DESIGN 2.compressed.pdf
of 156
-
Upload
mariustechnologist -
Category
Documents
-
view
224 -
download
0
Transcript of DESIGN 2.compressed.pdf
-
7/21/2019 DESIGN 2.compressed.pdf
1/156
Figura
3.7
9.
Iradialia
opticd
umini
slabe
acest
umbra
cle
culorilor.
cle
sPre
nuanleazi
de
(de
alt6
tent4'
)soltlt
sau
in
cea
tliirr'.:
decAt
denumit
cade
Pe
invt:cinate'
Iat6
de
ce
in
fond'
La
dezvoltarea
teoriei
culorilor
gi
a practicii
artistice
au
contribuit,
la
inceputul
secolului,
printre
alte
nume celebre,
gi
doi pictori din
Germania:
Adolf
Hdlzel
gi
elevul
acestuia,
Johannes
Itten,
care
ii
va
continua
opera
teoreti;";;
practic[.
J.ltten,
in
baza
unei
experienfe
artistice
gi
peaagogice
de peste
+o
ai
ani,
a publicat,
in
196r,
"Arta
culorii",
lucrare
a"
,ru*l
in
ao*.niul
teoriei
contemporane
a
culorii;
aceasta
reprezintd,
in
primul
r6nd,
un
model
de
manual
modern
pentru
pedagogia
artisticd.
Ittenr
analizeazd
intreaga
,tr.,.t*a"l
fenomenelor
coloristice,
de
la
perceplia
subiectivd.,
pdn6.
ta
legile
"lt*t".
"t.
olorimetriei,
fEc6nd
o
deosebire
netr
intre
realitatea
coloristicd,
adicd
?nsugirile
obiective
ale
culorii,
pe
de
o parte,
gi
efectele
lor,
deci
urmrrile
lor
subiective,
pe
de
altd
parte.
El
ajunge
astfel
la
o
cercetare
aprofundatr
u
.ont*rt.lor,
a
amestecurilor
de
culori,
a armoniei
cromatice
etc.
Referindu-se
la
factorii
subiectivi,
Iften
relevd
insemndtatea
preferinfelor
pentru
anumite
culori
sau
acorduri
cromatice,
pe
care
le pune
in
leg6turd
directd
cu
structura
temperamentalS
sau
chiar
cu
?nsr.rgirile
artistice
ale
indivizilor.
El
considerdextrem
de
importanfi
gi
factorii
obiectivi,
pe
care-i
asazd
labazaa
ceea
ce
numeqte
"teoria
constructivd
a
culorilor"
gi
care
prevede,
mai
int6i,
elaborarea
cercului
cromatic
divizatin
12 pdrli
[12,2g1.
d.
Contrastul
culorilor
;i-'
,l
.
Amplasate
al5turat
sau
suprapuse
fbrd
a
se
amesteca,
culorile
dau
nagtere
unor
fenomene
subiective
care pun
in
evidenfd
natura
dinamicd
a percepfiei
vizuale'
Aceste
fenomene
au
loc
sub
influenfa
simultand
sau
succesivd
a
stimulilor
luminogi
gi
poartd
numele
de,con\raste;
efectLrl
lor
se
manifestd
prin
modificarea
aparentd
a
uneia
dintre
caracterlbticile
culorii.
Impresi
a rezultatd,
este
folositd,
adeseori,
pentru
pllnerea
in
eviden{d,
creqterea
energiei
cromatice
a
unei
suprafele
sau,
din
contra,
atenuarea,
neutrarizarea
ei
etc.
;l
ffi
-
7/21/2019 DESIGN 2.compressed.pdf
2/156
156
DEstqN
Porninddelafaptulc6legeafundamental|aartei,ingeneral,$ia
'
,.1,';1..
l,
?':
t.'c;i
qc^rial'
este
contrastul'
Adolf
Holzel
qi-a
intemeiat
;;;;;.;or,.
o.
.,cele
7
tipuri
de
contrasr.
.ro.ry:e":
conrrastul
cutot'|u'I
',
sine
gi
pentru
sine,
clarobscurul,
rece-cald,
contrastul
complementar'
lucios
qi
mat,
mult
qi
pulin,
culoare
9i
nonculoare'
Itten
reia
"legea"
celor
gapte
contraste
gi
o
modificd,
oarecum,
prin
introducerea
contrastului
simultan;
..in
lumea
culorilor
exista
qapte
efecte
de
contraste
diferite"
(afirma
Itten):
contrastul
culorii
in
sine,
contrastul
clarobscurului,
contrastul
cald-rece'
contrastttl
complementarelor,
contrastul
simultan,
contrastul
de
calitate
9i
contrastul
de
cantitate.
o
Contrastul
culorilor
in
sine,
sau
contrastul
culorilor
pure,
Se
lu$.
:
atunci
cand
culorile
pure
sunt
folosite
in
grupari
multicolore; albul
9i
negrul
pot
sublinia
vivacitatea
efectului.
Acesta
este
cel
mai
"simplu"
din
cele
',I
tipuri.
de
'-
contr,aste
coloristice,
fiind
pus
in
llidenfi
prin
alSturi'"a
u
cel
pufin
trei
culori
de
lumino
zitatemaximd,
foarte
diferite
intre-ele,
c:rm
af
f'
de
"*"*pl::r:tl:.
'
aldturarea,uro,iro,|;i;",ro919ialbastrurEfectu]acestuicontrast."Tji:1
senzafia
creqterii
exiresivitalii
fiecrrei
culori
in
parte'
l"::::rt:liilitlllfil
I
L','
t.3:
$,
,,.{,
+,,
:i'
:
ili
;ii,.
:,.
,,.':'
ir,''t
;;:fitffi;ililffi;;i
o
putere
d..
tTl'.:ionare
sporitd*Aceste
senzartt
:
scad
in
intensitate
pe
misurd
'"
tufo'ift
foi*itt
t::1'"liT:::,.T^:::::t":'f
;",ll"i:,TJ,H:'Jll'
iilil;';"."*'*::':i::l:":t
este
mai
s'ab
dec6t
cel
dintre
rogu,
galben
9i
albastru.
Atunci
cand
culorile sunt
despar{ite
prin
linii
negresaualbe'-carecreeazdu..*..inzonadeallturare'-caracterullor
purti.ula,
iese
9i
mai
multin
eviden 1'
, 4-^L:^
,r-o^hic\ nriveste
folosirea
arrcurar
r;il;;rrul
de
crarobscur
(sau
inchis-deschis)
privegte
folosirea
'ri-,i-
diferitelor
luminozitlli
9i
valori
tonuft
ale
culorilot:
J,o::t" :::::::
l":i":
+j
Ciferitelor
lumtnozttalt
)r
viar\rrr
rvr
ebuie
sd
incepem
prin
a.,i.
Iuminate
cu
alb
9i
intunecate
cu
negru;
in
acest
sens
trebul:-:1t::t::""
:
srabili,
pentru
fiecare
culoare,
o
sc.ari
9t,t""i11
::"::t:-::,1:'"]:::t:tH;;
:'
li##;
qri'd"-+-*.*:***:ontrastur
care
se
obrine
:;
0i,"",u,","*ryo.,rtg,Jr
[email protected]'3;-:::::f";ffi
*
il5Tjilj,|1ff:H;:.i,".la.l:'uiu*u
valori
mai
indep'rtate
intre
ere
qi
mai
i
';:
iiji
...i i
ili:ri
-
..a'i
apropiate
deci
de
cele
doud
extreme'
e
deci
de
cele
doua
extrems'
,:r
'i
'
Griul
este
considerat,
in
general'
neutru'
fbrd
personalitlte'
]"l1"illltti
,
cu
atb
:fi:;::
capdtd
valoare;
uiitu'ut
il'::
'"t:li
T:^t1:^:,':::::'"rlt
::r
:::'
"iil'
i'
ii.
i'ir;"n'-'-
?;':"'
f
l" T
::11"1:l*, :
:l l"i
:1
il',
11;
;il
:l-
;:ff;']]fi#
J*";;;;.lo.i
pur.
sau
a
contrasturui
dintre
alb
ei
nesru'
;'1i
';t''
-
7/21/2019 DESIGN 2.compressed.pdf
3/156
in
gi
de
pot
de
prln
in
mai
cel
linii
lor
prin
a
ne
mat
fr
qi
mai
asociat
a
negru.
.CAPI.IOLUL
UI. CLU,MtrNTgLf,-
SI PRINCIPULE
DESIqNULUI
VESTU,flNTAR
I57
Constrastul
de
claobscur se
poate
folosi
in
cazul oricdror culori
care
prezinrtd,Iuminozit[{i
diferite;
de exemplu,
albastrul
se
poate
intinde
de
la
alb-
albdstrui la
negru-alb[strui,
tonurile
extreme
cre6nd,
prin
allturare, acest
tip
de
contrast.
Folosirea contrastului inchis-deschis
intre
diferitele culori
cromatice
creeazd,
uneori, dificultdli datoritd faptului cd
acestea
prezintd,
ele
?nsele,
grade
diferite
de luminozitate; de
exemplu,
este
greu
de
egalizat'luminozitatea
culorii
galben
de cdtre
luminozitatea
altor
culori
cu
care
este
pusd
in
contact
(cum
ar
fi
albastru,
de
exemplu,
deoarece acesta
este
mai intunecat
qi
mai
rece).
O
alta
complicafie serioasS apare,
in
utilizarea acestui contrast, ca urmare
a faptului
ci
gradele
de luminozitate
ale culorilor variazd.
direct
propor{ional
cu
intensitatea
luminii
care cade
pe
obiectele
colorate;
de
exemplu, rogul,
portocaliul
qi
galbenul par
mai
intunecate cAnd
lumina
este redusd,
in timp
ce albastrul
gi
verdele
sunt aparent
mai
luminoase
in
aceeagi
lumind.
Dupd
Holzel, acest
contrast
are
o
insemndtate
fundamentalS
gi
nu
poate
lipsi
din nici o
imagine
vizuald,,
constituind
b,aza
oricdrei
armonii
cromatice;
el
se regdsege
chiar in
triada
primarelor
(roqu, galben gi
albastru).
o
Contrastul
de cald-rece reprezintd
efectul
care apare
la aldturarea
culorilor
ce
creeazd
senzafia
de
cdldurd
gi
a
celor
ce
creeazd senza{ia de rece.
Cel
mai
puternic
efect al acestui contrast se atinge
prin
juxtapunerea
culorilor
portocaliu-rogu qi
albastru-verde,
prima
fiind
consideratd
cea
mai
caldd
culoare,
iar
a
doua cea
mai rece.doate culorile
pot
sI apard
mai
reci
sau
mai
calde
in
funcfie
de
contrastul
care apare
la
allturarea lor
de
tonurile
calde
sau
reci.
Contrastul dintre
culorile
calde
gi
reci
poate
crea senzalii
opuse,
cum
ar
fi:
soare-umbr6, opac-transparent, rece-cald,
nelinigtit-calm,
dens-rar,
aproape-
departe,
greu-ugor,
uscat-umed
etc.;
acestea
sunt
frecvent intdlnite in
reclama
publicitara.
o
Contrastul complementarelor
-
reprezintd efectul creat
prin
aldturarea
a doud culori
complementare.
Aceste
culori,
prin
juxtapunere,
igi
mSresc
puterea
de strdlucire,
se
intdresc
reciproc,
se
exaltb
unele
pe
lAngd
altele,
iar
prin
amestec dau
un
gri
neutru, cenugiu,
sau
chiar negru
(se
distrug).
Culorile
complementare sunt
opuse
in
cercul cromatic
(galben-violet,
albastru-portocaliu,
roqu-verde
etc.).
Acest
tip
de contrast
are o vastl
arie de aplicafie,
in
tot
mediul nostru
ambiental,
fiind
generat
chiar de aparatul
nostru
vizual; el
poate
varia la
nesf6rgit,
in func{ie
de
raportul
cantitativ
sau
calitativ
al
celor
doud
culori,
de
numdr,
repetare,
diviziune,
ritm
etc.
-
7/21/2019 DESIGN 2.compressed.pdf
4/156
158
o
Contrastul
simultan
-
este
efectul
produs
datoritd
proprietdfii
oriclrei
culori
perceput[ de
ochiul
omenesc,
de a
sugera
simultan
culoarea
,
;,,,.
,r,
,
i,,
t1.,"Ii
",i""ir]'
lr::f
ilel't:51
'.)
ct'lcat'e.
ga
pare
ca-ii
pierd''
I
:1;if:
l
din
intensitate,
in
timp
ce
senzafia
de
simultaneitate
a culorii
complementare
.r"y".
'Acest
iip
a.
contrast
se
bazeazd
pe
legea
.o-pi"*.ntarelor,
conform
cdreia, fiecare
culoare
cere,
psihologic,
culoare
opusS
(complementul
s6u),
iar
cAnd aceasta
nu este
prezentd,
ochiul
produce simultan
culoarea
complementard;
de
exemplu,
alituri
de un
verde
puternic
un
cenugiu
(gri)
neutru
va
pdrea
un
cenugiu
rogcat,
in timp
ce
aldturi
de
un
rogu
puternic va
pdrea
un
cenugiu-verzui.
Efectgl
de
simultaneitate
nu
apare
numai
intre
griuri
qi
o
culoare
cromatic[
puternicd,
ci
qi
intre
oricare
alte
dou[
culori,
fiecare
dintre
ele
avAnd
tendin{a
sd
genereze imaginea
culorii
sale
complementare,
cre6ndu-se
astfel
noi
efecte
de
culoare;
in
aceste
condilii,
culorile
respective
par
s[
devind dinamice
9i
dau
t
impresia
cd
sunt
intr-o
continud
schimbare.
Contrastul
simultan
este
at6t
de
important,
incAt
s-a
spus
despre
el
cl
determin[
utilitatea
esteticd
a
culorii.
El
prezinti'multiple
aplicafii
in
designul
buntrrilor
de
larg
consum
qi poate
influenfa
decizia
de cumirdrare
a
unor
produse
(atunci
cfind
acestea
sunt
expuse
aldturat).
Sd
ne imaginlm
efectele
acestui'
contrast
intr-un
ansamblu
vestimentar ''r
o
Contrastul
de
calitate
(de
saturafie,
sau
de
puritate)
-
reprezintl
efbctul
care
apare
la aldturarea
culorilor
pure, intense,
strdlucitoare
9i
a
culorilor,
stinse, diluate,
mohorAte. Atenuarea (detaqarea)
se poate face
cu
negru,
alb"l
cenugiu
sau
cu
ajutorul
culorilor
complementare.
'
::
Este
important
de
refinut
faptul
cd,
"o
inut[':
ce
prezintd
culori
mohorAte
(gterse),
de
exemplu,
"cere"
prezenfa
unor
elemente
(curea,
poqetd;'
pantofi,
alte
accesorii
etc.)
care
s[
cre.eze
un
astfel de
contrast,
pentru
a
inviora
intregul
ansamblu.
''ri
o
Contrastul
de
cantitate
(sau
de
suprafafd)
-
se
referl
la
efectele
produse
prin
aldturarea
(opozilia)
suprafelelor
colorate
ce
au
mdrimi
diferite'
Cercetarea
acestui
tip
de
contrast
a condus
la
determinarea
celor
mai
corespunzdtoare
proporfii,
respectiv
dimensiuni
ale
suprafelelor
acoperite
ctl
culori,
care
depind,
in
primul
r6nd,
de
lumino
zitatea
culorii.
AcordAndu-se,
in
mod
convenfional,
diverselor
culori
gi
luminozitdli
corespunzdtoare,
anumili
coeficienfi,
s-au
putut
stabili
rapoarte
numerice
ce
corespund
proporfiilor
ideale
dintre
diferite
culori;
astfel,
conform
studiilor
efectttate
de
Goethe,
rapoartele
dintre
suprafefele
diferitelor
culori
de
baz6,
sunt
egale
cu
rapoartele
dintre'
urrmitoarele
cifre:
-
7/21/2019 DESIGN 2.compressed.pdf
5/156
iar
un
sd
de
dau
el
cd
alb,
culori
poqetd,
inviora
(
'ele
diferite.
mai
cu
iu
anumili
ideale
dintre
galben
- portocaliu
-
rogu -
verde
-
albastru
-
violet
986643
Deoarece
galbenul
este,
de
exempl'r-i,
de
trei
ori
mai
puternic
dec6t
culoarea
complementard,
violet,
el
trebuie
sd
ocupe
o
suprafalh de
trei ori
mai
mic6,
atunci
cAnd
este
folosit
albturi de
acesta.
Contrastele
de
cantitate
care
respectd
aceste
proporJii
armonioase
intre
suprafe{ele
diferit
colorate,
au
drept
efect
generarea
senza}iei
de
echilibru,
calm,
stabilitate;
in
cazul
in
care
nu
se
respectd
aceste
proporfii,.una
dintre
culori
o
va
domina
pe
cealalt6 gi
se
ajunge
la
un
efect
expresiv,
dinamic.
Atunci
c6r,c1
contrastul
de
suprafald
devine
foarte pronunfat,
datorita
faptului
c6
una
din
cele
dou[
culori
acoperb
o
suprafafd
micd
in
compara{ie
cu
cealaltd, prima
culoare
are
tendinla
de
a
se
"concentra",
devenind
provocatoare
gi
iegincl
cu
mult
in
evidenfd
fafi
de
cea
de
a
doua.
.
Acest
tip
de
contrast
nu
poate
fi privit
independent,
deoarece
efectul
cantitdli
de
culoare
este
nemijlocit
legat
de
intensitatea
ei;
daci
este
adevdrat
cd,
?n
general,
cu
cAt
suprafafa
culorii
este
mai
mare,
cu
at6t
efectul
ei
este
mai
puternic,
nu
trebuie
uitat
cd
tonurile
strdlucitoare,
luminoase,
in
cantitlfi
foarte
mici, pot
coplegi
suprafefe
mari
de
tonuri
terne.
Iat[
de
ce
este
extrem
de
important
sd
se
stabileasc[
un
echilibru
foafie
expresiv
intre
mult
qi
pufin,
intre
mat
gi
lucios.
in
ceea
ce
privegte
contrastele
"Paleta
mea
strdlucegte
de
contrastul
este
opozitie,
nu
este
strilucire".
e.
Armonia
culorilor
Numerogi
specialigti
consideri
c6,
deoarece
senzatia
de
culoare
este
subiectivd,
preferinfele
gi
aprecierea
diferen{iatd
a
combinafiilor
coloristice
sunt
determinate
de
gustul gi
personalitatea
fiecdrui
individ.
Cu toate
acestea,
dictonul
bine
cunoscut
"in
artd
gusturile
nu
se
discutf,",
este,
nu
de
puline
ori,
contrazis
de
realitate;
astfel,
'unele
cercetdri
au
demonstrat
cd
oamenii
manifest[,
in
general,
aceleagi
preferinfe
pentru
unele
cuiori
sau
combinafii
ale acestora.
prin
urmare,
armonia
gi dezacordul
culorilor
sunt asociate,
de
reguld,
cu
senzafiile
de
placut
gi
nepldcut,
atractiv gi
neatractiv.
Armonia
este
legatd
de
efectui
determinat
de
imbinarea
a
doud
sau
mai
multe
culori
gi
este
definitd
de
unitatea
gi
echilibrul
cromatic
ce
sunt
ob{inute
pe
baza
legdturilor
qi
raporturilor
existente
intre
culori qi
combinafiile
acestora.
Astfel,
o
serie
de
culori
alcdtuiesc
o
armonie
echilibratb
sau
neutrd
atunci
c6nd
cantitatea
in
care
se afld
culorile
respective,
luminozitatea
(tonalitatea)
qi
cromatice,
Delacroix
scria
in
notele sale:
culorilor"
...
"Lege
generali:
unde
nu
-
7/21/2019 DESIGN 2.compressed.pdf
6/156
i.:il:f
160
nrsteH
saturaliaacestorapeimit,prinamestec,oblinereagriuluineutru;incazcontrar,
armonia
este
expresiv6
sau
discordanti,
efectul
psiholo,gic
produs
asupra
piiiiuvi*,;,
ii'i,*
:
t''
d'
rll'
^'r'ilihrlt'
provocafoare"
qocantl'
'Armoniacromaticdesterezultantaestetic]area|izatdprindtstrtDutrea
culorilor
dup6
normele
acordului
cromatic
(raport
armonic);
in
acest
sens
J'
Itten
scria:
..in
aparatul
nostru
senzorial,
armonia
(
")
inseamnl
o
stare
psihofiziologic[
a
echilibrut:t "'
"'
,,Este
deci
evident
c6
armonia
culorilor
nu
trebuie
s6
se
sprijine
decdt
pe
principiul
contrast;lui
eficace.
Sufletul
omului,
atins
in
punctul
s6u
cel
mai
sensibil,rlspunde.AceastibazdovomnumiPrincipiulNecesiti{iilnterioare,',
afirma
Kandinsky'
.
r_:,..--..
r
rtor
cdt
gi
ca
rezultantd.
a
Conceplia
despre
echilibru'
privit
.atdt
"",*":l:11":;:
i'
;",;;
r;
armoniei
cromatice, este
suslinutd
de
unii
cercetatori
moderni:
..dou6
Sau
mal
multe
culori
sunt
armonioase
O""a
pti"
amestec
Y:t:::"11,,ffi ;;"rfii
ilff
JJITJ;::J:Tffi
?:.l;";.g:X'xTff
:',T'#:JllI:0":'*""=
(E.Herr
i n
g).
A
stfe
1,
aP
ara]ul
no
"::
:tf
:'i'"'1":T:,'T*
[::H
ffi
illfr
:
,
::l'i
:1.,.:i
1r;
$"i;:ll
;;f
::
X:ffii*,'*il
:;;;;;i;;;-'."
s6'qi
restab'easc'
echi
I ibrur
:
energetic.
Aceasta
teorie
este
confit*uiu'
printre
altele'
qi
de
unele
contraste
(simultan
qi ,u...riul
in
.ur.
ochiul
produce
singur
complementara
acelei
culori
l
care
l-a
obosit
in
"t*
uhei
contemplSri
insistente'
i'
i
.Sedistingdoulmaritipuri(sisteme)tradilionaledearmoniicromalice,i
unul
realizat
plin
ahalogie' iar celalalt prin
contrast'
Doui
sau
mai
multe
culori
,un.
unutoge
dacl
in
materia
lor
au
prioritar
ranent.
""
o,
r,J."KilJilffi
,
;;.i1rnr",
ro$u
:
ro;u
verm
il
I on,
t"
ti
::'T.tnent''::
roeu
engre
z
etc
Analogia
'ont'u'iitof
::I
:X:1"'".':Ti:1lrt;'lr:lT":l
ogu
englez
etc'
AnaloBla
.'urrLrorrrrr
))
devenind
astfel
qi
o,.'
imprumutl
ceva
din
clracterul
unei
culori
celeilalte'
deventno
asLrcr
r,,{i
modalitate
de
acord'
"
".,i
;:'
T:il?ril"
;r#':
J#il-'*"i':,
I
:l
-'
11:T
"
::'
?:';il''
i
a
r'
i
celeilalte
tonuri
ii
sunt
,uuoraonuJ.
6n"r*o"i",,:Itl"
contrast
(numitb
q1"
policromi;
se
Uazea
te'p"contrastele
un'ot
tuloti
distanlate
sau
complementare:':
Aga
cum
considera
qi
chevreuf
acestea
sunt
cere
doul
p61 i
ale
colordrii;
primai'
(prin
analogie)
este
considerata
mai
;;
gi
poate
fi
folosita
curent
cu
SUccesf
'
deoarece
nuan{ele
de
acelagi
fel
produc,
in
general,
o
senzalie
pllcut6,
pe
cdnd
:,F:
contrastul
necesitd
un
studiu
mai
aprofundat'
P
ractica
art
i
sti
cl
modernd
"
t"t"tooran
I
"
t
t?it-tltj
T:1,:
"T;::::"J;'
.on,.uu|nf1ff;l':f
itr;;'T"":'
;'
;')"'1;;;i
;;'i
ionrort
optic'
deoarecq'
echilibrul
optic
nu
este
similar
cu
varoarea
estetic';
de
exemplu'
in
armonia'
.;r
I
-
7/21/2019 DESIGN 2.compressed.pdf
7/156
Itten
stare
pe
mai
a
mai
'Ll"
culori
care
se
;i
o
6,cd
tar
9i
Prima
succes,
Pe
cind
lor
:ffiil:::
i,:T:j:11":^':::':t:"duse
disonan.tere,
qocur,
varia{ia
de
rihnuri
si
ff::':1T;,:::.':'"1:
j:,':T:lr,:u'".d:ysr."*e"ffi
;;;ffi
s*;'ffi
j;
::':::"j:'_:.nolouri
mai
subtile.
De
altfer,lniu.
o
";";;ffi;:;r;;#;
;il;ffi;;;ff;*
mr:fin nal.l,.i+^+^ r^
rsrvErv
rq'
pr'r
uuurrasl,
sunt
astAzl
polii
posibili
ai
practic
nelimitate,
de
armonii
intermediare,
,ror[ilio,"^
errisl
esenfiali
in
realizarea
lor.
ftatea
artistului
fiind
Deqi
aprecierile
asupra
armoniei
cromatice
sunt
afectate,
intotdeaunE
de
subiectivitatea
artisturui,
existd
totugi
gi
studii
ce
au
avut
menirea
de
a
re
obiectiviza
(R.Amheim,
A.H.Munselr,
J.Inen
etc.).
Munr;u;;
*?"1r
r"n.r,
unul
dintre
cei
ce
au
fost
preocupafi
gi
de
raporturile
cromatice;
prin
toate
tezele
sale'
el
tinde
sr
demonstreze
cd'
armonia
culorilor
nu
este
altceva
dec6t
o
altd
expresie
a
ordinii
curorilor,
fie
cd
este
vorba
de
armonie
prin
analogie,
fi"
";;;;
orba
de armonie
prin
contrast. Toate
ideile
Sale
au
f;;;;;;, ;;;;;;
cinci
'legi";
acestea
sunt:
'--ru
K
Tonul
de
curoare
-
sd
se
foroseascd
c6t
mai
pufine
tonuri
de
culoare.
posibil;
un
singur
ton,
corect
forosit,
poate
n
rou.t.
"xpresiv.
c6nd
se
forosesc
doud
sau
mai
multe
culori,
ele
trebuie
alese
sau
imediat
.
invecinate
sau
contrastante.
h
Luminozitatea
-
este
indicat
sr
s'e
foloseascd,.impreund,
valori
deschise
::,::t::'_l",ln]::,
*
g*,.:"],
o
parre
de
valoare
o"r.r,ira
echilibreaza
trei
sau
patru
pd4i
de
valoare
inchisd.
i'r..
-.
-iluritatea
-.indicr
folosirea unei
culori
cu
puritate
mare,
aldturi
de
o alta
i::"|;::1.:,:.T*a1-:
n"I.
de
purirate
'nu."
uu
echiribra
mai
murte
pdrti
de
i'puritate
redusd'
observafie:
sd
se
evite
abuzul
de
culori;;il;;;;ur v
Parer
trs
1,,,,-,-ji:.Tilli1
-,:r:.,.iLters
proporfionatr
cu
produsul
dintre
purirate
qi
Juminozitate;'astfel, dac6
(W)
simbolizeazd
o
".rlour"
,iiil
ff;di.,.;::j;
ste:
_
SuprafataZ
SuprafataW
-
7/21/2019 DESIGN 2.compressed.pdf
8/156
:
,
DupL
ltten,
acordul
a
doui
tonuri
rezultb
prin al6turarea
comglementarelo,
sau
a
unof
culori
care
tind
in
acest
sens;
acordul
de
trei
tonuri
Ss
alrii prlu
lutrrr,.r
ur
vvrerrr
vrlirriarrv
CU
12;-iuli
ifl3ili;'
3'S0')
:
"
r:" "";
echilateral
sau
isoscel;
acordul
de
patru
tonuri
se
stabileqte
prin
rotirea,
in
acelagi
cerc,
a
unui
pitrat,
dreptunghi
sau
trapez;
acordul
de
cinci
tonuri
se
poate realiza
pornind
de
la
armonia
de
trei
tonuri
,
la
cate
se
adaugd
alb
qi
negru;
acordul
de
gase
tonuri
se
stabileqte
prin
inscrierea
in
cercul
cromatic
a unui
hexagon'
pornind
de
la
patru
culori
aflate
pe ecuatorul
sferei
culorilor
(culori_care
j
formeazi,
intre
ele,
un
pdtrat
sau
un
dreptunghi)
gi
adaugdnd,
de fiecare
datd,
alb
i
gi
negru.
oricare
ar
fi
culorile
cu
care
se
opereaza,
alegerea
unui
acord
nu
se
face
niciodati
arbitrar,
ci
este
condilionati
de
tema
propus['
Figura
3.80.
Acordul
cromatic,
dupi
Johannes
Itten
onlFt+\Effi
flrfi+*F0HTtrX.U
rEffi
F#TtrILIJ
;r*gl?tJ-*m
#$toRTffirru
nc$u
r.BT$TRJ
r$sTnuvng
RS.FYIO.ET
Utilitatea
practicd
a
unor
analize
de
acest
fel
apare,
adeseori,
discutabil[,ij
deoarece
risc[
schematizarea
unui
domeniu
in
care
intuilia
artistuluii
(designerului)
este
suveran[.
\
f.
Legile
culorii
Diferitele
efecte
ale
relaliilor
dintre
culori
pot
fi
obfinute
pe
trei
c5i
[45]:'r
o
amestecul
fizic
al
culorilor;
.
suprapunerea
culorilor;
'
o
juxtapunerea
culorilor.
Deosebit
de
importantd
pentru
domeniul
designului
vestimentar
este,
evident,
juxtapunerea
cuiorilor.
A
juxtapune
inseamna
a $
"1*1.i
doud
sau
mai
multe
culori,
tonuri,
nuanle.
p;i" ju*tupunere
culorile
iqi
schimbd
aspectul'
fenomen
cromatic
ce
este
deosebit
ie
important
in
designul
produselor
de
imbrdcdminte,
de
incil [minte
9i
accesorii,
in
realizaiea
armoniei
de
culoarQ
intre
p5rfile-unui
model
9i
(mai
ales)
intr-un
ansamblu
vestimentar,
in
studiere{
.
,ti
Gr.&r,
VXLT
i\}
i\
t
t
+t
i
I
I
7T
T
/;
f
t
t
t
t
-
7/21/2019 DESIGN 2.compressed.pdf
9/156
de
alb
se
[45]:
este,
sau
de
culoare
163
relafiilor
dintre
imbrdcdminte,
incdlfiminte
gi
accesorii
gi
a raporturilor
dintre
,culoareaimbr6ciminteiqiceaapielii,aochilorqiap5ruIui.
in
acest
sens,
se
va
fine
seama
de
fapful
"a--inroraeauna?
curorile
alifiurate
suferx
u$oare
mociificiri
lnuan,tari)
"onto.-
..regulei,,
contrasfului
simultan;
astfel:
o
culorile
aldturate
albului
devin
mai
inchise;
e
culorile
ardturate
negrurui
devin
mai
ruminoase;
c
culorile
aldturate
griului
se
nuantea
zA
in
gri,
cip6t6nd
mai
multi
strdlucire;
.
doud
culori
calde,juxtapuse,
se
rdcesc;
o
dou6
culori
reci,juxtapuse,
se
incdlzesc;
o
prin
aldturarea
unei
culori
calde
cu
una
rece,
cea
caldd
devine
mai
cald6,,
iar
cea
rece
devine
mai
rece;
.-
dacd se
atdturd
doud
curori
vecine
din
spectru
(ie
exempru
galben
gi
verde)
la
distanfe
diferite,
se
observd
cd
cu
c6t
sunt
mai'apropJri,
"ila,
*
indeprrteazi
cromatic
una
fal6,
de
arta,
riuanf6ndu_se
d"";
;"-
"Jo*"u
propiatdcolateral;
:
r--
r
,
,
'
doud
culori
secundare,
separate
de
o
curoare
primar5,
se
resping,
nuanf6ndu-se,
fiecare,
spre
culoarea
colaterald;
'
--.---
o
doud
culori
primare,
separate
de
o
culoare
nuanf6ndu-se
fi
ecare
spre
culoarea
vecini.
colateral
;
,
.
roqul,
galbenul
gi
albastrul
impreund,
pentru
armonia
de
contrast,
o
chiar
dacl
dou{
culori
nu
'separa
prin
alb,
negru
sau
gri;
r
^_^o_,
t,
douu
culori
complementare
nu
se
resping
ci,
din
contra,
se
intensificr,
creAndu-se
un
contrast
puternic.
-
^.:
^^^^
lio::t
universului
dromatic
$i
practica
indelungati
a
forosirii
culorilor,
au
scos
?n
evi'denfr
o
serie
de
aspecte
utile
gi
intdresante,
cum.a.
fi:
---:'
aranjarea
compl6mentari
este
superioard,
fufuror
altor4
in
armonia
contrastelor;
pur,
asociate
dou6
c6te
doui,
pot..merge,,
mai
bine
dec6t
altele;
se'poftivesc,
existi
posibilitatea
de
a
le
r
negrul
nu produce,
niciodatd,
un
efect
nepldcut;
de
cele
mai
multe
ori
el
este
preferat
albului,
chiar
gi
atunci
c6nd
separd
culorile
intre
ble;
\
o
negrul,
asociat
culorilor'
tu*'b."
gi
tonurilor
'Joa5s,,'ale
culorilor
luminoase,
produce
o
armonie
prin
analogie,
car"
poate
fi,
in
murte
"-".i, ",
fect
pozitiv;
"^_,
^,,-'.
*"it,i:?n ele
suntmai
frumoase
gi
mai
vii pq
foqdnegry,
dec6tpe
rond
alb,
iar
vizibilitatea
acestora
este
mai
bund;
secundard"
se
resping.
-
7/21/2019 DESIGN 2.compressed.pdf
10/156
164
'
DESTGN
r
marourile
fac
parte
din
categoria
culorilor
calde'
iar
griurile
acromatice
sunt
rect;
no-rntrestele'vor
fi
folosite
cu
aceea$l
.tr
sl
.'r,/o\
,\{)
ll
t
ii
adAncime
a'
culorii;
de exemplu'
un
*:'
ry:,::::::.1t:li:*^::"J:f:
paitu
creeaz]o
asociere
discordanta,
cum
u.
n
qigalben
cu
violet
palid
sau
portocaliu
cu
albastru
Palid;
.
o
culoare
poate
fi
susfinut.d,
intarita
sau
neutra|izat6,
frtd
a
interveni
asupraoi,daracliondndasupraculorilorinvecinate(schimbnndculoarea
juxtaPusd);
oexistacdtevamodalitdliprincareculorilepotfivariate,farda
schimba
componentele
de
culoare,
unu
din""
ele
constdnd
in
alternarea
structurii
Saustlriisuprafefei,pentruaproduceluminiqiumbrecareafecteazasubtil
culoarea;
o
suprafafa
netedl
reflectl
lumina,
in
timp
ce
o
Suprafala
moale,
piloas[,tindes[absoarbdluminagiastfelculoareaseinchide.
f"
g'
BxPresivitatea
culorilor
Frumuselea
produselor
este
realizatdl'
fr1i
indoiali'
t]
l-111
*culoare'
Pentrualegerea,"orionarea"gicombinareaculorilor''increareaunuimodel'al
uneicompozi|iideOorativesauintr-unansambluvestimental,g{enT:Sarsdfie
cunoscute
o
seiie
de
aspecte
legate
de
insugirile
culorilor,
a
relaliilor
dintre
ele
9i
,
a
efectelor
pe
care
le
produc
(aspecte
care
au
fost
atinse'
in
mare
parte'
in
cadrul
'
prezentlriitriil:f)"rt.
.r"ut
un nou
produs,
un_
nou
model,
trebuie
alese
9i
culorile
cele
mai
potrivite,
care
s6
fie
corelate
cu
forma
qi
specificul
funclional.
ilil*ia
i^rlaururui
ei
cu
silueta
acestuia'
cu
intregul:::T:l:li::t:"tt:
::
il.:ilT:.
i",i"*i,"u
,onrlo,
colorate,
pe..sug14fa a
unui
produs
sau
intr-un
.
ansambludeproduse,sefacedup6anumite..legi,,,cumarfireflexia,contrastul:
I
fi
ur-oniu
culorilor,
raportul
dintre
suprafelele
colorate
etc'
:
(
rlnresluioi""l.,rtt+;1"rf;
K
;5llll srlvrlot;:";:"
i',"ud
produce
un
anumit
efect
acesteia,
de
contextul
in
care
se
incadreaz6'etc'
Pentru
a
66ffinal
gi
pentru
a
realiza
arrnonli
aspecte,
cum ar
h
cele
legate
de
efectele
contrastului
simultan
9i
succesiv
de
culoare,
de
deplasarea
culorilo,
in
,f""tru
in
funcfie
de
modificarea
intensitalii'
,:::,:
-
7/21/2019 DESIGN 2.compressed.pdf
11/156
a
fie
gi
qi
va
alte
de
rol
ale
de
sd
165
trezeascd
senzafii,
emofii,
idei,
ne
pot
riniqti
sau
agita,
pot
provoca
tristefe
sau
veselie".
6
h.
Culoarea
gi
vestimentatia
Cum
trebuie
utilizate
culorile
?n
vestimentafie?
Ce
culori
s6
abord6m
dimineafa
sau
seara,
vara
sau
iarna?
ce
curori
ni
se
potrii,;r;;;';;iiin",
n.
avantajeazd,
sunt
atractive
gi
ne
asigurl
confortul?
Inainte
de
a
rdspunde
Ia
aceste
intrebdri
se
impun
cdteva
precizdri
suplimentare;
de
exemplu,
curoarea
este
primur
lucru
remarcat
ra
un produs
de
:T:j":3:tnte.
schimbarea
gamei
cromatice
nu
impricd
costuri
prea
mari
pentru
y^vq
rrr.at
r
PgllLt
u
producdtor,
dar
are
un
puternic
impact
asupra
vAnzdrilor
.
Deciziadesignerului
in
ceea
ce privegte
alegerea
culorilor
este
influen{atd,
printre
mulli
alli
factori,
gi
de:
o
"tendinfa
comerci
ald,,
aculorilor;
o
modul
in
care
o
culoare
,.
pot.iu"gte
unui
anumit
client
sau
este
consideratd
a
fi ?ncAntdtoare
de
cdtre
acesta.
oamenii
ss
imbracd
diferit,
condugi
de
gusturi.
gi
preferinfe
pentru
anumite
culori,
de
"rinia"
modei
etc.
Nume.ogi
fonru*urori
or;
;;
l.."nt
deosebit
pe
cromatica
produselor
de
imbracaminte
gi
tind
sa
JJ.*."u..t.
culori
care
le
mascheaz[
unele
defecte
(deficienle),
care
,"
ooJ""r.
cu
catacteristicile
fizionomice
gi
carare
stabilesc
o relafie
de
armonie
cu
culoarea
pielii,
a
pdrului
gi
a
ochilor. "Legile"
principale
care
conduc
la
aceasti
armonie
sunt
cele
ale
contrastului
simurtan
gi
are
anarogiei
de
curoare.
Analiza
acestor
rela{ii
cromatice
poate
incepe
cu
c6teva
exemple
privind
modul
de
folosire
a
griurilor,
cromatice
sau
acromatice.
Griurile
se
apropie
de
grupa
de
albastru
[a5]
gi
primesc
in
acord
de
complementard
un
anumit
ocru
care,
la rdndul
sdu,
se
aldturb
grupei
de portocaliu;
raporturile
dintre
ocruri
gi
griuri
pot
fi
diferite
sau
propor{ionate
dupd
dorinfd.
cunoagterea
acestor
aspecte
conduce
la
unele
concluzii
importante
in
ceea
ce
priveqte
alegerea
cromaticii
imbrdcdmintei;
astfel,
persoanere
bronde
se
pot
?mbrrca
cu
produse
de
culoare
g-ri,
i1
general
griuri
deschise,
acestea
(galbenur
qi
griul)
fiind
doud
culori
complementare,
ce
se
afld
intr-un
acord
inart
gi
"ur",
prin
juxtapunere,
nu
se
resping
cromatic,
ci,
dimpotrivS,
se
exaltd
reciproc,
p6nd
la
creareaunui
contrast
puternic,
cu
efect
de
strilucire.
Dacd
o
parte
a
?mbrdcdmintei
se
inlocuiegte
cu
alb,
atunci
griul,
datoritd
arburui
juxtapus,
se
intensifi.d
.roruti.
,i--."u".r,
valoric.
Pgrsoanelor
blonde,
in
general,
nu
li
se
recomandd
rogul-pur,
deoarece,
in
acest
caz,
relaria
de
culoare
este
nesatisfdcdtoare
(afirmd
artiqtii),
intruc6t
se
creeazE
un
dezacord
intre
cele
doud
culori
care
nu
sunt
nici
""*oi;al;ie
5i
nici
analoge'
Relatia
este
consideratS.
rnai
pldcutd
dacd
rogul
este
inlocuit
cu
o
-
7/21/2019 DESIGN 2.compressed.pdf
12/156
t66
culoare
analogb
din
gruPa
sau
cu
albastru-deschis'
,
r,-.t^
hrrl3fe
5e
retlOmandi,
i
in seneral.
toate
culori
ile
)
i
inchisesaupastelate,deoarecepotficreatemultiple''combrna{i'u'*."1'o:::^
i*pfi""ti"
ctnsta
in
faptul
cd
brunurile
fac
parte
di
in
culorile
neutre
care
formeazh,in
general,
.u
ult.
culori,
armonii
de
contrast
placute;
in
cadrul
acestor
.-+^.^i,,
asocieri,
o
mare
importan [
o
are
9i
Culoarea
pielii'
Persoanelor
cu
pdrul
castaniu
li se
recomandd
ro;ul,
ruginiul
9i
griul'
in
ceea
""
priv.gi.
culoarea
ochilor
gi a
tenului
pot
fi
frCute
urmdtoarele
.,.t.cuochiideculoaredeschisdslpoartebleu,verdesaugri.
propunerl:
persoan
:r-
_^^_,:r*^
^^
nnr
i"riufu
cu
ochii
cdprui,
maro
gi
ruginiu;
albul
qi culorile
pastilate
se
potrtvesc
"rrtpuiitqf
"foarte
colorate"
$1n1
c.1lor
palide'
^^^-ja
-orarii
nrn
Existd
analiqti
(sp".iuti9ri;
care
studi
az6
toate aceste
relalii
cromatice
"o*pt"*l,t
;;
;;;a-
",li:*
recomandd
"hirfi
ale
culorilor"'
pentru
fiecare
persoand
in
parte.
unii
dintre
acegtia
iqi
bazeazd
sistemul
de
culori
propus
pe
|,uun1u
estompatd
a
culorii
pielii,
ochilor
gi
a
phrului
9i
grupdazd
oamenii
in
patru
*",i""t.g;,ii1a.primdvar[,devar6,detoamn[9ideiarn1),astfel:
i'
n
i.upu'
de
"primi
v^ril".
- pielea
are
o
nuan{6
estompatd
aurie'
tenul
'
este
clar,
stralucitor,
luminos;
persoanele
din
aceast[
grup6
ro$esc
ugor
9i
sunt
cu
I
-^
^t^
tl
.,rle
vror'
"-^"ut
t'""i tu'
purta
culorile
clare
ale
precadere
blonde,
cu
ochi
verzi.sau
albaqtri;
ele
pot
prim[verii,
care
sunt:
nuanle
de
albastru,
de
tutcoaz
9i
de
auriu'
rozuri
calde'
alb
*7'O
Grupa
de
"vari"
-
pielea
are
o
nuantu
:u:-111Y:^ol11i::,:"::":'i:i
dfr;rt""";;;;,"u
pi'urui
poate
fi
oricare'
1t
'.1
olond
la
brun
intunecat'
iar
'
ctrloarea
ochilor
variazd;
sunt
recomandate
culorile
bl6ncle,
Oulcl
:.tt"itt,,1l-tt
-
..
.ontin
albastru
sau
nuanfe
din
zona
rece
a
harfii
culorilol
catesorii,
in
funcfie
de
culoarea
pielii:
--"-T
.
n.
cu
o
nuanfd
estompata
de
bleu
sau
bleu-roz,
situalie
in
care
recomandd
culorile
reci;
nuan{elor
deshise,
apropiate
de culoarea
portocalie'
-
7/21/2019 DESIGN 2.compressed.pdf
13/156
167
care
gt'i.
e
pe
patru
tenul
ctt
ale
alb
tentd
iar
ale
'.
:7,
Se
este
mari
care
se
1'
.
fie
cu
o nuanld
estompat[
de
galben
(caldd),
situafie
?n
care,
se
recomandd
culorile
mai
calde.
Indiferent
de
sistemul
adoptat
de
analigti.
cea
mai
bund
"reguld"
este
ca
fiecare
persoanb
s6' analizeze
cu
atenfie
culorile
pentru
a le
putea
descoperi
pe
acelea
care
i
se
potrivesc
cel mai
bine,
deci
care
o
avantajeazd.
Moda,
ca
gi
temperamentul,
exercitd
o
puternici
influenld
?n
acest sens. tlar,
din
;i5cate,
cdteodatd, culorile
care
ne
plac,
sau
care
sunt
la
modd,
nu
"ne
plac',
ele
pe
'oi
au,
cu
alte
cuvinte,
nu ni
se
potrivesc.
in
aceste
situafii
este
bine
ca
astf'el
de
culori sI se
restrAngd
doar
la
culoarea
fustei
sall
a
pantalonilor.
Deci,
culoarea
care
este
apropiatd
de
fafd
prezintd
o
mare
imporlanfd
qi
de
aceea,
ler
alegerea
culorilor in
vestimenta{ie,
trebuie
luatd
in
considerare
gi
culoarea pielii.
Femeile
au
(oarecurn)
avantajul
cd
pot
utiliza
machiajul
pentru
a"adapta"
culoarea
fefei,
astfel
incdt
aceasta
s[
complineascd
o altd
culoare
gi
sd
nu
mai
apard
prea
palid6,
,
prea
gtearsl
sau
prea
accentuatd
Ca o recomandare
- pentru
a
gdsi
cele
mai potrivite culori,
este
bine
ca
materialul
sd fie
drapat peste
umeri
sau
produsul
de
inibrdcdminte
sd
fie
tinut
l6ngd fafd
gi,
privindu-ne
in
oglind6,,
sd.
analizdm
efectele
produse:
p6rem
obositi,
bolnavi,
cu
un
chip
intunecat,
culoarea
ne
covdrqegte
sau,
dimpotriv6,
arbtbm
gi
ne simfim
bine,
avem
un chip
luminos gi
strdlucitor?
latd
o
intrebare
la
care
putem
gdsi,
uneori,
singuri
rdspunsr.ri.
Deci,
alegerea
gi
combinarea
culorilor
in
vestimenta{ie
se
face
in
funcfie
de
particLrlaritalile
de
conformafie,
de
sex,
vArstd
etc.,
pentru
a se putea
asigura
o
prezenld'
elegantd
gi
atractivd.
Cu ajutorul culorilor pot
fi
aduse
chiar
anumite
"corecturi"
siluetei
umane,
pot
fi
create
anumite
iluzii
optice;
designerii
trebuie
sd
cunoascd
$i,
la
nevoie,
sd
foloseascd
modalit6lile
prin
care-
culorile
concentreazd.
atenlia
asupra
unor zone
ale
corpului
gi
care
minimizeazd
unele
"probleme".
in
continuare
vor fi
prezentate
cAteva
dintre iluziile
optice
ce
pot
fi
create
cu
ajutorul
culorilor:
o
un produs
de imbrdcdminte
intr-o
singurd culoare
(sau
tonuri
ale
acelei
culori)
creeaz6.
iluzia
de
"inilfime",
mai
ales
cdnd
lungimea
acestuia
este
foarte
mare
(rochii,
fuste sau pantaloni
lungi):
I
plasarea
culorilor
intunecate
mai
sus
de
linia
goldurilor
gi
a
celor
mai
luminoase
sub
aceastd linie,
tinde
sd
scurteze
o
siluet6;
.
culorile
intunecate
"scad"
vizual
sau
micgoreazd,
pe
c6nd
cele
luminoase,
strdlucitoare,
"mdresc"
sau scot
?n
evidenld;
astfel,
o
femeie
care
are
bustul prea
mare
comparativ
cu
goldurile,
poate
sd
poarte
pantaloni
sau
fuste
in
culori
deschise
gi
bluze ?n
culori ?nchise,
pentru
"echilibrarea"
siluetei;
ry::::'
-
7/21/2019 DESIGN 2.compressed.pdf
14/156
intunecatealeprodusuluideimbrdc6minte;asttel,unguteraii-tp9ulw-,^.u
intunecatd
u...ntutu'd,
sublinia
zdfa\a;
::
.:
^+^n*ia
qcrlnf2
":i
DES16N
168
culorile
luminoase
pun
in
evidenfd
fa a;
de
obicei'
ochii
descoperl
,-i,t6vir^
l'rminflA"e
mai
ales
c6nd
acestea
contrasteazd
cu
bulorile
Figura
3.81.Iluzii
create
de
desenul
materialului
textil
rnruneL:a';r;;;;
strlrucitoare
concentreazd,
de
asemenea'
atenlia
asupra
anumitor
zone
ale
corpului;
ele
pot
fi
utilizate
pentru
a
crea
senzalia
de
"mai
lung",
"mai
inalt",
sau
pentru
a
accentua
"o
trdsaturd
pozitiva"
(de
exemplu'
o
.urlu'rtralucitoare
pe
o
ialie
sub{ire);
.
-
:,..^r+^.
.n--o---i^^
.
culorile
luminoase
(cum
ar
fi
rogu,
purpuriu-strdlucitor,
roz-aprlns'
galben-crom
etc.)
plo'utt
pe
un
fundal
Plan'
neu,tt1'l"^:t"uteazdforma;
.suprafelele"umplute"cudeseneparmaimaridecdtcelesimple'
.,goale,,(figura
r.;i.t;
o
bluza
rcalizat|dintr-un
material cu
un
desen
izbitor'
indr6zne ,
asortatd
la
pantaloni
in
culori
intunecate'
face
cazofla
bustului
sau
a
trunchiului
sd
par6
*u1
*ut'
decdt
cea
a
goldurilor'
coresPunzdtor.
-
7/21/2019 DESIGN 2.compressed.pdf
15/156
I
l,
"rnai
o
sau
a
flrnclie
de
deci
n
mod
'
in
ceea
ce
privegte
starea
de
donfort,
culoarea
joac6
un
rol
important
nu
numai
prin
estetica
imbrdcdmintei,
crearea
.,i;;;,
efecte
optice,
.,';';;;;
protecfia"
faE
de
anumite
medii
[26].
Cdndtemperatura
mediului
este
extrem
de
rrdicatd,
de
exernpru,
este
i*portunt
de
gtiut
"u-
rulude
{esdturile
arbe,
cele
colorate
in
garben-deschis
absorb
cu
2yo
maimurtd.drj;d-;;;;;i;;chis
cu
40Yo
mai
mult,
cele
verde-inchis
cu
42o/o
mui
,nurr,
..r,
,.oqii
"u-Zii)i
^ui
^rlt,
ele
albastre
cu
gtyo
mai
murt
gi,
in
fine,
cele
negre
refin
cu
2agyomai
murtl
cdldur6'
Materiarere
textile
cu-suprafafa
netedr,
hril;;,
;ffi;
mai
uine
cdldura
dec6t
cele
bu
suprafafa
piloasS,
poroasd;
i,atd,
dece gi
rtatura.materialului
textil,
structura
sau
contextura
sa,
dar
mai
ur.,
profrietdf'e
a,
,upruatu
*ii
extrem
de
importante
in
aceastd,
analizd..
Tinand
cont
de
diferitele
perioade
ale
zilei,
dimineafa
se
recomandd
o
vestimenta{ie
cu
un
cororit
mai
veser,
mai
viu,
.ri
""i..*rr,
o.-.u"d
,.*"
trebuie sr-gi
facr
roc
nuanlere sobre,
Iinigtitoare,
meditative
chiar.
in
ceea
ce
privegte
vestimentafiu
nu
,r"ur'[
sd
uitdm
cd
negrur
este
?ntotdeauna
sobru,
elegant,
oricdnd
in
actualit
ate,
iarasocierea
dintre
alb
gi
negru
rdmdne
o
combinafie
de
bun gust,
rafrnatd,
ca gi
cea
dintre
bei
gi
maro;
iegat
de
alte
combina{ii
de
culori
se
poate
spune
cI:
o
bleumarin
gi
rogu
_
este
o
combinafie
foarte
tinereascd;
.
verde-inchis
gi
bej
_
foarte
rafinatd,.;
.
T"Ou
9i
bej
_
de
o
delicatefe
clutard;
'
$ejul
Siculoarea
argilei
coapte
-
o
combinafie
incdntdtoare;
o
iar
turcoaz
cu
galben,
roz-deschis
cu
verde-inchis,
verde-oriv
cu
furcoaz,
sunt
combinafii
curajoase.
in
cazul
unui
pulover
bej,
asortat
la
o fustd
maro,
de
exemplu,
nu
este
indicatd
o
i*1..1u
maro,
in
aceeagi
nuanfi
cu
tusta,
ci
una
*re-.f;;ir;;.'"lr,our"u
argilei
arse,
dacd
n,
chiar
grena,
pentru
a
evita.onotonii-"**;;;
ilnrru
u
pune
in
evidentd
fiecare
componentd
a
vestimentafiei;
puntoni'f.i.-n
""r.ui
i"
culoarea j
acheiei
sau
a poroverului.
o
jacherr
tur
coazr,
;;;;;u;;;;*u
*
o
fustd
gi
pantofi
bleumarin
etc.
i_r .
Contrastul
inchis
-
deschis
constrastul
de
clarobscur
sou
dintre
deschis
gi
inchis
este
frecvent
folosit
pentru
a
crea
iluzii
optice
care
sd
masche
ze
,,anumite
deficien1.,,.
a.iii.
,uu
zonele
intunecate
par
mai
mici
la
niverur
perceptiei
lriruur.,
u.tr"r
i".u,
o'oun.
u
corpului
care
este
disproporlionat
de
rnu."
pouie
fi
,,echil
ibrat6,,
sau
minimizata
prin
acoperirea
cu
un
produs
de
imbriciminte
in
cur,ori
rr"rrir"
,;;;;;;;"",
culorile
luminoase,
care
ies
in
evidenfi,
fac
ca
,"ir;t"
respective
si
pari
mai
mari.
dec6t
sunt
in
realitate,
mai.
ales
c6nd
cont
rusieazd
cu
arii
mai
intunecate.
-
7/21/2019 DESIGN 2.compressed.pdf
16/156
l7o
Daslqn
Imaqiniledinfigura3.82.ilustreazacdtevadintreefectelecepotfcreatecu
ajutorul
acestui trp
de
conlra.si'
ffiHi:J:#fficontrastului
de
clarobscur
in
perceplia
lllimii
\l/
\l
\
l
lcului':
Prima
rochie
creeazliluzia
unei
siluete
mai
inguste,
datoritl
jc--
:
dintre
inchis
9i
deschis
(dintre
l.gru
;;lbi,
;arativ
*
"u
de
a
doua
(tto:)i
#;;;"*fruff::1l;::;i$:
,"
constau
ci
atunci
cind
corsajurl
sau
bluza
,unt
*ui
in'-unecate
decdt
il;1-::.
o:ll"t::ti
-t'":ttl:]^:":::t
t"t{
.,minimali
zat\,,;
silueta
va
p6rea,
tOtbdatl,
mai
scurtd
deoarece
'
valoaredl
intunecatl
domin'
zona
inferiou.a
*ui
tuminoasd'
o
ru'ii
sau
pantal0ni
?n
culori
(valori)inchise..minimalizeaz6,,qotouriteqi,al[turi-a"obluz6incurq{
luminoase(deschise),creeazbiluziacdsiluetaSaupefsoanaestemaiinalt6..{
Fieura
s.a3.
Efecetele
r"",'"l**t
;;;H;":K'"otia
inaltimli:$
(
o5
|
or-l
-
7/21/2019 DESIGN 2.compressed.pdf
17/156
cu
sunt
.
Aceste
exemple
sunt
simple
ilustrdri
ale
"principiilor
contrastului
de
clarobscur",
"principii"
care
pot
fi
extinse
in
murtipre?oauri
(figura
3.g4.).
Figura
3.84.
Modalitefi
de
utilizare
a
contrastului
de
clarobscur
rzr
r--1 Fl
I-
@qa
fln
/ffffi
ru
@ffift
&-K
-
7/21/2019 DESIGN 2.compressed.pdf
18/156
t'72
ffi
stimentar
i
se
-pot
conferi
"ap*:n:'',,.T:ll'lri'r-t":
modificarea
propo(iei tonurilo:
:1t":::'",l,tL*,
"*rtt,
;'JjllTfi
#:,#;,i"""ilHJffi
l;;;;T:t::'ffi
',:::"':'#ll,:
*:m*l'il:rl-l'.li:li'"" qT'ffi
[:[",::T.;:f,,i""T:;;';:?il;'f;
ffiffi;a.,,ritiru.":Yy,::ll'lll1"u,
in
ultimul
timp,
probreme_
tot
mai
',
Cromattca
complexe,
de
la
estetic''
todl'
#il;t
4i:TtJui"'
"tip
de
activitate'
:;
conj
unctur6,
tradilie,':"i":l:.
::' :;;;
rt'1rryi':lffi,
*ffi:il1i
i
outea
fi
epuizate
,ririoautu
rotul.r'^lai
poate
fr
precrat
't
avea
1i
oamenilor
fa 6
de
culori
:unt
9*t':1ii
;t"rtante;
aceste
preferinle
p*
*"o
I
Oillllerrrrvr
^"5--
al:
""t"."r
individual,
colectiv
sau-:ne,
riate,
fiecare
persoand
o
preferir,1"r"
inoivi{ua]e
-
sunt
.to1:: :T;;.
otr.*,
chiar
o'
m*
#[:::i:**ru:ryH
L:i'::fi
;
il
;;
;
;"
pr
in
e
duc
ali
e
;'
o
prererinlete
corective
i::i:'"*
:*mro.:";:il'ffiT:
:l
*^i,:.:::"'il','ff
;Ln::iH,T:,;Jffi
,u::'u':*'oo*'-'"::i
te
dd
precldere,
anumlte
u
t:t
t
"::-:::
r"."
-",.,.,rina
rezolvdri
. prererin{ele
generare
::IT1-,t:3:]*t
u"
cromaticd
u*'
.-tl
upri.,"l,.Jffiffi;1,*:::::l-'*:'"iJ":?':1",;.,"
,ar'o$
Numeroasestudiierectuate'F#1":T:tff:'$T:ilt1-Tl'li
;",#J:Ti:*:;l'rlTj"fJ":ilitinr*;il,':#::liiari
acestora
depind
foarte
*:1
u-:.:1^'l':^::::"::i,'lj:::"t$
j:ru;:
*i
ffiffi.l"ffi:
ffn'Ii,l|ff:]::'"u"'",""xu1
qi
gradul
de
curtur'
aI
::i
.- r ,t^.2^|i
subieclilor
d
armoniile
coloristice'
Necunoaqterea
fundamentarilol
;11:fi::3,illno,ouo'ut
de
combinaliil;
dat
nagtere,
uneon'
ril
vur[u-"
^----
'
sunt
dtsttncre
lt
'l]til
h*t}
:*,t;,'.","
j# :ffi
;3
[
jfu
["#ilu*n*
elinut
ca'
oaca
"rt";;;;le
gi
psihologice
individuale'
arrnoruil
sDLw
v"'-
':"t
.lract.rirticile
soci
il.ilJ;;;fo4iilor
dintre
culori'
,i
ru;;;;
de
legite
contrastelo','"0"::'"'JlJrJ;;iluia"
oi"i
o
tege
fsotg]
va'tot
ao*liiu-ui
"urotilor
nu
t:].T'i
tlll,*3;,*
limitele
universiij
,-",r,,
J
"*l'1"l'.TI
1i:f
ii:i
H#;'"
""'
chiar
limitere
universlr
cromatic
n-au
fost
"r""a.,U
stabile,
.i
;-";
schimbat
mereu'
Ca
urmare'
nict'1
mai
avizali
specialigti
lu.lo'u"
"tt'it'J"il;;*'
acele
"chei'
ttl'i
."t"rtt"r,
atai
de
mult
dorite'
11ii,
progresele
tehn'
l***::*n#:,'"'ffi11'*t,*'r::'::lilT"J;"'.'."*'ld
,::.
''.jl
-
7/21/2019 DESIGN 2.compressed.pdf
19/156
$l
de
cu
mat
vor
avea
o
in
cu
de
ale
ale
ale
a
'
,tie
de
nici
cei
lumii
jc
st'ctJ
2
se
dezvortS
gi
se
vor
dezvorta,
proprietdfire
acestora,
cororanfii
gi,
in
generar,
recentere
procedee
de
finisare,
pot
crea
noi
gi
nor
.r..t"
de
curoare
Pentru
a
avea
o
imagine
clard
asupru
unlu".rutui
.ro*utic
qi
a
efectelor
acesttlia'
coleetafi
urt
malddl'
cje
egantioane
de
*ut..iut.
textire
colorate,
imprdgtiafi-le pe
o
masd
gi
incercafi
s6
observali
erectere
pe
care
re
au
unere
asupra
celorrarte;
ruali
mostra
cu
mostra
gi
o
upropiuiioe
piere
sau
grupafi
dou5
sau
mai
multe
mostre,
?n
aceeagi
incercare,
p6nd
vefi
obfine
o
imagine
atractivd.
Vefi
constata
astfer
cd
unere
curori
pot
incarzi
,
rd,c'i,,u."rntuu,
stimura,
inmuia,
flata,
contrasta,
ad6nci,
anima,
carma,
^agita,
dezamdgi
"t".;
efectele
ror
pot
fi
ozitive,
negative
sau
chiar
neutre
dar,
?n
cele
din
ffi;designerul
este
cel
ce
va
decide
ce
anume
gi
cum
va
crea.
173
tehnibo-
3.1.6.
Materialul
textil
Educarea
sau
formarea
ochiului
in
abilitatea
de
d
selecta
acele
materiale
textire,
cu
anumite
desene
sau
cu
o
anumitr
structurd,-
care
atragun
numdr
mare
de
consumatori,
este
extrem
de
importantS
gi
considerat
d
a frun
,.talent
special,,.
in
designul
vestimentar'
alegerea
materialelor,
corelu."u
oroorietdfilor
acestora
cu
caracteristicire
modereror,
este
vitard,
,,
.u.'.ono,r,onuta
gi
de
diferitere
tipuri
de piefe
de
desfacere,
de
anumite
concepte
ortrtro
,,imaginea,,
unor
case
de
mod[
sau
firme,
de
"principiire',
artei,
de
fip;;
ii
structura
produsurui
de
imbrdcdm
i nte,
ocazia
purtdrii,
de
principi
ile
.,modei
de'cal
itate,,
etc.
Mareriarul textir
este
erementur
(suporrur).,
"j;;;;i;;;
se
creeazd
si
l
e
realizeazr
noile
modele;
selectarea
acestuia
gi
evolulia
formei
sau
stilului
I
noilor
produse
arcdtuiesc
o grupd
de
noliuni
.u..
trebuie
.""r,.il[]
J
ntotdeauna,
impreun[.
'
Designerii
experimentafi
studia
zA
naile
materiaie
,rrui
a.u..me,
deci.
inainte
de
inceperea
sezonurui,
pentru
a
se
inspira
qi
a
re
arege
pe
cere
pentru
care
"vor
crea,,
modelele
sau
pe
care
Ie
vor
folosi
pentru
modelele
deja
roiectate
(vezi
gi
subcapitolul
1.5).
pe
pie{ere
"mai
pufin
pretenfioase',,
unde
sunt
forosite,
cu precddere,
materiare
textile
cu anumite
desene,
aregerea
"r.rtoru
.rte
considerat5,
adeseori,
mai
importantd
dec6t
dezvoltarea
noului
stil,
a
noiror
rooele;
acesta
este
doar
un
punct
de
vedere,
deoarece,
ra
orice
*niver"
ar
piepf
p"nt.u
orice
produs
de
imbrdcdminte
(fie
el "haute
couture,,
-
..high
;r;;;rl,
sau
,,pr6t_d._porter,,
_
"ready
to
weare"),
materialul
,,potrivit-
u;u..ure--*un.u
designerului
gi
rezultatele
sunt
net
superioare.
ce
'
-
7/21/2019 DESIGN 2.compressed.pdf
20/156
11t'
DgsIqN
lvfcrfLriu1 ti
L-'- r-t
-
'
serie
de
restriclii
imediate
in
design'
cea
corelafia
care
trebuie
s[
existe
intre
material
cum
ar
fi:
materialele
"cdlduroase"
sd
fie
utilizate
pentru
sezonul
rece
(cele
rea|izate
din
ldn6,
de
exemplu),
iar
cele...r6coroase,,
pentru
sezonul
cald
(de
exemplu
"cool-wool");
+i^^oar)
.,fehrrloas(
o
materialele,,bogate",
"pre{ioase",
"pretenfioase"'
"fabuloase"'
cu
proprietaliesteticedeosebite,s6fieutilizatepentrucreareavestimentalieide
sear[;
si
fie
folosite
la
rcalizarea
imbracdmintei
o
materialele
"durabile"
-
pentru
timpul
liber,
joacl,
sau.
alte
situalii;
?il::ff.:,T,t
",
ff
,"rIf
:il
*.
re
a
m
at
e
r
i a
l u
I
u
i
( i n
d
e
s
i
gnu
I
v
e st
i
m
e
nt
ar)
i
I
constituie
proprietllile
de
suprafap'
aspectul
tl,l
ill:.litl1.:I::;'l;H:::i
;:;ilfi
:r#Iiffii:ffi
#i'
iffi
mbaj
ur
prastic
iartistic;
intarn
im
.
lermenur
;
"tex-turi"
(alc[tuire)
care
repre
zinta
caiitat"a
sau
"t"":::ij:t:,:Htlr::Hj
ffiH|",;;
1*]'"io.rtr"rtui
n.r,.),
vizibila
ra
suprafalr,.
piptibila:
:1t:'
p"l
prelucrare,
este
prstrata'^u.
*:o'u:
T::
:""-T"*i;'lit.i.lil;ff
ffif:t'fii
::?::1XT",::iifi:'il
;ff;";;";;
":::
:T"ei
structura
materiarurui'
contextura
acestuia,
fie
cd
ea
este
opac6
sau
transparentl,
..compactl',
Satj
.;
,'poroas[",
netedd
sau
moale
("piloasd")'
pula
sau
lucioasl
etc'
Pentru
dt'ignt"
dt
o
d"osebiia
imn^ort3nf
t:I
::l ,:|1t;::::.,:
"onr.*,.lrl1llul,.l,"ulffit
o-ot,""ttit
a"
'up'ufa ''
Aceqti
factori
(elemente)
po
ft
analizali
separat
numai
sub
aspect
teoretic'
O:ll::':.:"::::.l""Ht:?:::tj
(t
analnaTl
separat
urp."t"
,uu
proUt"me,
deoarece
in
practi,
pentru
o
clarificare
mai
facila
a
unor
Tl:*.:::,:;T;i,l'u"
J*tr.
,i',
trebuie
luali
in
"onsiderare'
intotdeuunu'
impreuna'
::"t::t^r:t:t::t
t::lt}
ffin'ffl'
,'l
r*"ffi;'i.
"o*t^:i
:'l:
i:"::l:::",1":::*";:t
-
important
in
a.tt'niillu"u'fot'iui'ii
'naioiutull,ti,oY1;l:,:^::$;:tTffi-r.
i
'-oo""TiJr:ffiffi;il;
;;
,"oprr
creirii
qi realizlrii
noilor
produse
Q
imbrScaminte
se
bazeaz6.at6t
pe
criterii
gtiinlifice
cdt
9i
pe
criterii
esteticl
deosebit
de
importante
fiind'
in
ut"'t
"t''
p'optittdlile
ce
l;ti;itconfortuti
;:':-x:.;;;;;;;;^:;::::li,1ult*ii.Ij':,j]:::T,[3',"1]...u'"...
"
Trebuie
gtuta
o
diferenliere
net[
intre
matelatetl
::
'-::;::|;:
*.an1ier{file
acestuia-
determind
o
mai
evidentd
dintre
acestea
fttnd
gi scopul
pentru
care
el
a
fost
creat'
modr,,,':"tru;;"*t**.-
.ri"
ao.'T:'":i
i:
fi"::':-':
":::"r:11""'
materialele
pentru
imbric[mintea
uzuali
qi
lenjeria
de
corp,
-
care
trebuis
rii
-
7/21/2019 DESIGN 2.compressed.pdf
21/156
I
t.
I
t
,,
lij
r'r
ri:i'':
.
Liri
jti: :
-i:.t:l
i
175
cu
de
il
unui
prin
spori
.
sau
sau
Pot
qi
lra
de
la
de
s6
?mbine
armonios
proprietifile
de
confort
gi
durabilitate.
cu
valoarea
de
prezentare,
-
Ei
materialele
pentru
imbriclmintea
cu
destinatie
special
a
p7l,
care
trebuie
si prezinfe,
in
general,
anumite
caracteristici
impuse
j.
arigurur.u
protecfiei,
confortului
gi
durabil
itdtii.
Dacd
aruncdm
o
scurtd
privire
asupra
evoluliei
materialelo
r
utilizate
pentru
realizarea
imbrichmintei,
se
constatd
cd:
o
omul
preistoric,
trdind
intr_un
clirnat
piei
de
animale
drept
?mbrdcdminte;
ulterior,
prelucreze
pieile
pe
care
le-a putut
transforma
?n
s[
semene
cu
irnbrdclmintea
actuald;
c
inclinafia
spre
frumos
a
omului
l-a
deterrninant
sh
decoreze
pieile
cu
picturi
9i
"broderii"
gi
c6nd,
ulterior,.a
invdfat
"arta
teserii,,,
s-a
folosit
de
culori
9i
de
contrastele
dintre
acestea,
pentru
a
obline
diferite
forme
compozilionale
(inotive,
borduri,
fondr_rri
decorative
etc.).
Astfel,
interesul
pentru
aspectul
materialului,
pentru
proprietafile
sale,
este Ia
fel
de
vechi
precum
este
imbrdcdmintea
insrgi.
a.
Desenul
materialelor
textile
Ca
o
formd
de
anali
zd.
in
designul
vestimentar,
materialele
textile,
in
funclie
de prezenfa
sau
absenfa
unor
desene,
por
fi
gdr;;,
t"*;;;i'*un*
general,
astfel:
o
materiale
simpre
(fbrd
modere,
desene
sau
imprimeuri);
.
materiale
cu desene
geometrice;
materialului
textil
nu
trebuie
analizat
mai
rece,
folosea,
Ia
inceput,
el
a
invdfat
sd
curefe
gi
sd
produse
ce
au
inceput,
treptat,
este
un
element
extrem
de
separat.
Astfel,
imprimeul
i*l:---Pri-n
urmare,
,t
lrnportant
in
design,
desenul
dar
care
-
7/21/2019 DESIGN 2.compressed.pdf
22/156
176
PestcH
(desenul)
unui
material
minunat'
curn
::t:
:::tt-t^i:
t'":"
;::,i:l
:t"'::l^::'"T;;' intunecat
sau
estompat'
poate
fi,
in
acelaqi
.1
..
minunat'
esenele
,.extreme,,
accentueaz6
siluetele
^o'extreme";
dt
"llTlu'
un
desen
(motiv
decorativ)
cu
raport
ii""rtO,,t"-tl:^i::t
ca
o
persoan[
micd
de
statur[s6par6qimaimiclsub..greutatea,,acestuiagideaceea,inastfelde
cazuri,sunt
recomandate
de
sene
tu
Ji*tn":::::f:tt:,:T,
;rt;;ry;rj;l;
:?il
il:lJ#
;;:
ffi
;;.
i
r.
i
::.: : :y
1:
^::
:,Tl'
"1'
:
ffi?
ool""'n,''
suprafele
lurgi,
"ffi*t';'
:.0.u'1i1.^:^":':: :'."fJj}f.T
#Hlt
ffi:::.
'.:ilJi:[,'
i'T?l'
*ffi'Tru:
;
#"i;;;'
i"',,
:
"
:
::
:'::"
?
#:'
T:,']
l"t'
i
*;
Deasemenea,suprafelelemari,*.'",","*"tivete"u1l:..n'iunimari,pots6cad.J
intr-rtn
mod
imprevizib'
pe
"-p.J';; "Tll
lli^"'::"1;:::f"i"-fii:
:rc
il::;i]'J,"ol,i}iT;fi*:':l
il;
';;i
oese11r1
cu
dimensiuni
medii'
cu
'
motive
in
contraste
reduse,
"u*un"uJa-";t
ry1
1::=i:*:l1f;.'uu
mu'"';
mltase,
care
timp,
foarte
d;sr
r:,
r-
'--{r::"'-
.:.-::'--]^-,^r.,t,,,.
stic,.-ul*gi
elegant
datoritd
calitllii materialul.':
l":i:l:t
::::::'1"t"
r"
f"t
d
legant
datortta
catltaltr
rtr.LLwrrerert"'
Y-
-
ste
la
fel
de
sofisticat
qi
,oui".iut
realizatdin
fibre
sintetice'
frrd
luciu'
nu
mal
e
ilr:Jl"|1.',niil;*t;;o,
u,'iru
cu
succes
desene
mari,
accentuate
:l
Figura3.8S.Dimensiuniledesenelormaterialelorgialecorpului
omenesc
-
7/21/2019 DESIGN 2.compressed.pdf
23/156
un
gi
un
de
de
cadd
re
mare.
riz
Desenele
cu
anumite
orientdri
accentueazi
silueta,
deoarece
ochiul
urmrregte
direc{ia
in
care
acestea
se
?ndreaptd;
de
exemplu,
o
dungd
verticall
ascendentd
va purta
privirea
de ra linia
de
termina{ie
a
produsului
de
imbrdcbminte,
la
fafa purtdtorului,
intr-o
licarire
rapidd,
neintreruptr,
care
face
ca
persoana
sd
pard
mai
supld.
Structurile
diagonale
sunt,
de
asemenea,
incantdtoare
deoarece
genereazd
linii
oblice
ascendlnte
gi
conduc
privirea
spre
fald.
Desenele
geometrice
sunt
mult
mai
"elastice",
mai
"nestatornice,,
dec6t
alte
imagini;
?n
contrast,
desenele
florale
cu
rapoarte
mici
sunt
rlelicate
gi
feminine.
"o
regul5.
bund",
ce
ne
std
la
indem6ni,
consta
in
crearea
uno,.
*oa.t.
simple
din
materiale
cu desene
complicate,
deoarece
desenul
posedd
deja
o mare
putere
de
atracfie;
in
felul
acesta
este
pusd
in
valoare
eleganfa
gi
simplitatea
formei
compozilionale
fbrd
a diminua
impactul
motivelor
prin
direrite
elemente
structurale
Tendinfele
in
ceea
ce
privegte
stilul
desenelor
materialelor
textile
sunt
:j
ji'
iil]
1...:
iiir
;,
ciclice,
asemeni
siluetei
in
modd,
gi
sunt,
adeseori,
str6ns
corelate
cu
aceasta
din
.'
urm['
Atunci
cdnd
silueta
dreapt[
este
in
vogd,
sunt
oferite
numeroase
desene
de
.
dimensiuni
mari;
cand
stilul
feminin,
romantic,
este
popular,
sunt
cdutate
desenele
florale,
cu
dimensiuni
mai
reduse;
desenele
,.vortare1e,,
prezintr
un
motiv
amuzant
gi
sunt
frecvent
intAlnite
in
imbr6cdmintea
copiilor.
,
.
Designerul
trebuie
sE
evalueze
atdt
aplicabilitatea
fiecdrui
imprimeu
sau
desen,
c6t
9i
estetica
sa.
Desenele
cu
sens prezintd
motive
asimetrice,
cu
o
.Anumita
orientare,
ceea
ce
duce
la cregterea
consumului
de
material;
problemele
'se
complicd
9i
mai
mult
in
cazul
materialelor
cu
anumite
borduri.
Materialele
cu
desene
lErd
sens
sunt
mult
mai
economice
qi
mai
ugor
de folosit.
Desenele
in
'carouri
"neechilibrate"
ridicd,
de
asemenea,
mari
probleme
la
gablonare
