Osho

CurajulBucuriadeatrăipericulos

TraduceredinlimbaenglezăLidiaGradinaru

EdituraLITERA2014

Courage.TheJoyofLivingDangerouslyEditor/Compiler:OshoInternationalFoundation

Copyright©1999OSHOInternationalFoundation,Elveia,www.osho.com/copyrights2014GrupMediaLiteraToatedrepturilerezervate

MaterialuldefațăconstăînrăspunsuriledatedeOshouneiaudiențelargi,selectatedindiverseconferințealeluiOsho.ToateconferințeleluiOshoaufostpublicatesubformadecărțișisuntdeasemeneadisponibile

subformădeînregistrăriaudiooriginale.Î nregistrărileaudioșiarhivacompletăaconferințelorsalepotfigăsiteîncadrulbiblioteciionlineOSHO,

pewww.osho.com.OSHOestemarcaînregistrataaOSHOInternationalFoundation,

www.osho.com/trademarks.

EdituraLiteraO.P.53;C.P.212,sector4,București,România

tel.:0213196393;0752101777e-mail:comenzi@lira.ro

Neputețivizitapewww.litera.ro

CurajulBucuriadeatrăipericulos

Editor/Compiler:OshoInternationalFoundation

Copyright©2014GrupMediaLiterapentruversiuneaînlimbaromână

Toatedrepturilerezervate

Editor:VidrașcușifiiiCopertă:FlorentinaTudor

Tehnoredactareșiprepress:CătălinPavel

ISBNePUB:978-606-741-451-6ISBNPDF:978-606-741-452-3ISBNPrint:978-606-741-168-3

http://www.litera.ro

Cuvântînainte

Nuonumiincertitudine–numește-ominune.Nuonumiinstabilitate–numește-olibertate.

Eu nu sunt aici ca să-ți dau o dogmă. Dogma dă certitudine. Eu nu sunt aici ca să-ți ofer vreopromisiunepentruviitor–oricepromisiunepentruviitordăstabilitate.Eumăafluaicidoarpentruatefaceatentșiconștient–adicăsăfiiaicișiacum,cutoatăinstabilitateacareînseamnăviața,cutoatăincertitudineacareînseamnăviața,cutotpericolulcareînseamnăviața.

Eunusuntaicicasă-țidauodogmă.Dogmadăcertitudine.Eumăafluaicidoarpentruatefaceatentșiconștient.

Știucăaivenitaicicăutândoanumesiguranță,unanumecrez,unanume„ism“,unloccăruiasă-iaparții,cinevapecaresătebazezi.Aivenitaicidefrică.Cauțiunsoideînchisoarefrumoasă,astfelîncâtsăpoțitrăifărăsăconștientizeziceva.Euașvreasătefacmainesigur,maiinstabil,pentrucăașa este viața, așa este Dumnezeu. Atunci când există mai multă nesiguranță și mai mult pericol,singurulmoddearăspundelaastaesteconștientizarea.Existădouăposibilități.Unadintreeleestesă închiziochiișisădeviidogmatic,sădeviicreștin,

sauhindus,saumahomedan,săajungicaunstruț.Lucrulăstanuîțischimbăviața,cidoarîțiînchideochii,tefacesăfiiprost,tefacesăfiilipsitdeinteligență.Lipsadeinteligențătefacesătesimțiînsiguranță–toțicretiniisesimtînsiguranță.Cesiguranțăpoatesăexisteînviață?Viațanueunprocesmecanic,eanupoatefisigură.Eunmisterimprevizibil.Nimeninuștieceosă

seîntâmpleînclipaurmătoare.NicichiarDumnezeudesprecaretucrezicălocuieșteundeva,înAlȘapteleaCer,nicichiarel–dacăexistă–,nicichiarelnuștieceosăseîntâmple...pentrucădacăelștie ce o să se întâmple, atunci viața este o gogoriță, atunci totul e scris dinainte, atunci totul epredestinat.Cumsăștieelceurmeazăsăseîntâmple,dacăviitorulestedeschis?DacăDumnezeuarșticeosăseîntâmpleînclipaurmătoare,viațaarfidoarunprocesmecanic,mort.N-armaiexistalibertate,șicumsăexisteviațafărălibertate?Atuncin-armaiexistanicioposibilitatededezvoltaresaudenedezvoltare.Dacătotularfipredestinat,n-armaiexistagrandoare.Oameniiarfidoarnișteroboți.

Nu,nimicnuesigur.Ăstaemesajulmeu.Nu,nimicnuesigur.Ăstaemesajulmeu.Nimicnupoatefisigur,pentrucăoviațăsigurăarfimai

readecâtmoartea.Nuexistăcertitudine.Viațaeplinădeincertitudine,eplinădesurprize,șitocmaiînasta constă frumusețea ei! N-ai să ajungi niciodată la unmoment când să poți spune „Acum suntsigur“.Cândspuicăeștisigur,tedeclarimort;te-aisinucis.Viațamergeînaintecuomieșiunadeincertitudini.Astaelibertateaei.Nuonuminesiguranță.Înțelegdeceminteatanumeștelibertateanesiguranță.Aistatvreodatălaînchisoarecâtevalunisau

câțivaani?Celcareastatlaînchisoarecâțivaani,cândvineziuaeliberării,începesăsesimtănesigur

cuprivirelaviitor.Înînchisoaretotulerasigur;totulerarutinămoartă.Îieraasiguratămâncarea,îieraasiguratăprotecția;nuaveadecesăse teamăcăadouaziaveasăfieflămândșisănuaibăcemânca. Nici vorbă de așa ceva, totul era sigur. Acum, dintr-odată, dupămai mulți ani, vine la eltemnicerulșiîispune:„Acumaisăfiieliberat“.Elîncepesătremure.Dincolodezidurileînchisoriiva da iarăși de incertitudini, iarăși va trebui să caute, să cerceteze; iarăși va trebui să trăiască înlibertate.Libertateanașteteamă.Oameniivorbescdesprelibertate,darsetemdeea.Iaromulcaresetemede

libertatenue încăom.Eu îțiofer libertate,nu îțiofer siguranță.Eu îțiofer înțelegere,nu îțiofercunoștințe.Cunoștințeleți-ardasiguranță.Dacăeuți-așoferioformulă,oformulăbinestabilită,căexistăunDumnezeușiexistăunDuhSfântșiexistăunsingurfiuzămislit,Iisus,căexistăRaișiIad,șiastea sunt faptele bune, și alea sunt faptele rele, și dacă faci fapte bune ajungi în Rai, iar dacăpăcătuiești ajungi în Iad, atunci ai fi sigur, ai avea siguranță. De asta atâția oameni au ales să fiecreștini,sauhinduși,saumahomedani,saujainiști.Einuvorlibertate,vorformulefixe.

Unom,victimăaunuiaccidentdemașină,erapemoarte.Nimeninuștiacăeraevreu,așacăafost chemat un preot catolic. Aplecându-se asupramuribundului, preotul a întrebat: „Crezi înSfântaTreime,Tatăl,FiulșiSfântulDuh?“Omuladeschisochiișiaspus:„Iauitelael,eumor,iarelvorbeșteîncimilituri!“

Cândmoarteaîțivabatelaușă, toatecertitudiniletalevorfidoarniștecimilituriprostești.Nuteagăța de nici o certitudine.Viața e incertă – însăși natura ei e incertă. Iar omul inteligent rămâneveșnicnesigur.

Cândmoarteaîțivabatelaușă,toatecertitudiniletalevorfidoarniștecimilituriprostești.

Această dispoziție de a rămâne în incertitudine înseamnă curaj. Această dispoziție de a fi înincertitudineînseamnăîncredere.Omulinteligentestecelcareeînstaredealertă,vigilentindiferentdesituație,șirăspundelaeadintoatăinima.Nucăarșticeosăseîntâmple;nucăarști„Făastașiosă se întâmpleaia“.Viața nu e o știință; nu e un lanț cauză–efect.Dacă încălzești apa la o sută degrade,easeevaporă–astaeocertitudine.Darînviațareală,nuexistăastfeldecertitudini.Aivenitlamineîncăutaredecunoștințe;vreiformulebinestabilite,decaresătepoțiagăța.Eunu-

țidauniciuna.Dafapt,dacăaiaveavreuna, ți-așlua-o!Încetulcuîncetul, ți-așdistrugesiguranța;încetulcuîncetul, te-așfacesăeziți totmaimult.Ăstaestesingurul lucrucaretrebuiefăcut.Ăstaesingurullucrupecaretrebuiesă-lfacăunmaestru–să-țidealibertatetotală.Avândlibertatetotală,cutoateposibilitățiledeschise,fărănimicstabilit,vatrebuisăfiiconștient,vigilent.Astanumesceuînțelegere.Dacăînțelegi,nesiguranțafaceparteintrinsecădinviață–șiebinecăe

așa,pentrucăastafacecaviațasăfie libertate,astafacecaviațasăfiecontinuuosurpriză.Nuștiiniciodată ce o să se întâmple. Te întrebi permanent ce va urma. Asta nu înseamnă incertitudine –înseamnălibertate.

CeestecurajulLaînceput,nuexistămarediferențăîntreomullașșiomulcurajos.Singuradiferențăestecălașulîșiascultătemerileșileurmează,iarcurajosullepunedeoparteșimergeînainte.Omulcurajosseavântăînnecunoscutînciudatuturortemerilor.

Curajulînseamnăsăteavânțiînnecunoscutînciudatuturortemerilor.Curajulnuînseamnălipsadeteamă.Lipsa de teamă apare pemăsură ce ești din ce în cemai curajos. Lipsa de teamă înseamnăexperiențasupremăacurajului.Eaesteîncununareacurajuluiabsolut.Însălaînceputnuexistămarediferențăîntreomullașșicelcurajos.Singuradiferențăecălașulîșiascultătemerileșileurmează,iarcurajosullepunedeoparteșimergeînainte.Omulcurajosseavântăînnecunoscutînciudatuturortemerilorsale.Elîșicunoaștetemerile,știecăexistă.Cândplecipeomarenecunoscută,cumafăcutColumb,existăteamă,oteamăuriașă,pentrucănu

știiceosăseîntâmple.Părăseștițărmulsiguranței.Într-unfel,îțierafoartebine;unsingurlucruîțilipsea–aventura.Avântareaînnecunoscutîțidăemoții.Inimaîncepeiarășisăpulseze;eștiiarășiviu,viupedeplin,fiecarefibrăaființeitaleevie,pentrucăaiacceptatprovocareanecunoscutului.Săaccepțiprovocareanecunoscutului,înciudatuturortemerilor,înseamnăcuraj.Temerileexistă,

dardacătuaccepți,iarșiiar,provocarea,încetulcuîncetulaceletemeridispar.Trăireabucurieipecareoaducenecunoscutul,mareleextazcareîncepesăaparăodatăcuînfruntareanecunoscutuluitefacmaiputernic,îțidauoanumeintegritate,îțiascutinteligența.Pentruprimadatăîncepisăsimțicăviața nu e doar plictiseală, ci aventură. Apoi, încetul cu încetul temerile dispar, și ești mereu încăutareauneinoiaventuri.Dar,înesență,curajulînseamnăsărișticunoscutulpentrunecunoscut,familiarulpentrunefamiliar,

confortabilulpentruneconfortabil;eleunpelerinajaspruspreodestinațienecunoscută.Niciodatănuștiidacăaisăpoțimergepânălacapătsaunu.Eunjocdenoroc,darnumaiceicarejoacălanorocștiuceeviața.

TaoismulcurajuluiViațanuascultădelogică;eaîșivedededrumulei,netulburată.Tutrebuiesăasculțideviață;viațanuascultădelogicata,nu-șibatecapulculogicata.Aiobservatcumeînviață?Vineomarefurtunășidoboarăcopacimari.ConformluiCharlesDarwin,eiartrebuisăsupraviețuiască,pentrucăsuntceimaiputernici,ceimaiadaptați,ceimairezistenți.Uită-telauncopacbătrân,careareoînălțimedetreizecidemetri șiovechimede treimiideani. Însășiprezențacopaculuidăsenzațiadeputereșirezistență.Milioanederădăcinis-auîntinsînpământ,aupătrunsadânc,iarcopaculseînalțăfalnicșiputernic.Copaculseluptă,bineînțeles,elnuvreasăcedeze,nuvreasăcapituleze,dardupăcefurtunaîldoboară,emort,numaiareviață, și toată forța lui s-adus.Furtunaa fostpreamultpentruel–întotdeaunafurtunaepreamult,pentrucăfurtunavinedinîntreg,iaruncopacestedoarounitate.

Viațanuascultădelogică;eaîșivedededrumulei,netulburată.Tutrebuiesăasculțide

viață.Darpelângăcopaciexistășiplantemicișiiarbăobișnuită.Cândvinefurtuna,iarbacedează,așacă

furtunanupoatesă-ifacăniciunrău.Celmult,ocurățăbine,atâtatot;spalătotprafulcares-aadunatpeea.Furtunaîifaceobaiebunăși,dupăceatrecut,plantelemicișiiarbadanseazăiarășiînviorate.Iarbaaproapecănuarerădăcini,eapoatefismulsădeuncopilmic,darfurtunanuaînfrânt-o.Ces-aîntâmplat?Iarbaaurmatcaleataoismului,calealuiLaoTzu,iarcopaculcelmareaurmatlegealuiCharles

Darwin.Copaculcelmareafostfoartelogic;elaîncercatsăreziste,aîncercatsă-șiaratetăria.Dacăîncerci să-țidemonstrezi tăria, ești înfrânt.ToțiHitlerii, toțiNapoleonii, toțiAlexandruMacedoniisuntcopacimari,copaciputernici.Eitoțivorfiînfrânți.CeicaLaoTzusuntexactcaplantelemici;nimeninu-ipoateînfrângepentrucăeisuntgatasăcedeze.Cumsăînfrângiopersoanăcarecedează,carespune„Suntdejaînfrânt“,carespune„Bucură-teliniștitdevictoriata,nuenevoiesămaicreeziprobleme.Suntînfrânt“.ChiarșiunAlexandrus-arsimțifărăputereînfațaunuiLaoTzu,n-arputeafacenimic.Șilucrulăstachiars-aîntâmplat.

Pe vremea luiAlexandruMacedon, în India trăia un sannyasin, unmistic pe numeDandamis.ÎnaintedeaporniîncampaniadinIndia,prieteniii-auspusluiAlexandrusăaducălaîntoarcereun sannyasin, pentru că acea floare rară înflorea numai în India. Ei i-au spus: „Adu unsannyasin.Ai săaducimulte lucruri,darnuuita săaduciun sannyasin;vremsăvedemșinoifenomenulsannyas,ceesteelșiceanumeesteunsannyasin“.Alexandruafostatâtdeabsorbitdecampanie,încâtauitatdecerereaprietenilorsăișiși-a

adusamintedeeaabiacânderalagranițaIndiei.Le-aspusunorsoldațide-aisăisăseîntoarcăînsatulpecaretocmaiîlpărăsiserășisăîntrebedacăexistăpeacolounsannyasin.Întâmplător,Dandamisseaflachiarînacelsat,lucrucarei-afostaduslacunoștințăluiAlexandrudecătresăteni.Eiauspus:„Aiîntrebatlamomentulpotrivit,aivenitlamomentulpotrivit.Existămulțisannyasini,darunsannyasinadevăratseîntâlneșterar,șielesteacumaici.Poțisăaidarshan,poțisăteducisă-lvizitezi“.Alexandruarâsșiaspus:„Eunumăafluaicicasăamdarshan,soldațiimeisevorduceși-lvoraduce.Îlvoiluacumineînțaramea“.Săteniiauspus:„Astan-osăfieașadeușor...“LuiAlexandrunui-avenitsăcreadă.Ceputeafiașadegreu?Elîngenuncheaseîmpărați,regi

mari, de ce s-ar fi împiedicat de un sannyasin, un cerșetor? Soldații săi s-au dus la acestDandamis,carestăteagolpemalulrâului.I-auspus:„AlexandrucelMareteinvităsă-lînsoțeștiînțaralui.Veiaveatotceainevoie,țisevaasiguratotconfortul.Veifioaspeteregal“.Fachirulcelgolarâsșiaspus:„Mergețișispuneți-istăpânuluivostrucăunomcareîșispunemarenupoatefimare.Șinimeninupoatesămăducănicăieri–unsannyasinsemișcăprecumnorii,îndeplină libertate. Eu nu sunt sclavul nimănui“. Soldații au spus: „Trebuie să fi auzit deAlexandru,eunompericulos.Dacăîlrefuzi,osă-ți taiecapul!“Sannyasinularăspuns:„Maibinel-ațiaduceaicipestăpânulvostru;poatecăelosăînțeleagăcespun“.Soldațiis-auîntorslaAlexandru și i-au spus: „E un om ciudat, care are ceva necunoscut. Este gol pușcă, dar înprezența lui nu-ți dai seama că e gol,mai târziu îți aduci aminte.Eatât de puternic încât, înprezențalui,uițidetoate.Aremagnetism,iarînjurulluieomareliniște,șitoatăzonaparesăfieîncântatădeprezența lui.Merită să-l vezi, dar separe căo săaibănecazuri, sărmanulde el,pentrucăspunecănimeninu-lpoateducenicăieri,cănuesclavulnimănui“.Alexandrus-aduslaelcusabiascoasădinteacă.Dandamisarâsșiaspus:„Lasăsabiajos,

n-aicesă facicuea.Bag-o la loc în teacă;n-aicesă facicueaaicipentrucăpoți să-mi tainumaitrupul,iarpeacelal-ampărăsitdemult.Sabiatanumăpoatetăia,așacăbag-olalocînteacă,nuficopil“.

Șise spunecă,pentruprimadată,Alexandruaexecutatordinulaltcuiva,doarpentrucă, înprezența acelui om, a uitat cine era. A băgat sabia în teacă și a spus: „N-am mai întâlnitniciodatăunașaomfrumos“.Iarcânds-aîntorsîntabăralui,aspus:„Egreusăomoriunomcareegatasămoară,n-aresenssă-lomori.Poțisăomoriunomcareseluptă,darnuunulcareegatasămoarășicarespune«Acestaecapulmeu,poțisă-ltai»“.ȘiDandamischiarașai-aspus.Elaspus:„Acestaecapulmeu,poțisă-l tai.Cândtu îlvei

vedeacăzândpenisip, îlvoivedeașieucăzândpenisip,pentrucăeunusuntcorpulmeu.Eusuntunmartor“.Alexandruafostnevoitsălespunăprietenilorsăi,laîntoarcereaînțaralui:„Așfipututsă

aducmulțisannyasini,dareinuerausannyasini.Apoiamdatdeunomcareeracuadevăratcevarar–șiațiauzitbine,aceastăfloareerară–,darnimeninu-lpoateobligasăvină,pentrucăelnusetemedemoarte.Poțisăobligiunomcarenusetemedemoartesăfacăceva?“

Teamataesteceacare te facesclav.Cândești fără teamă,numaieștisclav;defapt, teamaeceacareteobligăsă-ifacisclavipealțiiînaintecaeisăîncercesăfacădintineunsclav.Un om fără teamă nici nu se teme de nimeni, nici nu face pe nimeni să se teamă de el. Teama

disparetotal.

CaleainimiiCuvântul„curaj“estefoarteinteresant.Elprovinedinrădăcinalatinăcor,careînseamnăinimă,așadara fi curajos înseamnă a trăi cu inima. Și numai slăbănogii trăiesc cu capul; fiindu-le frică, ei seînconjoară de siguranța logicii. De teamă, închid toate ușile și ferestrele – cu teologie, concepte,cuvinte,teorii–șiseascundînăuntru.Caleainimiiestecaleacurajului.Curajînseamnăsătrăieștiînnesiguranță,înseamnăsătrăieștiîn

iubire și încredere, înseamnă să te avânți în necunoscut. Curaj înseamnă să mergi pe cărăripericuloase.Viațaestepericuloasășinumaiceilașiștiusăevitepericolele,daredreptcăeisuntdejamorți. Un om cu adevărat viu, plin de vitalitate se avântă întotdeauna în necunoscut. Acolo existăprimejdii,darelîșiasumăriscul,inimaeunjucătorlanoroc.Capulesteafacerist.Capulcalculeazăîntotdeauna,eviclean.Inimanuecalculată.Cuvântul englezesc courage este frumos și foarte inteligent. Să trăiești cu inima înseamnă să

descoperi sensul vieții. Poetul trăiește cu inima și, încetul cu încetul, el începe să audă în inimăsunetelenecunoscutului.Capulnuaude;eledepartedenecunoscut.Capuleplindecunoscut.Ceesteminteata?Estetotceaicunoscut.Estetrecutulmort,cares-adus.Minteanuedecâttrecutul

acumulat, amintirea. Inima este viitorul; inima este întotdeauna speranță, inima este întotdeaunaundevaînviitor.Capulsegândeștelatrecut,inimaviseazălaviitor.Viitorulurmeazăsăvină.Viitorulurmeazăsăfie.Viitorulmaiaretotușioposibilitate,elvaveni,

vinedeja.Înfiecareclipăviitoruldevineprezent,iarprezentuldevinetrecut.Trecutulnumaiarenicioposibilitate,eîncheiat,te-aiîndepărtatdejadeel,eunlucrumort,ecaunmormânt.Viitorulecaosămânță;vine,vinemereu,ajungeșiseîntâlneștecuprezentul.Eștimereuînmișcare.Prezentulnuedecâtodeplasareînviitor.Estepasulpecarel-aifăcutdeja;esteintrareaînviitor.

Fiecareomdinlumevreasăfieautentic,pentrucă,fiindautentic,aipartedemultăbucurieșifericire.

Fiecare om din lume vrea să fie autentic, pentru că, fiind autentic, ai parte demultă bucurie șifericire.Decesăfiifals?Trebuiesăaicurajulsăpătrunzimaiadâncîntineșisăcauțirăspunslanișteîntrebări.Deceți-efrică?Cepoatesă-țifacălumea?Oameniipotsărâdădetine;astalevafacebine,râsuleunmedicament,esănătos.Oameniipotsăcreadăcăeștinebun...însănufinebundoarpentrucăașacredei.

Iardacăeștiautenticînbucurie,înlacrimi,îndans,maidevremesaumaitârziuvorexistaoamenicaresăînceapăsăteînțeleagă,caresăînceapăsăsealăturecaravaneitale.Euunulampornitsingurladrumșiapoioameniimis-autotalăturat,șiacumsuntemocaravanămondială!Eun-aminvitatpenimeni;amfăcutdoartotceamsimțitcăveneadininimă.

Eurăspundnumaiînfațainimiimele,înfațanimănuialtcuiva.Eurăspundnumaiînfațainimiimele,înfațanimănuialtcuiva.Turăspunzinumaifațădeființata.

Nu i te opune, pentru cădacă i te opui ea se sinucide, te distruge.Și ce ai de câștigat?Chiar dacăoameniite-arrespecta,chiardacăeite-arconsideraunomfoarteseriosșionorabil,lucrurileasteanuosă-țihrăneascăființa,nutevorfacesăînțelegimaibineviațașifrumusețileei.Câtemilioanedeoameniautrăitpeacestpământînainteata?Nicinuștiicumîichema;nuarenicioimportanțădacăautrăitvreodatăsaunu.Aufostsfințișiaufostpăcătoși,aufostoamenifoarterespectabilișiaufosttotfeluldenebuni,excentrici,daraudispărutcutoții,n-arămasniciourmădinei.Singuratapreocupareartrebuisăfieîndreptatăspreîngrijireașiapărareaacelorcalitățipecarele

vei luacu tinecândmoartea îțivadistrugecorpulșimintea,pentrucăacelecalitățivorfisinguriitovarășiaităi.Elesuntsingurelecareaucuadevăratvaloare,iarceicareleatingsuntsinguriicaretrăiesc;ceilalțidoarseprefaccătrăiesc.

Într-onoapteîntunecoasăKGB-ulbatelaușaluiYusselFinkelstein.Yusseldeschideușa.–AicitrăieșteYusselFinkelstein?întreabărăstitomuldelaKGB.–Nu,răspundeYussel,stândînușăînpijamauasajerpelită.–Nu?Atunci,petinecumtecheamă?–YusselFinkelstein.KGB-istulîltrânteștelapodea.–N-aispuschiartuadineaoricănutrăieștiaici?–Astanumeștitutrai?răspundeYussel.

A trăi pur și simplu nu întotdeauna înseamnă a trăi. Uită-te la viața ta. Poți s-o numeștibinecuvântare?Poțisăspuicăeundar,uncadoudinparteaexistenței?Aivreacaaceastăviațăsă-țifiedatăiarșiiar?Nu asculta de scripturi – ascultă ce spune inima ta. Asta este singura scriptură pe care ți-o

recomand:ascultăfoarteatent, foarteconștiincios,șinuveigreșiniciodată.Și,ascultându-ți inima,nuveifiniciodatădivizat.Ascultându-țiinima,veiîncepesătedeplaseziîndirecțiaceabună,fărăcamăcarsătegândeștilaceebineșiceerău.Pentrunouaomenire,întreagaartăvaconstaînsecretuldeaascultainimaînmodconștiincios,cu

atenție.Șiaourma,indiferentundeteduceea.Da,uneoritevaducelaprimejdii,darnuuitacăaceleprimejdiisuntnecesarepentrumaturizareata.Uneoritevaabatedelacaleaceabună,darnuuitacăaceleabaterifacpartedindezvoltare.Veicădeademulteori,darteveiridica,pentrucănumaicăzândși ridicându-teprinziputere.Așadevii integru.Dar sănuurmezi regulile impusedinafară.Nicioregulăimpusănupoatefidreaptă,pentrucăregulilesuntinventatedeoamenicarevorsăteconducă!Da,auexistatpelumeșioameniluminați–unBuddha,unIisus,unKrishna,unMahomed.Einuaudatlumiireguli,eiaudatiubirealor.Darmaidevremesaumaitârziudiscipoliiseadunășiîncepsăelaborezecodurideconduită.Odatăcemaestruls-adus,odatăce luminas-adusșieiau rămaspeîntuneric,începsăbâjbâiedupăregulideurmat,pentrucăluminalacareputeausăvadănumaiexistă.Acumvortrebuisădepindădereguli.Iisusafăcutceîișopteainima,darcefaccreștiniiacumnueceleșopteșteinima.Eiimită,iarîn

clipa în care imiți insulți umanitatea, îl insulți pe Dumnezeu. Nu imita niciodată, fii întotdeaunaoriginal.Nufiocopielaindigo.Însăîntoatălumeanuvezidecâtcopiilaindigo.Viața este un adevărat dans, dacă ești original – și eștimenit să fii original.Uită-te ce diferit e

KrishnadeBuddha.DacăKrishnal-arfiurmatpeBuddha,amfipierdutunuldintreceimaifrumoșioameniaiacestuipământ.SaudacăBuddhal-arfiurmatpeKrishna,elarfifostdoarunspecimendeslabăcalitate.Imaginează-ți-lpeBuddhacântândlaflaut!Arfideranjatsomnulmultora,elnueraunflautist.Sauimaginează-ți-ldansând!Arfifostfoartecaraghios,de-adreptulpenibil.

Viațaesteunadevăratdans,dacăeștioriginal–șieștimenitsăfiioriginal.ȘilafelstăsituațiacuKrishna.Krishnastândsubuncopacfărăflaut,fărăcoroanăcupenedepăun,

fără haine frumoase, stând acolo ca un cerșetor, fără nimeni care să danseze în jurul lui, ar arătafoartesărac.UnBuddhaeunBuddha,unKrishnaeunKrishna,iartueștitu.Șinueștiînniciunfelmaiprejosdecâtoricarealtul.Respectă-te,respectă-țivoceainterioarășiurmeaz-o.Și, țineminte, nu îți garantez că te va duce la ce e bine.Demulte ori te va duce la ce e greșit,

deoarecepentruaajungelaușaceabunătrebuiesăbațimaiîntâilamulteușigreșite.Dacădaidintr-odatădeușaceabună,n-aisăfiiînstares-orecunoșticăebună.Așacănuuita,lasocotealafinală,niciunefortnueirosit;toateeforturilecontribuieînultimăinstanțăladezvoltareata.Așacănuezita,nuîțifacepreamultegrijicăaisăgreșești.Astaeunadintreprobleme:oameniiaufostînvățațisănufacăniciodatăcevagreșit,șiapoiaudevenitatâtdeezitanți,atâtdesperiațisănugreșească,încâtaurămasînțepeniți.Nufacunpasdefricăsănuseîntâmplecevagreșit.Ajungsăfiecaniștepietre,îșipierdtoatămobilitatea.

Făcâtmaimultegreșelicuputință,darțineminteunsingurlucru:nufacededouăoriaceeașigreșeală.Șiteveidezvolta.

Fă câtmaimulte greșeli cu putință, dar țineminte un singur lucru: nu face de două ori aceeașigreșeală.Șiteveidezvolta.Facepartedinlibertateatasăteabațidelacaleaceabună,facepartedindemnitateatasămergichiarșiîmpotrivaluiDumnezeu.ȘiuneorichiarefrumossămergiîmpotrivaluiDumnezeu.Așaveiîncepesăaicoloanăvertebrală;altfelveificamilioanedeoameni,carenuaucoloanăvertebrală.Uităcețis-aspusdespre„Astaebine,șiastaerău“.Viațanueatâtdefixă.Ceastăziebinemâine

s-arputeasăfierău,iarceesterăuînmomentulăstaarputeafibineînmomentulurmător.Viațanupoatefiîndosariată;eanupoatefietichetatăatâtdeușor,împărțităîn„Astaebine,șiastaerău“.Viațanueofarmacie încarefiecareflaconareetichetășiștiiceconținefiecare.Viațaesteunmister, încareceebineșiceerăuseschimbăînfuncțiedemomentullacareneraportăm;într-unmomentsepotriveștecevașiatuncispunemcăebine;înaltmomentacelcevanusemaipotriveșteșispunemcăerău.Cum definesc eu ce e bine? Bine este ceea ce este în armonie cu existența, iar ceea ce este în

discordanțăcuexistențaesterău.Trebuiesăfiifoarteatentînfiecareclipă,pentrucăînfiecareclipătrebuiesădecizi.Nupoțisă tebazeziperăspunsurilede-agatapentruceebineșiceerău.Numaiproștiisebazeazăperăspunsurilede-agata,pentrucăastanunecesităinteligență.Memoreazăolistă,carenue foarte lungă, și știu ce ebine și ce e rău.Cee așagreu sămemorezi lista cuCeleZecePorunci?Omemorezișiștiiceebineșiceerău,efoartesimplu.Darviațaeîncontinuăschimbare.DacăMoises-ar întoarce,nucredcăardaaceleașizeceporunci–n-arputea.Cumsădeaaceleașizeceporuncidupătreimiideani?Artrebuisăinventezecevanou.

DacăMoises-arîntoarce,nucredcăardaaceleașizeceporunci–n-arputea.Cumsădeaaceleașizeceporuncidupătreimiideani?Artrebuisăinventezecevanou.

Darpărereameaestecă,oridecâteorioamenilorlisedauporunci,elecreeazădificultățipentrucălaoralacaresuntdatesuntdejaînvechite.Viațasemișcăfoarterepede;edinamică,nuestatică.Nueunlaccuapăstătătoare,eunfluviucarecurgecontinuu.Niciodatănusuntlafeldouăclipelarând.Așacăceebineînclipaasta,înclipaurmătoarearputeafirău.

Ceedefăcut?Singurullucrucaresepoatefaceestesădeterminioameniisăfieatâtdeconștienți,deatenți,încâtsăpoatădecideeiînșișicumsărăspundălaoviațăîncontinuăschimbare.Amauzitopovestezen.Erauodatădouătemplerivale.Ambiimaeștri–trebuiesăfifostdoarașa-zișimaeștri,trebuiesăfifost,defapt,preoți–,așadar,ambiipreoțierauatâtdepornițiunulîmpotrivaceluilalt,încâtle-auspusadepțilorlorsănuseuiteniciodatălacelălalttemplu.Fiecarepreotaveaunbăiatcareîlservea,careîifăceadiversecomisioane.Preotuldinprimul

templu i-aspusservitorului său:„Sănuvorbeștiniciodatăcucelălaltbăiat.Oameniiăiasuntpericuloși“.Darbăiețiisuntbăieți.Într-ozis-auîntâlnitpedrum,șibăiatuldinprimultemplul-aîntrebat

pecelălalt:„Undeteduci?“Celălaltbăiatarăspuns:„Oriundemăducevântul“.Trebuiesăfiauzitîntempluastfeldelucrurizen.„Oriundemăducevântul.“Oafirmațiegrozavă,purtaoistă.Darprimulbăiats-asimțitjignit,pentrucănuștiacumsăinterpretezerăspunsul.Cerăspuns

eăsta:„Oriundemăducevântul“?Frustratșisupărat,s-aduslastăpânulluișii-apovestitces-aîntâmplat.„Îmiparerăucăamvorbitcuel.Aiavutdreptate,oameniiăiasuntciudați.L-amîntrebat«Undeteduci?»–oîntrebaresimplă,formală,știamcăseducealapiață,lafelcumșieumăduceamlapiață.Însăelaspus:«Oriundemăducevântul»“.Stăpânulluiaspus:„Eute-amavertizat,darn-aivrutsămăasculți.Acum,uitecumfacem.Mâineteduciînacelașilocșiîlaștepți.Cândvine,îlîntrebi:«Undeteduci?»,iarelosă-țirăspundă:«Undemăducevântul».Atuncifiișitupuținmaifilosofșispune-i:«Șidacăn-aiaveapicioare?»–pentrucăsufletulnuaretrupșivântulnu-lpoateducenicăieri“.Băiatuls-apregătitfoartebinepentruîntâlnireadinziuaurmătoare.Arepetattoatănoaptea

cele spuse de stăpânul său.Adoua zi s-a dus foarte devreme la locul unde știa căavea să seîntâlnească cu celălalt băiat și l-a așteptat. Era foarte fericit, pentru că acum avea să-idemonstrezeceînseamnăadevăratafilosofie.Cândcelălaltbăiatavenit,ell-aîntrebat:„Undeteduci?“Șiaașteptat...Darbăiatularăspuns:„Măduclapiațăsăiaulegume“.Eibine,cesăfacăelacumcufilosofiapecareoînvățase?

Așaeșiviața.Nupoțisătepregăteștipentruea.Tocmaiastaefrumusețeaei.Eateiaîntotdeaunapenepregătite,vinemereucaosurpriză.Dacăaiochi,veivedeacăfiecaremomenteosurprizășicărăspunsurilede-agatanusuntvalabile.

CaleainteligențeiInteligența înseamnă vioiciune, înseamnă spontaneitate. Înseamnă deschidere, înseamnăvulnerabilitate.Înseamnăimparțialitate,înseamnăcurajuldeaacționafărăsăștiirezultatul.Înseamnăcuraj, pentru că atunci când acționezi cunoscând rezultatul, rezultatul te apără, îți dă siguranță. Îlcunoștiși,cunoscându-l, îțicunoștieficiența.Cândacționezifărăacunoașterezultatul,acționezi înnecunoștințădecauză.N-ainiciosiguranțăcuprivirelarezultat;s-arputeasăgreșești,s-arputeasăteabațidelacaleaceadreaptă.Celcareestegatasăporneascăîncăutareaadevăruluitrebuiesăfiegatașisăcomitămultegreșeli, trebuiesă-șiasumeacestrisc.S-arputeasăseabatădelacaleaceadreaptă, dar așa ajunge.Abătându-sedemulteori de ladrumul cel bun, învață sănu semai abată.Comițândmultegreșeli,învețiceegreșealașicumsăn-ocomiți.Cunoscândceegreșeala,teapropiitotmaimultdeadevăr.Eoexplorareindividuală;nutepoțibazapeconcluziilealtora.

Inteligențaînseamnăvioiciune,înseamnăspontaneitate.Înseamnădeschidere,înseamnăvulnerabilitate.Înseamnăimparțialitate,înseamnăcurajuldeaacționafărăsă

știirezultatul.Te-ainăscut canon-minte.Lasă lucrul ăsta săpătrundăcâtmai adânc în inima tapentru că,prin

asta,sedeschideoușă.Dacăte-ainăscutcanon-minte,atunciminteaestedoarunprodussocial.Nuecevanatural,ecevacultivat,cevaadunatlasuprafațata.Înadâncultăueștiîncăliber,poțisăieșidinea.Nupoțiieșidinnaturata,dardinceeartificialpoțiieșiînoriceclipă.

Existențaprecedăgândirea.Așadar,existențanueostareaminții,eaeostaretranscendentală.

Existențaprecedăgândirea.Așadar,existențanueostareaminții,eaeostaretranscendentală.Afieste calea de a cunoaște ceea ce este fundamental, nu a gândi. Știința înseamnă gândire, filosofiaînseamnă gândire, tehnologia înseamnă gândire. Religiozitatea nu înseamnă gândire. Abordareareligioasă este o abordare non-gândire. Ea estemai intimă, te aducemai aproape de realitate. Eaînlătură toate obstacolele, te deblochează; începi să curgi în viață.Numai ești un simplu privitor,singuratic,îndepărtat.Teamesteci,tecontopeșticurealitatea.Șiexistăunaltfeldecunoaștere.Nupoatefinumit„cunoaștere“.Seamănămaimultcuiubirea,și

maipuțincucunoașterea.Eatâtde intim încâtcuvântul„cunoaștere“nuajungepentrua-lexprima.Cuvântul„iubire“emaiadecvat,maiexpresiv.Înistoriaconștiințeiumane,primullucrucareaevoluatafostmagia.Magiaeraocombinațiede

știință și religie.Magia avea ceva dinminte, și ceva din non-minte.Apoi, dinmagie s-a dezvoltatfilosofia. După aceea, din filosofie s-a dezvoltat știința. Magia era atât minte, cât și non-minte.Filosofiaeranumaiminte.Iarapoiminteaplusexperimentareaaudevenitștiință.Religiozitateaesteostare a non-minții. Religiozitatea și știința sunt cele două abordări ale realității. Știința este oabordare indirectă; religiozitatea este o abordare directă. Știința o ia pe ocolite; religiozitateapătrundedirectîninimarealității.Și încă ceva... Gândirea se poate gândi doar la ceea ce este cunoscut – ea rumegă ce este deja

rumegat.Gândireanupoatefiniciodatăoriginală.Cumsătegândeștilaceestenecunoscut?Laoricete-ai gândi, acel lucru aparține cunoscutului. Poți să te gândești doar pentru că cunoști. Cel mult,gândireapoatesăcreezecombinațiinoi.Poțisătegândeștilauncalcarezboarăpecer,careefăcutdinaur,darastanuenimicnou.Cunoștipăsărilecarezboarăpecer,cunoștiaurul,cunoșticaii,șinufacidecâtsăcombinicele treinoțiuni.Gândirea îșipoate imaginacombinațiinoi,celmult,darnupoate cunoaște necunoscutul. Necunoscutul rămâne dincolo de ea.Așa că gândireamerge în cerc,continuăsăcunoascăiarșiiarceeaceestedejacunoscut.Continuăsărumegeceeaceedejarumegat.Niciodatăgândireanueoriginală.Să abordezi realitatea înmod original, radical, fară vreunmediator, să abordezi realitatea ca și

cumaifiprimulomdepepământînseamnăeliberare.Însășinoutateaeliberează.*

Adevărul eo experiență, nuo credință.Adevărul nuvineniciodatăprin studiu; adevărul trebuieîntâlnit,trebuieconfruntat.CelcarestudiazăiubireaseamănăcucelcarestudiazăHimalayauitându-sepe hartă. Harta nu e totuna cu muntele! Iar dacă începi să crezi în hartă, vei continua să nu vezimuntele.Dacăajungisăfiipreaobsedatdehartă,muntelevafiacolo,înfațata,dartunu-lveivedea.Așaeșicuadevărul.Muntelerealitățiieînfațata,darochiităisuntplinidehărți,hărțialeaceluiașimunte făcute de exploratori diferiți. Cineva a escaladat muntele dinspre nord, altcineva dinsprerăsărit.Eiaufăcuthărțidiferite(Biblia,Coranul,Gita)aleaceluiașiadevăr.Dartueștipreaplindehărți,prea împovăratdegreutatea lor;nu tepoțimișcanicimăcaruncentimetru.Nuvezimuntelecareseînalțăchiarînfațata,pisculluiînzăpezitstrălucindînsoareledimineții.Ochiulplindeprejudecățieorb,inimaplinădeconcluziiemoartă.Dincauzapreamulteloridei

adoptateapriori,inteligențataîșipierdeascuțimea,frumusețea,intensitatea;devineștearsă.Inteligențaștearsăesteceeacesecheamăintelect.Esteomarediferențăîntreafiinteligentșiafi

intelectual. Intelectul e un cadavru. Poți să-l împodobești, poți să-i pui perle frumoase, diamante,

smaralde,dartotcadavrurămâne.Afiviuestecutotulaltceva.*

Științaînseamnăafifoarteprecisînceeacepriveștefaptele.Iardacăeștifoartepreciscuprivirelafapte, nu poți să simți ceea ce estemisterios – cu cât eștimai precis, cu atâtmaimult se evaporămisterul.Misterul necesită o anumită neclaritate;misterul necesită ceva imprecis, nedefinit. Științaestefactică;misterulnuestefactic,elesteexistențial.

Științaestefactică;misterulnuestefactic,elesteexistențial.Unfaptestedoaroparteaexistenței,opartefoartemică,iarștiințaseocupădepărți,pentrucăde

părțiemaiușorsăteocupi.Elesuntmaimici,poțisăleanalizezi;nueșticopleșitdeele,lepoțițineînmână.Poțisălediseci,poțisăleetichetezi,poțisăfiiabsolutsigurprivitorlacantitățile,calitățileșiposibilitățilelor,darînacestprocesdedisecaremisterulesteucis.Științaesteucigașulmisterului.Dacăvreisăexperimentezimisterul,vatrebuisăintripealtăușă,dintr-ocutotulaltădimensiune.

Dimensiunea minții e dimensiunea științei, iar dimensiunea meditației este dimensiuneamiraculosului,amisterului.Meditația face ca totul să fie nedefinit. Meditația te transportă în necunoscut. Meditația te duce

încetul cu încetul într-un fel de disoluție în care observatorul și observatul devin unul. În știință,lucrulăstanuecuputință.Celcareobservătrebuiesărămânăobservator, iarceeaceesteobservattrebuie să rămână observat, și permanent trebuiemenținută o distincție foarte clară.Nicimăcar oclipănutrebuiesăuițidetine;nicimăcaroclipănutrebuiesădeviiinteresat,pasionat,iubitorfațădeobiectulpecareîlcercetezi.Trebuiesăfiidetașat,trebuiesăfiifoarterece–rece,totalindiferent.Iarindiferențaucidemisterul.Dacăvreicuadevăratsăexperimentezimisterul,va trebuisădeschizioușănouăînființa ta.Nu

spun să nu mai fii om de știință, spun doar că știința poate să rămână pentru tine o activitateperiferică.Cândești în laborator fiiomdeștiință,darcând ieșidin laboratoruităde totdeștiință.Ascultăpăsărelele–șinuîntr-unmodștiințific!Uită-telaflori–șinuîntr-unmodștiințific,pentrucăatuncicândteuițiîntr-unmodștiințificlauntrandafirteuițilacutotulaltceva.Nueacelașitrandafirpecareîlcântăpoetul.Cândteuițilafloare,fiifloarea;danseazăînjurulflorii,cântăuncântec.Vântulerăcoros,soarele

ecald,floareaeînperioadadeînflorire.Floareadanseazăînvânt,seveselește,cântăuncântec,cântăaleluia.Participăalăturideealatoateastea!Leapădăindiferența,obiectivitatea,detașarea.Leapădă-țide tot atitudinea științifică. Fii mai fluid, gata să te amesteci, gata să te contopești cu bucuria șicântecul.Lasăfloareasăvorbeascăinimiitale,lasăfloareasăintreînființata.Invit-o–emusafirultău.Șiatunciveișticegustaremisterul.Acestaesteprimulpascătremister,iarultimulpasestemeditația.Dacăpoțisădeviiprețdeoclipă

participant,aicunoscutcheia,secretul.Atuncideviiparticipant la totcefaci.Cândmergi,nuofacimecanic–deviimersul.Cânddansezi,nutegândeștidacădansezicorectsaunu.Tedizolviîndans,tecontopeșticudansul,uițidedansator.Când înmulte, foartemulte fazealevieții tale începesăseproducăoastfeldeunitateprofundă,

cândtotulînjurultăuîncepesăaibăexperiențeextraordinarededispariție,lipsădeeu,neant...cândfloareaeacoloșitunuești,cândcurcubeuleacoloșitunuești...cândnoriistrăbatatâtcerulinterior,câtșiceldinafarășitunuești...cândexistătăceretotalăînceeaceteprivește,cândîntinenuexistănimeni,doartăcerepură,tăcerevirgină,netulburatădelogică,degânduri,deemoții,desentimente–acestaestemomentulmeditației.Minteas-adus,iarcândminteas-adusintrămisterul.

CaleaîncrederiiÎncredereaesteceamaimareinteligență.Decen-auoameniiîncredere?Pentrucăn-auîncredereîn

inteligența lor. Se temcă s-ar putea înșela.Le este frică; de asta se îndoiesc. Îndoiala se naște dinteamă.Îndoialasenaștedintr-unfeldenesiguranțăînpropriainteligență.Nuaiatâtaîncredereîntineîncâtsăpoțiavea încredere înaltcineva. Încredereanecesitămultă inteligență,curaj, integritate.Eanecesităoinimămare.Dacănueștidestuldeinteligent,teprotejeziprinîndoială.Dacă ai inteligență, ești gata să te avânți în necunoscut, deoarece știi că lumea întreagă de-ar

dispăreașiarrămânedoarnecunoscutul,totte-aidescurca.Aiîncredereîninteligențata.Îndoialaeîngardă;inteligențaeveșnicdeschisă,pentrucăeaștiecă,orices-arîntâmpla,eapoatesăfacăfațăprovocării, să răspundă în mod corespunzător. Mintea mediocră nu are atâta încredere în sine.Cunoaștereaestemediocră.Stareadenecunoaștereînseamnăinteligență,înseamnăconștientizare,șiestenon-cumulativă. În fiecareclipăceeace se întâmplădispare,nu lasăniciourmă,niciourmăexistențială. Ieși din ea iarăși pur, iarăși inocent, iarăși ca un copil. Nu încerca să înțelegi viața.Trăiește-o!Nuîncercasăînțelegiiubirea.Intrăîniubire.Atunciveicunoaște–iaraceacunoașterevavenidinexperiențata.Aceacunoașterenuvadistrugemisterul;cucâtcunoștimaimulte,cuatâtmaimultștiicărămânmultedecunoscut.

Nuîncercasăînțelegiviața.Trăiește-o!Nuîncercasăînțelegiiubirea.Intrăîniubire.Viațanueoproblemă.S-opriveșticapeoproblemăînseamnăsăfaciunpasgreșit.Eaeunmister

caretrebuietrăit,iubit,experimentat.Defapt,minteacarecautămereuexplicațiieomintefricoasă.Dincauzăcăîiefricăvreacatotul

săfieexplicat.Nupoatesăpătrundăînnimicînaintedea-ifiexplicat.Dupăceareexplicații,simtecăacumteritoriulestefamiliar;acumștiegeografie,poatesăumblecuhartașicuîndrumarul.Niciodatănuegatasăpătrundăpeunteritoriunecunoscut,netrecutpehartă,fărăhartă,fărăghid.Darviațanueașa, și nu sepoate întocminici ohartă, pentru căviața e în continuă schimbare.Fiecare clipă esteacum.Nimic nu e vechi sub soare, așa să știi, totul e nou.Eundinamismextraordinar, omișcareabsolută.Numaischimbareaepermanentă,numaischimbareanuseschimbă.Totrestulseschimbăcontinuu,prinurmarenupoțisăaiohartă.Lavremeacândhartaegata,e

dejaînvechită.Lavremeacândhartaedisponibilă,einutilă,viațaaschimbatmacazul.Viațaaînceputsăjoacealtjoc.Hărțileșiîndrumarelesuntutilenumaiîncazullucrurilorstatice.Viațanuestatică,edinamică,eunprocesîncontinuăderulare.Nupoțiîntocmiohartăaei.Eanusepoatemăsura,esteunmisterincomensurabil.Nucereexplicații.Înaccepțiuneamea,maturitateaminții e atunci cândcinevaajunge într-unpunct încareprivește

viațafărăîntrebărișiplonjeazăîneacucuraj.*

Lumeaeplinădeoamenipseudoreligioși;bisericile, templele,gurudwaras-urile,moscheile suntplinedeoamenireligioși.Șinimeninuvedecălumeaetotalnereligioasă?Cuatâțiaoamenireligioși,lumea e nereligioasă – cum se întâmplă această minune? Fiecare este religios, iar totalul estenereligios. Religia e falsă. Oamenii au „cultivat“ încrederea. Încrederea a devenit credință, nuexperiență. Oamenii au fost învățați să creadă, n-au fost învățați să cunoască – aici a pierdutomenirea.

Cuatâțiaoamenireligioși,lumeaenereligioasă–cumseîntâmplăaceastăminune?Să nu crezi niciodată. Dacă nu poți să ai încredere, e mai bine să te îndoiești, pentru că, prin

îndoială,într-obunăzivaapăreaposibilitateaîncrederii.Nupoțitrăiveșnicînîndoială.Îndoialaesteoboală.Înîndoială,niciodatănutepoțisimțiîmplinit;mereutremuri,mereueștineliniștitșiîmpărțitși indecis. În îndoială, rămâimereu într-uncoșmar.Așacă, într-obunăzi,vei încercasăcauți s-odepășești.Euspuncăemaibinesăfiiateudecâtunpseudocredincios.Încădincopilărie,oameniiaufostînvățațisăcreadă,mintealorafostcondiționatăsăcreadă:săcreadăînDumnezeu,săcreadăîn

suflet, săcreadă înasta, săcreadă înaia.Acumaceacredință le-a intrat în sânge,darea rămâneocredință, nu e ceva care a fost cunoscut. Iar până nu cunoști, nu poți fi eliberat. Cunoaștereaeliberează,numaicunoaștereaeliberează.Toatecredințelesuntîmprumutate;alțiițile-audat,nusuntconstatăriletalebazatepecunoaștere.Șicumpoatesăteconducăunlucruîmprumutatlacevaceestereal,absolutreal?Renunțălatotceailuatdelaalții.Emaibinesăfiicerșetordecâtbogat–bogatnuprincâștigultău,ciprinbunurifurate.Nu,emaibinesăfiicerșetor,darsăfiipecontpropriu.Aceasărăcieareîneabogățiepentrucăeadevărată,autentică,iarbogățiadecredințeefoartesăracă.Acelecredințenupătrundniciodatăfoarteadânc;elerămâncelmultsubpiele.Esuficientsărâcâipuțincasăiasălasuprafațănecredința.Crezi înDumnezeu;apoiafacereatadăfalimentșibruscaparenecredința.Îțispui:„Nucred,nu

potsăcredînDumnezeu“.CreziînDumnezeu,șiîțimoareceldrag,șinecredințaaparelasuprafață.CredințataînDumnezeuestedistrusădoarprinmoarteaceluidrag?Înseamnăcănuvaloreazămult.Încredereanupoatefiniciodatădistrusă;odatăceexistă,nimicnuopoatedistruge.Nimic,absolutnimic nu o poate distruge. Așa că, ține minte, între încredere și credință e o mare diferență.Încrederea este personală; credința este socială. Încrederea ți-o dezvolți singur; credința îți esteimpusă.Renunțălacredințe.Sigur,vaapăreateama,pentrucădacărenunțilacredințăapareîndoiala.Credința forțează îndoiala să se ascundă undeva, credința reprimă îndoiala. Nu-ți face griji înprivințaasta;lasăîndoialasăvină.Fiecaretrebuiesătreacăprintr-onoapteîntunecoasăînaintedeaieșilaluminasoarelui.Fiecaretrebuiesătreacăprinîndoială.Drumulelung,noapteaeîntunecoasă.Darcânddupălungacălătorieprinnoapteaneagrăaparedimineața,știicăameritat. Încredereanupoatefi„cultivată“,șisănuîncerciniciodatăsăocultivi;astaafăcutomenirea.Încredereacultivatădevinecredință.Descoperăîncredereaîninteriorultău,nuocultiva.Pătrundemaiadâncînființata,înînsășisursaființeitale,șidescoper-o.Cercetareavanecesita încrederepentrucăvei intra înnecunoscut.Eavaceremultă încredere și

multcuraj,pentrucăteîndepărtezideconvenționalșitradițional;teîndepărtezidemulțime.Porneștipeomaredeschisășinuștiidacăexistăcelălaltțărm.Eun-așputeasătetrimitîntr-oastfeldecercetarefărăsătepregătescsăaiîncredere.Arputeasă

parăocontradicție,darcepotsăfac?Așaeviața.Numaiunomcumultăîncredereestecapabildeomareîndoială,deocercetareprofundă.Unomcupuținăîncrederesepoateîndoidoarpuțin.Unomfărăîncrederesepoatedoarpreface

căseîndoiește.Elnupoatecercetaadânc.Adâncimeavineprinîncredere,șieunrisc.Înainte de a te trimite pe aceastămare netrecută pe hartă, trebuie să te pregătesc pentru această

uriașăcălătorieîncarevatrebuisăplecisingur,însătepotconducepânălabarcă.Maiîntâitrebuiesăcunoștifrumusețeaîncrederii,extazulcăiiinimii,astfelîncâtatuncicândporneștipeoceanuldeschisalrealitățiisăaidestulcurajsămergitotînainte,săaiîncredereîntine,indiferentceseîntâmplă.

Dacăteîndoieștidetine,cumsăaiîncredereînaltul?Cum poți să ai încredere în cineva sau ceva dacă n-ai încredere în tine? E imposibil. Dacă te

îndoiești de tine, cum să ai încredere în altul?Dacă nu ai încredere în tine, cum să-ți încredințeziîncrederea, cum să încredințezi ce nu ai? Esta absolut necesar ca inima să fie deschisă înainte caintelectulsăpoatăfitransformatîninteligență.Astaediferențadintreintelectșiinteligență.Inteligențaesteintelectulînarmoniecuinima.Inimaștiesăaibăîncredere.Intelectulștiesăcauteșisăcerceteze.Amauzitopovesteorientalăfoarteveche.Doi cerșetori trăiau într-o pădure din apropierea unui sat. Unul era orb, iar celălalt nu avea

picioare.Într-ozi,pădureaaluatfoc.Aicitrebuiespuscăceidoicerșetorierauîncompetiție–aveau

aceeași profesie, cerșeau de la aceiași oameni – și erau permanent supărați unul pe celălalt. Eraudușmani, nu prieteni. Oamenii de aceeași profesie nu pot fi prieteni. E foarte greu, pentru că e oproblemă de competiție, de clienți – iei clientul altuia. Cerșetorii își etichetează clienții și seavertizeazăîntreei:„Ținemintecăăstaeomulmeu;nu-lderanja“.Tunuștiicăruicerșetorîiaparții,careecerșetorulînacăruiposesieești,dareștisigurînposesiaunuicerșetordepestradă.Poatecăels-aluptatșiacâștigatbătălia,iaracumeștiînposesialui.Pevremurivedeammereuuncerșetorlângăuniversitate.Erapermanentacolo,lângăuniversitate,

pentrucătineriisuntmaigeneroși;oameniimaiînvârstădevinîncetulcuîncetulmaizgârciți,maicumpătați,mai fricoși.Moartea se apropie, și se pare că banii sunt singurul lucru caremai poateajuta.Dacăaubani,atuncișialțiis-arputeasă-iajute;dacăn-aubani,nicichiarfiiișifiicelelornuseuitălaei.Dartineriiîșipermitsăfiemânălargă.Eisunttineri,potsăcâștige;autoatăviațaînainte.Cerșetoruldecarevorbescerauncerșetorbogat,pentrucăstudențiidelauniversitate...ÎnIndia,

ajungistudentlauniversitatenumaidacăproviidintr-ofamiliebogată.Ajungșicâțivasăraci,dareioducfoartegreu,auoviațăchinuită.Șieuproveneamdintr-ofamiliesăracă.Munceamtoatănoapteacaredactorlaunziar,iarziuamăduceamlauniversitate.Anidezilen-amdormitmaimultdetrei,patruore–oricândgăseamtimp,ziuasaunoaptea.Așadar,acestcerșetorerafoarteputernic.Niciunaltcerșetornuputeasăintrepestradaundeera

universitatea, chiar și intrareaera interzisă.Toți știaucăuniversitatea îi aparțineaacestui cerșetor!Într-o zi, amvăzut acoloun tânăr; bătrânul numai era.L-am întrebat pe tânăr: „Ce s-a întâmplat?Unde e bătrânul?“Tânărul a spus: „Bătrânul e socrulmeu.Mi-a dat universitatea în dar“. Ei bine,universitateanuștiacăstăpânireaseschimbase,căaltcinevaeraacumpatronul.Tânărulaspus:„M-amînsuratcufatalui“.ÎnIndia,cândteînsoricufatacuiva,țisedăozestre.Nudoarteînsoricufata,cisocrultrebuiesă-

țidea,dacăefoartebogat,omașină,unbungalow.Dacănuefoartebogat,atuncicelpuținunscuter;dacăniciasta,atuncimăcarobicicletă,dardedattrebuiesă-țideaceva–unradio,untranzistor,untelevizor–șicevabanilichizi.Dacăecuadevăratbogat,atunciîțidăprilejulsămergiînstrăinătate,săstudiezi,săajungiopersoanămaișcolită,doctor,inginer,șiastapebaniilui.Fata acestui cerșetor se măritase, și tânărul primise ca zestre întreaga universitate. El a spus:

„Începânddeazi,aceastăstradășiaceastăuniversitateîmiaparțin.Șisocrulmeumi-aarătatcaresuntcliențiimei“.Lacâtevaziledupăaceeal-amvăzutpebătrânînpiațășii-amspus:„Grozav!Te-aidescurcatbine

cuzestrea“.„Da“,aspusel.„Amosingurăfatășiamvrutsăfaccevapentruginerelemeu.I-amdatcelmai bun loc de cerșit.Acum sunt aici și încerc să instituimonopolul asupra pieței. E o treabăfoartegrea,pentrucăaicisuntfoartemulțicerșetori,iarceisenioriși-auluatdejaînposesieclienții.Dar nu-mi fac griji. Am sămă descurc; am să alung eu câțiva cerșetori de aici“. Și a făcut-o cusiguranță.Darsămăîntorclapoveste.Cândpădureaaluatfoc,aceidoicerșetoriaustatoclipășis-augândit.

Eraueidușmani,nuîșivorbeau,darastaeraourgență.Orbuli-aspusologului:„Singurulmoddeascăpadeaiciestesăstaipeumeriimei;tuteveifolosidepicioarelemele,eumăvoifolosideochiităi.Numaiașaneputemsalva“.Ologulaînțelesimediatcăastaerasingurasoluție.Eraueidușmani,însăerauinteligenți;aulăsatlaopartedușmănia,audevenitprietenișiși-ausalvatviața.Aceastaeofabulăorientalăcare,înesență,vorbeștedespreinimășiintelect.Pădureacareardeești

tu.Tu arzi în fiecare clipă, suferi, ești nefericit, ești neliniștit. Intelectul tău este orb.Arepicioare,poatealergarepede,sepoatemișcarepede,dar,dincauzăcăeorb,nupoatesăaleagădirecțiaceabunăîncares-oia.Șiedeașteptatsăseîmpiediceîntruna,săcadă,săserăneascășisăsimtăcăviațanuaresens.Astaspunintelectualiidintoatălumea:„Viațaelipsitădesens“.Motivul din care viața li se pare lipsită de sens e că intelectul orb încearcă să vadă lumina. E

imposibil.În tine există o inimă care vede, care simte, dar care nu are picioare; ea nu poate să fugă. Ea

rămâne acolo unde este, bătând, așteptând... într-o zi intelectul va înțelege și se va folosi de ochiiinimii.

Cândrostesccuvântulîncredere,măreferlaochiiinimii.Iarcândspunîndoială,măreferlapicioareleintelectului.

Cândrostesccuvântulîncredere,măreferlaochiiinimii.Iarcândspunîndoială,măreferlapicioareleintelectului.Împreună, pot să iasădin foc fărănici oproblemă.Dar, țineminte, intelectul trebuie să accepte

inimapeumerii săi.Esteobligatoriu. Inimanuarepicioare,aredoarochi, iar intelectul trebuiesăascultedeinimășisă-iurmezeinstrucțiunile.Înmâinile inimii, intelectul devine inteligent. Și odată ce ai învățat arta de a sincroniza bătăile

inimiicumuncaintelectului,aiînmâinitotsecretul,dețiicheiacaredeschidetoatemisterele.

CaleainocențeiAdevărata problemă nu e curajul, adevărata problemă e că ceea ce e cunoscut e mort, iarnecunoscutulesteviu.Săteagățidecunoscutînseamnăsăteagățideuncadavru.Nuenevoiedecurajpentruarenunțasătemaiagăți;defapt,casăcontinuisăteagățideuncadavruîțitrebuiecuraj.Iagândește-telaceți-efamiliar,laceaitrăit,lacețis-adat.Undeaiajuns?Nueștitotpustiu?Nusimțiouriașănemulțumire, o frustrareprofundă și senzația de lipsăde sens?Cumva, reușești sămergiînainte,ascunzândadevărulșiinventândminciunipentruarămâneimplicat.Chestiunea e să vezi cu claritate că tot ce cunoști aparține trecutului, că deja s-a dus. Face parte

dintr-uncimitir.Vreisăfiiînmormântsauvreisăfiiînviață?Șiîntrebareaastanuevalabilădoarpentruazi;evalabilășipentrumâine,șipentrupoimâine.Vafivalabilăpânălaultimasuflare.Toateinformațiile pe care le acumulezi, cunoștințele, experiența, în clipa în care le-ai explorat ai șiterminatcuele.Cărândîncontinuareacestecuvintegoale,aceastăîncărcăturămoartănufacidecâtsă-țiîmpovăreziviațașisănupoțiintraîntr-oființăvie,careteașteaptăînfiececlipă.Omulînțeleptmoareînfiecareclipăpentrutrecutșirenaștepentruviitor.Prezentulluieveșnico

transformare,orenaștere,oînviere.Primullucrucaretrebuieînțelesecănuedelocochestiunedecuraj, ci este o chestiunede claritate, de a fi lămurit cuprivire la ce este ce.Și, în al doilea rând,trebuieștiutcă,șiatuncicândecuadevăratochestiunedecuraj,nimeninupoatesăți-ldea.Curajulnuecevacarepoatefioferitîndar.Ecevacucaretenaști,doarcănui-aidatvoiesăsedezvolte,nui-aidatvoiesăseafirme.

Inocențaesteatâtcuraj,câtșiclaritate.Inocențaesteatâtcuraj,câtșiclaritate.Dacăeștiinocent,nuenevoiesăaicuraj.Nuenevoienicideclaritate,deoarecenimicnupoatefi

maiclar,mailimpededecâtinocența.Decitoatăchestiuneaecumsă-țiprotejeziinocența.Inocențanuecevacaresepoatedobândi.Nuecevacaretrebuieînvățat.Eanuseamănăcutalentul

lapictură,lamuzică,laliteratură,lasculptură.Easeamănămaimultcurespirația,ecevacucaretenaști.Inocențaenaturafiecăruiom.Nimeninusenaștealtfeldecâtinocent.Cumsătenaștialtfeldecât

inocent?Nașterea înseamnăcăaivenitpe lumecao tabularasa, nu scrie nimic pe tine.Ai numaiviitor,fărătrecut.Ăstaesteînțelesulinocenței.Așacămaiîntâiîncearcăsăînțelegitoateînțelesurileinocenței.Primuleste:nuaretrecut,numaiviitor.Trecutul corupedincauzăcăel îțidăamintiri, experiențe, așteptări.Toateacestea laolaltă te fac

deștept,darnupur.Tefacviclean,darnuinteligent.Elearputeasăteajutesăreușeștiînlume,darînadânculființeitaleveifiunratat.Iartoatesucceseledinlumesuntnimicîncomparațiecuratareacucareteveiconfruntaînceledinurmă,pentrucăînultimăinstanțănumaisineletăulăuntricrămânecutine.Gloria,puterea,numele,faimadisparcanișteumbre.Lasfârșitrămânenumaiceeaceaiaduslaînceput.Poțisăieidinaceastălumenumaiceaiadusîn

ea.ÎnIndiasespunecălumeaecaosalădeașteptaredintr-ogară;nuecasata.N-aisărămâiveșnicîn

saladeașteptare.Nimicdinsaladeașteptarenu-țiaparține;nicimobila,nicitablouriledepepereți.Tefoloseștideele,darnusuntaletale.Staiaicidoarcâtevaminute,saucelmultcâtevaore,darpeurmăpleci.

Da,veiluacutinedoarceaiadusaici,însaladeașteptare;doaracelaealtău.Da,vei luacutinedoarceaiadusaici, însaladeașteptare;doaracelaeal tău.Lumeae înmod

sigurosalădeașteptare.Așteptareanuedecâtevasecunde,sauminutesauore,sauzile,eapoateduraaniîntregi;darceconteazădacăaștepțișapteoresaușaptezecideani?Înșaptezecideanis-arputeasăuițicăteaflidoarîntr-osalădeașteptare.S-arputeasăîncepisătegândeșticătueștistăpânul,căastaecasapecareaiclădit-o.S-arputeasăpuipeușasăliideașteptareplăcuțacunumeletău.Amcălătoritmultînviațameașiamvăzutcăoameniiși-auscrisnumelepeperețiitoaletelorsălii

deașteptare,și-auscrisnumelepemobilieruldinsaladeașteptare.Pareoprostie,darseamănăfoartemultcucefacoameniiînlume.Înscripturilejainisteexistăopovestefoartesemnificativă.ÎnIndiasecredecădacăcinevapoate

ajungeîmpăratulîntregiilumi,elenumitchakravartin.Cuvântulchakravartinvinedelachakra,careînseamnăroată,învecheaIndieexistaunmoddeaevitalupteleinutileșiviolența:unfaeton,uncaraurit,foarteprețios,cucaifrumoșișiputernicieratrimisdintr-unregatînaltul.Dacăcelălaltregatnuseîmpotriveașilăsacarulsătreacă,astaînsemnacăîlrecunoșteapestăpânulcaruluicasuperior.Atuncinumaieranevoiedeluptă.Înfelulăstacarulsedeplasamaideparte,șioridecâteorioameniiîlîmpiedicausătreacăavealoc

un război.Dacă trecerea caruluinuera împiedicată, atunci, fără război, superioritatea regelui caredețineacaruleradovedită;eldeveneachakravartin–oroatăcareseînvârteîntrunaneîmpiedicatădenimeni.Fiecareregeîșidoreasădevinăchakravartin.BineînțelescăpentruastaenevoiedemaimultăputeredecâtaveaAlexandrucelMare.Nupoțisă

trimițicaruldacănudețiioputerefantastică.Trebuie să fii sigur că, dacă trecerea carului e împiedicată, ai puterea de a susține unmăcel în

masă.Așadar,celcaretrimiteacaruldețineaoastfeldeputere.Astaînsemnacăeleradejarecunoscutcastăpân,știindu-secănimenișinimicnul-arfipututîmpiedicasăcucereascăoriceregatvoia.Darastaeocalemaicivilizată, foartesimbolică.Nuenevoiesăpornești laatac,nuenevoiesă

începi să ucizi; doar trimiți unmesaj simbolic.Carul cu steagul regelui pornește la drum și, dacăcelălaltregeconsiderăcănuarerostsăseopună,căluptaarînsemnaviolențăinutilă,distrugerișiînfrângere,întâmpinăcubrațeledeschisecarul,șisupușiisăiaruncăfloriasupracarului.Povesteaspunecăunomaajunschakravartin–șiseîntâmplădoarodatălacâtevamiideanicaun

omsădevinăchakravartin.NicichiarAlexandrucelMarenuacuceritîntreagalume;aurămasmulteteritoriinecucerite.Șiamuritfoartetânăr,lanumaitreizecișitreideani,nuaavuttimpsăcucereascălumea întreagă.Dar de fapt, nici nu e bine spus, căci la vremea aceea lumea întreagă nici nu eracunoscută.Jumătatedin lumeeranecunoscută, iarelnuacucerit în întregimenicimăcar jumătateacunoscută.Cumspuneam,acestomdinpovesteaajunschakravartin.Sespunecăatuncicândmoareunchakravartin,eleprimitînraicumarebucurieșidusîntr-unlocspecial;astapentrucășieleunomspecial,întrucâtseîntâlneștefoarterar.

În mitologia jainistă, în rai există un munte asemănător cu Himalaya – un corespondent alHimalayei–caresenumeșteSameru.Sameruînseamnămuntelesuprem–nimicnuemaiînaltdecâtel.Efăcutdinaurmasivși,înlocdepietreșistânci,arediamante,rubineșismaralde.Cândmoareunchakravartin,eduspemunteleSamerucasă-șiîncrustezenumelepeel.Bineînțeles

căomulnostruafostfoarteemoționatlagândulcăaveasă-șiscrienumelepeSameru.Însăelavrutsă-iiacuelșipecâțivadintreoameniisăicare,lamoartealui,nusuportaserăgândulsătrăiascăfărăelșisesinuciseseră.Voiasă-iiacasăvadășieicumîșigraveazăelnumeleînaurulmuntelui,pentrucă,dacăseduceasingurșinu-lvedeanimenigravându-șinumele,caremaierabucuria?Cerostaresăfacicevadacănutevedetoatălumea?!Așacăi-aspusstrăjeruluimunteluisă-ilaseșipeoameniiluisăintre.Străjeruli-aspus:„Ascultă

sfatulmeu,căci știuce spun.Profesiaastaameaesteoprofesiemoștenită.Și tataa fost străjer, șibunicul a fost străjer, și străbunicul a fost străjer – suntem străjeri dinmoși-strămoși aimunteluiSumeru.Așadar,ascultăsfatulmeușinu-iluacutine,altfelteveicăi“.Împăratulnuaînțelesdeceîidădeaacestsfat,darnicisă-lnesocoteascănu-ivenea,căciceinteres

arfiavutstrăjerulsă-lîmpiedice?Văzându-iezitarea,străjerulaspus:„Dacăvrei totușicaeisăvadă,du-temaiîntâișigravează-ți

numele,șipeurmăteîntorcișiîiieișipeeisălearăținumelegravat.Dacățiimorțiș,poțisă-iieișiacum,n-amnimicîmpotrivă,dardacăs-oîntâmplasăterăzgândeștin-aisămaiaicesăfaci,eivorficutine.Euzicsăteducisingur“.Eraunsfatfoartesănătos,șiîmpăratuli-adatascultare.Arămasînțelesca,dupăceseduceasingur

șiîșigravanumele,săseîntoarcăsă-șiiașioamenii,casăvadășiei.Împăratuls-adusșiavăzutSamerustrălucindsubmiidesori–pentrucăînrainupoțisăfiiatâtde

săracîncâtsăaidoarunsoare.Strălucireamărețuluimuntedeaurl-aorbitșii-atrebuitcevatimpsă-și obișnuiască privirea.După aceea a început să caute un loc unde să-și treacă numele, însă a fostfoartenedumerit,căcin-agăsitniciunlocșor,câtdemic;totmunteleeragravatcunume.Nu-iveneasă-șicreadăochilor.Pentruprimadată,și-adatseamaceeraeldefapt.Pânăacumse

crezuseunsupraom,cumseîntâlneaodatălacâtevamiideani.Darînveșniciatimpuluimiiledeaninucontau,așacă,pânălael,existaserăalținenumărațichakravartini,atâtdemulți,încâtpetotacelmuntemarenumairămăseseliberniciunlocundesă-șitreacășielnumeleluimic.Seîntoarse,înțelegândacumdeceîlsfătuisestrăjerulsănu-iiacusinepeoameniilui.Erabinecă

einuvăzuserăcumstătea situația și, astfel,puteausăcreadăpemaidepartecă împăratul loreraoființărară.Seduselastrăjerșiîispuse:„N-amgăsitniciunlocliber“.Străjerulrăspunse:„Astaîțispuneamși

eu.Singurullucrupecaretrebuiesă-lfaciesăștergicâtevanumeșisăîltrecipealtău.Lucrulăstas-amaifăcut;s-afăcutșipevremeatatăluimeu,șiabuniculuimeu,șiastrăbuniculuimeu...Niciunuldintre strămoșii mei nu a apucat să vadă un loc liber pe Sumeru. Ori de câte ori venea unchakravartin, ștergea câteva nume și și-l scria pe al său. Așa că asta nu e toată istoriachakravartinilor;tun-aifiprimulcarearștergecâtevanumecasă-lscriepealsău.Fă-țitreabașipeurmă,dacăvrei,poțisă-țiaducioameniisăvadă.Împăratulaspus:„Nu,nuvreausă-iaducșinuvreaunicisă-miscriunumele.Cerostaravea?Într-

o zi vaveni cineva și îl va șterge. Întreagameaviață a devenit absolut lipsită de sens.Asta a fostsingurameasperanță–numelemeusăfieîncrustatpevecieînmunteledeaurdinrai.Pentruastaamtrăit,pentruastami-amriscatviața;pentruastaeramgatasăomortoatălumea.Iaracumconstatcăoricinepoate să-mi șteargănumele și să-l scriepeal său.Ce rostmai are să-l scriu?Nu,nu-lvoiscrie“.Străjerulrâse.„Toțistrămoșiimeiaufostmartoriiaceluiașilucru–veneauchakravartiniiși,după

cevedeausituația,plecaufarăsă-șiscrienumele.Nueșticevainedit;oricinearepuținăinteligențăar

facelafel“.Cepoțisăcâștigipelumeaasta?Cepoțisăieicutine?Numele,prestigiul,respectabilitatea?Banii,

puterea–ce?Niveluldeînvățătură?Nupoțisăieinimic.Vatrebuisălașitotulaici.Șiînaceaclipăveiînțelegecănimicdinceaiposedatnueal tău; însăși ideeadeposesieestegreșită.Șidincauzaaceleiposesiiaifostcorupt.Pentruasporiaceaposesiune–pentruaaveamaimulțibani,pentruaaveamaimultăputere,pentruastăpânimaimultpământ–aifăcutlucruridesprecarenicichiartunupoțisăspuicăaufostcorecte.Aimințit,ai fostnecinstit.Aiavutsutedefețe.N-ai fostsincernicimăcar o clipă față de altcineva sau față de tine; nu aveai cum să fii.A trebuit să fii fals, prefăcut,pentrucănumaiașaputeaisăreușeștiînlume.Autenticitateanute-arfiajutat.Cinsteanute-arfiajutat.Sinceritateanute-arfiajutat.

Farăposesiuni,succes,faimă,cineești?Nuștii.Eștinumeletău,eștiprestigiultău,eștifaimata,putereata.Darînafarădeastea,cineești?

Fărăposesiuni,succes, faimă,cineești?Nuștii.Eștinumele tău,eștiprestigiul tău,ești faima ta,putereata.Darînafarădeastea,cineești?Așacătoatăaceastăposesivitatedevineidentitateata.Îțidăunfalssentimentalființeitale.Esteeultău.Eulnuecevamisterios,eunfenomenfoartesimplu.Nuștiicineești,iaratrăifarăsăștiicineești

e imposibil.Dacăeunuștiucinesunt,atuncicecautaici?Atunci totce face lipsitdesens.Primullucrușicelmaiimportantestesăștiucinesunt.Poateatuncipotsăfaccevacaresă-miîmplineascănatura,sămămulțumească,sămăaducăacasă.Dardacăeunuștiucinesunt,cumsăreușescsăajunglanaturamea,cumsăpotspune:„Acumam

ajuns,acestaeloculpecareîlcăutam“?Tunuștiicineești,așacăainevoiedeoidentitatefalsăcaînlocuitor.Posesiunile îțidauaceastă

identitatefalsă.Viipelumecaunspectatorinocent.Fiecaredintrenoivineașa,cuaceeașicalitatea

conștiinței.Viipelumecaunspectatorinocent.Fiecaredintrenoivineașa,cuaceeașicalitateaconștiinței.Dar

începi să te tocmești cu lumeaadultă.Adulții aumulte lucruri să-ți ofere; tu ai un singur lucrudeoferit,iaracelaesteintegritateata,respectulfațădetine.Nuposezimultelucruri,ciunulsingur,pecarepoțisă-lnumeșticumvrei:inocență,inteligență,autenticitate.Estesingurultăubun.Și,înmodfiresc,copilulestefoarteinteresatdetotcevedeînjurulsăuși,lafeldefiresc,elvrea

continuusăaibăasta,săaibăaia;lucrulăstafacepartedinnaturaumană.Dacăteuițilauncopilmic,chiarșiabianăscut,veiconstatacăelîncepesăbâjbâiedupăcâteceva;mânuțeleluiîncearcăsăapuceceva.Elși-aînceputcălătoriaînaceastălume.Iarînaceastăcălătoriesevapierdepesine,pentrucă,pelumeaasta,nupoțisăprimeștinimicfărăsăplătești.Iarbietulcopilnuînțelegecăceeacedăeleste atât de valoros încât, dacă s-ar punepe un taler al balanței întreaga lume, iar pe celălalt talerintegritatealui,integritatealuiarcântărimaimult,arfimaivaloroasă.Copilulnuaredeundesăștieasta.Elprimeșteceisedă,fărăsăpunăînbalanță,fărăsăcompare.Pentrumaimultăclaritate,amsădauunexemplu;e,defapt,opoveste.Unombogat,foartebogat,aajunsînceledinurmăsăsesimtăfoartefrustrat,lucrucareesteun

rezultat firesc al tuturor succeselor. Nimic nu eșuează precum succesul. Succesul este importantnumai dacă ești un ratat. Odată ce ai reușit, știi că ai fost tras pe sfoară de lume, de oameni, desocietate.Omulacestaaveatoatebogățiilepecareșiledorise,darnuaveapaceaminții.Elaînceputsăcautepaceaminții.AstaseîntâmplăînAmerica.ÎnAmerica,ceicarecautăpaceamințiisuntmaimulțidecâtoriunde

înaltăparte.ÎnIndia,n-amîntâlnitniciopersoanăcaresăcautepaceaminții.Maiîntâi,trebuiesăse

asigurepacea stomacului –paceaminții e preadeparte.Mintea e lamilioanedemiledepărtaredestomac.Dar în America toată lumea caută pacea minții și, bineînțeles, când o cauți, există întotdeauna

oamenigatasăți-odea.Esteolegesimplăaeconomiei:undeecerere,eșiofertă.Nuconteazădacăaicuadevăratnevoiedeceeaceceri,saunu.Șinimeninu-șibatecapulînprivințaofertei–dacăeoreclamămincinoasă,propagandăsaudacăînspatelereclameiexistăcevasubstanțial.Cunoscândacestprincipiusimplu,căundeestecerereeșiofertă,oameniideștepțișivicleniaumai

făcutunpasînainte.Acumeispun:„Nuenevoiesăaștepțisăaparăcererea,creeazătucererea“.Șiînastaconstătoatăartareclamei–eacreeazăcererea.Înaintedeacitireclamafăcutăunuianumitprodus,n-aiavutnevoiedeel,nui-aisimțitlipsa.Dar

citind reclama, îți spuidintr-odată: „Doamne,cemultmi-a trebuit!Sunt tareprost căn-amștiut căacestlucruexistă“.Înainte să înceapă cineva să fabrice ceva, să scoată un produs,mai întâi începe să facă reclamă

aceluiprodus,chiarcucâțivaanimai înainte.Produsulnuexistă încăpepiațădincauzăcă trebuiemai întâi ca cererea să ajungă lamintea oamenilor. Iar odată ce cererea a prins rădăcini, apare șioferta.George Bernard Shaw spunea că la începutul carierei lui, când și-a publicat prima carte, nu a

existat cerere pentru cartea lui, căci nimeni nu auzise de Bernard Shaw. Și atunci, ce-a făcut? Aînceputsăumbledinlibrărieînlibrărieîntrebând:„AvețicartealuiBernardShaw?“Răspunsulera:„BernardShaw?N-amauzitdeel“.Lacareelspunea:„Ciudat,avețilibrărieșinuațiauzitdeunomatâtdemare?Ațirămasînurmăcuaparițiiledesuccesînliteratură.Trebuieneapăratsăfacețirostdecartea luiBernardShaw“.Elpublicasenumaiosingurăcarte,dara începutsă facăreclamă lamaimultecărți,pentrucădacătotumbliprinlibrării,decesăfacipublicitatedoaruneicărți?Umbladefiecaredată îmbrăcat altfel,uneori cupălărie, alteori cuochelari.Șinu seduceanumai la librării,întrebaoameniipe stradă: „Ați auzitdeoanumecarte scrisădeunanumeGeorgeBernardShaw?Lumeaspunecăegrozavă,fantastică“.Cândoameniispuneau:„Nu,n-amauzitnicidecarte,nicideacestscriitor“,elreplica:„Eciudat.CredeamcăLondraeosocietatecultă“.Aumblatașaprinlibrăriișicluburișipestetotundeexistaposibilitateacreăriicereriișicreacererea.Și-avândutcarteași,înceledinurmă,aajunsunuldintreceimaimariscriitoriaiepociisale.Darlabazasuccesuluisăuastatfaptulcăacreatcererea.

Succesulialoculpăcii,tihneidinminteata.Dacăaireușit,ți-aipierdutpedrumpaceaminții.Esteuncursfiresc.Succesulialoculpăcii,tihnei

dinminteata.Elpurșisimpluabsoarbetotceeimportantînviață:pace,liniște,bucurie,iubire.Elîțiia tot înmodcontinuu. Înceledinurmă rămâidoar cu fleacuri,pierzând tot cea fostvaloros.Și,atunci,îțidaiseamadintr-odatăcăainevoiedepaceaminții.Șiimediataparfurnizoriicaresuntgatasăți-olivreze,oameniicarenuștiunimicdespreminteși

nuștiunimicdesprepace.Amcititocarte intitulatăPaceaminții, scrisădeun rabinevreu, JoshuaLiebman.Amcititcarteadinscoarțăînscoarță;omulăstanuștienimicnicidespreminte,nicidesprepace.Dareomdeafaceri.Afăcutoafacerebunăfarăsăcunoascănimicdesprepaceaminții.Carteaînsăescrisăfrumos.E un scriitor foarte bun, foarte coerent, care impresionează, care are darul de a influența. Dar

paceamințiirămânelafeldedepartecumeraînaintedeaficititcartea,saupoateșimaideparte.Cartea luiesteunadintrecelmaibinevândutecărțidin lume, întrucâtoricinevreapaceaminții,

maidevremesaumaitârziu,găseștecartealuiLiebman.Înrealitate,dacăunomștieceepacea,șiștieceemintea,nupoatesăscrieocarteintitulatăPacea

minții, deoarecemintea este cauza tuturor frământărilor, a neliniștii. Pace e numai atunci când nu

existăminte.Prinurmare,nuexistăunbunprecumpaceaminții.Dacă există minte, nu există pace. Dacă există pace, nu există minte. Dar dacă ai scrie o carte

intitulatăPaceanon-minții,nimenin-arcumpăra-o,pentrucălumeaarconsidera-olipsitădelogică,darăstaestedefaptadevărul.Copilulnueconștientdeceeaceaaduscuel.Bogătașuldecarevorbeammaiînainteeraînaceeași

situație.Elaveatoatebogățiiledinlume,iaracumcăutapaceaminții.S-aduspelatoțiînțelepții,șitoții-audatcâteunsfatgrozav,darsfaturilenuajutăpenimeni.

Defapt,numaiproștiidausfaturi,șinumaiproștiiprimescsfaturi.Defapt,numaiproștiidausfaturi,șinumaiproștiiprimescsfaturi,înțelepțiisuntfoartereținuțiîna

dasfaturi,pentrucăînțeleptulștiecucertitudinecăsingurullucrudinlumecaresedăgratisesfatul,șicăoricumnueurmatdenimeni,așacădecesăsemaideranjeze?Înțeleptul mai întâi te pregătește, astfel încât urmezi sfatul. El nu-ți dă sfatul așa, dintr-odată;

trebuie să fii pregătit. S-ar putea să-i ia ani ca să te pregătească, să pregătească terenul, și numaiatunciseamănă.Numaiprostularuncăsămânțapepietreșistânci,farăasegândicăiroseștesămânța.Toți înțelepții i-au dat câte un sfat, dar degeaba. În cele din urmă, un om, care nu era nicicum

renumit,dimpotrivă,eraconsideratidiotulsatului,l-aopritpedrumîntr-ozișii-aspus:„Îțipierzitimpuldegeaba.Niciunuldintreceipelacareaifostnueînțelept.Îicunoscbine,dardincauzăcăsuntidiotnumăcredenimeni.Poatecănicitun-aisămăcrezi,darștiucespun.Văzându-tecumtechinuiîntrunasă-țigăseștipaceaminții,m-amgânditcăarfibinesă-țiarăteupersoanapotrivită.Du-telaomulăstadinsatulvecin“.Bogătașuls-adusimediat,luândpecalulsăufrumosopungămareplinăcudiamante.Aajunsîn

satulvecinșis-aprezentat laomulrespectiv,cunoscutdesufișticaMullaNasrudin.L-a întrebatpeMullaNasrudin:„Poțisămăajuțisăobținpaceaminții?“.Mullaaspus:„Săteajut?Potsăți-odau“.Bogătașuls-agândit:„Maiîntâim-amluatdupăunidiotvenindaici,șiuitecăamdatdeunidiotși

maimarecarespunecăpoatesă-mideapaceaminții“.Cuglastare,aspus:„Poțisămi-odai?Amfostlatotfeluldeînțelepți,șitoțimi-audatsfaturicaremaidecaremaifrumoase,șile-amurmatpetoate,darfărărezultat.Defapt,auapăruttotmaimulteprobleme.Șituspuicăpoțisă-midaipaceaminții?“MullaNasrudinspuse:„Efoartesimplu.Dă-tejosdepecal“.Bogătașuladescălecat,ținândbinepunga, fapt care l-a făcutpeNasrudin să întrebe: „Ceai înpungaaiadeo ții așade strâns lapiept?“ „Am în eadiamanteprețioase“, a răspunsbogătașul. „Dacă îmidai paceaminții, îți dau înschimbpungaasta.“Darînaintesă-șideaseamaceseîntâmpla,Mullaluăpungașiorupselafugă!Bogătașul a fost șocat. O clipă, n-a știut ce să facă, apoi se dezmetici și se luă după Nasrudin.

Numai căMulla Nasrudin era pe teritoriul său, cunoștea bine toate ulițele și scurtăturile, pe cândbogătașul nu alergase în viața lui și mai era și foarte gras... Pufăia și gâfâia, și lacrimile i serostogoleau pe obraz. Spunea: „Am fost înșelat.Omul ăstami-a furatmunca de-o viață, tot ce-amcâștigat;mi-afurattot!“Mulțimeasețineadupăelșirâdea.Supărat,bogătașulaspus:„Suntețiidioțicutoții?Satulăstae

plindeidioți?Amfostruinat,iarvoi,înlocsăpunețimânapehoț,râdeți!“Oameniiauspus:„Nuehoț,eunomfoarteînțelept“.„Numaiidiotulăladinsatulmeum-abăgatînbucluculăsta“,abombănitbogătașul,continuândsă

sețină,așacumputea,dupăMullaNasrudin.Dupăuntimps-apomenitînloculdincareplecase.Șicesă vezi?MullaNasrudin stătea sub copacul unde era priponit calul! La sosirea bogătașului,Mullaspuse: „Ia-ți punga înapoi“. Bogătașul luă punga și o ținu strâns la piept. „Ei, cum e?“, întrebăNasrudin.Simțiooarecarepaceaminții?“„Da“,răspunsebogătașul.„Minteameaefoarteîmpăcată.Darcemetodeciudateai!“MullaNasrudinspuse:„Nusuntmetodeciudate,ematematicăsimplă.Cândaiceva,îlieicapeun

lucrudelasineînțeles.Dacăseîntâmplăînsăsă-lpierzi,imediatîțidaiseamadeceaipierdut.Așașicu tine.N-aicâștigatnimic.Pungapecareostrângiacumlapiepteaceeașipungăcucareaivenit.Însăacumarățifoartemulțumitșiîmpăcat!Du-teacasășinumaibatelacapoamenii!“Astaesteproblemaîncazulcopilului,pentrucăelvinepelumeinocentșiegatasăcumpereorice,

dându-și înschimbinocența.Elegatasăcumpereoriceprostieșisă-șidea înschimbcurajul.Elegata să cumpere jucării – căci ce altceva există pe lumea asta în afară de jucării – și să-și piardălimpezimea.Vaînțelegeadevărulnumaiatuncicândtoateaceste jucăriivorfi înstăpânirea lui,darnu-ivoraduceniciobucurie,nicio realizare,nicio împlinire.Abiaatuncivadeveniconștientdeceeaceapierdutșidefaptulcăelînsușiapierdut.Într-olumemaibună,fiecarefamilievaînvățadelacopii.Acumtoată lumeasegrăbeștesă-i învețe.Nimeninuînvațădelaei,deșiaraveamultedeînvățat.Doarpentrucăeștimaiînvârstășimaiputernic,începisă-ifaciaidomațiefărăsătegândeșticine

eștitu,undeaiajuns,careestatutultăuînlumealăuntrică.Eștipauper;vreicașicopilultăusăfielafel?

Darnimeninusegândește;altfelaraveadeînvățatdelacopiiimici.Darnimeninusegândește;altfelaraveadeînvățatdelacopiiimici.Copiiiaducfoartemultedin

cealaltă lumepentru că ei sunt proaspăt sosiți.Eimai poartă încă linișteadinuter, care este însășilinișteaexistenței.

*Nuuitaniciodatăsăteîncreziînnecunoscut.Cunoscutulemintea.Necunoscutulnupoatefimintea.

Els-arputeasăfiealtceva,darînniciuncazmintea.Unlucrucertcuprivirelaminteestefaptulcăminteaestecunoscutulacumulat.Astfel,deexemplu,dacămergipedrumșiajungilaobifurcațieșioiei îndirecția care îți este cunoscută,mintea e cea care te îndeamnă să faci asta.Dacă ți-ai ascultaființa,ailua-oîndirecțianecunoscută,aimergecătrenecunoscut,ființaesteîntotdeaunaaventurieră.Minteaestefoarteortodoxă,foarteconservatoare.Eavreamereusămeargăpedrumulbătut,pecaleaminimeirezistențe.

Ascultă-țiîntotdeaunaființa,adună-țicurajulșimergicătrenecunoscut.Casătedezvolțipemăsuradestinuluităuenevoiedemultcuraj,enevoiedeneînfricare.

Oameniicaresetemmereunupottrecedincolodeceestecunoscut.Ascultă-țiîntotdeaunaființa,adună-țicurajulșimergicătrenecunoscut.Casătedezvolțipemăsura

destinuluităuenevoiedemultcuraj,enevoiedeneînfricare.Oameniicaresetemmereunupottrecedincolo de ce este cunoscut. Cunoscutul le dă un fel de confort sufletesc, siguranță pentru că estecunoscut.Eiștiudespreceevorba,știucumsătratezecuceeaceestecunoscut.Cunoscutuleorutină,nuenevoiesăfievigilențiînrelațiecuel,șideaceeaestecomod.În clipa în care treci granița cunoscutului apare teama, pentru că acum ești ignorant, pentru că

acumnuștiicesăfaci.Acumnumaieștifoartesigurpetine,acumpoțisăgreșești,acumpoțisăteabațideladrumulcelbun.Teamaeceacareîiținepeoamenipriponițidecunoscut,șiodatăceeștipriponitdecunoscuteștimort.Viața poate fi trăită numai periculos, altfel n-ai cum s-o trăiești. Viața ajunge la maturitate, la

dezvoltaredeplinănumaiprinintermediulpericolului.Trebuiesăfiiaventurier,veșnicgatasăriști,sămizezi cunoscutul pe necunoscut. Și odată ce ai gustat bucuria libertății și a neînfricării, nu tecăieșticăairiscat,pentrucăatunciștiiceînseamnăsătrăieștilamaximum.Atunciștiiceînseamnăsămergi cu torța vieții aprinsă la ambele capete. Și atunci chiar și un singur moment trăit la aceaintensitateestemaisatisfăcătordecâtoîntreagăviațămediocră.

Cândnoulîțibatelaușă,deschide-i!

Noul estenecunoscut.Poate să fieprieten,poate să fiedușman, cine știe?Șin-ai cumsă știi.Singurulmoddeaștiestesă-ipermițiaccesul;deaicineliniștea,teama.

Noulnuaparedintine,elvinededincolo.Nufacepartedintine.Eînjoctottrecutultău.Noulcreeazădiscontinuitate,deaiciteama.Aitrăitîntr-unfel,aigânditîntr-unfel,ți-aifăcutoviațăconfortabilăpebazacredințelortale.Apoicevanouîțibatelaușă,șiîntregulșablonaltrecutuluiurmeazăsăfietulburat.Dacălașinoulsăintre,n-aisămaifiiniciodatăacelași,noultevatransforma.Esteriscant.Niciodatănupoțisăștiiundetevaducenoul.Vechiulestecunoscut,familiar;aitrăitcuelmulttimp,ești la curent cu el.Noul este necunoscut. Poate să-ți fie prieten, poate să-ți fie dușman, cine știe?Singurulmod de a ști este să-l lași să intre; de aici neliniștea, de aici teama. Și nici nu poți să-lrespingiîntruna,pentrucăvechiulnuți-adatîncăceeacecauți.Vechiulți-atotpromiscăîțidă,darnu s-a ținut de promisiune. Vechiul e cunoscut, dar nefericit. Noul s-ar putea să fie stânjenitor,incomod,darexistăposibilitateacaelsă-țiaducăfericirea.Așacănu-lpoți respinge,darnicinu-lpoțiaccepta;deaiciezitarea,tremurul,mareaneliniștecareaparînființata.Efirescsăfieașa;așaafostșiașavafimereu.Încearcăsăînțelegiaparițianoului.Toțioameniidinlumevornoutate,pentrucănimeninuemulțumitdeceeaceevechi.Vechiulnupoatemulțumipenimenipentrucăecunoscut,șiodatăceecunoscutaajunssăserepete,faptcareîlfaceplictisitor,monoton.Vreisăscapideel,vreiaventură,vreicevanou,șitotușicândnoulîțibatelaușătedaiînapoi,tefacimic,teascunziînvechi.Pentrualăsanoulsăintreenevoiedecuraj,șinudecurajobișnuit,cidecurajextraordinar.Iarlumeaeplinădelași,deaceeaoameniiși-auopritdezvoltarea.Cumsătedezvolțidacăeștilaș?Lafiecarenouăocazietecodești,daiînapoi,închiziochii.Cumsătedezvolți?Cumsăfii?Doarpretinzicăești.Șipentrucănupoțisătedezvolți,nupoțisăcrești,trebuiesăgăseșticreșteriînlocuitoare.Tunupoțisăcrești,darcontultăudinbancăpoatesăcrească,ăstaeunînlocuitor.Elnuarenevoiedecuraj,eperfectadaptatlalașitateata.Contuldinbancăcreșteîntrunașiîncepisăcrezicășitucrești.Deviimairespectabil.Numeletăușifaimatacontinuăsăcreascășicrezicătueștiîncreștere?Nufacidecâtsăteamăgeștisingur.Tunueștinicinume,nicifaimă.Contuldinbancănueființata.Dardacătegândeștilaființăîncepisătremuri,deoarecedacăvreisăcrești,sătedezvolțitrebuiesătelepezidetoatălașitatea.

Tunupoțisăcrești,darcontultăudinbancăpoatesăcrească,ăstaeunînlocuitor.Elnuarenevoiedecuraj,eperfectadaptatlalașitateata.

Cumsădevenimnoi?Nuputemdeveninoicudelanoiputere,singuri.Noutateavinededincolo,de la Dumnezeu, să spunem. Noutatea vine de la existență. Mintea e mereu veche. Mintea nu eniciodatănouă,eaeacumulareatrecutului.Noutateavinededincolo;eundardelaDumnezeu.Necunoscutulșiincognoscibilul,transcendentalul,aupătrunsîntine.Aupătrunsîntinepentrucănu

eștisigilatșipusdeoparte;nueștioinsulă.Poatecătuaiuitattranscendentalul,dartranscendentalulnu te-auitat pe tine.Copilul poate și-auitatmama,darmamanu și-auitat copilul.Tu, partea, s-ar

putea să gândești „Sunt separat“, dar întregul știe că nu ești separat. Întregul a pătruns în tine.Păstreazăcontactulcu tine.Deastanoulcontinuăsăvină,deșinu-lprimeșticubrațeledeschise.Elvineînfiecaredimineață,vineînfiecareseară.Elvineîntr-omieșiunuldefeluri.Dacăaiochisăvezi,îlveivedeavenindcontinuulatine.Existențacontinuăsăsereverseasuprata,dartueștiînchisîntrecutultău.Parcăaifiîntr-unfelde

mormânt.Aidevenitinsensibil.Dincauzalașitățiiți-aipierdutsensibilitatea.Săfiisensibilînseamnăsăsimținoul–șiatuncivorapăreafiorulnoului,pasiuneapentrunoușiaventură,șivei începesăpătrunzi în necunoscut, neștiind încotro mergi. Mintea consideră că asta e o nebunie. Mintea segândește că nu e rațional să părăsești vechiul.DarDumnezeu e întotdeaunanoul.De asta, legat deDumnezeu,nuputemfolositimpultrecutsauviitorul.Nuputemspune„Dumnezeuafost“,nuputemspune„Dumnezeuvafi“.Putemfolosinumaiprezentul:„Dumnezeueste“.Eleîntotdeaunaproaspăt,virgin.Șiapătrunsîntine.Țineminte că orice nou care vine în viața ta e unmesaj de la Dumnezeu. Dacă îl accepți, ești

religios.Dacă îl respingi, ești păgân.Omul trebuie doar să semai relaxeze puțin pentru a acceptanoul; trebuiesăsemaideschidăpuținpentrua lăsanoulsă intre.Fă-i loc luiDumnezeusă intre întine.Ăstaeste tot rostul rugăciunii saualmeditației–deschide-te, spuneda, spune„Intră“, spune„Te

așteptamdemultșisuntrecunoscătorcăaivenit“.Primeșteîntotdeaunanoulcumarebucurie.Chiardacăuneoriesteincomod,merită;chiardacăuneorinoulteduceînșanț,merită,pentrucănumaipringreșeli înveți, și numai prin greutăți te dezvolți. Noul va aduce greutăți. De asta alegi vechiul –vechiulnuaducegreutăți,eleoconsolare,unadăpost.

Numainoul,acceptatprofundșitotal,tepoatetransforma.Șinumainoul,acceptatprofundșitotal,tepoatetransforma.Nupoțiaducenoulînviațata;noul

vinesingur.Tupoțifiesă-laccepți,fiesă-lrespingi.Dacăîlrespingi,veirămâneopiatră,închisșimort. Dacă îl primești, vei deveni o floare, vei începe să te deschizi... iar acea deschidere e osărbătoare.Numaiintrareanouluitepoatetransforma,nuexistăaltăcaledetransformare.Și,țineminte,asta

nuarenicio legăturăcu tine și cueforturile tale.Dar sănu facinimicnu înseamnăcă încetezi săacționezi; înseamnăcăacționezifărăvoință,saudirecție,sauimpulsdin trecut.Căutareanouluinupoatesăfieocăutareobișnuită,căcicumsăcauținoulcândnu-lcunoști,nu l-ai întâlnitniciodată?Căutarea noului trebuie să fie o explorare deschisă. Nu cunoști. Trebuie să începi într-o stare denecunoaștereșitrebuiesăînaintezicuinocențaunuicopil,emoționatdeposibilități–iarposibilitățilesuntinfinite.Nupoțisăfacinimicpentruacreanoul,pentrucăoriceaifacevafidinvechi,vafidintrecut. Dar asta nu înseamnă să nu mai acționezi deloc. Acționează fără voință, sau direcție, sauimpulsdintrecut,adicăacționeazăspontan,lasămomentulsădecidă.Nuimpunedeciziata,pentrucădeciziavafidintrecutșivadistrugenoul.Acționeazăexactcauncopil.Abandonează-teînîntregimemomentului,șiveigăsiînfiecarezinoideschideri,onouălumină,onouăînțelegere.Iaracelenoiînțelegeri te vor schimba continuu. Într-o zi vei vedea dintr-odată că în fiecaremoment ești nou.Vechiulnumaizăbovește,vechiulnutemaiînconjoarăcaunnor.Eșticaunbobderouă,proaspătșitânăr.Ăstaesteadevăratul înțelesal învierii.Dacăînțelegiasta,veifi liberdememorie–memoriapsihologică,adică.Memoriaeun lucrumort.Memorianueadevărșinuvafiniciodată,pentrucăadevărulemereuviu,adevăruleviață;memoriaestepersistențaaceeacenumaie.Estetraiulîntr-olumefantomatică,dareaneconține,eînchisoareanoastră.Defapt,estenoi.Memoriacreeazănodul,complexulnumit„Eu“,eul.Șiaceastăentitatefalsănumită„Eu“setemecontinuudemoarte.Deastați-efricădenou.Defapt,acestui„Eu“îiefrică,nuție.Ființanucunoaștefrică,dareulseteme,pentrucăeuluiîi

estefoartefricădemoarte.Eleartificial,earbitrar,înoriceclipăsepoatenărui.Iarcândintrănoul,apareteama.Eulsetemecăs-arputeanărui.Areușitcumvasăsemenținăîntreg,dintr-obucată,iaracumvinecevanou,careîlvazdruncina,făcându-lbucățele.Deastanuaccepținoulcubucurie.Eulnupoatesăacceptecubucuriepropria-imoarte–cumsă-țiacceptemoarteacubucurie?Dacă nu înțelegi că tu nu ești eul, n-ai să poți să primești noul. Odată ce ai înțeles că eul este

amintirea trecutului și nimic altceva, că tu nu ești memoria ta, că memoria este exact ca unbiocomputer,căesteomașină,unmecanismutil,darcătueștidincolodeea,aifăcutunpasuriaș.Tueșticonștiință,numemorie.Memoriaeconținutăînconștiință,tueșticonștiințaînsăși.De exemplu, vezi pe cineva mergând pe drum. Îți amintești fața omului respectiv, dar nu-ți

amintești numele lui.Dacă ai fimemorie, ar trebui să-ți amintești și numele, însă tu spui: „Fața orecunosc, dar nu-mi amintesc numele“. Apoi începi să cauți în memorie, să scotocești și, brusc,numeleieselasuprafațășispui:„Da,ăstaenumele“.Memoriaestearhivata.Tueșticelcarecautăînarhivă,nueștiarhiva.Seîntâmplădemulteoricadincauzaîncordăriiexcesivedea-țiaminticevasănu reușești să-ți amintești, pentru că însăși încordarea nu lasămemoria să-ți elibereze informațiarespectivă.Dupăcete-aisăturatsătotîncercisă-țiaduciaminterenunțișiteduciîngrădinăși,întimpceteuițilaotufădetrandafiri,informațiaiesebrusclasuprafață.Tunueștimemoriata.Tueșticonștiință.Darmemoriaesteîntreagaenergievitalăaeului.Firește,

memoriaeveche,șisetemedenou.S-arputeacanoulsăfiederanjant,s-arputeacanoulsănufiedigerabil.S-arputeacanoulsăaducănecazuri.Vatrebuisătetotadaptezișireadaptezi.Lucrulăstaparedificil,anevoios.Casăfiinoutrebuiesănutemaiidentificicueul.Odatăcenutemaiidentificicueulnu-țimaipasă

dacămoaresautrăiește.Defapt,știicăedejamort.Edoarunmecanism.Folosește-l,darnutelăsafolositdeel.Eulsetemecontinuudemoartepentrucăestearbitrar.Elnuaparedinființă,nuarecumsăaparădinființă,pentrucăființaeviață,iarviațanusetemedemoarte.Viațanuștienimicdespremoarte.Sămoricaeuînseamnăsătenașticaființă.Noul este unmesager de laDumnezeu, noul este unmesager de laDumnezeu. E o evanghelie!

Ascultădenou,mergicunoul.Știucăți-efrică.Mergicunoulînciudafricii,șiviațaîțivafitotmaibogatășiîntr-oziveiputeasă-țieliberezisplendoareaîntemnițată.

Pierdemmulteînviațădincauzăcănelipseștecurajul.Pierdemmulteînviațădincauzăcănelipseștecurajul.Defapt,casărealizezicevanuenevoiede

efort,cidoardecuraj,șilucrurileîncepsăvinăelespretineînlocsăteducituspreele...celpuținașaeînlumeainterioară.Iar pentrumine, a fi fericit este celmaimare curaj.A fi nefericit este omare lașitate.Ca să fii

nefericit nu e nevoie de nimic. Orice laș poate să fie nefericit, orice prost poate să fie nefericit.Oricine e în stare să fie nefericit, dar pentru a fi fericit e nevoie de mult curaj – e o sarcinăanevoioasă.Înmodnormalnugândimașa.Niseparefiresccatoatălumeasăvreasăfiefericită.Esteopărere

totalgreșită.Foarterarunomvreasăfiefericit,înciudaaceeacespune.Foarterarunomegatasăfie fericit–oameniiau investit foartemult înnefericirea lor.Adorăsă fienefericiți...de fapt, suntfericițicăsuntnefericiți.Trebuieînțelesemultelucruri,altfelefoartegreusăieșidinrutinanefericirii.Primullucruestecă

nimeninutețineacolo;tueșticelcareadecissărămânăînaceaînchisoareanefericirii.Nimeninutețineacolo.Celcareegatasăiasăpoatesăiasăchiarînclipaasta.Nimenialtcinevanuerăspunzătorde nefericirea ta, numai că tu nu accepți niciodată acest adevăr și rămâi pe mai departe nefericitspunând:„Altcinevamăfacenefericit“.Dacăaltcinevatefacenefericit,firește,cepoțisăfaci?Dacătefacisingurnefericit,sepoateface

ceva...sepoatefacecevaimediat.Atuncidepindedetinesăfiisaununefericit.Darcumțieîțiplacesăfiinefericit,arunciresponsabilitateaînseamaaltcuiva–asoției,afamiliei,acopilăriei,amamei,asocietății,aistoriei,asoarteișiamaiștiueucui.Numelediferă,dartruculeacelași.

Omuldevinecuadevăratomatuncicândîșiasumăîntreagarăspunderepentruceeaceeste.Ăstaesteprimulcuraj,celmaimarecuraj.

Omuldevinecuadevăratomatuncicând îșiasumă întreagarăspunderepentruceeaceeste.Ăstaesteprimulcuraj,celmaimarecuraj.Estefoartegreusăaccepțiasta,pentrucăminteaspuneîntruna:„Dacătueștirăspunzător,deceaicreatacestlucru?“Pentruaevitaîntrebarea,spunemcăaltcinevaerăspunzător:„Cepotsăfac?Suntneajutorat...suntovictimă!Suntaruncatdecolo-colodeforțemaimaridecâtmineșinupotsăfacnimic.Celmultpotsăplângcăsuntnefericit,iarplânsulmăfaceșimainefericit“.Șitotulcrește,dacăexersezi,crește,șiteafunzidinceîncemaiadânc.Nimeni,nicioaltă forță, nu-ți face nimic. Tu și numai tu ești răspunzător de ce ți se întâmplă. Asta este toatăfilosofiaKarmei.Karma înseamnă faptă.Tu ai făcut, tupoți sădregi.Și nu enevoie să aștepți, săîntârzii.Nuenevoiedetimp–saripurșisimpludinnefericire!Însănoine-amobișnuitașa.Ne-amsimțifoartesinguridacăn-ammaifinefericiți,ne-ampierde

celmaibuntovarăș.Nefericireaadevenitumbranoastră,neînsoțeștepretutindeni.Ne-amcăsătoritcuea.Șieocăsniciefoartelungă.Suntemcăsătorițidemulteviețicunefericirea.Acume timpul sădivorțăm.Ăstanumesc eu celmaimare curaj – sădivorțezi denefericire, să

pierzicelmaivechiobiceialmințiiomenești,celmaivechitovarăș.

CurajuliubiriiFricanuedecâtabsențaiubirii.Făcevacuiubirea,uităfrica.Dacăiubeștidintotsufletul,fricadispare.

Dacăiubeștiprofund,fricanuexistă.Fricaecevanegativ,oabsență.Lucrulăstatrebuieînțelesfoartebine,altfeln-aisăpoțiînțelegeniciodatănaturafricii.Eaestecaîntunericul.Întunericulnuexistă,eldoarparesăexiste.Defapt,întunericulestedoarabsențaluminii.Luminaexistă;înlăturălumina,șiapareîntunericul.Întunericulnuexistă,nupoțisăînlăturiîntunericul.Oriceaiface,nupoțisăînlăturiîntunericul.Nu-l poți aduce, nu-l poți arunca.Dacăvrei să faci ceva cu întunericul, trebuie