evrei 5, L4,Ioan'1,3, 23, Efeseni S, 27,Ia-cov 1, 14 gi 2, 14 Psalmi 118, 133, Ieremia 17, S, II Co-rinteni 3, 5, Romani 14, 23, Psalmi 65, 3 gi ajunge laconcluzia cd aceste versete sunt folosite de FericitulAugustin doarin operele scrise dupd ar:wl4l2gi apar-

lin perioadei in care Augustin se afla angajat i:r luptaantipelagiandl6.

Introducere 9

David Hunter analizeazd gi el frecvenla citatu-

lui din Romani 1,4, 23 gi observd cd acesta este pen-

tru prima oard intAlnitinDe Continentia, fiind reluat

foarte des in operele datate intre anii 41'8-42017.

Marie-Franqois Berrouard a urmdrit evolufia exe-

gezei augustiniene a textului de la Romani7,1'4-25in diacronie, un text mult uzitat de Fericitul Augustinqi in De Continentia. El nporteazd folosirea acestui text

de cdtre Augustin la disputa pelagiand 9i dovedegte cd,

i:rtre anii 396-4L'1., episcopul de Hippo nu dddea foarte

mare importan{d identificirii personajului despre care

se vorbegte in Romani 7. in perioada 41'1,-41'5, in ope-

rele impotriva lui Celestius, Augustin foloseqte textulamintit pentru a-i descrie pe cregtinii aflafi sub har.

AnuI417, dupd cum afirmd Berrouard, a fost unul cru-

cial pentru interpretarea augustiniand a pasajului enun-

fa! intrucAt, in decursul acestuia, Augustin a studiatasiduu scrierile lui Pelagius, s-a convins de greqelile

acestuials gi gi-a incheiat oscilafiile privitoare la per-soanele vizate de SfAntul Pavel in Romani 7,1'4-25.De

acum inainte (i.e. anul417), va afirma deschis cd aici

Pavel vorbegte despre omul aflat sub lege despre creg-

tinii aflafi sub har qi chiar despre sine insuqile. Ches-

tiunile evidenliate de Marie-Frangois Berrouard igi gd-

sesc aplicabilitate gi in datarea operei pe care o avem

in discufie, intrucAt Fericitul Augustin ii identificidrept adresanfi ai textului din Romani 7 pe tofi creq-

tinii gi chiar afirmd ci Pavel face referire la el insuqicAnd le scrie acestea romanilol0. LuAndin considerare

indiciile date de autorul frarrcez, ar trebui si afirmim

l0 Despre lnfrd,nare

ce opera Despre tnfrilnare a fost scrisd de Augustindupd anul417.

Chiar daci aceste date (i.e.416-420) sunt cele maivehiculate in datarea lucrdrii, totugi meriti menfio-nate gi cercetdrile fdcute de D. O'8. Faul, care este depdrere cd, De continentia a fost scrisd in jurul anului426, HerviMarrou, care opteazl,pentru 412, MargaretR. Miles, care propune perioada anilor 414-41621, giWilliam S. Babcock, care considerd imposibilitatea da-tdrii scrierii mai mult un avantaj decAt un dezavantajpentru urmdrirea evolufiei gAndirii augustiniene22.

2. Scopul scrierii - Refutatio utriusque. Datareaacesteia pe baza intentiilor autorului

linAnd seama de impresia pe care Augustin vreas5 o lase cititorului, i.e. aceea cd are de-a face cu untratat impotriva maniheilor, dar nefdcAnd abstrac{ienici de dovezile clare pe care critica textuald le oferd insprijinul ipotezei ce susfine compunerea lui in plindcrizk pelagian5, ne intrebdm care a fost finalitatea pecare Augustin o urmdrea prin scrierea Despreinfrhnare.

Interesant este faptul cd Philip Schafl editorul se-riei Nicene and Post-Nicene Fathers, nu introduce tratatulDespre tnfrhnare in niciunul dintre volumele inchinatescrierilor antimanihee gi antipelagiene ale FericituluiAugustin23, apreciindu-l insi ca ficAnd referire indi-rectd la manihei2a.

Pentru a infelege deplin scopul tratatului asupracdruia discutdm, considerim cd trebuie sd facem apef

Introducere ll

dupd cum anticipaminci de laincepuhrl lucrdrii,la con-

textul in care acesta a fost redactat, respectiv 418-420'

Dupi ezitdriindelungate ale Bisericii Romei, Zo-

sima, ajuns papi in 417, confirmd, in anul urm;tor,sub presiunea episcopilor africani 9i a impdratuluiHonorius, condamnarea lui Pelagius gi a lui Celes-

tius. Cu toate cd fusese eliberat un edict imperial care

prevedea expulzarea pelagienilor dinRoma mulfi din-

tre ei nu s-au lisat intimidafi, ci au pornit o ofensivd

impotriva acuzatorilot, mai ales asupra liderului aces-

tora, episcopul de HiPPo.

Principalele invinuiri pe care pelagienii le adu-

ceau teologiei augustiniene priveau pdcatul strdmo-

gesc gi urmirile ldsate de acesta in natura umand' Pe

scurt, reprezentantul unui grup de episcopi pelagieni

din Italia, Iulian de Eclanum, ii reproqa lui Augustin

cd in lucrar ea De gratia Christi et de peccato originali,

compusd in 418, trateazd cdsdtoria ca pe ceva repro-

babil, afirmAnd ci transmiterea pdcatului strdmogesc

se face prin impreunarea trupeascd2s. Augustin ii ris-

punde prin prima carte a lucririi De nuptiis et concupis-

centia, negAnd ci ar fi condamnat vreodatd cdsitoria

sau legitura trupeascd a sofilor' Replica lui Iulian nu

line cont de aceste dezvinovdf,ri 9i merge mai departe,

acuzAndu-l pe Augustin de maniheism26, ptin afirma-

rea existenlei poftei trupegti ca o consecinfd a cdderii

in pdcatul strdmoqesc. Rispunsul episcopului african

vine printr-o serie deluctdrfT, care lin si arate dife-

renla dintre invdliturile sale 9i cele ale maniheilor2s'