OSHO despre curaj si invidie

Curajul

Cuvantul curaj este foarte interesant. El provine din latinescul cor, care inseamna inima, asadar a fi curajos insemna a trai cu inima. Si numai slabanogii traiesc cu capul; fiindu-le frica, ei se inconjoara de siguranta logicii. De teama, inchid toate usile si ferestrele- cu teologie, concept, cuvinte, teorii- si se ascund inauntru. Calea inimii este calea curajului. Curajul inseamna sa traiesti in nesiguranta, inseamna sa traiesti in iubire si incredere, inseamna sa te avanti in necunoscut. Curajul inseamna sa mergi pe carari periculoase. Viata este periculoasa si numai cei lasi stiu sa evite pericolele, dar e drept ca ei sunt deja morti. Un om cu adevarat viu, plin de vitalitate, se avanta intotdeauna in necunoscut. Acolo exista primejdii, dar el, isi asuma riscul. Inima este gata vesnic sa-si asume riscul, inima este un jucator de noroc. Capul este afacerist. Capul calculeaza intotdeauna, e viclean. Inima nu e calculata. Sa traiesti cu inima inseamna sa descoperi sensul vietii. Poetul traieste cu inima si, incetul cu incetul, el incepe sa auda in inima sunetele necunoscutului. Capul nu aude, el este departe de necunoscut. Capul e plin de cunoscut. Ce este mintea ta? Este ceva ce ai cunoscut. Este trecutul mort, care s-a dus. Mintea nu este decat trecutul acumulat, amintirea. Inima este viitorul;inima este intotdeauna speranta, inima este intotdeauna undeva in viitor. Capul se gandeste la trecut, inima la viitor. Viitorul urmeaza sa vina. Viitorul urmeaza sa fie. Viitorul mai are totusi o posibilitate, el va veni, vine deja. In fiecare clipa viitorul devine prezent, iar prezentul devine trecut. Fiecare om din lume vrea sa fie autentic, pentru ca, fiind autentic, ai parte de multa fericire si bucurie. De ce sa fii fals? Trebuie sa ai curajul sa patrunzi mai adanc in tine si sa cauti raspuns la niste intrebari. De ce ti-e frica? Ce poate sa-ti faca lumea? Oamenii pot sa rada de tine; asta le face bine, rasul este un medicament, e sanatos. Oamenii pot sa creada ca esti nebuninsa nu fi nebun doar pentru ca asa cred ei. Iar daca esti autentic in bucurie, in lacrimi, in dans, mai devreme sau mai tarziu vor exista oameni care sa inceapa sa te inteleaga,

care sa inceapa sa se alature caravanei tale. Eu unul am pornit singur la drum si apoi oamenii mi s-au alaturat, si acum suntem o caravana mondiala. Eu n-am invitat pe nimeni; am facut doar ce am simtit ca vine din inima. Eu raspund numai in fata inimii mele, in fata nimanui altcineva. Tu raspunzi numai fata de fiinta ta. Nu i te opune, pentru ca daca i te opui, ea se sinucide, te distruge. Si ce ai de castigat? Chiar daca oamenii te-ar respecta, chiar daca ei te-ar considera un om serios si onorabil, lucrurile astea nu or sa-ti hraneasca fiinta, nu te vor face sa intelegi mai bine viata si frumusetile ei. A trai pur si simplu nu inseamna intotdeauna a trai. Uita-te la viata ta. Poti s-o numesti binecuvantare? Poti sa spui ca este un cadou din partea existentei? Ai vrea ca acesta viata sa-ti fie data iar si iar? Nu asculta de scripturi asculta de inima ta. Asta este singura scriptura pe care ti-o recomand: asculta foarte atent, foarte constiincios si nu vei gresi niciodata. Si ascultandu-ti inima, nu vei fi divizat niciodata. Ascultandu-ti inima, vei incepe sa te deplasezi in directia buna, fara ca macar sa te gandesti la ce e bine si ce e rau. Pentru noua omenire, intreaga arta va consta in secretul de a asculta inima in mod constiincios, cu atentie. Si a o urma, indiferent unde te duce ea. Da, uneori te va duce la primejdii, dar nu uita ca acele primejdii sunt necesare pentru maturizarea ta. Calea increderii Increderea este cea mai mare inteligenta. De ce n-au oamenii incredere? Pentru ca nu au incredere in inteligenta lor. Se tem ca s-ar putea insela. Le este frica; de asta se indoiesc. Indoiala se naste din teama. Indoiala se naste dintr-un fel de nesiguranta in propria inteligenta. Nu ai atata incredere in tine incat sa poti avea incredere in altcineva. Increderea necesita multa inteligenta, integritate. Ea necesita o inima mare. Daca nu esti destul de inteligent, te protejezi prin indoiala. Daca ai inteligenta, esti gata sa te avanti in necunoscut, pentru ca stii ca, lumea intreaga de-ar disparea si ar ramane doar necunoscutul, tot te-ai descurca. Ai incredere in inteligenta ta. Indoiala e in garda; inteligenta e vesnic deschisa, pentru ca ea stie ca, orice s-ar intampla, ea poate sa faca fata provocarii, sa raspunda in mod corespunzator. Mintea mediocra nu are atata incredere in sine. Cunoasterea este mediocra. Starea de necunoastere inseamna inteligenta, inseamna constientizare, si este non-cumulativa. In fiecare clipa ceea ce se intampla dispare, nu

lasa nicio urma, nicio urma existentiala. Iesi din ea iarasi pur, iarasi inocent, iarasi ca un copil. Nu incerca sa intelegi viata. Traieste-o! Nu incerca sa intelegi iubirea. Intra in iubire. Atunci vei cunoaste iar acea cunoastere va veni din experienta ta. Acea cunoastere nu va distruge misterul; cu cat cunosti mai multe, cu atat stii ca a ramas mai multe de cunoscut. Viata nu e o problema. S-o privesti ca pe o problema, inseama sa faci un pas gresit. Ea este un mister care trebuie trait, iubit, experimentat. De fapt, mintea care cauta mereu explicatii, e o minte fricoasa. Din cauza ca ii e frica, vrea ca totul sa fie explicat. Nu poate sa patrunda in nimic, inainte de a-i fi explicat. Dupa ce are explicatii, simte ca acel teritoriu este familiar; acum stie geografie, poate sa umble cu harta si indrumarul. Niciodata nu e gata sa patrunda pe un teritoriu necunoscut, netrecut pe harta, fara harta, fara ghid. Dar viata nu e asa, si nu se poate intocmi nicio harta, pentru ca viata este intr-o continua schimbare. Fiecare clipa este acum. Nimic nu e vechi sub soare, asa sa stii, totul e nou. E un dinamism extraordinar, o miscare absoluta. Numai schimbarea e permanenta, numai schimbarea nu se schimba. Sursa: Extras din cartea Curajul-Osho http://scanteiadivina2014.blogspot.ro OSHO despre invidie Invidia este unul dintre cele mai puternice sentimente. Invidia nseamn a tri prin comparaie. Cineva e mai sus dect tine. Te afli ntotdeauna undeva, pe o treapt din mijlocul unei scri. Scara e cumva asemenea unui cerc, unei roi, pentru c nimeni nu ajunge la captul ei. Fiecare e blocat undeva la mijloc. Cineva e ntotdeauna mai sus dect tine, iar asta te ofenseaz i te menine ntr-o stare de lupt prin toate mijloacele posibile. Succesul i va da toate drepturile, insuccesul i va dovedi c ai greit. Prin urmare, ceea ce are importan e succesul, iar pentru a-l atinge, orice mijloc e permis. Gndeti c nu trebuie s-i pese de mijloacele prin care-l atingi i, de fapt, aa e, nimnui nu-i pas. inta e s urci ct mai sus pe scar. Problema e c niciodat nu vei

ajunge la vrful ei. Mereu va fi cineva deasupra ta i, oricine ar fi, va crea n tine invidie, pentru c el a reuit i tu nu. Atunci de ce nu poi sri de pe scar? De ce nu poi iei din cerc? n privina asta, societatea a fost foarte abil. Ea i-a rafinat metodele de-a lungul miilor de ani: ntotdeauna cineva e mai jos dect tine i asta i d satisfacii incredibile. n acelai timp, ntotdeauna cineva e deasupra ta, ceea ce creeaz n tine invidie, nefericire, suferin, umilin. n timp ce cellalt continu s se mite n sus, tu te-ai oprit. Aceasta te face s te simi fr sens, nefolositor, o umbr pe pmnt i nimic mai mult. Acum ar fi cazul s sari de pe scar i s le spui celor din faa ta s mearg unde vor. Dar nu sari, pentru c mai exist o mulime de oameni i sub tine. Aceasta i va da o mare mulumire, sentimentul c ai ntrecut atia ali oameni; c nu eti chiar fr valoare. Oamenii plasai sub tine sunt destui pentru a-i dovedi asta. Acum eti ntr-o dilem: de cte ori te uii n sus, te simi ru; de cte ori te uii n jos, te simi excelent. Cum ai mai putea sri de pe scar? Srind de pe ea, ai rmne singur. Nimeni n-ar mai fi deasupra ta i nimeni dedesubtul tu. Aici, pe scar, eti cu toat lumea, eti o parte a societii, a culturii, a civilizaiei i e doar o chestiune de oarecare efort din partea ta pentru ca oamenii s ajung s-i spun Bravo, continu! Nu fi deprimat, fii optimist! Succesul e aproape. n copilrie, prinii ne spun: Uit-te la biatul vecinilor - a ieit primul la coal, la liceu, la facultate... Total greit! S urmrim o logic simpl: dac nu te simi inferior, nu te poi simi superior i invers. Amndou merg mpreun. Dac nlturi unul din aceste sentimente, nu-l poi pstra pe cellalt. Dac nu te simi superior n faa unora, cum ai putea s te simi inferior n faa altora? Te poi simi doar tu nsui. M-am gndit adesea la toi aceti oameni Alexandru cel Mare, Timur Lenk, Napoleon Bonaparte. De ce s-i nvm la coal pe copiii notri inoceni despre ei? Pentru a crea n ei dorina de a fi cuceritori, de a fi bogai, preedini sau minitri? De a nu fi ei nii? Nimeni nu ne nva s fim noi nine. Aa ajungem s ne otrvim spiritul cu sentimentul invidiei. Alexandru cel Mare... Ce-a fost aa mare n acest om? De ce trebuie s pstrm vii numele lui Nadirshah sau Genghis Khan? Au fost doar nite criminali, cei mai

mari criminali pe care i-a cunoscut lumea. Micii criminali ne trimit la moarte, n timp ce marii criminali ne scriu istoria. Odat, i-am spus profesorului meu de istorie: Istoria dumneavoastr e o istorie a crimei i cu nvturile astea o s facei i din noi nite criminali. Nu putei gsi cteva exemple de fiine umane cu un suflet mare i s ne nvai c acetia erau oameni admirabili? Dup prerea mea, istoria ntregii omeniri, aa cum e predat ea la coal, ar trebui aruncat la gunoi. Numai aa am putea ncepe s ne schimbm. Aa am putea fi noi nine, pentru c n-ar mai exista comparaie... Da, e posibil ca ntr-un domeniu s tii tu mai mult, iar altcineva, mai puin. ntr-un domeniu poi fi mai talentat, iar n altul, altcineva. Acest lucru ne arat doar c oamenii sunt unici, c au caliti i abiliti diferite. Fiecare om are individualitatea lui proprie i nu poate fi comparat cu altul. N-am crezut niciodat despre cineva c mi-e inferior; n-am crezut niciodat despre cineva c mi-e superior. Eu sunt eu, tu eti tu. Comparaia n-are sens. Dar toi copiii sunt mpini n competiie i astfel, e firesc s te compari cu alii, iar invidia s apar, dac cineva reuete i tu nu, dac cineva obine un lucru pe care tu nu poi s-l obii. Aadar, ai fost nvat de mic s te vezi inferior cuiva, sau superior altcuiva, astfel nct, acum i judeci n permanen pe oameni ca inferiori sau superiori, ca buni sau ri, ca cinstii sau necinstii, n raport cu tine. Nu judeca! Orice om e doar el nsui. Accept-l aa cum e, dar nu uita c acest lucru e posibil numai dac te accepi i pe tine aa cum eti. Rspunsul pentru cel care m ntreab dac invidia ne ndeprteaz de noi nine este DA. Prin comparaie, ai mers prea departe, n ambele direcii. ntr-o parte sunt cei superiori ie, iar ntr-alta sunt cei inferiori ie tu eti ntre. Nu mai ai timp s te vezi pe tine nsui. Lupi n permanen pentru a-i lua locul celui care este deasupra ta i, n acelai timp, l mpingi n jos pe cel de sub tine, pentru c ncearc s-i ia locul. Iar el te trage de picioare, la fel cum tragi i tu de picioarele altcuiva. E un lan straniu, n care fiecare trage de picioarele celuilalt, i toi sunt n pericol de a fi rnii.

Cnd, n India, a nceput s-mi fac probleme spatele, mi s-a dat s fac traciuni. Le-am spus: tii de unde vine cuvntul traciune i ce-mi facei voi acum?. Nu tiau. Traciunile sunt un mijloc medical foarte bun. A fost inventat de cretini, n Evul Mediu, pentru a tortura oamenii! Era un mod foarte cretin de a-i face pe oameni s vorbeasc. Le trgeau minile ntr-o parte i picioarele n cealalt i, bineneles, dac se doreau anumite mrturisiri de la ei, erau obinute. Dac vrei ca o femeie s recunoasc faptul c e vrjitoare, pe masa de traciune va spune da, pentru c ajunge la o limit a suportabilitii n care simte c braele i vor fi smulse din trup. Atunci i spune: Mai bine spun da, sunt o vrjitoare, i se sfrete cu traciunile. Dar, odat ce a acceptat c e o vrjitoare, va fi ars de vie. Aadar, traciunile au fost un instrument de tortur. Efectul lor vindector a fost descoperit printr-o coinciden. Un brbat despre care se credea c este eretic a fost ntins pe masa de traciuni. El avea dureri de spate i cnd s-a ridicat, a spus: O, Doamne! Mi-au disprut durerile! De atunci, procedura a aparinut medicinii; nainte de ntmplarea asta, aparinea exclusiv bisericii. Viaa voastr pare a fi o perpetu traciune psihologic, n care nu mai avei nici timp, nici energie, nici spaiu pentru voi; ntotdeauna v uitai la altcineva, chiar pentru a va simi bine... Dac suntei invidios n competiia cu lumea din jurul vostru, cum putei ajunge la voi niv? Lumea e att mare, sunt atia oameni n ea, i voi intrai n competiie cu toata lumea! Cineva are un chip frumos, cineva are un pr bogat, cineva are un trup bine proporionat, cineva are un intelect foarte dezvoltat, cineva e pictor, cineva e poet... Cum v putei descurca? Toate acestea i voi singuri n aceast competiie? Vei nnebuni! i asta se ntmpl, de fapt, cu toat umanitatea. nlturai competiia, nlturai invidia! E absolut fr sens. E un mijloc de tortur, astfel nct s nu putei fi niciodat voi niv, pentru c acesta este singurul lucru de care se tem religiile. Dac suntei voi niv, vei descoperi mulumirea, mplinirea, extazul. i atunci cui i mai pas de religie? Voi suntei Divinul... Ai gustat divinitatea din voi. Acum nu v mai deranjeaz nici mcar mpratul, pentru c nu mai gndii c v e superior. Cum ar putea

s v fie superior? Ai gustat ceva att de nemaipomenit ca dimensiune, nct el nu poate fi dect un biet om... Putei simi chiar compasiune pentru el, dar nu v vei simi inferior lui. Nu exist o diferen calitativ ntre voi. Singura diferen este cea exterioar: n hainele regelui, n titlurile lui, n elefantul pe care st. Dar acestea nu sunt diferene care s constituie o ierarhizare adevrat. n interiorul vostru, vei gsi linite, pace, comori inestimabile. i, gsindu-le, v vei da seama c toi oamenii le au; chiar dac nu toi sunt contieni de acest lucru. Atunci vei lsa societatea n spate, pentru ca aceast societate v-a schingiuit. Vei da la o parte toate religiile, toate partidele politice. Acum suntei aproape NIMENI. Am spus aproape, pentru c de fapt acum SUNTEI CINEVA pentru prima oar, dar ntr-un plan total diferit. N-ai tiut nimic despre el, n-ai fost contient c se afl nluntrul vostru, att de profund, att de plin i att de etern. i ce vei pierde aruncnd invidia, gelozia, competitivitatea i comparaia? Nimic! Nu avei de pierdut dect lanurile voastre, dar vei ctiga ntregul regat divin care este n interiorul vostru. Sursa : http://frumoasaverde.blogspot.ro