Despre Busteni

8/7/2019 Despre Busteni

1/14


2/14

1. Prezentarea generala a statiunii

Busteni este o statiune balneoclimaterica, de interes general, permanenta, injudetul Prahova.

Este asezata pe cursul superior al Prahovei, la o altitudine de 800 950 m. esteinvecinata, la nord, cu Azuga si Predeal, iar la sud cu Sinaia. Culoarul VaiiPrahovei, care strabate statiunea de la nord spre sud, este marginit, spre vest, de

abruptul adevaratei fortarete a masivului Bucegi, iar spre est de cateva culmidomoale secundare (Sorica, Garbova, Cumpatu) ale muntilor Garbova.

FACTORI DE FAVORABILITATE HIDROGRAFIEPrezenta afluentilor de pe dreapta Prahovei, Valea Cerbului, Valea Alba si

Valea Jepilor, a oferit vetrei statiunii posibilitatea de a se extinde tentacular, de-alungul acestor vai, pana sub abruptul Bucegilor. Spre sud, pe dreapta Prahovei,orasul se extinde cu localitatea Poiana Tapului, iar pe stanga vaii, pe plaiulpiciorului muntelui Zamora, cu cartierul avand acelasi nume.

Cai de acces: Cu mijloace rutiere pe DN1 (E60: Constanta Bucuresti Brasob Cluj -

Bors), la 131 km de Bucuresti si 40 km de Brasov Cu trenul: pe magistrala Bucuresti Brasov la statia Busteni. El este o

importanta statie CFR de pe magistralele feroviare care leaga capitala cucentrul, nordul, sau nord-vestul tarii, parti ale magistralelor europene careunesc sud-estul Europei cu Occidentul

Aeroportul international Otopeni se afla la 111 km, iar cel national de laBaneasa la 124 km

Cel mai apropiat punct de frontiera este cel de la Giurgiu, la 195 km (rutier siferoviar)

Teritoriul de astazi al orasului Busteni a gazduit, pe vremuri, administratiacomunei Podul Neagului, care inainte de 1864 cuprindea catunele Predeal, Azuga,Busteni, Zamora, Poiana Tapului, Sinaia, Izvorul, Posada, catunul Podul Neagului.

Incepand din 1874, in locul denumirii Podul Neagului, asezarea s-a numitSinaia. In acelasi an, primaria a fost mutata pe teritoriul de astazi al Sinaiei. Satul

2


3/14

Busteni a apartinut de Sinaia pana la 1884 cand, impreuna cu Poiana Tapului,Zamora si Azuga, a intrat in administratia comunei Predeal. La 1 iulie 1908localitatea Busteni a devenit comuna de sine statatoare cuprinzand satele PoianaTapului si Zamora. Din 1946, actuala statiune a intrat in randuloraselor tarii. IstoriaBustenilor si a vaii superioare a Prahovei este strans legata de dezvoltareaindustriala si turistica. Statiunea Busteni a fost vizitata, de-a lungul timpului, denumeroase personalitati ale stiintei, artei si literaturii romanesti. Unele numai intrecere prin Busteni, altele au poposit in vacante sau chiar au locuit aici o vrememai indelungata. Dintre cei care au fost oaspeti ai Bustenilor, s-au indragostit depeisajele lor, au vorbit ori au scris despre aceste meleaguri, amintim cateva nume:George Cosbuc, Alexandru Vlahuta, Nestor Urechia, Gheorghe Titeica, NicolaeIorga, Ion Simionescu, George Bacovia, Cezar Petrescu.

2. Descrierea potentialului turistic

Asezata in culoarul Vaii Prahova, la contactul dintre Carpatii Orientali siCarpatii Meridionali, statiune Busteni dispune de un cadru geografic plin decontraste si pitoresc. Principalele inaltimi depasesc frecvent 1 700 2000 m, fiindreprezentate prin: Mintii Baiului vf Baiului (1 826 m); Muntii Bucegi MunteleObasia (2 005 m), Piciorul Babelor cu vf Baba Mare (2 292 m), Muntele Laptici (2180 m), Piatra Arsa (2 101 m), vf Jepii Mari (2 071 m). Toate aceste inaltimiinclude roci calcaroase si conglomerate care dau un relief aparte dominat deabrupturi, chei (Ialomitei, Zanoagei), pesteri (Ialomitei). In est, relieful MuntilorGarbovei se infatiseaza cu un profil montan domol, din care se desprind,perpendicular pe Prahova, o serie de culmi secundare, cu spinari largi si altitudinide 1 400 1 600 m. De la Clabucetul Predealului, in nord, si pana dincolo de PisculCainelui, in sud, aceste tentacule montane (Sorica, Zamora, Cumpatu) alcatuiesc otreapta intermediara odihinitoare intre culmea Garbovei si vatra statiunii. Inopozitie cu acest aspect al reliefului, spre vest, abruptul Bucegilor, pe cat deapropiat, pea tat de salbatic, limiteaza brusc culoarul Vaii Prahova. Largile culmimontane de la poalele marelui zid, desfasurate sub forma unor plaiuri inguste (de lanord la sud: plaiul Munticelul, plaiul Valea Seaca, plaiul Stanei, plaiul Paltinului),inscrise intr-o treapta de 1000 m 1 200 m, pun si mai bine in evidenta peretii

stancosi. Caraimanul (2 384 m), Claia Mare (1 852 m), Jepii Mari (2 071 m) parmai degraba niste turnuri suspendate pe ziduri de piatra, dominand cu severitateadancurile marelui culoar prahovean, deact varfuri indepartate ale ramureimuntoase. Culmile montane secundare, care se gasesc in apropierea statiunii, aualtitudini mai reduse (1 450 1 800 m) si ofera un peisaj mai uniform, chiarmonoton.

3


4/14

Statiune Busteni beneficiaza de o clima influentata atat de altitudine, cat si depozitia sa in cadrul Vaii Prahovei, dominate de inaltimi muntoase. Climatulintramontan, specific statiunii, prezinta cateva aspecte cu character relativeconstant: in luna ianuarie, temperatura medie inregistreaza valori intre -4C si -5C,iar in iulie +15C. pe masura ce cresc, presiunea atmosferica incepe sa scada, asfelincat, daca in oras, la altitudinea de 850 900 m, presiunea atmosferica este de 690mm, in schimb la altitudinea de 2 500 m, ea inregistreaza valori de aproximativ 560mm. In cadrul statiunii, radiatia solara se manifesta cu intensitate, atat vara cat siiarna, durata medie anuala fiind in jur de 1 700 ore. Vara, zilele sunt insorite partialsau total, existand chiar perioade, mai lungi ori mai scurte, cand pe albastrul ceruluinu apare nici o scama de nori si aceasta mai ales toamna (septembrie - octombrie).

Numarul mediu al zilelor cu ninsoare este de 200 pentru vf Omu (2 507 m) side 80 in statiune; grosimea cea mai mare a stratului de zapada este de 30 40 cm,in prima decada a lunii februarie, iar durata stratului de zapada oscileaza intre 120

140 zile pe culmile montane din apropierea statiunii, iar in statiune este de 90 100zile. Vanturile sunt relative puternice la altitudinile de peste 1 700 m. fenomenul deproducere a avalanselor este frecvent pe anumite avale din apropierera statiunii;astfel, se produc avalanse sub vf Costila, Obarsia, Morarului, Barna Mare si Micade pe Caraiman, pe versantii Vaii Cerbului, in bazinul superior al Urlatoarei,Jepilr,toate din Muntii Bucegi, in Muntii Baiului, pantele prelungi ale culmilor secundarenu favorizeaza producerea lor.

Intreaga retea hidrografica de pe teritoriul statiunii Busteni este subordonataraului Prahova, care o strabate pe mai bine de 5 km. Cu toate ca izvoarele Prahoveise gasesc numai la cativa kilometri, mai la nord, sub pasul Predealului, multimea deafluenti montani care o alimenteaza determina ca, la Busteni, debitul multianual alraului as ajunga la 2.56 m3/s (in aprilie) si 5.34 m3/s (in mai). Vara, ca urmare atopirii zapezilor tarzii de pe abruptul adapostit al Bucegilor si al ploilor repezi,debitul se mentine ridicat (4 m3/s, in i[unie, si peste 3 m3/s, in iulie si august).

Toamna, in schimb, incepe din septembrie, debitul Prahovei scade brusc sub 2m3/s, incat iarna nu depaseste 1.50 m3/s. chiar in luna martie, din cauza intarzieriitopirii zapezilor, debitul nu depaseste decat cu putin 2 m3/s. Ca urmare, din intregulvolum de scurgere anuala a Prahovei, inregistrat la Busteni, 41.9% il reprezintascurgerea de primavara, 29.2% cea de vara, 14% cea de toamna si 14.3% cea de

iarna. Se poate afirma, in legatura cu reteaua hidrografica din zona Bustenilor, caeste mai densa, cu debit de apa permanent. Ea are o mare importanta economica siasigura, totodata, varietatea peisagistica a locurilor.

Pozitia geografica a orasului Busteni in culoarul Prahovei, in plina zonamontana, ii determina un cadru vegetal bogat in paduri de foioase ca: fagul, arinul,salcia, mesteacanul, paltinul si, mai rar, stejarul si ulmul. Padurea este prezentachiar la marginea orasuli, pe ambele maluri ale Prahovei, cel mai raspandit arbore

4


5/14

fiind fagul. Pe masura ce altitudinea creste, locul fagului este luat de conifere, cumsunt molidul, pinul si bradul. Specii ale vegetatiei ocrotite de lege: bradul alb,zambrul, papucul doamnei, iedera alba, secara de munte, stanjenelul dacic, floareade colt, ghintura galbena, piciorul cocosului de munte, smardarul, lariceea, unelespecii de garofite.

Muntii din preajma Bustenilor au fost populati in vremurile de demult cuanimale mari, care mergeau in voie prin codrii desi ori p platoul Bucegilor. Elecoborau adesea, iarna, uneori si vara, pana in locurile de unde se afla asezareacontemporana. Datorita vanarilor intensive si circulatiei massive din munti, inultimul secol, numarul animaleleor mari a scazut considerabil. Se intalnesc ursi,lupi, cerbi si mistreti. Alaturi de acestea traiesc si alte animale mai mici: caprioara,capra neagra, rasul, vulpea, veverita, iepurele. Pasarile gasesc in zona un climatprielnic pentru reproducere si vietuire. Este semnalata prezenta intense a pitigoilor,vrabiilor, mierlelor, ciocanitoarelor, gaitelor, cotofanelor, bufnitelor, uliilor,

cocosilor de munte, provighetorilor, pupezelor, cucilor. Rar pot fi intalniti si corbii.Solul umbros al padurilor favorizeaza existenta unir reptile ca: broasca bruna,vipera comuna, soparla de munte, salamandra, precum si diferite specii de melci. Inpoienile din zona este semnalata prezenta diferitelor specii de melci. In poienile dinzona este semnalata prezenta diferitelor fluturi.

Obiective turistice:Biserica Domneasca

Biserica Domneasca, zidita din piatra de cariera, este o copie redusa aManastirii Horezu. Este o biserica ortodoxa construita in anu 1889. Ctitorie aregelui Carol I si a reginei Elisabeta, pictati in marime naturala in pronaos. Informa de cruce cu doua turle de forme diferite, a fost ridicata de constructoriitalieni condusi de Pietro Dreossi. Mobilierul este din stejar masiv, iarcatapeteasma, considerata a fi cea mai frumoasa din Romania, a fost lucrata laViena. Icoanele originale pastrate, sunt pictate de Ghe. Tatarascu sau ucenicii sai.

Pictura originala din altar are acelasi autor ca si la Manastirea Sinaia - AgnesExner.

Monumentul Ultima GrenadaMonumentul Ultima Grenada situat in fata garii a fost ridicat in anul 1928

prin grija patronului fabricii de hartie Otto Schiel. Statuia a fost dedicata eroului

Caporal Vasile Musat, cazut in primul razboi mondial. Este opera sculptoruluiDumitru Barlad si reprezinta pe caporal aruncand grenada in tabara dusmana cumana dreapta ce-i mai ramasese teafara. Caporalul Musat s-a nascut in anul 1890 incomuna Domnesti - Arges. A facut parte din batalionul 1 al regimentului 2graniceri, care avea sarcina pazirii granitei in sectorul muntelui Susai de la Predealsi Valea Prahovei. A luptat in jurul Brasovului si in defileul Oltului la Caineni. Afost ranit in lupte de mai multe ori dar a refuzat sa plece in spatele frontului.

5


6/14

Transferat la o unitate in Muntii Vrancei, a fost ranit la bratul stang. Internat laspitalul militar din Iasi, i s-a amputat bratul. Cu toate acestea, a refuzat sa fiereformat, continuand sa participe la batalii si sa arunce grenade cu bratul sanatos. Amurit eroic in luptele de la Oituz. La inaugurarea monumentului in 9 sept. 1928, aluat parte, insasi M.S. Regina Maria insotita de intreaga suita regala.

Muzeul memorial Cezar PetrescuMuzeul a fost deschis oficial la 17 decembrie 1967 in urma donatiei familiei

mostenitoare a lui Cezar Petrescu. In 1982, familia a mai facut o donatie constanddin obiecte care au apartinut scriitorului. Cladirea a fost construita in 1918 defamilia avocatilor Elena si Dionisie Hobilescu, care a locuit-o temporar, pana in1937, cand a fost cumparata de Cezar Petrescu, care a locuit aici cu familia inperioada 1937 - 1961.

Sunt expuse piese de mobilier (biroul de lucru), obiecte personale, scoarteromanesti, ceramica; sculpturi semnate Oscar Han, arta plastica (Iosif Iser, Nicolae

Tonitza), biblioteca scriitorului ( 10304 volume din care trei sferturi in limbafranceza ), din care 627 de volume cu dedicatii de la alti scriitori. Expozitiadocumentara prezinta documente originale, acte de familie, de stare civila, de studiisi profesionale, corespondenta si manuscrise, fotografii si editii princeps ale opereiscriitorului. Alaturi de acestea se intalnesc traduceri facute de Cezar Petrescu (1892- 1961), traduceri ale operei sale in alte limbi, lucrari de grafica executate descriitor. Cabinetul de presa de la etajul II cuprinde colectii de ziare si reviste,adunate de catre scriitor incepand din anii de liceu.

Castelul Cantacuzino

Situat n Bu teni, pe partea dreapt cum urci pe DN1, strjuit de pdurea din jur, Castelul Cantacuzino este o construc ie deosebit apar innd celui ce a fost supranumit Nababul, Gheorghe Grigore Cantacuzino. Cartierul Zamora din Bu teni se mndre te cu aceast cldire impresionant i anexele ei. ncepnd cu anul 2010 zona poate fi vizitat de turi ti.

Castelul este compus din 4 corpuri dup cum urmeaz: pavilion central (demisol,parter i etaj) cu funda ie din beton, pere i de piatr cioplit, nvelitoare igl, pavilion servicii (parter si etaj), vila administrativ (un nivel), capela . Ce ve i

vedea? Nu degeaba i se spune castel, deoarece are o cldirea are suprafa mare desf urat i elementele arhitecturale i decorative dezvluie un stil neobrncovenesc: pictur ornamental i figurativ, tmplrie sculptat, plafoane casetate, balustrade sculptate n piatr i din fier forjat, vitralii, pardoseli din dale de gresie decorativ. Multe dintre aceste elemente decorative i de arhitectur sunt deosebite unele de altele ca stil. Castelul este o mbunare unic de stiluri

6


7/14

arhitecturale de facut romantic, bizantin i neo-brncoveneasc, ceea ce spore te atrac ia sa din partea turi tilor.

BabeleMonument al naturii, format de-a lungul timpului datorita ploilor si eroziunii

vantului.Culme muntoasa in partea central-nordica a masivului Bucegi (Carpatii

Meridionali), cu directie nord-sud, intre Valea Jepilor, la E, si Valea Sugarilor, lavest, constituita din conglomerate si gresii. Altitudinea maxima: 2 292 m (vf.BabaMare).

Important obiectiv turistic de la care se poate pleca spre Vf.Omu ( 2.505 m),spre izvorul si pestera Ialomitei, spre Crucea de pe masivul Caraiman, sprecabanele Piatra Arsa si Varful cu Dor.

SfinxulMonument al naturii, format de-a lungul timpului datorita ploilor si eroziuniivantului.

Stanca uriasa, singuratica, in Muntii Bucegi, alcatuita din conglomerate.Actiunea indelungata si combinata a agentilor modelatori (vanturi, ploi,

zapezi, inghet, dezghet) a determinat o puternica erodare a acestuia, in urma careiaa rezultat aspectul actual (privita dinspre lateral) stanca are infatisarea unui capurias de om). Exista si unele ipoteze conform carora Sfinxul ar fi o stancamegalictica.

Crucea eroilorCrucea eroilor de pe muntele Caraiman a fost ridicata in 1926-1928 si este

inchinata eroilor cazuti in primul razboi mondial. Crucea are 33 m inaltime.Noaptea este luminata.

Trasee turistice cu plecare din Busteni:

Busteni - Cabana Piatra Arsa prin Valea Urlatorilor 4 - 4 ore, triunghialbastru Busteni - Babele - Pestera prin Valea Jepilor 5 - 5 ore - traseu recomandat

doar turistilor bine antrenati si echipati,pana la caderea zapeziilor Busteni - Varful Omu prin Valea Cerbului 5 6 ore, banda galbena Busteni - Varful Omu prin Poiana Izvoarelor 6 7 ore, banda rosie Busteni Cabana Alpin - Pichetul Rosu 3 - 3 ore , triunghi rosu

7


8/14

Busteni - Cascada Urlatoarea 1 - 1 , marcaj punct albastru Busteni - Cabana Gura Dihamului - Cabana Diham 2 ore, drum carosabil

si poteca,marcaj triunghi albastru. Busteni - Plaiul Munticelu - Poiana Costilei - Valea Cerbului - Cabana Omu

6 - 7 ore, traseu accesibil vara;marcaj triunghi rosu si banda galbena. Busteni - Poiana Costilei - Pichetul Rosu - Cabana Malaiesti 4 ore, traseu

accesibil vara, iarna numai alpinistilor si schiorilor avansati, marcaj triunghirosu

Busteni - Cantonul Jepi - Cabana Piatra Arsa 3 ore, traseu accesibil vara,marcaj triunghi albastru

3. Analiza bazei tehnico-materiale a turismului

In anul 2000, Busteni a inregistrat urmatoarele: numar unitati: 127, numar

camere: 1000, numar locuri: 3 077, numar locuri permanente: 2 107.Factori naturali de cura sunt: Climat de culoar montan, tonic stimulent izvoare cu apa minerala, iodurata, bicarbonate, sodica, calcica,

magnezianaRegimul de cura in statiunea Busteni este recomandat pentru: Nevroza astenica, sindroame neuroasteniforne pe fond somatic Boli endocrinometabolice (hipertiroida, diabetul zaharat, dislipidemile) Afectiuni reumatismale cornice

Tulburari circulatorii periferice Hipertensiune arteriala de gradul I Afectiuni cornice ale cailor repiratorii: bronsite cornice, faringolaringite

cronoce, scleroenfizem pulmonaryBaza de tratament din statiune cuprinde, in principal, urmatoarele sectii: Hidroterapie cu bai de plante medicinale, bai carbogazoase, bai cu esenta de

brad, bai cu peria, dus subacval, afuziuni generale si partiale Proceduri electroterapeutice: ionizari, galvanizari, faradhizari, curenti

diodinamici, raze ultrascurte, raze infrarosii, ultrasonoterapie, bai galvanice,

ultraviolete Masaj partial si general Cultura fizica medicala Pneumoterapie: aerosoli, inhalatii individuale cu substante medicinale Alimentatie dietetica: dieta pentru gastrita, ulcer si hipertensiune, dieta V

pentru afectiuni hepatobiliare, dieta IX pentru diabet zaharat

8


9/14

Busteni si imprejurimile dispun deexcelente conditii pentru practicareasporturilor de munte. Alpinismul romanesc are radacini adanci prin aceste parti aletarii de unde avea as ia o considerabila amploare. Schiul, patinajul si saniusul au siele o traditie destul de veche prin aceasta zona. mai inatai saniuta a fost folosita delocalnici ca mijloc pentru transportul lemnelor, apoi practicarea sporturilor deiarna, pe pantele inzapezite.

Mijloace de transport pe cablu: Telescaun: lungime 1830m, capacitate 400 persoane/ora, scaune de 2

persoane, durata de parcurs: 15 minute Telecabina Busteni - Babele cu lungimea traseului de 4 350 m, diferenta de

nivel 1 237 m, timp de parcurgere 13 minute, capacitate 25 persoane Telecabina Babele - Pestera cu lungimea traseului de 2 611m, diferenta de

nivel 560m, timp de parcurgere 10 minute, capacitate 35 de persoanePartia Kalinderu

Lungimea partiei, destinata agrementului, concursurilor si competitiilorsportive, este de 1 500 m, cu o panta medie de 37% si o latime de 40 m.Partia este prevazuta cu doua variante de sosire, una pentru incepatori, iar

cealalta pentru avansati. La inceputul lunii august 2004 fost dat in folosinta primultelescaun Star Treck si sistemul de producere a zapezii artificiale pentru traseulBusteni - Valea Alba - Kalinderu.

Tot in luna august a fost inaugurat si primul telescaun din Romania de tipmonocablu debraiabil cu patru locuri acoperite, cu o capacitate de transport de 1200 de persoane/ora, la o viteza maxima de 5 m/s.

Accesul foarte facil si potentialul turistic exceptional al statiunii Bustenipermit practicarea unei varietati de forme de turism: odihna si recreere, sporturi deiarna, drumetie, alpinism, escalada, speologie, turism de cunoastere, transit, turismpentru tineret, turism de sfarsit de saptamana.

9


10/14

4. Metoda TECDEV

Elementele ofertei

turistice

Important

a

(ponderea)

elementelo

r ofertei

turistice

(%)

(qi)

Nivelul

calitativ

al

statiuni

i etalon

(ci)

Indicele de

atractivitat

e al

statiunii

etalon

(I)

Nivelul

calitativ

al

statiuni

i reale

Indicele de

atractivitat

e al

statiunii

reale

Abaterea

1 2 3 4 5 6 (2*5) 7 (6-4)I. Mediul natural 40.0 - 153.0 - 376 223

1. Relief 10.0 - 40.0 - 100 60

Diversitate 3.0 3 9.0 10 30 21Accesibilitate 3.0 5 15.0 10 30 15Originalitate 4.0 4 16.0 10 40 242. Clima 8.0 - 29.0 - 70 41

Temperatura medie 3.0 3 9.0 9 27 18Precipitatii 2.0 5 10.0 9 18 8Curenti de aer 1.0 4 4.0 9 9 5Nr. de zile insorite 2.0 3 6.0 8 16 103.Hidrografie 5.0 - 15.0 - 47 32

Rauri 2.0 5 10.0 10 20 10Lacuri 2.0 2 4.0 9 18 14Cascade 1.0 1 1.0 9 9 84. Flora 6.0 - 27.0 - 57 30

Diversitate 3.0 5 15.0 9 27 12Estetica 3.0 4 12.0 10 30 185. Fauna 6.0 - 18.0 - 52 34

Diversitate 4.0 4 16.0 9 36 20Grad de

periculozitate

2.0 1 2.0 8 16 14

6. Puritate 5.0 - 24.0 - 50 26

Aer 2.0 5 10.0 10 20 10Apa 2.0 5 10.0 10 20 10Sol 1.0 4 4.0 10 10 6II. Structuri

material

25.0 - 88.5 - 366.5 278

1. De cazare 10.0 - 35.0 - 84 49

10


11/14


12/14

De consum 2.0 4 8.0 10 20 12De productie 1.0 3 3.0 9 27 24VI. Mediul

cultural

5.0 - 13.0 - 41 28

1. Manifestari

culturale

2.0 3 6.0 9 18 12

2. Patrimoniuconstruit

1.0 3 3.0 9 9 6

3. Patrimoniuneconstruit

2.0 2 4.0 7 14 10

TOTAL 100.0 372.5 925.5 622

5. Solutii de imbunatatire a activitatii turistice

In statiunea Slanic-Moldova pentru a avea mai multi turisti ar trebui

imbunatatite urmatoarele elemente ale ofertei turistice: structuri materiale detransport, de agrement, suprastructura generala si turistica, numarul unitatilor decazare (diversitate, capacitate), de alimentatie (diversitate, capacitate) siinfrastructura.

12


13/14


14/14

*** www.infotravelromania.ro/foto/busteni/Cruce.jpg

14
http://www.infotravelromania.ro/foto/busteni/Cruce.jpghttp://www.infotravelromania.ro/foto/busteni/Cruce.jpg

Despre Busteni

Documents

Transcript of Despre Busteni