Rr.* l

.:1 ..::,:,::.rt :,,:.,.l: t t.rattt

\J; :;.',r;;.;i., :* :-.:::::.:.,,$- J:: : t1.,-..:7:: t.-..::.... . :.::.. ......:,,,. :....:.,.

::, ::l ::. l: : : : tt a : |:: a:. t : ; ::.,' :: ; :a:'....,,t : r, :a : ::

:l

DRAGO$ BUCURENCI

Despre curajulde a ne las a vlzuti,

cuRrrt @vEcHE

Cuprins

in loc de prefayd I 7Cum si cititi aceasti" carte / 10

PARTEA IAlbum defamilie I t5Lada de zestre I 77

TataFilnicd" I 20Proprietatea nu vine niciodati singuri" I 24,,Filmi"ri nunti si botezuri" I 27Atelierul foro alb-negru I 3IMai multe veri de neuitat I 34Yerigo I 37Guvizii de la tanti Cuga I 40Bitaia din copili.rie I 43File de tanziEie I 47

J'ai deux Arnoxtrs, mon pq/s et Paris I 50

PARTEA A II-AAlegerile care conteazd I 59

Multumesc pentru libertate / 61Exercitii de admiratie I 67

Doamna Banu I 69Ohara I 7lSdndoiu I 73McokeLMcolae I78

Irina inainte de toate / 81Cum am invi"gat limba englezi, / 100

Lectia de citire I L03Alegerile care conteaziL I 106S5. faci ceea ce ai spus ci.veiface ICum si spui,,nu" I I28Culmea competiliei I I3lValea Plingerii I 136

PARTEA A III-AOameni sunteTn I I43Cere si ti se va da I 145Lepidarea de emogii I 148Rostul lacrimilor I l5lDespre curajul de a ne lisa vi.zuti /in ciutarea fericirii I 174Frica cea mare I l7VLiberul-arbitru / 180Fiecare cuzelilui / 183

Vedere din Cambodgia I 187

Notd I 201

r17

T7T

PARTEA I

Album de familie

Un homrne passe sa uie

h compenser son enfance.

Jacques Brel

Lada de zestre

Am inceput acum ceva vreme, impreuni. cu sora mea,Simina, si sipim in trecutul recent al familiei. Niste docu-mente fhcute publice de Institutul pentru InvestigareaCrimelor Comunismului tn RomAnia ne-au ftcut din noucuriosi in legitura cu un episod foarte putin cunoscut dinviata bunicului nostru parern. in septemb rie 1948 a fostarestat pentru implicarea intr-o miscare de rezistenqi mili-tari in Oltenia. A cunoscut bitaile crunte din beciurileSecurititii craiovene, dar a negat totul si anchera nu l-aputut lega de celelalte grupuri de partizani. in august 1950a fost condamnat la doi ani de pugcirie penrru ,,unehirecontra ordinii sociale", din care a ispisit aproape trei. A fostla Jilava, Aiud, \/lciresti, Poarta Albi.. Nu togi camarazii luiau primit sentinre la fel de ,,blinde". Unii au iegit abia dupi!5 ani, iar altii n-au mai iesit niciodata.

Asa ar5.ta lumea pe care am pornit s-o cercetez impreunicu Simina. in adolescenti, am citit amindoi foarte multimemorialistici de detengie, dar miza este acum una perso-nali, iar emotia mult mai puternicd. Pe misuri ce Siminadescoperi noi documente, fie ci sunt amintiri ale celor careau supravietuit, fie ci sunt documente oficiale ale organelorde represiune, ne dd,m tot mai bine seama ca nu vom inge-lege niciodati cu adev5.rar lumea acelor ani.

intre descrierile greu de suportat ale torturii si ale con-digiilor inurn-ane de detentie, risar fragmente de viati coti-diani care-gi taie respiratia: in putinele garnituri de tren

I8 DESPRE CURAJULDEANELASAVAZUTI

pe care Armata Rogie nu le confiscase ca pradd de rizboi,oameni inghesuigi unii-n altii cilitoreau in beznd. comple-ti; tn ciminele studentesti se efectuau frecvent nzii carese lisau cu oase rupte ;i cu aresteri; giranii satui de sica-nele Securiti"tii se refugiau in munri, ca in Evul Mediu,unde erau vAnati si impuscagi ca salbiticiunile; in orage,

beciurile Securititii si ale penitenciarelor gemeau de ,,ban-diti" care-si asteptau ancheta, sentinga sau glontul care si.

le curme calvarul.in aceasti lume au crescur piringii pirintilor mei. Dupi.

patru ani de dictaturS" anronesciani gi de rizboi pe maimulte fronturi, ,,eliberarea" le-a prins, de fapt, viegile inmenghina unui destin istoric si mai sumbru. Chiar si ceicare nu aveau deloc de-a face cu mecanismele represiunii

ftiau ce se int6.mpli. Mizeriei vietii cotidiene de dupa rLz-boi, noul regim ,,popular" ii adaugase ingredientul indis-pensabil oricirei revolutii: teroarea.

OricAt as citi, mi-e foarte greu s5-i inteleg 9i si-i judec.RomAnia anilor '50 pare un tearru absurd in care luptapentru supravietuire se di cu un dugman bestial gi irati-onal. A face copii si a-i creste in acele condi;ii mi se pareastizi un curaj de-a dreptul nebun. $i imi dau seama cAt de

ciudat poate si sune pentru un pirinte al acelor timpuri unrepros contemporan: ,,nu m-ai iubit destul" sau ,,n-ai stiutsi mi-o ari.ti" sau ,,mereu a fost aga cum ai vrut tu" sau ,,num-ai intrebat niciodati ce-mi place si fac".

Nici cu generatia pirintilor mei istoria nu a fost maigeneroasi.. in ultimele sale doui" decenii, statul poligienescinstaurat de Gheorgiu-Dej si perfectionat'de Ceausescu

gi-a rafinat metodele, dar ;i-a pistrat neschimbati meni-rea: aceea de a obtine din partea fieci.rui ceritean supune-rea necondigionatS. in faga regimului. Fagi. de piringii lor,

LADADEZESTRE 79

generatia piringilor mei nu a avut nici micar sansa de a se

fi niscut in libertate. Cei mai mulgi dintre ei au fost educatisi se supuni, dupi ce pirintii lor au inteles c6,,infagarepre-siunii, nu exista alti" opgiune. Jinugi intr-o siricie cruntiqi umilitoare, urmi.riti de o regea ubicui de informatori si

de activi;ti, siligi si facd, azi un compromis, miine altul,infricosati permanent de spectrul unei Securitigi omnisci-cnte gi omnipotente, cei mai multi si-au acceptat soarta;i

,si-au vizut de viagi in aceasti pqcirie enormi care deveni-se RomAnia. Daci asta se poate numi viagi,

$i, din nou, mi intreb daci noi, cei care am triit foar-te pulin in dictaturi sau care nu mai avem deloc amintiritle atunci, putem astizi ingelege cu adevirat drama acestei

generatii. Si nu vorbesc doar de diferenga de opgiuni ali-rnentare, dqi e suficient si privegti cAteva imagini cu cozile

;i magazinele din anii '80 ca si te treaci fiori reci pe gira

spini.rii. Mi gAndesc cAt de diferit se raporteazS" cineva care

trS"ieste in siricie ;i sub teroare la valori, comunicare, emo-

1ii fagi de cineva care triiegte in libertate.Iar daci" nu putem ingelege, probabil ci" nici nu vom

putea vreodati judeca felul in care am fost crescugi. Sigurci exista eroi in orice infern, dar cred ci nici Dumnezeu nu

f udeci oamenii simpli cu misura sfintilor. Reproguri vorcxista intotdeauna, dar nu cred ci avem drepttrl si ridi-cam piatra gi si spunem ,,noi ne-am fi descurcat mai bine".Malraux spunea ci nimeni nu rezisti torturii neintrerupter.l)e md,suri ce citesc, am tot mai mult senzalia ci dictaturacomunistS. din Rominia a fost o astfel de torturi. Iar noisuntem copiii celor care nu i-au rezistat.

l. Apud Virgil Ierunca, Fenomenul Pite;ti, Editura Humanitas,llucuregti, 1990, p. 11.

Tata Fanici.

in cimitirul Sineasca, din nordul Craiovei, e plin de gug-

teri. SopArlele smaragdine sunt peste tot si nicaieri: nu leobservi decit abia cAnd, speriate de pasul tiu, tAgnesc spre

a se pierde in vegetatia silbatici. Le inregistrezi cu coada

ochiului, hipnotizat pentru o clipi de sclipitoarea lor ffe-cere. Apoi dispar.

La marginea unei gropi betonate, un birbat ci"runt si

slab, cu faga arsi de soare, cu mAnecile de la cimagi sufleca'te, tine de ghidon bicicleta pe car€ a pedalat pAni la cimitirsi ofteazS. cu niduf: ,,Ia uite, dom'le, mii de elevi trecu-r5. prin m6"na lui si nu e nici unul aicea. Nici de la fabri-ci nu veni nimeni..." Cel despre care vorbegte e buniculmeu, Stefan Radu. Adevirul e ci fostii lui elevi, pe care

i-a inviEat meserie la gcoala profesionali. de pe ldngi fabri-ca ,,7 Noiembrie" din Craiova, n-aveau de unde si ;tie cifostul lor maistru s-a stins. Mioara, sotia lui, i-a spus unuiasingur, cu care ;tia ci tinuse legitura in anii in care maifusese lucid.

Constantin Popeci, probabil cel mai strilucit dintre eleviilui, gi-a inceput cariera ca strungar si a ajuns director gene-

ral la intreprinderea de Utilaj Greu. Astizi este proprie-tarul fostei intreprinderi si ocupa un loc in prima jumi.tatea Topului Forbes al miliardarilor romAni. Lucrurile astea

le-am aflat de pe Internet. La Craiova, Popeci mi-a spus

doar ci, dupa absolvire, a cAgtigat de trei ori consecuriv

TATA FANICA 2I

J)remiul de cel mai bun strungar pe gari si ci asta nu spune

ceva despre el, ci despre domnul Radu, fostul lui profesor.

,,Era sever, isi amintegte industriagul de azi, dar tinea larroi ca nimeni altul, nu lisa pe nimeni si se apropie de noi.

$i se mAndrea cu noi, ceea ce) pentru nigte copii ami.rAti, era

firarte important, pentru ci sidea incredere in noi. Nu gtiu

rlrci aga era gi-n familie." Aga era. Tata are o amintire dinvremea cAnd al treilea frate nu se niscuse inci. Finici mergea

linAndu-;i cei doi fii de mani si le spunea celor cu care se

irrrAlnea: ,,Umblu ca Avram Iancu. Ei sunt pistoalele mele."Acum niste ani, cind era tot mai pugin lucid si uita tot

nrai multe, Mioara i-a explicat cine-l viziteazi.: ,,uite, venil)ragog, biiatu' lu' Cornel si te vadi. il mai tii minte?"( )chii lui Finici s-au umezit, iar vocea a protestat, lungindtrrirati silabele: ,,Ei, cuuuum si nul du minte?" Si, spre a

rrc convinge pe tofi ci stie despre cine-i vorba, a inceput s5"

t'cc:ite versurile pe care mi le spunea in copili.rie: ,,DragogVrcla si-a lui ceati, togi voinici cu fruntea lata..."

Mi-am reprogat mereu ci am stiut prea putine despre

viaqa lui. BitrAnul mic de staturi, cu faga brilzdati", mustali

;rrgubeagi si o bunitate in priviri ca o rugi, nu vorbea des-

lrr'c trecutul lui. Iar cAnd ne-am apucat, eu gi cu sora mea,

r;i-l reconstituim din fragmente, a fost prea tirzit.A fost, ca;i celilalt bunic al meu, primul care s-a ridicat

,l<'lsupra condigiei alor lui, o familie de muncitori siraci.Nrr ;i deasupra lipsurilor in care a crescut si cu care s-a lup-t,rt toati viaga. A absolvit Scoala de Arte si Meserii ca mais-tlu strungar. A cipitat apoi dreptul de a-i invita pe ceilalgi

1i ;r.sta a ftcut toati viala. A luptat pe front in linia intAi,rrrrtlc a fost r5.nit de doui ori. A fost decorat cu VirtuteaM il itara de Rizboi, cu ,,Birbigie si Credinti" si cu Serviciul

22 DESPRE CURAJUL DEANETASaVAZUII

Credincios. in timpul rizboiului, prima medalie nu se

acorda decAt,,pentru fapte de arme cu totul exceptionale".Dupi fizboi s-a implicat intr-o migcare de rezistenti

armatS. utopici pe care Securitatea a anihilat-o din fa;iin timpul citorva procese de risunet in epoci. Fi.nici se

ocupa cu recrutarea elevilor din liceele mari din Craiova.Le ducea cirti interzise din biblioteca proprie sau pe care leimprumuta de la algii. Avea douizeci si noui de ani cind a

fost arestat. L-a anchetat locotenentul Constantin Oanc5",

ulterior avansat colonel, un bit5.ug feroce:

Oanci avea metoda lui. Mi lega la m6"ini si la picioare ;imi. invirtea pe un drug pXni. amegeam. Apoi, cAnd le;inam,md. azvA,rlea de pimXnt. Dupi aceea mi stropea cu api qi olua de la capit. Asta cAnd nu mi bitea la tilpi. Loviturilela tilpi erau cel mai greu de suportat. Oanci mi izbea gi

mi intreba: ,,Ce-ai vorbit, mi, cu profesorii iia?" [...] Oancin'avea carte. Lucrase la un atelier de cizmirie pe stradaMadona. Era din satul meu, din Pleniga, dar nu ne;tiam. $icAt a bi"tut la mine...1

Finici s-a tinut totusi tare ;i a negar totul, a;a ci a luatdoar doi ani (intr-un proces in care s-au dat si sentinqe de15 gi chiar 20 de ani de remnili grea). A trecut pe la Aiud,Vlciresti, Jilava, PoartaAlbi. PAni in 1990, nici unul din-tre fiii lui nu a gtiut despre asta. El nu le-a spus gi ei nu l-auintrebat. in familie se ftia doar ,,ci. a fosr ceva".

Din declaratiile date zece ani mai tArziu la Securitate defogtii lui colegi, reiese ci. a avut un rol mult mai importantdecAt au crezut anchetatorii. Spre norocul lui, procesul n-amai fost redeschis. in felul lui, Finici a iesit infrAnt, dar

1, Interviu de Octavian Roske, in Radu Ciucean!, Intrarett in tunel,Editura Meridiane, Bucuresri, 1991, p.389.

TlffA FANICA 21

mAndru 9i din aceasti inclqtare: a picilit unul dintre cele

mai crAncene sisteme represive din cAte a cunoscut vreoda-

ti istoria.CAnd ne-am apucat si-i studiem dosarele, recuPerate

pargial de la CNSAS, tata Fi.nici fbcea primii paqi in noaP-

tea liptoasi a uitirii in care avea si se afunde tot mai multin anii din urmi. Am rimas cu ni;te volume in care mirtu-riile desfigureazi trecutul in aceeagi misuri in care-l dezvi-

luie. ReEin o cancterizare de un comic involuntar fbcuti de

un informator. Dupi spusele acestuia, tata Finici era "unindivid cu un spirit dominat de misticism. Degi maestru

la un liceu industrial, deci cu preocupi.ri tehnice, totug Pe

cale autodidactici el s-a ocupat mult cu problemele cultu-rale mai ales pe linie idealisti mistico-religioasi in care sens

irvea si o biblioteci" foarte bogati".in cimitirul Sineasa, la cAgiva metri de groapa in care

tata Finici va fi incarcerat pentru ultima oari, un gugter

se tolinegte la soare pe o lespede, imun la agitagia din jurullui. Privesc o clipi in alti parte ;i, cAnd intorc privirea, nurnai gisesc decAt o lespede pierduti in iarbi.