GH. PAPUC

CERAMICĂ ROMANĂ TIRZIE CU DECOR ŞTAMPILAT DESCOPERITA LA EDIFICUL ROMAN CU MOZAIC DIN TOMIS

In timpul săpăturilor efectuate de Muzeul de Arheologie Constan ţa­pentru, a scoate la iveală mozaicul din Tom is şi cele 11 magazii, a fost recoltat un material arheologic impresionant, atît din punct de vedere­cantit ativ , cît şi din punct de vedere al valorii sale ştiinţifice.

O mar e parte din cer amica descoperită aici a fost studiată de că­t re Adrian Rădulescu 1 In cele ce urmează ne propunem să tratăm o· parte infimă din ceramica de la acest edificiu, anume, cea cu decor ştampilat.

Această ceramică constituie o categorie importantă din cadrul ce­ramicii romane t îrzii, fapt relevat de studiile care au apărut avînd ca­subiect tocmai această categorie ceramică. P e plan naţional un ampl u studiu asupra ceramicii romane t irzii cu decor ştampilat aparţine lui Emilian P opescu, şi cup rinde ceramica de acest tip descoperită la His­tria 2. TreIYuie să amintim de asemenea faptul că au apărut şi alte lll­crări ce vizează aceas tă problemă 3.

P e teritoriul Dobrogei au fost identificate mai multe centre unde s-a descoperit ceramică cu decor ştampilat. Amintim dintre acestea :

1 A. Rădulescu, Desvoltarea meşteşuguriloT in Dobrogea romană. 1, Cont:r i­buţii la cunoaşterea ceramicii romane, în mss.

2 Emi lian P opescu, Ceramica romanti tîrzie cu decor ştampi lat descoperi tă l a H istria. în se/v, 16, nr. 4, ] 965, pp. 695- 725.

3 Sca r lat Lam brino, Emper eur pre-byzan tin j i gure sur une cDupe en t er l'e­cui te, în RIR, 1, 1931, pp. 63- 74; Gh. Ştefan, Anciens vestiges 'Chretiens ii Dino­geţia-Bi.sericuţa, în Dacia, XI-XII, 1945-1947, pp. 305- 307; Săpăturile de la Gar­văn, în SCIV, J, 1, 195 1, p. 37; Gh. Ştefan , L Barnea, Şantierul de la Gar'văn, în M CA , VIII, 1962, p . 678; I. Barnea, Din istoria Dobrogei, II, 1968. p . 493; I . Barn ea,. O casă romană t i r zie de la Dinogeţia, în SC/V, 20, 2, 1969, pp. 255-263.

154 CIi. PAPUC

Carsium li, Sacidava 5, -Histda 6, Tropaeum Traiani 7, Salsovia 8, Dinoge­ţia 0, Piatra Frecăţei JO, precum şi în alte zone din Tomis 11,

Ceramica cu decor ştampilat din Dobrogea se încadrează perfect în .cadrul ceramicii de acest fel din răsăritul Imperiului Roman. Prima lucrare apărută, care tratează această problemă este cea a lui K. Kiib­ler :l2, urmatăI de lucrarea lui F. O. Waage 13, care revine mai tîrziu asu­pr a acestei probleme 14. Ceramica romană ,cu decor ştampilat descoperită pe Agora ateniană a fost studiată de H. S. Robinson 15. Cea mai r ecen­tă, dar şi cea mai completă lucrare, .ce .are m eritul de a elucida o serie de probleme legate de această categorie ceramică aparţine lui J. W. Hayes 16, lucrare apărut!!. în 1972.

Ceramica cu decor ştampilat este caracteristică în tregului Impe­riu R oman , avînd însă' deosebiri în funcţie de zonele ,de difuzare. Cera­mica de această categorie din Africa ", constituie o grupă separată de

li A. Aricescu, Noi date despre cetatea ele la Hîrşova, in Pontica, IV, 197 1, p. 355.

C. Scorpan, Sacidava ş'i unele probleme stratigraf ice şi cTonologice ale .limes-ului şi Dobrogei romane) în Ponti ca, V, 1972, p. 321.

G Em. Popescu, op. cit. i Gh. Ştefan , op. cit., p. 306; în sectorul nostru de lu ceta tea T ropaeurp

"Traiam, 1972, a apărut un fragment ceramic decorat cu ramuri de palmier, in ·condiţii stratigrafice neclare.

i:l Vezi Em. Popescu, op. cit., nota 11, p. 696. 9 Gh. Ştefan , op. cit.; Idem, Săpătw'ile de la Garvăn, in SCIV, 1, 1951;

·Gh. Ştefan, I. Barnea, op. cit., p. 678; I. Barnea, op. cit., p. 255. 10 Em. Popescu, op. cit., nota 13, p. 696. 11 rn Tomis au apărut fragmente ceramice cu decor ştampilat în Şantierul ar­

heologic din Parcul Catedralei ş i in Piaţa Ovidiu, cu ocazia unor săpături mai -vechi.

12 K. Kiibler, Spatanti ke Stempelkerami k. Mit teilungen aus dem Ke ramei ­kos V, in Athen, M itteilungen, 56, 1931, p. 75-85 ; idem, Zum Formtvandel in des .spătantiken attischen Tonplastik, în Jahrbuch des Deutschen Archăologischen Instituts, 67, 1952, p. 99-145.

13 F. O. Weage, The Roman and Bizantine Pottery, în H esperi a, jouTnal of .the American School of Classical Studies at Athens, val. II, p. I, 1933, p. 279, 293- 304.

11,. Idem. Anti.och an the Ol'ontes IV. Port on€ ce ramics and islamic coills. Publications of the Committee for Excav ations of Antioch and its vicinity, Prin­·cetoTI, 1948, p. 4, 43- 58.

15 H. S. Robinson, The Athenian Agora, Results of Excav ati ons conducted by the American School of Classical Studies at Athens, val. V, Pottery of the Roman .Period, Princeton, New J ersey, 1959, p. 76 şi următoarele.

lG J . W. I-Iayes, Late Roman poiteîlJ, Brit. School at Roma, LonJon, 1972, p. 323 şi următoare!e .

11 Dintre studiile privind ceramica cu decor ştampilat din Africa aminti m : -A. L, Delattre, Sugets chnHiens figures sur le jond inte.ri eur de v ases de belle poterie trouves ii Cartage, in Revue de 1 Art chretien, VI, 1888, pp. 219-233: M. Pinard, Pote1'ies et fTagments chretiens el decor incise provenant de Ca?'tage. în Byrsa, II , H152, p. 121-149; G. Camps, La necropole de Dl"aria el Achaur, în Libica, Epigraphie, t. nI, 1955, p. 225-264; Y. .AUais, Notes sur quelques tessons de Djemila, în Libiea, t. V , 1957, p. 37-42 ; A. Jodin, M. Ponsich, La ceramique estampee du Maroc romain, in BAM , IV, 1960, p . 287-318; I dem, Nouvelles obser­v ations sur la ceramique estampee du Maroc l"omai,ne, î n BA M , VII, 1967, p.499-549.

CEHAMICA ROMANA T1RZIE CU DECOR STAMPILAT 155

~ea din apusul Europei .18, care ~i ,aceasta se deosebeşte de ceramica cu ·decor ştampilat din Orientul Imperiului (inclusiv Peninsula Balcanică).

Astfel stînd lucrurile vom proceda mai jos la prezentarea ceramicii descoperi te la Edificiul cu moza'ic din Tomis, făcînd o clasifi care a aces­t eia. La baza studiului nostru va sta clasificarea ti poJogică şi cronologică a materialului descoperit.

Deosebim trei grupe care compun ceramica. romană cu decor ..ştam­pilat şi anume:

- grupa I-a, este cea mai timpurie, şi încadrăm aici ceramica. de­·corată cu ramuri de paJmier.-aranjate rad ial, combin ate cu mici motive subsidiare , înconjurate cu cercuri concentrice. Această grupă este spe­dfică, perioadei cuprinsă între anii 360-450"0 ;

- grupa a II-a, în care i ntTă fragmentele decorate ,cu animale mici şi cu m otive florale Tepetate de mai multe ori, combinate cu rotocoale 'Sau caneluri concentrice . Dec01'ul în bandă concentrică ,tinde să f ie com­pus dintr-w1 s ingur motiv.repetat de cîteva ori. Il1i cadrul acestei grupe deosebim trei subgrupe :

A : o bandă de Idecor concentrică, înconjurată de cercuri r epetate ·de mai multe ori, avînd uneori o cruce în mijloc;

B: una sau două benzi de motive în jurul f undului, înconjurate <le caneluri :

C: C singură ştampilă în centru, înconjurată de caneluri. Grupa :a doua este caracteristică perioadei dintre anii 440-490 2l ;

- grupa a III-a cuprinde fragmentele decorate cu o singu)'ă ştam­pilă aplicată pe centrul vasului, ,fără caneluri sau alte decoruri. Cele mai dese motive folos ite sînt crucile simple sau monogramatice. Tot in

. această grupă intră vase ornamentate Cli animale şi motive florale , pre­·cum şi figuri umane, care apar însă mai rar. Ştarnpilele tind să fie 1nai mari şiPine executate. Această grupă s-a difuzat în perioada cuprinsă între anii 470-580 22.

Vom trecE) mai jos la prezentarea materialului pe care îl posedăm, jncadrîndu-l în grupele prezentate şi vom începe cu fragmentele cera­mice ţare se Încadrează în grupa I-a. Amintim de la Încep ut că analogii 'întîlnim la Antiohia 23, la Atena 2", la Histria 23, la Tropaeum Tra'iani 26

·etc. Acest stil de ramură de palmier, formează un grup comun . Motivele <le ramuri de ' Ipalmier combinate cu cercuri concentrice sau rozete sînt 'copiate după cerami ca africană 27 . De menţionat că ştampilele mai tim­'puri sînt mai mici şi destul de simple.

15 Em . Popescu, op. cit., notn 14, p. G~)7. 19 J. W. Hayes, op. cit., p. 323. ;lQ Ibidem, p. 349. :lI Ib idem , loc. cit. 22 Idibem ~3 F . O. Waage, op. cit., fig. 32, p . 53, in Late !-taman C. :lI H. S. Hobinson, op. cit., pl. 3G, m. 289. 15 Em. Popescu, op. cit., fig. 1, p. 699. 2(; Vezi nota 7. 27 J. W. I-Iayes, op. cit., p. 347.

156 GH. PAPUC

!n cadrăm în această grupă cinci ,fragmente dccorate cu Tamu,-i ele pal miel' (fig. 1). Pe un fragment dintr-un vas cu diametrul fundu lui de 14 cm ramura de palmier este redată de ,10 ori radial. Pentru a com­pleta decorul, s-a aplicat în. bandă concentrică , de 16 or i, o ştampilă cir­culară hasurată . Acest decor .este încadrat de două cercuri concentrice­liniare (fig. 1,1). Pe alte două fragmen te, alături de ramura de palmier apat' cercuri concentrice (fig. 1,2), sau rozete (fig. 1,3), dispuse în cerc exterior. Şi în aceste cazuri ornamentaţia este completată cu mari cercuri concentrice exterioare. Tot din această grupă, fac parte încă, cinci fragmente ornamentale cu cercuri concentrice mici, repetate de mai multe ori , dispuse în bandă circulară (fig. 2,1-5). In unele cazur i ulti­mul din cercurile concentrice este realizat prin lmpunsături succesive,. dînd imaginea un ei roţi dinţate (fig. 1,1,3). Intilnim decor alcătuit din aşezarea în bandă concentrică a cercurilor concen trice mari, ce alter­nează cu altele mai mici (fig. 1,2). In alte cazuri cercurile concentrice sînt aşezate alternativ cu patrate grilate (fig. 1,4-5). Mai sus am pre­cizat că acest pecor a fost copiat după cel african, fa pt pentru care fa­cem referiri la ceramica cu decor ştampilat descoperită în Maroc ~8 , şi care este asemănătoare cu cea prezentată ma'i suS. In plus mai adăugăm un fragment Care are analogii în ceramică "marocană':' fragment deco­rat cu frunze de ferigă stil izate~, alternînd cu cercuri concentrice­(fig . 1,5).

Vasele din prima, grupă au forma de farfurii în t inse sau de platou ri circulare . Inelul de pe fundul vasului este marcat printr-o uşoară: îngro­Şare a zonei r espective 30. Fragmentele ,care fac parte din grupa I-a sîn t puţin numeroase în comparaţie ,",u cele din grupele II şi III.

In grupa a II- a se încadrează acele fragmente ornamentate cu mo­tive florale şi geometrice. Cele ma i multe din ştampilele amintite sînt datate în a doua jumătate a secolului al V-lea e. n. 31 . Unul din decorurile comune al acestei grupe îl constituie animalele. Exemplele cele mai t im­purii din grupă sînt mici şi stilizate aproape ·copilărcşte. Din nou Sursa acestor motive pare să fie Africa. Iepurii şi cîinii sînt specifici ,grupei a II-a.

VOm\ începe prezentarea fragmentelor din .această grupă cu un nu­măr d e patru fragmente ornamentate cu palmetă, repetată de mai multe ori , alcătuind o bandă concentrică, care încadra o cruce (fig. 3,1). Ana­logii întîlnim la Antiohia 32, şi. în oraşele nord-pontice 33. Acest decor se află în interiorul unui cerc liniar. Pe celelalte trei fragmente nu s-au

~8 A Jodin, Les etabassements du 1'oi Juba II aux !les Purpuraires (Mo­gado"J, Tanger, 1967, p. ]53. - vezi şi planşele LXIX, LXX, precum şi fig. 27 .

19 A . .lodin, IvI. Ponsich, op. cit., pl. VI - Li xus, şi fig. 2 şi 12. 30 J. W. Hayes, op. ci.t., capitolul despre profilul vaselor cu decor ştam-

pilat - Catalogl.te of vessel typp - p. 325 şi urm. ; Jl 1 bidem, p. 345 J2 F. O. Waage, op. cit., fig. 32, p. 53. Late Roman C. 33 V. l<~. Gaiduchievici, Rascopchi Til'tachi v 1935-1945, în MIA , nI'. 25, 1952,

p. 127; T. N. Knipovici, Kmsnolacovaia cheramica pe1'l;fh vecav n.e., în MTA, 25. p. 325.

CERAl\'lICA ROr-dANA TTRZTE cu DECOR STAMPILAT 157

6

Fig. l.

158 GH. PAPUC

Fig. 2.

CERAl\.JJCA ROI\'fANA TIRZIE CU DF:COR ŞTAMPILAT 159

Fig. 3.

160 GH. PAPUC

păstrat părţi din decorul central pentru a-l putea identifica (fig. 3,2, 3,5) . Fragmentele ornamentale cu palmetă se încadrează în subgrupele A şi B din grupa a II-a.

Mugurul ele lotus 3r. îl avem reprezentat pe şapte fragmente, unde prin repetare de 111ai multe ori creează o bandă concentrică, înconjurată de cercuri din striuri (fig. 4, 1,7), sau de cercuri lineare (fig. 4,2-6). Pe nici un fragment nu s-a păstrat ştampila aplicată în centrul vasului.

Migelala stilizată 33, la fel ca şi mugurul de lotus, face parte din subgrLlpele A şi B. Pe unul din cele trei fragmente decorate cu mig­dală se observă o parte din decorul icentr,al, gura şi ochiul unui peşte (fig. 3,4). Pe un alt fragment după ce s-a aplicat ştampila , au fost im­primate patru cercuri ,lineare concentrice, două afectînd decorul amintit (fig. 3,6). Analogii întîlnim la Antioh ia 3G şi la Histria 3i.

Tot din această grupă fac parte fragmentele ornamentate cu T0111b

cu v alute ::8 (fig. 5,1-3). P e unul din cele t rei fragmente cu acest decor, în interiorul volutelor se află cîte două cercuri (fig. 5,1). Fragmente de­corate la fel întîln im la Atena 39 şi în R. P . Bulgaria, la Cerven 1,0.

Trei fragmente au ca decor litera S ornamentată Cu valute'" (fig. 5,4-6). Pe unul din fragmente ştampila s-a păstrat în două exemplare. Este cert că acest ,decor ,alcătuia tot o bandă concentrică, nepăstrîndu-se ştampila centrală pe care o înconjura. Pe fragmentul din fig. 5,5 ace­eaşi ştampilă , dar de dimensiuni mai mari a ;fost aplicată pe centrul va­'s ului fapt care încdarează vasul respecti v în grupa a III-a ". Pentru acest motiv de decor putem face analogii la fragmentele descoperite la l\ntiohia {3, la Histria l, 'i etc.

Două fragmente sînt decorate cu un rrtOdel de lanţ 45 sau "entre­lacs" (fig. 5,7,8). Decor asemănător întîlnim la Antiohia 106.

înrudit cu decorul de mai sus este cel de pe fr-agmentul din fig. 5,9, decor alcătuit dintr-un lanţ ele cercuTi încaelTat ,intre două înlănţttiri de sem.icercuri I,i . Analogii întîlni,m la Antiohia l,s.

3'. J. \V. !-Iayes, op. cit., fig. 73, var iantele 1 - 0, analogii pe Agora ateniană, p. 303.

3,) Ibidem, fi g. 73, p. 352. 36 F. O. Waage, op. cit. , fig . 29, Late Roman B. Pottel'Y tdth Stamped De-

corations. 37 Em. Popescu, op. cit., fig. 2, 3-5. 38 J. \V. Hayes, op. cit., fig. 73, variantele t şi u. 39 Ibidem. 1,0 S. Gheorghiev, Srednovecovniat grad Cerven, Problemi i Proucivania, în

lsvestia, XXXIII, So fia, 1972, p. 309. r.t J. W. Hayen, op. cit., fig. 73, varianta v. 42 Ibidem, p. 352; Autorul încadrează acest decor şi în grupa a III-a. (,3 F. O. Waage, op. cit., fig. 32, p. 53, Late Roman C. 1,,, Em. Popescu, op. cit ., f ig . 7, 2, p. 708. ';5 J. W. Hayes, op. cit., fig. 73, dd, p. 355; în ('azul nostru este o variantă.

·deoarece lipsesc liniile care încadrează modelul de lanţ. ,,(; F. O. Waage, op. ci t., IV 732. 47 J. W. Hayes, fig. 74, a, op. cit. 4~ Ibidem.

CFR.?MICA ROMAN A TIR:tlE CU DECOR ŞTAMPILAT 161

Două fragmente (fig. 2,6,7) au ştampila jmprjmată pe ele aJr~­tuită dintr-un 7"omb şi dotlă tritl1lghiuri 49. Pe unul din fragmente ştam­pila a fost aplicată de şapte ori radial pe fundul vasului. Decorul aces­ta îl întîlnim pe vasele ce provln din Agora aten.iană 50

Tot la Atena găsim analogii pentru decorul a trei fragmente des­coperite la Edificiul cu mozaic, decor dispus în bandă, cuprins între cercuri concentrice şi realizat prin aplicarea unei ştampile pe care este reprezentată cifm 8 avind deastlpra o cheie 51 (fig. 6,1,2).

Reprezentarea stilizată a tălpii de încălţăminte 52 constituie deco­rul întîlnit pe şase fragmente care fac parte din subgrupa B a grupei a II-a (fig. 6,4,7). Intr-un singur caz avem această ştampilă pe centrul vasului, fiind mai mare decît în celelalte cazuri (fig. 6,3).

In gru pa a II -a A şi B se încadrează acele fr.agmen te decorate cu o C7"uce aşezată pe U71; TOmb 53 şi repetată de mai multe ori. Pe trei frag­mente tipul de cruce amintit alcătuieşte un decor dispus în bandă con­centrică : nu putem şti ce ,reprezenta ştampila aplicată pe centrul va­sului. Banda de cruci este mărginită uneori de cercuri liniare (fig. 7,1,­-,4). In fig. 7,2 ştampila a fost aplicată de şapte mi radial pe fun dul vasului şi o dată pe centrul acestui·a. Amintim că acest decor poate fi întîlnit ş i în grupa il III-a, dar noi nu posedăm fragmente care aparţin acestei grupe. O ştampilă asemănătoare a fost aplicată pe fragmentele ce provin de la Antiohia :'r., de la Histria 55 ele.

După Cum am amintit mai sus, specifice acestei grupe sînt V'asele al căror decor reprezintă aniTllale, dintre care amintim iepurii şi cîinii. Din cele şapte fragmente pe care sînt rcdaţi iepmi ou, cinci aparţin gru­pei a II-a, celelalte două, grupei a III- a. Pe unul din cele cinci frag­mente (fig. 8,3) ştampila a fost aplicată de cinci ori radial 57 Pe lin alt fragment, alături de banda concentrică realizată din iepuri mai m'ari, se află aplicată o ştamp ilă reprezentînd un 'iepure mai mic : ult ima, ştam­pilă fiind aplicată peste cercurile din benzi ele incizii ce în cadrau prima bandă decorativă (fig. 8,2). Celelalte t rei fr agmente au decorul reali­zat prin repetarea ştampilei reprezentînd iepuri, completat cu cercuri din benzi de striuri, păstrîndu-se pc unele fragmente un cerc (fig. 8,1, 2,4) sali două cercuri de acelaşi fel( fig. 8,5). Analogii întîlnim la An­tiohia 5S, Histria :>9, Dinas Powys 60 etc.

1,0 J bidem, fig. 74, b. 50 J bidem, p. 355. 51 Ibidem, fig. 74, g. r.;2 Ibid~m, fig. 74. c. 5: ~ Ibidem, fig. 74-. j . :;" F. Q . Wange. op. cit.. fig. 3-4. :,.:; f:m. Popescu. op. cit., lig. 11.6 p. 713. ()(j J. W. Hayes. op. cit., fig. 74, \'ariantele l-o şi p-t. Si Em. Popescu, op. cit., fig. 4, 9. r.~ F. O. Waage, op. cit.. fig. 33, Late Roman C. r,!) Em. Popescu. op. cit., fig. 4, 9. li(} Leslie Alcock. Dinas Powys. An tron .I1ge, dark nge and eal'ly Medieval

settlem.ent in Glamol'gan, Cardif, 1963, p. 126-127 şi fig. 25.

Il - c. 6~

]62 GH PAPUC

Fig. 4.

CERAi\IlCA ROMAN.-\ TIRZIE CU DECOR ŞTAMPILAT 163

9

Fig. 5.

164 GH . PAPUC

F ig. G.

CERAMICA ROMANA TfRZ IE C U DECOR ŞTA ;\IPILAT 165

Fig. 7.

Fig. 8.

CERAMTCA ROM.-\NA TIRZiE CU DECOR ŞTA:''lPiLA'f 167

Ciinii apar ştampilat; pe şapte fragmente: pe patru elin acestea le considerăm ceva mai timpurii, dat fiind maniera de execuţie a ştampi­lei. Coada ,este redată printr-un simplu cîrlig, iar ochiul printr-un cer­culeţ. Decorul este completat cu cercuri concentrice care limitează de o parte, şi de alta banda realizată prin repetarea ştampilei reprezentînd cîini. Cercurile pot fi liniare (fig. 9,4,5), sau r ealizate din reţele de in­cizii (fig. 9.1,2). Pe un fr'agment din funelul unui vas, ştampila a fost aplicată ele patru ori radial (fig. 9,7), iar pe al tul, sint redaţi în banelă conccntrică ogari 61 în fugă, avînd urechi mari, lăsate pe spat.e( fig. 9,4) . Intr-un singur caz (fig. 9,8) redarea botului la ciinc se eleosebeşte d e cele enumerate mai sus prin forma sa deosebită. tn ceramica de la His­tria 62 şi cea ele la Antiohia 63 se găsesc ştampile s imilare cu cele din Tomis 6".

Din grupa: a II-a a eera micii romane tîrzii cu decor .ştampilat, mai precis din subgrupa B, fac parte ,şi fragmentele de vase elecorat" cu elelfini. Pe cele şase fragmente delfinul este redat in două cazuri (fig. 10,1,4) o singură elată , ştampila fi ind aplicată pe centrul vasului 66.

Una din ştamuile (fig. 10,4) îşi găseşte analogie perfectă la Histria 6i,

iar cea de a dona este varianta \,p" din fig. 76 reprodusă de Hayes şi descoperită la Corint 68. P e celelalte fragmente delfin ii apar fie de două ori (fig. 10,3,5), fie ele mai multe ori radial pe fundul vasului, încon­juraţi de patru cercuri concentrice, după acestea, urmînd o al tă bandă concentrică realizată prin aplicarea aceleiaşi ştampile de patru ori 69 (s-au păstrat decît doi delfini din banda exterioară, dar este uşor de observat numărul Iniţ ial , fig. 10,2). Tot de mai multe ori delf inul este redat :Şi

pe centrul vasului din care s-a păstrat fragmentu l din fig. 10,3. Intr-un s ingur caz alături de delfin se află stampată o raţă (fig. 10,6). Pentru această reprezentare combinată nu am găs i t analogii pînă acum.

Pc două fragmente . se află stampaţi pui de găină. In t r-un caz s int reelaţi doi pui unul lîngă celălalt;O (fig. 7,7), iar pe celălalt \fragment este redat un singur pui 71 (fig. 7,8). Pe alte două fragmente apare fi e o parte ,din corpul unui pll'i (?), fig. 7,6) , fi e picioarele acestui .. (fig. 7,5).

Citeva din fragmentele pe care se află aplicată ştampila repre­zentînd un cantha" os fac parte din grupa a II-a. Acest motiv poate fi legat şi el la origine de ceramica africană, dar mai tîrziu se reduce la

Gl F. O. Waage, 01'. cit.. fig. 29, o ştampilă asemănătoare sau chial' identică cu ceu din Tomis.

t;:! Em. Popescu, op. cît .. fig. 4. 2-5,7. <;;1 F. O. Waage, op. cit., fig. 33. Late Homa C. Pottery tvith Siampecl Animals. (;', Vezi un tip similar la J. W. H ayes, op. cit., fig. 76, v, y. W J. W. Hayes, op. cit., tig. 76. n-p. G6 Delfinul se află stampat şi pe vase din grupa a III-a, ve:ti J. Vi. Hayes,

~p. cit., fig . 70. Iji E m. Popescu, op. ci,/. , fig. 5, 3. {i." J. W. Hayes, op. cit., fig. 76, p. WJ Siampilă identică la J. W. Hayes, op. cit., fig. 76, o 70 Vezi J. W. Hayes . op. cit., fig. 77, varianta a. 71 Ibidem" varianta d.

168 GH. PAPUC

un simplu motiv decorativ 72 Cele trei fragmente pe care le încadrăm În această grupă au reprezentate, un canthaTos mic, repetat de mal mul­te ori, alcătuind 'O bandă decorativă în jurul unui ornament central, ce nu s-a păstrat (fig. 10, 1-3). într-un singur caz ştampila s-a apli cat ra­dial pe fundul vasului (fig . 10,2). Ştampile asemănătoare întîlni m pe fragmentele ceramice descoperite la TarSllS 73, la Antiohi'8 'Ii, la Histria 7.i etc..:.

Considerăm că pu tem încadra în această girupă, fără teamă de a greşi, încă şapte fragmente . Pe t rei din acestea a fost aplicată o ştam­pilă reprezentînd o leoică 70. Ştampila a fost aplicată în bandă concen trică. P e un fragmen t se păstrează o parte din decorul central, anume o cruce grecească 77 (fig. 14,3). Decorul central nu s-a păstrat pe cele­lalte două fragmente (fig. 14,1-2).

Un al t f ragment are stampat un leu, bineînţeles, în bandă concen­tri că, încadmtă de o parte şi de alta de cercuri concentrice (fig. 12,1).

Alte ,două fragmente sînt decorate fie cu două pe7·echi ele "olute (fig. 14,5,6), fie cu ° singuTă pe<reche. în ambele cazuri aceste motive alcătuiau o bandă concentrică în jurul 'Unei cruci greceşti iS.

Ultimul ,din cele şapte fragm ente, are banda concentrică realizată prin aplicarea de mai multe ori a unei ştampile ce reprezintă un pătTat in care este inscris un Tom. b. De o parte şi de lalta, 'se află cercuri con­centrice din benzi de striuri (fig. 14, 4).

Tot din grupa a II-a, A fac parte şase fragmente care au aplicate cîte o ştampi1ă ce reprezintă o cruce grecească 79 . tn cinci cazuri se ob­servă cercurile concentrice ce înconjurau d ecorul central (fig. 15,1-6). Amintim că ştampila fusese aplicată pe centJ·ul vasului. Acest tip de crUCe (alături de crucea aşezată pe un romb) .se încadrează În grupa a II-a. Cruci de acelaşi ti p întîlnim la Histria su şi la Antiohia 81

Epuizînd de prezentat materialul din ·grupa a II-a, vom trece la cea d e a III-a grupă în care se încadrează cea mai mare parte a cera­micii romane cu decor ştampilat descoperită la Edificiul cu mozaic din Tomis.

In prima parte a secolului al VI-lea animalele stampate pe vase, sînt mai m aTi decît cele din grupa a II-a, mai ·detaliate, avînd o orna­mentaţie liniară sau punctată, care produce un efect naturalistic. Ac­centul pare să fie pus în primul rind pe motive de vînătoare, fiind do­minante două tipuri, anume cerbul şi leul. Figurile umane sînt foarte· rare. Cele mai numeroase sînt fragmentele ce poartă pe .ele ştampile·

72 Ibidem, p. 348. 73 Tarsus, I, fig. 165. 74 F. O. Waage, op. cit, fig. 32. 75 E m. Popescu, op. cit. , fig. 2, 9. 76 .T. v..r. Hayes, op. cit., fig. 75 p. n Caracteristic grupei a II-a A. 7S Situatie similară ca în nota 71. 'i!! .r. W. 'I-rayes, 0p. cit. , fig . 77, o, p, Q. ~ Em. Popescu, op. cu. , fig. 11 , 8 ş i 9. 81 F. O. Waage, op. cit. , Late Roman e, fig. 34.

CER.·\MICA ROi\IANA TfRZIE CU DECOR ŞTAMPILAT

\

,

•

8 Fig, 9,

170 GH. PAPUC

Fig. 10.

CERAMICA ROMANA TfRZIE CU DECOR ŞTAMPILAT I7l

Fig. II.

172 GH. PAPUC

F:i~ . 12.

CERAMICA ROMANA TlRZIE CU DECOR ŞTAMPILAT 173

, .

0;7 .~

.9

F1g. 13.

174 GH. PAPUC

Fig. 14.

CERA!\IICA ROMANA TIRZIE C U DECOR ŞTAMPILAT 175

Fig. 15.

176 GH. PAPUC

reprezentînd cruci şi cr uci monogramatice. Ultimele două motive supra­vreţuiesc ma'i mult decît tipurile amintite mai sus. Influenţa africană poate fi detectată in exemplarele timpurii 82.

Intîlnim şi in grupa a III-a ştampile reprezentînd iepuri. Pe un fragment acest animal este redat clar şi dacă putem spune, bogat or­namentat S3 (fig. 8,6). Pe un alt fragment s-au păstrat şase iepuri 84,

care formează un arc de cerc în jurul unei cruci (fig. 8,7). Cinci fragmente sint decorate cu cîte un cantharas aplicat pe cen­

trul vasului. Primele trei ştampile (fig. 11,6-8), corespund v3.l'iantei "d" prezentată de Hayes 85. Celelalte două reprezentări sint identice cu va­rianta "b" şi respectiv .pc", autorul dînd analogii la Atena, Tarsus, Sar­dis Si; (fig. 11,4-5),

Un fragment ce provine din zona centrală a fundului unei far­furii are aplicat o ştampilă reprezentînd patru duble valute 8' (fig. 14,8). AcelaJ,i decor îl întîlnim şi pe fragmentele din fig. 14,7,9. Pe acestea din urmă) însă ştanlpila este mai mică şi aplicată în bandă concentrică. Cele două fragmente fac parte din grupa a II-a. Le-am prezentat impreună spre a observa clar diferenţa.

Un număr de no'uă fragmente eera mi ce sînt decorate cu lei. Ştam­pila a fost aplicată pe centrul vasului. Intr-un singur caz leul apare in dublă reprezentare (fig. 12,6). Toate aceste nouă reprezentări diferă de ştampila ce fusese aplicată pe un vas din grupa a II-a 88. De men­ţiunat că patru fragmente; au fost ştampilate cu una 'ii aceeaşi ştampilă (fig. 12,2,3,5,7), deci provenienţa este categoric comună, iar momen­tul fabricării acelaşi . Următoarele p atru fragmente sint individualizate prin ştampila pe care o poartă . Astfel leul apare înconjurat de cerc mi concentrice, sau fără acestea din urmă. Pe ultimele două fragmente pe care le prezentăm, leii stampaţi sint mult mai mari (fig , 12,4,8) decît în cazurile de mai sus. Ceramică cu decor ştampilat asemănător întilnim la Khibat al Karak 8~, la Histria 90 şi în alte părţi.

Cerbul este frecvent reprezentat pe fragmentele de la Edificiul ro­man cu mozaic din Tomis. Spunem acest lucru, deoarece s-au păstrat 1l fragmente cu această reprezentare, Cinci ştampile (fig. 12,5,7-10) sînt similare cu cea prezentată de J. W. Hayes în fig. 76, varianta "b", analogii întîlnind în Apolonia Cyrenaica, Bizantin Palace 9' etc. Pe alte trei fragmente sînt imprimaţi ce~bi alergînd spre stînga (fig. 12,2,3, 1l). Cel de pe fragmentul din fig. 12,1l este identic cu varianta "g",

82 J. W. Hajes. op. cit., p . 348. 8.1 Nu am găsit ştampile asemănătoare in bibliografia pe care am cercetat-o. st, Iepurele de pe ştampila aplicată pe acest fragment este identic cu va-

nanta t din fig. 74, J. W. Hayes , op. cit. l$J J. W. Hayes, op. cit., fig. 7G, d. 66 J bidem, p. 362. 87 P. Delougaz and R. C. Haines, A. Bykantine Church at J(hirbat al-Karak

(University of Chicago Oriental Institute Publieations, val. 85; Chicago, 1960). Potterysections by Delougaz, pl. 3l.

8B Vezi mai sus p. 168. tl9 P. Delougaz, op cit., pl. 31 , 11 ~i 61, 3. 00 Em. Popescu, op. cit., fig. 5, 4. !li J. W. I-Iayes, op. cit., p. 359 (vezi şi fig. 76)

CERAMICA ROMANĂ TIRZIE CU DECOR ŞTAMPILAT 177

llg. 76, p. 35H, [din studiul cltat mal sus. j-In umlte părţI .dm corpUl cer­bului s-au păstrat pe alte trei fragmente (fig. 12,1,4,6).

Considerăm că pu tem lărgii gama tipurilor de ştampile reprezen­tînd animale, adăugînd la cele de mai sus asinul n stampat pe două frag­mente (fig. 16,3-4), şi taurul 'o; (tot pe două fragmente, fig. 16,1-2), care a­pare insă în manieră deosebită în cele două cazuri. Pasta, mărimea ştampilei, realizarea acesteia, sînt argumente .in fav:oarea încadrării ce­lor patru ·fragmente de mai sus în grupa a III-a.

Păunul este redat pe şase fragmente, din care două (fig. 16,6,9) sînt asemănătoare variantei "f', fig. 77, din lucrarea lui J. \\1 .. Hayes, iar celelalte similare variantei "g" w, (fig. 16,5,7). Păunul apare de ase­m enea pe ceramica cu decor ştampilat descoperită la Betbany 05. Amin­tim că tot un păun, dar în relief, executat pe o toartă de opaiţ tîrziu, a fost descoperit in cetatea Tripaeum Traiani, pe. nivel de sec. VI0li.

Figurile umane, după cum am mai am intit, sînt rare, şi se limitează la faza mai t impurie a grupei a III-a, sfîrşitul sec. al V-lea, în ceputul sec. al VI-lea. Ştampilele sînt brut realizate. Sînt cazuri cînd acest motiv ornamental este asemănător celui african, fără a fi însă legat direct de acesta"'. Cinci fragmente păstrează pe ele reprezentări umane. Unul din ele este similar tipului descoperit la Atena D8 (fig . 17,3). Pe alt f ragment este stampilat un personaj mîncînd struguri 99 (fig. 17,4). Un fragment mai mare are o ştampilă care reprezintă un personaj îmbrăcat cu o togă, lungă pînă în dreptul genuncbilor, avînd mîinile ridicate. Se pare că este vorba de un preot în poziţie de rugăciune 1O~ (fig. 17,2). Pe un alt frag ment este r edat un om care duce în mîna stîngă O armă (?) ,rezemată pe umăr (fig. 17,5). Ultimul fragment cu reprezentăti umane, are pe el păstrate, numai picioarele persorajului (fig. 17,1) .

Cea mai mare parte a materialului de la Edificiul cu mozaic este decorat cu cruci şi cruci monogranlatice. CeI~amica ornamentată cu acest t ip supravieţuieşte cel mai mult, cu toate acestea însă sînt sărace exemplele de la sfîrşitul secolului al VI-l ea. De altfel, către anul 600 tehnioa ştampilării dispare. Cele mai timpurii exemplare sînt crucile de tip grecesc, care sînt decorate cu două sau patru motive circulare. Pre­zentăm mai jos crucile din grupa a III-a.

';n Vezi Em . Popescu, o7J. cit., fig . 5, 2 - se pare că pe fragment este stam pat un asin. slab conturat. Considerăm că este asin deoarece pe unul din fragmentele de Ia Edificiul cu mozaic acest animal este bine conturat. Tot asÎn pare să fie şi la J. W. Hayes, op. cit., fig. 76, variania i. : din cauza stării f ragmentare a ştam­pilei autorul consideră că este vorba de o zebră .

! I;) Acest motiv nu l-am intîlnit încă pe ceramicn provenită din alte centre. tli J. W. Hayes. O]). cit., p. 361 şi fig. 77, variantele f şi Q. 9;:; Suller. Excavatiolls at Bethan.y (l D46-1953), p. 261. nr. 3321, fig . 49 . 9(j C. Scorpan, Tipuri de opaiţe neCWlOscute şi problema unor transmi.teri

în epoca jeuda.lc1 , în acest volum, p. 225, fig. 3, 4. !li J . W. I-Iayes, 0p. cit., p. 348. !1.3 S-ar părea că este vorba de o ştampilă identică , vezi J. W. Hayes, op. cit.,

fig. 77, i. !~) Agol"a atenia nă, P 278, apud, J . W. Hayes. op. dt., p. 362, vezi şi f ig. 77, 1. j()() Un fragment. cu un decor asemănător provine de pe Agora ateniană.

(J. \101. Hayes, op. cit., p. 362).

12 - c. (i-l

178 GH. PAPUC:

Fig. 16.

C ER .J.M ICA ROMANA T 1RZIE CU DECOR ŞTAII:IP1LAT 179

Fig. 17.

i80 GH. PAP UC

l. Cruce monogramatică de t ip grecesc cu linie dublă, cu A şi Q,

-cu capetele întoarse 101. ; avem un singur exemplar identic cu cel publicat de Gh. Ştefan in 1947, provenind de la Dinogeţia J02 (fig. 18, 1).

2. Cr uce mo"nogramatică, cu A şi .Q , redusă la o singură linie . Acest tip de cruce îl întîlnim pe şase fragmente (fig. 19,2-4). Într-un caz lip­seşte A, iar Q este aşezat în stînga, iar în alte cazuri poziţia ambelor litere este inversată (fig. 19,1,5 ,6) 103.

3. Cruce monogramatică cu palldantive sub braţul ver tical. Un nu­măr de 14 fragmente (fig. 21,1-6) sînt ornamentate cu acest tip d e ·cruce. Dintre acestea remarcăm două fr agmente: u nul pe care crucea are bucl a lui ,-ha spre stînga (fig. 20, 1), iar altul care este dintr-o pastă de calitate ·inferioară, avînd decorul neclar (fig . 20,6). Acest tip de) cruce îl întîlnim pe ceramica cu decor ştampila t de la Histri a 1O!i, d e Qa To­mis .10-':" şi din oraşele nord -pontice 10(;.

4. Cruce monagramatică cu patr u pandantive de o parte şi de alta a braţelor lOi, din care noi avem două exemplare. Un fragment are apli­cată o s i ngu ră ştampilă pe centr u J08 (f ig. 18, 5). In celălal t caz ştampila a fost aplica tă de patru ori radial, avînd braţul cu ,-ho spre centrul va­sului (fig. 18,6).

5. Cruce grecească cu duble nervur i şi cu p an dantive : patru frag­mente au o ştampilă de acest tip 100 (fi. 22, 1-). Pe două fragmente crucea are numai două pandantive (fig. 22,1-2), fa ţă de celelalte , care au cîte patru.

6. Crucea cu dublu contur este des reprezentată 110, o întîlnim p e 26 de fr agmente. Vom împărţi pe variante acest material astfel: Şase fragmente cor espund variantei "f" (fi. 22,5-8), patru fragmente sînt asemănătoare variantei "g" (fig. 23,1-3), varian tei "dO( îi cor espund ştam­pilele de pe trei fragmente (fig. 17,6-7), r estul de 13 cruci sînt identice cu v arianta "c" (fig. 23,4-7) din clas ificar ea făcu tă de J. W. Hayes Jll

7. Crucea grecească cu dublu contur. I n acest tip in cadrăm nouă fragmente 12, Pe şase fragmente se văd cercur ile concentrice ce înconju­rau decorul central (fig. 24,1-9). In.tr-un caz s-a păstrat o parte din­tr-un graffiti scris pe două rinduri . Din rîndul inferior se pot ci ti trei litere EC~ (fig. 24,6). Este posibil ca i nscripţia să-I indice pe meşter,

lUI J . w. Hayes, op. cit., fig. 78, g. W! Gh. Ştefan, Anciene vestiges ... , p. 306. 10:1 M.I .A., nI'. 25, 1952, pp. 126, :320; J. W. Hay es, op. cit., motivul 66, p. 363

şi fig. 'f8, h. tU" Em. Popescu, op. cii .. fig. 8, ~ şi 5. jO:) Un fra gment cu ctec'or asemănător provine din Şantierul arheologic Tomis,

Parcul Cated ralei. j()li M.I.A. , p. 126 şi 320. 10, J. W. Hayes, 01J . cit., fig. 78, ro , n. lll~ Vezi C. Scorpan, SaC"idava şi unele probleme stratigra j"ice, p . 32l. II/.) J. W. Huyes, op. cit., motivul 70, p. 3G5, vezi fig. 78, r , s . IlO Em. P opescu, op. cit., fig. 7, 4-G ; M.l.A. , 25. p. 126 şi 320; H . L Hobinson,

op. cit., pl. 36, M. 351. li! J. W . Hayes. op. cit., fig. 79, p. 366. U2 Ibidem., p. 367, motivul 72, analogie la Corint, C, <Jo, 1 9~1

CERAMICA ROMANA TlnzlE CU DECOR ŞTAMPILAT 181

FiS. ,8.

182 GH. PAPUC

CERAM ICA ROMANA TIRZ1E CU DECOR STAMPILAT 183

Fig. ~o.

184 GH. PAPUC

Fig. 21.

CERAMICA ROMANĂ TIRZIE CU DECOR ŞTAMPILAT 185·

Fig. 22.

GH. PAPUC

Fig. 23.

CER.·\MlC.-\ ROl\IANA TIRZIE CU DECOR ŞTXMPILAT 187

sau să fie o inscripţiel cu caracter ritual. Pe celelalte trei fragmente, de­corate cu aceeaşi cruce, cer curile concentrice lipsesc (fig . 24,1,2,8).

8. Crucea grecească cu decor punctat, o avem reprezen tată pe şase fragmente, din care patru sînt dintr-o pastă gălbuie, fapt ce le separă de celelalte în totalitate (fig. 25,3- 6). In jurul crucii apar În toate cazurile cercuri liniare sau. cercuri din benzi de striuri 113 (fig. 25,1-6).

9. Cruce cu reprezentări de giuvaeruri montate şi cu motive circu­lare de o parte şi 'de alta, a braţelor. Avem un singur fragment pe care s-a păstrat o parte dintr-o astfel de cruce 11'0 (fig. 19,8).

10. Crucea cu patru motive circulare în jurul braţelor ILJ. Acest tip este reprezentat pe cinci fragmente (fig. 20,1.2,4,6). În tr-un s ingur caz pasta diferă, fiind de calitate inferioară. În acelaşi timp şi decorul este s lab realizat (fig. 20,2).

11. Crucea cu două pandantive sub braţul orizontal - reprezen­tată pe un fragment (fig. 19,7) - este asemănătoare variantei "t" din clasificarea amintită mai Sl:S 11G.

12. Crucea plină 117 este prezentă pe fragmentele din fig. 20,3,7. In două cazuri în jurul crucii se pot observa două sau trei cercuri concentrice.

13. Un tip de cruce. pentru care nu am găsit analogii, este cel din. fig. 18,2. Se observă faptul că braţele sint fragmentate pe lăţimea lor.

14. Nu am găsit analogie nici pentru crucea cu braţele duble, avînd două motive circulare sub braţul or izontal (fig. 18, 4).

15 Crucea monogramatică cu linie dublă, avînd capetele drepte şi literele apocaliptice A şi Q (fig. 18,3) este asemănătoare tipurilor 1 şi 2,

Cu prezentarea u1timelol" trei cruci am epuizat ceramica cu decor ştam pilat descoperită la Edificiul roman cu m ozaic din Tomis. Dar, amin­timp faptul că am prezentat acele fragmente care aveau ştampila cît de cît identificab ilă. Alături de acestea s-au găsit numer oase f ragmente care, datorită modului de păstrare a ştampilei nu ne permite o identi­ficare a acesteia.

Cu toate acestea, mai atribuim grupei a III-a un număr" de 45 frag­mente ceramice pe care s-au păstrat mici părţi dintr- o cruce.

Fragmen tele pe ca re le-am prezentat provin toate din fundul pla­touri lor ş i farfuriilor r oman e cu decor ştampilat. Este de la sine înţel es că această categorie ceramică este una de lux. nu comună. încercările de a restaura cît de cît un vas din această categorie au fost fără rezultat. cu toate că în depozit se păstrează numeroase buze- ceramice, pe care le considerăm ca aparţinînd vaselor cu decor ştampilat. Pentru acest fapt ne il1suşîm punctul de vede re al lui J. \V. Hayes, în ceea ce priveşte pro­fil ul acestor vase 118 .

. 11:1 C. S corpan. op. cit .. p. 321 ; J. W. Tln.w·s. op. cit., fig. 79, h. II" J. W. Hayes, op. cit., motivul 77, p. 368. "\"ezi şi fig. "i9, o. 1\;; I bidem, moti\"ul '18. \"ezi fig. 79, p. llG Ibidem, motivul 80. lli Tbi.dem, fig. 79, i. J IH Supra, nota 30.

188 GH. P AP UC

- ~ ... ~

â 8

CERAMrCA ROMANA T1RZIE CU DECOR ŞTAMPILAT 189

Fig. 23.

190 GH. PAP UC

Ţinem să am intim acum că ne-am însuşit de asemenei datarea pe care o propune acelaş i J. W. Hayes din motive lesne de in ţe les, legate de cercetarea arheologică executată la Edil'i ci ul roman cu mozaic.

Vom încerca să tragem citeva concluzii avin d în vedere numărul fragmentelor din fie care gru pă, fapt pentru care dăm tabelul de mai jos:

I :\r. frag llHrll dor

I ProcfrJ t<lj o' ,o

grup~ l -a 10 2,8

grupa <1 II -a 77 :.H,2

grupa a Il[ · il 127 lil . :J

Procentajul ne indică difuzarea cantitativă a ceramicii cu decor ştampilat. Este logic, că în regiunea noastră vasele cele mai timpurii au pătruns in număl' mic. Acest număr sporeşte odată cu scurgerea t impu­lui , cînd bineînţeles se lărgeşte produ cţia ceramicii cu decor ştampilat, prin apariţi a de ateli ere noi in Asia Mică, unde este indicat locul de ori­gine ale acestei categorii ceramice lJU, Grupa a III-a a cărei pondere se ridică la 61,30/ 0 ne indică larga difuziune a categoriei ce rami ce În discu­ţie. Legat tocmai de această grupă considerăm că pe lîngă numărul mare de vase de lux ce prov in din centrele As iei Mici nu pu tem exclude posibilitatea de a se fi încercat produ cerea unor copii pe plan local. Pre­zentînd mai sus fragmentele, în cîteva locu ri am remarcat pasta deose­bită ş i def i cienţa decorului' (\'ezi f ig. 19/3; 20 '2; 21 6). In cazurile ami n­tite decorul nu a fost afectat de al ţi factori, ci aşa a fost la origine . Este lesne de înţeles ş i foarte log ic că un vas cu decorul în sbrea amintită n u mai părăsea lqcul de producţie fiind l lll r ebut, deci aducerea unui ase­menea vas din altă par te cade de la sine.

In concluzie, nu excludem posibilitatea de a fi existat ~ i in Tomis sau pe aproape un atelier care să producă ceramică romană cu decor ~tampilat de O cal itate care în mare măsură depăşea pe cea a fragmen­telor de mai sus.

J . W. Hayes face l egături între ceramica romană cu decor ştam­pilat şi cea de tip C;andarli J:.t('. 111ai al es în perioada t im purie. Nici unul din fragmentele noastre nu are în pastă urme de · mică aurie , fapt ce ar indica legătura cu cel'amica de tip <;:andarli . Cele spuse de noi nu tre­buiesc înţelese ca o negare a opi niei lui J. \'V. Hayes cii că la Tomis, Il -au a.iuns vasele cele mai t impurii datate, din grupa I-a.

Ineheind, ţinem să menţi onăm că viitoarel e săpătur i din Tomis ce se Vor face lîngă Edificiul roman cu mozaIC ar putea aduce date noi pri­vind această categorie ceramica.

H!J .1. \ V . lIayes, i ndică Pergamul sau zonele imed iat învecinate. [ărgind apoi locul de producere al acestei categorii ceramice in regi unea nord-est egeeană şi regiunea Dardanelelol', 01;. cit., p. :nO-371.

120 ,J. W. H ayes, O]). CI~., p. 369.

CERAMICA ROM,-\NA TfRZIE CU DECOR ŞTAMPILAT 191

CERAMIQUE ROMAINE A DECOR ESTAMPILLE DECOUVERTE Â L·EDIFICE ROMAIN A MOSAIQUE DE TOMl

A la suite des fouilles archeologiques effectuees ~I rEdifice tI mosa'ique de Tomi, an a recolte des materiaux ceramiques impressionants . L 'auteur se propose o'en traiter une petite partie, notamment ia ceramique tardive el deco r estampe.

Apn?s 8voi1' brievement passe en revue les etudes anterieures concernant cette categor ie de ce1'amique. lesquelles appartiennent <lU X a u teurs K . Ku b ler, F. O. Waage. H. S. Robinson, Em. P opescu, J. W. Hayes, on passe a la pre.sentation des materiaux divises en trois grands groupes, ainsi :

Le premiei' en comprend la ceramique romaine de coree de rame a ux de· palmier combines avec de petits motifs subsidiaires. Les fragments ccran1iques de cet groupe sont dates entre 360-450.

Le deuxieme groupe comprend l es fragments estampes avec de petits animaux, motifs florau x, etc., disposes en bande concentrique. Au cadre de ce groupe il ex iste trois sous-grou pes :

A une b a nde de:- decor concentrique ayant pa l' fois une croi x au centre, B - une ou deux bandes de motifs, entourees de cannelures . C - une seuie estampille au centre du vase, entouree de canne lures. Le s materiaux du TIe groupe sant speecifiques ~I la per iode H O- ..J.DO. Le troisieme groupe reunit les fragments[ qui proviennent du fond des vases

et ou sont estampes de s animaux plus grands, figures humaines. Cl"oi x et croix monogramma.tîques. A retenîr que, e n ce qu i concerne le troisiem e gr oupe, l'es tam­p ille est appliquee un seule fois au centre du vase. La d:ramique de ce groupe est clate entre 470-J80.

Par la su ite, l"auteur presente les fragments encadres au premier groupe, a part ir de ceux deco res de feu illes de palmier (fig. 1), et de feu illes de fougere stylisees (fig. 1 et fig . 2.) .

Sant prcsentes de su ite les fragme nts appa r-tenant au dellxh~me groupe. Les motifs decoratlfs de ce groupe, trouves sur les fragments de Tomi , sont les sui\'ants : la palmette (fig . 3, 1-3, 5). le bourgeon de lotus (fig . .. 1,. 1-7). l'amande stylisee (fig. 3, 4, 6- 7), le rhombe aux volutes (fig . 5. 1-3), l a lettre ornemenlee de volu tes (fig . 5, ..J.- G) . entrelax (fig. J, 7, fi), chaîne de cereles (fig. 5, 9), rhombe ct deux triangles (fig. 2, 6- 7), le chiffre El ayant a'.1-deS3Us une ele (fig. G, 1-2) , la semelle stylisee (f ig . 6, 4- 7), la Cl"oix placee au-dessus du rhombe (fig . 7, 1-·!), lievres (fig. 8, 1-5), ch iens (fig. 9, 1-8), dauphins (f ig. 10, 1-6), poussins (fig. 7, 5-8), cantharos (fig. 11, 1-3), paires de volutes (fig . 14. 5-6) ainsi que la croi x grecque (fig. 15, 1-6).

Les fragment.s du TI1e groupe sont les plus nombreux, les animaux stampes y sont plus grands. Les motifs ornamentaux ciu ITIe groupe sont . le Iievre (fi. 8, G. 7), le cantha ros (fig. 11. 4-8), le lion (fig. 12, :2-8), le cerf (fig . 13, 1-11), l'âne (fig . lG, -i-5) , le t<:lureau (fig. 16, 1- 2) , le paon (f ig. 16, 5- 9). les figure3 humo.ines (fig . 17. 1- ;) et les croix simples ou monogrammatiques. Nous avans classifie les croi x ains i

1. Croix (fig . 18, 1).

4. Croix 3. Croix

(fig. 21 , 1-7).

4. Croix 5. Cwi x

monogrammat ique de type grec fi ligne dO!Jble, avec A et Q

monogl"dmmatique avec A et U, J'Eduite ti une seu le ligne (fig. 10, 1-6). monogrammatique aux pendentifs sous la branche hOl"îzon tale

monogrammatique a quatre pendentifs (fig. 13, ;)-6).

grecque a clou bles nervu::cs et pendent i(s (fig. 22, 1--1).

192

6. Croix a double contour (fig. 17, 7, 6 ; 22, 5-8 ; 23, 1-7), 7. Cl'oix grecque a double contaur (fig. 24, 1-9), H. Croix grecque ~ decor pointille (fig. 25, 1-6). 9. Croix a representations de joyaux montes (fig. 19, 8).

GH. PAPUC

10. Croi x a quatre motil"s circula ires autour des branc hes (fig. 20, 1-2, 4- 6). Il. Croi x ~\ deux pendentifs sous la branche horiwntale (fig. 19, 7) . 12. Croi x a contour rempli (fig. 20, 3, 7). 13. Croi x aux branches fragmentees (fig. 13, 2) . 14. Cl'Oix ~l branches doubles et a deux motifs circulaires (fig. 18, 4). 13. Croix monogrammatique a double ligne avec A et Q (fig. 18, 3) En conclusion, l'auteur se refere il forigine de la ceramique tardive â decor

·estampe en la localisant en Asie Mineure.