Deschiderea succesiunii şi a procedurii succesorale

Activitatea succesorala notariala este necesara societatii pentru ca aduce ordine in dreptul succesoral si in problemele ce le are aproape fiecare familie; este la indemana celor interesati si cu rapiditate rezolva cerintele legale ce provin din dreptul mostenitorilor, pentru predarea succesiunii. Activitatea notariala are norme generale pentru realizarea lucrarilor ce-i revin care sunt cuprinse intr-o lege organica. Intre normele generale de organizare a activitatii notariale se afla si norme procedurale in materie succesorala. Aceste norme, in principiu,regularizeaza dezbaterile succesorale. De aceea, pe de-o parte, sunt norme de organizare, de procedura propriu-zisa si de competenta. Pe de alta parte, sunt si norme speciale, deoarece sunt separate de normele generale de procedura aplicate de instantele de judecata. Aceste norme, dupa lege, trebuie sa fie respectate in aplicarea lor. Dezbaterile succesorale in fata notarului public pot fi facute numai prin intelegerea partilor, deci procedura fiind necontencioasa are in vedere realizarea si apararea drepturilor succesorale ale mostenitorilor, desigur cu respectarea prevederilor legale. Cand intre susceptibili intervin neintelegeri, notarul suspenda dezbaterile succesorale si indruma pe cei interesati sa rezolve neintelegerile ivite pe cale de judecata. Procedura succesorala devine si in alt mod tot contencioasa si anume cand mostenitorii sau cei interesati se adreseaza direct instantei de judecata, intelegand ca pe cale notariala nu pot rezolva neintelegerile care sunt nascute intre ei.1

Insasi Legea nr. 36/1995 in art.10- prevede ca procedura succesorala notariala necontencioasa apartine biroului notarului public: “in indeplinirea atributiilor ce-i revin, notarul public are competenta generala, cu exceptiile prevazute in situatiile urmatoare: a) procedura succesorala notariala este de competenta notarului public, din biroul notarial situat in circumscriptia teritoriala a judecatoriei in care defunctul si-a avut ultimul domiciliu; b) in cazul mostenirilor succesive, mostenitorii pot alege competenta oricaruia dintre birourile notariale din circumscriptia teritoriala a judecatoriei in care si-a avut ultimul domiciliu acela dintre autori care a decedat cel din urma”. In materie notariala se aplica 4 principii de baza: principiul legalitatii (deoarece aceste norme procedurale sunt cuprinse in legea de baza a institutiei notariale si ca urmare numai acele lucrari se pot efectua care sunt admise de lege si numai in forma prevazuta de lege)2,principiul confidentialitatii ( succesibilii solicita ca la dezbaterile succesorale sa nu participe public, asa cum participa la

1 Rizeanu Dumitru : “ Delimitarea competentei notarului de stat de aceea a instantelor judecatoresti in materie succesorala” nr.8/1971 pag.65 2 Prof.Univ. Dr. Ioan Les: “Organizarea sistemului judiciar a avocaturii si a activitatii notariale” Lumina Lex. 1997 pag 217-222.

1

dezbaterile instantelor de judecata, desi succesibilii pot fi insotiti de avocat, de creditori sau debitori ai defunctului,de coindivizari, de martori fie de identitate,fie de informare si confirmare a lucrarilor), principiul fortei probante a actului notarial ( prin aceea ca este intocmit in forma aratata de lege si cu respectarea cerintelor legale), principiul raspunderii notarului public ( ca urmare a nerespectarii legii sau prin daunarea patrimoniului persoanei solicitante a actului notarial3; raspunderea intervine in cazul in care notarul incalca cu vadita intentie procedura succesorala sau legea.) In ceea ce priveste deschiderea succesiunii art. 651 Cod civil prevede ca “ succesiunile se deschid prin moarte”. Momentul mortii se constata fizic si se dovedeste prin certificatul de deces eliberat de autoritatea de stare civila. Acest act constituie dovada eficienta. Actul de deces este un inscris autentic si dovedeste persoana decedata, decesul si ultimul domiciliu. El se intocmeste conform cerintelor prevazute de Legea nr.119/1996 cu privire la actele de stare civila. Aceasta lege nu se poate aplica si actelor de deces emise in strainatate. Adeverintele de constatare a mortii fizice date de medicul constatator al decesului se depun la starea civila pentru eliberarea certificatului de deces. Momentul mortii se stabileste si prin hotarare judecatoreasca de declarare a mortii prezumate. Aceasta hotarare trebuie sa fie definitiva si irevocabila. La deschiderea succesiunii sunt de retinut urmatoarele: prin deces inceteaza calitatea de subiect de drept, si deci capacitatea de folosinta, de la aceasta data se transmite patrimoniul catre succesibili (legali sau testamentari), aceasta data determina legea dupa care se dezbate succesiunea, determina succesibilii si drepturile ce le revin din mostenire, determina locul unde se deschide succesiunea, ultimul domiciliu sau locul unde se afla bunurile cele mai importante, momentul mortii determina data posibilitatii deschiderii procedurii succesorale si intocmirea inventarului, locul unde s-a inregistrat decesul daca avea bunuri sau nu,determina notarul public competent pentru dezbaterea succesiunii, cu rezolvarea fara proces a problemelor ce apar la dezbaterea succesiunii si este modul natural de transmitere a patrimoniului unui defunct. Este necesar a se face deosebire intre deschiderea succesiunii si deschiderea procedurii succesorale, fiind doua situatii diferite: succesiunea se deschide prin deces, iar procedura succesorala prin dezbateri la notariat. Astfel, art.68 L. Prevede ca: “ Procedura succesorala notariala se deschide, dupa caz, la cererea oricarei persoane interesate, a procurorului, precum si a secretarului consiliului local al localitatii in raza careia defunctul si-a avut ultimul domiciliu, atunci cand are cunostinta ca mostenirea cuprinde bunuri imobile”. Cererea pentru dechiderea procedurii succesorale se adreseaza notarului public competent. Aceasta cerere se poate face de orice persoana interesata si in drept: mostenitor, creditor, curator al succesibilului minor sau incapabil, de procuror precum si de secretarul consiliului localitatii in raza careia defunctul si-a avut ultimul domiciliu, atunci cand are cunostinta ca mostenirea are bunuri 3 M.Musat si D. Diaconescu: “Raspunderea juridical a notarului public”BNP nr.2/1999 pag.8

2

imobile. In toate aceste cazuri, partea ce solicita deschiderea procedurii succesorale, trebuie sa-si justifice interesul in scris, urmat de documente.Cererile vor fi semnate de parti. Cand cererea e facuta prin mandatar, se va alatura procura in original sau in copie legalizata. Reprezentantul legal, curatorul sau tutorul, va alatura copia actului doveditor al calitatii sale.Persoanele juridice de drept privat vor arata documentul prin care este imputernicit cel ce intocmeste cererea. Cererea se adreseaza, conform art. 68 L. notarului public competent sa rezolve cauza,astfel: a) “notarului public din circumscriptia teritoriala in care si-a avut ultimul domicilui defunctul”, b) “in cazul unei persoane care nu a avut ultimul domiciliu in tara, procedura succesorala se poate indeplini de notarul public din circumscriptia teritoriala a judecatoriei in care defunctul si-a avut bunurile cele mai importante, c) “in cazul in care intr-o circumscriptie teritoriala sunt mai multe birouri de notari publici, competenta de indeplinire a procedurii succesorale apartine primului birou sesizat”, d) “cand conflictul intervine intre birouri notariale situate in circumscriptii diferite, competenta apartine judecatoriei in a carei circumscriptie se afla biroul de notar public cel din urma sesizat.” Cand nu se pot stabili care sunt bunurile defunctului si care este valoarea lor cea mai importanta, mostenitorii vor confirma aceasta situatie printr-o declaratie autentica sub sanctiunea art.292 Cod pen., si anume ca nu au mai deschis procedura succesorala, care este bunul cel mai important, iar in certificatul de mostenitor notarul le va pune in vedere mostenitorilor ca orice alt certificat de mostenitor suplimentar se va elibera de catre acel birou. Inventarierea succesiunii este reglementata de art.70 L.-“ In cazurile prevazute de lege sau la cererea celor interesati, notarul public, personal sau printr-un delegat, va face inventarierea bunurilor succesorale. Daca nu exista cerere anterioara pentru deschiderea procedurii succesorale, cererea de inventariere tine loc si de cerere de deschidere a acestei proceduri. Inventarierea notariala se va face numai cu acordul persoanei in posesia careia se afla bunurile defunctului. In caz de refuz, se va incheia un proces-verbal, semnat de cei prezenti. Cererea pentru inventarierea bunurilor ce intra in masa succesorala trebuie sa cuprinda datele defunctului si ultimul domiciliu, datele mostenitorilor prezumtivi si domiciliile acestora, cu aratarea locului unde se afla averea- activ si pasiv- ce se cuprinde in inventar ( art.70 L. 36/1995), in masura cunoasterii acesteia. La cerere se ataseaza certificatul de deces in copie legalizata prin care se face dovada decesului si a ultimului domiciliu sau hotararea judecatoreasca definitiva.Competent este notarul public in drept sa dezbata succesiunea. In cazul mostenirilor succesive, cei in drept a cere inventarierea, se pot adresa oricarui birou notarial din circumscriptia teritoriala a judecatoriei in care si-a avut ultimul domiciliu acela dintre autori care a decedat cel din urma. In cazul in care intr-o localitate- de ultim domiciliu- sunt mai multe birouri notariale, cererea se poate face oricarui birou notarial, din acea localitate care se si investeste cu dezbaterea succesiunii si despre aceasta instiinteaza

3

Camera Notarilor Publici. Inventarierea se poate face si din oficiu atunci cand interesul minorilor o cere, cand statul are interesul sa-si asigure drepturile sale, sau prin exceptie, cand imprejurarile speciale impun aceasta. In ceea ce priveste procedura inventarierii, notarul public personal sau un imputernicit al acestuia se deplaseaza la locul situarii bunurilor pentru inventariere. In cazul in care unele bunuri sunt situate intr-o alta localitate dintr-o alta circumscriptie notariala poate fi solicitata inventarierea, notarul public competent pentru acea localitate prin comisie rogatorie sau secretarului Consiliului local. Inventarierea se face cu consimtamantul mostenitorilor sau a persoanelor ce detin bunurile, iar daca nu sunt succesibili cunoscuti, cu incunostiintarea autoritatilor locale. In cazul in care este refuzata inventarierea bunurilor de acei succesibili sau de persoanele care detin bunurile se va consemna refuzul in proces-verbal, iar cei interesati se vor adresa instantei de judecata. Prezenti la inventariere, in fata notarului public, sau a imputernicitului acestuia sunt mostenitorul, unul sau doi martori si reprezentantul autoritatii tutelare,daca este cazul. Participantii la inventariere trebuie sa fie prezenti tot timpul inventarierii si sa semneze procesul-verbal facut de notarul public. Conform art. 71 L.- “ Procesul-verbal de inventariere va cuprinde enumerarea, descrierea si evaluarea provizorie a bunurilor ce se aflau in posesia defunctului la data decesului”. Procesul-verbal de inventariere va consemna prezenta persoanelor aratate, locul si data intocmirii procesului-verbal, in cuprinsul prevederilor art 71 Legea nr.36-1995. Testamentul gasit la inventariere sau prezentat de partea interesata se deschide de notarul public, in fata succesibililor, a executorului testamentar, iar in cazul persoanelor incapabile se va instiinta autoritatea tutelara. Daca se prezinta un inventar intocmit deja de un organ al statului sau de administratorul cladirii ori de mostenitori, notarul public va verifica cele cuprinse in inventarul prezentat. Notarul nu poate completa, confirma sau corecta un inventar prezentat. El poate lua act de acest inventar in baza declaratiilor date de toti mostenitorii. In preambulul procesului-verbal de inventariere se va mentiona denumirea biroului notarial,numele notarului public, data, localitatea si locul, datele defunctului, inclusiv data decesului si ultimul domiciliu, precum si persoanele prezente la inventariere. Cadrul procesului-verbal de inventariere va avea urmatoarea rubricatura: numarul curent, descrierea bunurilor, totalul, numarul acestora,evaluarea provizorie, observatii. Apoi, in cuprins, vor fi trecute: intai bunurile miscatoare, titlurile de valoare, bunurile nemiscatoare; in al doilea rand: pasivul succesiunii; in al treilea rand: mentiunile speciale referitoare la bunuri, numiri de curator,custode,expert etc. La sfarsitul actului de inventariere se vor mentiona: data lucrarilor si ora inchiderii inventarului, persoanele prezente la incheierea inventarierii, anexele inventarului, numarul de exemplare,data fixarii primelor dezbateri succesorale cu

4

incunostiintarea celor prezenti, semnaturile participantilor la inventariere si calitatea,sigiliul notarului public. In timpul lucrarilor notarul public ia anumite masuri, astfel art. 72 L. prevede “Daca exista pericol de instrainare, pierdere,inlocuire sau distrugere a bunurilor, notarul public,le va putea pune sub sigiliu sau le va preda unui custode.” Daca in masa succesorala vor intra hartii de valoare, bijuterii, bani, valuta etc. acestea vor fi depuse in depozitul notarial din institutie, banca, CEC, care dupa ce bunurile au fost legal depuse vor garanta restituirea valorilor sau a bunurilor, cu dobanzi legale,dupa achitarea onorariilor de depozitare. Cand primirea in depozit se face fara plata anticipata, fiind situatii premergatoare dezbaterii succesiunii, notarul efectuand proceduri ce pot implica costuri trebuie sa ia in considerare ca aceste costuri sa poate fi acoperite. In mod obisnuit, bunurile raman in pastrarea si conservarea mostenitorilor legali sau testamentari. Toate masurile ce le ia notarul public au in vedere pastrarea averii succesorale in bune conditii pana la terminarea procedurii succesorale. Persoanele care se considera vatamate prin inventariere, prin luarea masurilor de conservare, prin numirea de imputerniciti, fie ca s-au cuprins in inventar bunuri ce nu apartin succesiunii, fie ca nu s-au cuprins in inventar bunurile ce revin succesiunii sau au fost date in custodie unele bunuri unor persoane contestate, se pot adresa instantei de judecata. Referitor la punerea sigiliilor, art 76 din Regulament prevede: “ In cazuri urgente, la cererea oricarei persoane care, justifica un interes, punerea sigiliilor asupra bunurilor succesorale se poate face inainte de intocmirea inventarului, exceptand bunurile necesare membrilor familiei defunctului care au locuit cu el”. Tot in scopul asigurarii bunurilor notarul public pune sigilii pe intreaga locuinta, pe diferite incaperi, pe mese, dulapuri etc. Punerea de sigilii consta in pecetluirea incaperilor sau locurilor unde au fost depozitate bunurile mostenirii, fie prin ceruire, fie prin aplicarea benzii din panza lipita si ceruita pe care se aplica sigiliu sec. Ruperea sigiliilor aplicate constituie infractiune. Ridicarea sigiliilor o poate face tot notarul public la data predarii bunurilor mostenitorilor de drept, fie in timpul dezbaterilor succesorale daca nu este nici un dubiu in ce priveste calitatea si drepturile mostenitorilor, fie la sfarsitul acestora cand se elibereaza certificatul de mostenitor. Procesul-verbal de inventariere la sfarsit va cuprinde numarul exemplarelor, data incheierii lucrarilor, cu precizarea orei.

Inceperea dezbaterilor notariale

5

In mod curent mostenitorii, dupa informatiile primite de la notarul public se prezinta prin intelegere, cu actele necesare pentru dezbaterile notariale, inclusiv cu cererea initiala.4

Secretarul biroului verifica opisul de evidenta a procedurii succesorale daca nu s-a mai inregistrat un alt dosar in aceasta cauza la acel birou. Daca in circumscriptia unei judecatorii functioneaza mai multe birouri notariale, se va cere de la biroul notarului desemnat de Colegiul Director al Camerei Notarilor Publici ce tine evidenta cauzelor succesorale din intreaga circumscriptie teritoriala sa comunice, daca nu s-a inregistrat cauza la alt birou notarial. Totodata se verifica si competenta teritoriala, iar in cazut in care “ constata ca succesiunea este in competenta altui birou notarial, se desesizeaza, fara sa se mai citeze partile, trimitand cauza notarului public competent” (art.68 alin3 L.) Nu se face inregistrarea unui dosar succesoral fara referatul secretarului ce detine evidenta succesorala. Obtinerea referatului obliga notarul la inregistrarea cauzei succesorale in registrul succesoral. Rezolutia notarului are urmatorul continut: verificat opisul, verificat competenta, se inregistreaza, termen la, cu (sau fara) citare si semnatura.Urmeaza inregistrarea in Registrul General Succesoral, in Opisul Alfabetic si in Condica de termene. In Registrul General se arata numarul dosarului in ordine crescanda dupa data inregistrarii, numele si prenumele defunctului, ultimul domiciliu, data decesului, primul termen, numarul certificatului de mostenitor in ordinea crescanda, dupa cum s-au mentionat aceste numere in condica de termene, taxele si onorariile –achitate sau debitarea- si la observatii:inregistrarea, conexarea sau alte solutii:suspendarea, scoaterea de pe rol, trimiterea la instanta sau la alt birou notarial. “Notarii publici sunt obligati sa comunice de indata cauzele inregistrate pentru a fi inscrise in opisul de evidenta a procedurilor succesorale”(art.74 R. alin. 4). Biroul notarial care tine evidenta procedurilor succesorale pe circumscriptia teritoriala, va elibera un certificat pe care-l va expedia notarului public, care a cerut confirmarea si care se pastreaza la dosarul succesoral. Citarea are in vedere incunostiintarea succesibililor si a celor in drept de a sti, ca se dezbate succesiunea defunctului, la un anume birou notarial, la o data anuntata, cu precizarea zilei si a orei. Cei cu vocatie succesorala se citeaza in functie de gradele succesibililor, astfel daca au ramas copii nu vor fi citati toti succesibilii, ci numai cei de gradul I- si anume in cazul in care sunt renuntatori toti, vor fi citati in nume propriu, nepotii de fiu, care au vocatie succesorala.Totusi se vor cita nepotii de fiu sau frati, cand vin la succesiune prin reprezentare si anume cand antecesorul lor a predecedat. Cand in cauza nu sunt mostenitori rezervatari si exista un testament autentificat necontestat de colaterali, nu se vor cita ceilalti succesibili si se va preda succesiunea legatarului universal, care se citeaza. Daca testamentul este 4 Anghel I.:” Relativ la exercitarea procedurii succesorale notariale si la exercitarea dreptului de optiune succesorala(nota)LP nr.7/1957 pag.884

6

olograf sau mistic se citeaza si mostenitorii legali (art.75 alin.2 L.) carora li se aduce la cunostinta dispozitiile testamentare, actul in sine si legalitatea lui. Pot fi citati si creditorii sau alte persoane interesate cand situatia aceasta rezulta din cererea sau declaratiile succesorilor sau din alte documente depuse la dosarul succesoral. Continutul citatiei trebuie sa corespunda scopului acesteia. Conform art.104 Legea notariala se completeaza cu prevederile C.civ. si ale C pr. Civ. Ca urmare, prevederile articolelor referitoare la citarea din C.pr.civ. vor fi utilizate si adaptate procedurii succesorale notariale. Citatia cuprinde si procesul verbal de inmanare completat cu datele necesare de cel insarcinat cu inmanarea. La deschiderea dezbaterilor succesorale se impune precizarea ca acestea sunt organizate in asa fel incat formele procedurale sa ajute la finalizarea cauzei succesorale. La prezentarea succesibililor, in fata notarului, dupa identificarea lor si dovedirea calitatii succesorale se consemneaza intr-o incheiere declaratiile acestora asupra numarului si calitati lor, precum si asupra compunerii masei succesorale si asupra modului de predare a succesiunii. Identificarea succesibililor se face in conditiile art.50 L. Dezbaterile sunt verbale si se pot tine si in afara sediului biroului notarial, in limitele circumscriptiei sale teritoriale, precum si in afara programuli de lucru, la cererea partii interesate. Notarul deschide, suspenda si inchide dezbaterile si consemneaza in incheiere cele constatate. Cand intre parti intervin neintelegeri, notarul public va incerca impacarea partilor. Intrucat declaratiile ce se fac la dezbateri, constituie probe, acestea se dau sub sanctiunea legala pentru declaratiile neadevarate. In situatia in care s-au consemnat de catre mostenitori in incheierea celor declarate de parti “ dupa citirea actului, notarul public le va intreba daca au inteles continutul acestuia si daca cele cuprinse in act exprima vointa lor”.(art.60 alin.1 L.)Valoarea juridica a declaratiilor formulate de succesibili la dezbateri, consta in acordul de vointa intervenit intre mostenitori. In unele situatii de neclaritate sau precizare a situatiilor ce le declara mostenitorii se pot audia martori. Dovada cu inscrisuri este necesara pentru documentarea sustinerilor succesibililor, astfel: actele de stare civila, actele de proprietate, documente care confirma si intaresc declaratiile succesorilor, testamente sau orice acte ce duc la dezlegarea pricinii.

Continutul dezbaterilor. Succesibilii

7

Confirm art.76 alin.1 L.: “ In cadrul procedurii succesorale, notarul public stabileste calitatea mostenitorilor si legatarilor, a acelora care succed defunctul”.Persoana care urmeaza sa primeasca mostenirea se numeste mostenitor, succesor, succesibil, urmas, erede. Fata de modul cum este reglementata transmiterea mostenirii, succesibilii sunt: a)mostenitorii legali- daca mostenirea se transmite conform legii, numai anumitor categorii de persoane. Mostenitorii legali sunt impartiti in doua categorii: rudele apropiate ale defunctului, impartite in clase de mostenitori pana la gradul IV si sotul supravietuitor; b) succesorii testamentari, daca transmisiunea succesorala se face in baza unui testament valabil, unor succesibili care nu sunt continuatori ai parsoanei defunctului, care pot fi: legatarii, statul, donatarii de bunuri viitoare. Se cere indeplinirea unor conditii pentru a putea succede: persoanele fizice sau juridice trebuie sa existe in momentul deschiderii succesiunii; vocatia succesorala este chemarea la succesiune fie in virtutea legii, fie a testamentului lasat de antecesor; dreptul de optiune succesorala are in vedere acceptarea suscesiunii, intr-un mod anume si intr-un anumit termen sau are in vedere renuntarea la succesiune. Pentru a succede pe langa capacitatea succesorala succesibilul mai trebuie sa nu fie nedemn. Aceasta nedemnitate decade pe succesibil din dreptul de a culege mostenirea la care astfel este chemat, motivat de faptul ca s-a facut vinovat de o fapta grava fata de antecesor sau fata de memoria acestuia. Acceptarea succesiunii imbraca mai multe forme: a) acceptarea pura si simpla- este o acceptare expresa, voluntara prin care succesibilul confirma calitatea sa de erede, clar si concis, in tot ceea ce are mostenirea, in scris, intr-un act fie autentic fie privat; b)acceptarea tacita- este tot o acceptare pura si simpla, ce rezulta dintr-un fapt neindoielnic asupra intentiei de acceptare a succesiunii activ si pasiv; c) acceptarea sub beneficiu de inventar- se face prin declaratie autentica in fata notarului public, precedata sau urmata de inventarul succesiunii;d) acceptarea fortata- intervine in acest domeniu ca o sanctiune. In privinta termenului de acceptare, ”dreptul de a accepta succesiunea se prescrie printr-un termen de 6 luni socotit de la deschiderea succesiunii. In cazul cand mostenitorul a fost impiedicat de a se folosi de dreptul sau, din motive de forta majora, instanta judecatoreasca, la cererea mostenitorului, poate prelungi termenul cu cel mult 6 luni de la data cand a luat sfarsit impiedicarea”. Orice succesor –legal sau testamentar- are posibilitatea sa renunte la mostenire, cuprinzand in declaratie autentica, deci in act solemn, vointa sa expresa, ca renunta la titlul sau de mostenitor.Astfel, succesibilul devine strain de mostenire, iar patrimoniul ce l-ar fi primit trece la ceilalti succesori.

Continutul dezbaterilor.Mostenitori, drepturi, bunuri

8

Conform art.76 alin.1 L. ”In cadrul procedurii succesorale, notarul public stabileste calitatea mostenitorilor si legatarilor”. Sunt chemati la mostenire in baza legii rudele apropiate ale defunctului, impartite pe clase de mostenitori precum si sotul supravietuitor. In clasa I intra descendentii defunctului: fii, nepotii de fiu, stranepotii de fiu. Acestia inlatura clasele subsecvente, au cote egale, raporteaza donatiile, pot avea reprezentare, vin in concurs cu sotul supravietuitor, sunt rezervatari si sunt sezinari. In clasa a II-a se incadreaza:a) ascendentii privilegiati: parintii indiferent daca de cujus era din casatorie, din afara casatoriei sau din adoptie.Acestia au rezerva legala, sunt sezinari, au cote egale si vin in nume propriu; b) colaterali privilegiati:frati, surori, nepoti de frati sau surori. Ei vin dupa rudele din clasa I, nu au sezina, au reprezentare, inlatura alte clase subsecvente, pot veni in concurs cu ascendentii privilegiati si cu sotul supravietuitor, au cote egale impartite pe linii si nu au rezerva legala; c) ascendenti privilegiati in concurs cu colateralii privilegiati. Din clasa a III-a fac parte ascendentii ordinari: bunicii, strabunicii, fie pe linie materna, fie pe linie paterna. Acestia sunt sezinari, vin in nume propriu, nu au rezerva legala si vin in concurs cu sotul supravietuitor. Clasa a IV-a este reprezentata de colaterali ordinari :unchi, matusi, veri primari pana la gradul IV inclusiv. Ei vin in nume propriu, nu sunt rezervatari, nu sunt sezinari, sunt rude colaterale ale defunctului nu sunt frati, surori si nici descendenti ai acestora si vin in concurs cu sotul supravietuitor. Sotul supravietuitor are regimul mostenirii dupa prevederile Legii nr.319/1944 si e in concurs cu ceilalti mostenitori legali, cu dispozitii speciale referitoare la mobile, obiectele apartinand gospodariei casnice si darurile de nunta, precum si dreptul temporar de abitatie asupra casei de locuit. Testamentul, conform art.858 C.civ. “poate fi sau olograf, sau facut prin act autentic, sau in forma autentica” . Testamentul olograf este cel scris in totalitate, datat, si semnat de mana testatorului. Testamentul autentic este testamentul adeverit de notarul public dupa procedura prevazuta de art. 58 si urmatoarele din Lege. Testamentul mistic sau secret este semnat de testator, fie ca l-a scrsi el insusi, fie ca a pus pe altul sa-l scrie, depus pecetluit in depozit judiciar. Sunt situatii, cand testamentul olograf este apreciat nul, din lipsa datarii actului sau din lipsa semanturii, de exemplu, deoarece formalitatile la care sunt supuse testamentele se vor observa sub pedeapsa de nulitate. Data gresita sau incompleta uneori se poate completa sau stabili pentru certitudine, dar data lipsa din acel act duce la nulitate. Nu mai putin lipsa semanturii. Legatul devine caduc prin: predecesul legatarului, incapacitatea legatarului de a primi legatul, neindeplinirea conditiei suspensive, refuzul legatarului sau pieirea bunului. Exheredarea rezulta din vointa testatorului care exclude de la mostenire unul sau mai multi mostenitori legali; exheredarea poate fi directa, indirecta si ca sanctiune.

9

Intinderea drepturilor succesorale se refera la orice transmisiune care poate fi universala, cu un titlu universal sau cu titlu particular. Aceste drepturi transmise prin mostenire consolideaza situatia de drept a succesorului, ca instrument pentru recunoasterea calitatii pentru determinarea, predarea si preluarea acestora. Acest ansamblu de norme constituie un mod de transmitere a dreptului de proprietate. Succesorul continua persoana defunctului, in drepturi si in obligatii- chiar daca a facut formele de acceptare dupa deces, dar nu dupa expirarea termenului de acceptare. Aceste drepturi se intind pana la limita drepturilor altui mostenitor. Pentru a fi mostenitor, o persoana trebuie sa aibe aceasta calitate, sa fie chemat la mostenire, in clasa si gradul sau, sa accepte succesiunea dupa modalitatile prevazute de lege. Succesiunea se defera sau prin lege, sau dupa vointa omului prin testament. Mostenitorul are dreptul asupra tuturor bunurilor mostenirii atat in ce priveste activul, cat si pasivul, sau asupra unor parti din bunuri sau aspra unor bunuri determinate, dupa forma de mostenire ce se preda. Unii succesori au de drept posesiunea succesiunii din momentul mortii defunctului, iar altii intra in posesiune cu incuviintarea instantei a celor sezinari sau a notarului prin eliberarea certificatului de mostenitor. Mostenitorii au dreptul la beneficiul inventarului, ori de cate ori considera necesar, si mai cu seama cand pasivul intrece activul. In aceasta calitate, de mostenitor, cel care a indeplinit cerintele legii poate solicita bunurile mostenirii de la detentorii precari. In continuare mostenitorul poate folosi mijloacele legale de aparare a drepturilor sale primite prin mostenire, poate dispune de bunurile succesiunii fara alta incuviintare, in conditiile legii. Cand vine la succesiune un singur mostenitor acestuia i se preda intreg patrimoniul defunctului. Cand vin la succesiune mai multi mostenitori, drepturile acestora se predau pe cote parti in raport cu gradul de rudenie si cu dispozitiile legii. Cat priveste proprietatea comuna a sotilor aceasta inceteaza prin moartea unuia dintre soti.Ca urmare a impartirii in masa succesorala se va include numai partea ce-i revine sotului decedat din bunul comun precum si alte bunuri proprii ale defunctului, daca au ramas. Starea de indiviziune arata ca fiecare coindivizar are o cota abstracta din drept si nu o portiune materializata dintr-un bun. In aceasta stare de indiviziune nu intra bunuri anume determinate care intra in dispozitiile unor legate particulare si drepturile de creanta si obligatiile daca n-au fost declarate indivizibile de mostenitori, cu anumite reguli specifice. In patrimoniul succesoral privit ca universalitate sunt cuprinse atat drepturile cu continut patrimonial cat si obligatiile defunctului. Aceste drepturi patrimoniale trebuie sa existe la data deschiderii succesiunii:drepturi reale principale si accesorii, drepturi de creanta. In pasivul succesoral se cuprind ca sarcini: datoriile succesorale existente la data decesului si sarcinile succesorale. Rezervatarii sunt o categorie de mostenitori ocrotiti de lege fata de tranmisiunile gratuite ale antecesorului lor. Aceasta categorie de mostenitori este formata din: descendenti, ascendenti privilegiati sau sotul supravietuitor. Rezerva succesorala este formata dintr-o parte a activului net al patrimoniului unei persoane de care aceasta nu poate dispune nici prin acte cu titlu gratuit intre vii si

10

nici prin testament. Ceea ce a mai ramas dupa ce s-a calculat si s-a scazut rezerva legala se considera cototate disponibila.

Incheieri notariale in procedura succesorala notariala Incheierea finala este laboratorul de sintetizare a lucrarilor si documentelor facute, respectiv depuse de mostenitori si de notar pe parcursul dezbaterilor succesorale, sub semnaturile si autoritatea acestora pe baza carora se elibereaza certificatul de mostenitor semnat numai de notar. Cadrul si elementele incheierii finale sunt stabilite de lege, astfel: Art.81 alin.1 si 2 L. “ in succesiunea in care exista bunuri, s-a realizat acordul intre mostenitori si s-au administrat probe indestulatoare, notarul public intocmeste incheierea finala a procedurii succesorale. Incheierea finala va cuprinde, pe langa mentiunile comune incheierilor notariale numele, prenumele si ultimul domiciliu al defunctului, data decesului, numele, domiciliul si intinderea drepturilor tuturor mostenitorilor si legatarilor, bunurile si datoriile succesiunii, taxele de timbru, onorariul, precum si alte date care au fost necesare la solutionarea cauzei”. Pe baza acestei incheieri finale- partiale- numai pentru legatar, notarul elibereaza celui in drept certificatul de legatar. Incheierea finala care consta indeplinirea prevederii succesorale se redacteaza de indata (Art.82 alin.2 R). In cazul succesiunilor succesive se intocmeste o singura incheiere finala dar care va cuprinde separat situatie fiecarei succesiuni cu toate elementele necesare predarii succesiunii (art.83.R) De regula, incheierea finala se intocmeste in doua exemplare unul se retine la dosarul succesoral si al doilea se ataseaza la mapa certificatelor de mostenitor, care are regim arhivistic de pastrare permanenta, iar dosarul succesoral de pastrare pe termen de 10 ani. In afara incheierii finale pot interveni in cauzele succesorale si alte incheieri prin care se rezolva situatii diferite dupa imprejurarile de fapt: a) incheierea de suspendare a procedurii succesorale- cazurile in care procedura succesorala se poate suspenda sunt prevazute de art.78 L. astfel: in situatia in care mostenitorii legali citati nu s-au prezentat la dezbateri, iar termenul de 6 luni de la deces a fost depasit; incheierea de suspendare si indrumare la proces -alta situatie in care se suspenda procedura succesorala intervine atunci cand intre mostenitori apar neintelegeri; b)incheierea pentru eliberarea certificatului de vacanta succesorala- succesiunea vacanta sau in desherenta, adica succesiunea ramasa fara mostenitori, ce se culege, cu activ si pasiv de stat recere unele formalitati ce se indeplinesc si din partea organelor fiscale; c) incheierea de suspendare si clasare a cauzei- art.80 L. prevede; “ daca notarul public constata ca in masa succesorala nu exista bunuri, dispune incheierea procedurii succesorale si claseaza cauza ca fara obiect”. In mod obisnuit, cauzele succesorale se verifica de notar daca in

11

succesiune exista bunuri inainte de fixarea termenului de dezbatere si citarea mostenitorilor.; d) alte incheieri de suspendare a lucrarilor succesorale mai pot interveni in situatia cand notarul constata ca nu este competent sa finalizeze cauza succesorala, intocmeste o incheiere de declinare de competenta si trimite dosarul biroului notarial competent: e) incheierile de amanare- sunt reglementate de prevederile art. 79 din L., astfel: “ in cazul dezbaterilor succesorale, la fiecare termen notarul public intocmeste o incheiere motivata, care va cuprinde mentiunile referitoare la indeplinirea procedurii, declaratiile partilor, prezenta martorilor si masurile”.

Certificatul de mostenitor

Prin puterea ce i s-a conferit notarului de lege si anume de a indeplini un serviciu de interes public, sub sigiliul si semnatura sa ca autoritate publica,el elaboreaza, in cadrul procedurii succesorale notariale certificatul de mostenitor care are deplina valoare si forta probanta conform prevederilor legale. Certificatul de mostenitor se redacteaza pe baza datelor din incheierea finala consemnate ca urmare a declaratiilor formulate de mostenitori, actelor de stare civila, actelor de proprietate,dovezilor folosite in dosar si a declaratiilor date de martori,cand este necesar. Uneori, redactarea certificatului de mostenitor se face in baza hotararii judecatoresti, definitiva si irevocabila, care este obligatorie in ce priveste dispozitiile a ceea ce cuprinde. Certificatul de mostenitor se elibereaza la expirarea termenului de 6 luni de la deschiderea succesiunii, adica a termenului prevazut prin acceptarea succesiunii si se redacteaza in termen de 20 de zile de la realizarea incheierii finale. Practic, procedura notariala se finalizeaza dupa trecerea termenului de acceptare , cand succesorii sunt obligati sa depuna sau sa produca dovada acceptarii succesiunii in termen. Elementele structurale ale certificatului de mostenitor sau de legatar sunt: antetul biroului notarial care a rezolvat cauza, cu denumirea si adresa; numarul dosarului succesoral si anul; titlul: certificat de mostenitor sau de legatar, numarul si data eliberarii; numele notarului instrumentator, data incheierii finale: datle defunctului; masa succesorala: activ si pasiv; specificarea naturii succesiunii: legala sau testamentara; aratarea mostenitorilor acceptanti; predarea succesiunii in indiviziune, fiecarui coindivizar recunoscandu-i-se un drept individual absolut si exclusiv asupra cotei ideale, fara a fi titularul exclusiv asupra unui bun; dreptul special de mostenire a sotului supravietuitor; calculul rezervei si al cotitatii disponibile cu reductiunea liberalitatilor excesive, in acceptiunea persoanelor in drept care au invocat reductiunea; ca incheiere se arata locul unde s-a intocmit actul, numarul de exemplare, din care care s-au eliberat partilor si cate s-au pastrat

12

la dosar; semnatura si sigiliul notarului; mentionarea taxelor de timbru, onorariul si timbrul judiciar si modalitatea de plata, cu aratarea chitantei sub semnatura secretarului asistent. Certificatul de mostenitor nu investeste pe mostenitori cu aceasta calitate de mostenitori, ci constata drepturile mostenitorilor privitoare la mostenire, deoarece mostenitorii dobandesc aceste drepturi prin lege, prin testamnet, prin donatii de bunuri viitoare si ca urmare certificatul de mostenitor nu constituie un titlu de proprietate care sa fie folosit ca atare in relatiile cu tertii, dar este dovada acestui titlu.Certificatul de mostenitor are insa putere doveditoare intre succesori, putere ce se bazeaza pe acordul acestora formulat in timpul dezbaterilor, intrucat cei chemati si-au recunoscut dreptul la succesiune, intinderea acestui drept, alcatuirea masei succesorale si a loturilor, sarcinile succesiunii. Certificatul de mostenitor nu are autoritatea lucrului judecat, deoarece nu este eliberat de o instanta de judecata, iar notarul nu elaboreaza acte cu valoarea autoritatii lucrului judecat. Certificatul de mostenitor ca instrument probator poate fi pus in executare chiar in momentul eliberarii lui atat in ce priveste drepturile mostenite, cat si in ce priveste datoriile. Un certificat de mostenitor considerat ca act juridic eliberat de notar poate fi lovit de nulitate, daca s-au incalcat cerintele legale imperative, deoarece aceasta sanctiune civila este aplicabila oricarui act juridic.

Partajul voluntar succesoral

Conform art.83 alin.1 L. “Certificatul de mostenitor sau de legatar, va cuprinde constatarile din aceasta incheiere referitoare la masa succesorala, numarul si calitatea mostenitorilor si cotele ce le revin din patrimoniul defunctului.” “Daca mostenitorii si-au impartit bunurile prin buna-invoiala, in incheiere se va arata modul de imparteala si bunurile succesorale atribuite fiecaruia. Actul de imparteala va putea fi cuprins in incheierea finala sau se va putea intocmi separat, intr-una din formele prescrise de lege” (art.81 al. ultim L.) Cand, in succesiune, sunt mai multi comostenitori acceptanti, masa de bunuri a succesiunii se transmite pe cote parti indivize fara ca acestea sa fie individualizate. Prin partaj se intelege operatiunea juridica prin care se pune capat starii de indiviziune, in sensul ca bunurile stapanite pe cote parti sunt trecute, in raport cu intinderea cotelor respective cuvenite, in proprietatea exclusiva a fiecarui dintre coindivizari. Partajul are caracter declarativ intre parti si se respecta principiul egalitatii intre mostenitori astfel ca fiecare sa-si primeasca dreptul sau determinat –din activ si pasiv, cu unele specificatii. Actul de imparteala fiind o conventie, necesita acordul de vointa a doua sau mai multe persoane – coproprietari indivizari, incheiat cu intentia de a

13

naste,modifica, transmite sau stinge un raport juridic pentru a realiza sistarea starii de indiviziune.5 Cu privire la modalitatea de imparteala, s-a instituit principiul potrivit caruia la formarea loturilor trebuie sa se dea fiecarei parti pe cat posibil, aceeasi cantitate de mobile, de imobile, de drepturi sau de creante de aceeasi natura si valoare, numai astfel se poate asigura deplina egalitate intre mostenitori. Actul de dezmembrare cuprinde o declaratie a coproprietarilor coindivizari pentru formare de parcele sau de apartamente – in cazul cladirilor care se preteaza arhitectural la o astfel de imparteala. Actul de imparteala a folosintei imobilelor cuprinde situatia in care nuda proprietate ramane in indiviziune, iar asupra folosintei dezmembramintelorproprietatii- uzufruct, habitatie, uz- s-a convenit separat. Dupa perfectarea partajului, drepturile individualizate ale copartajantilor nu pot fi nici micsorate si nici tulburate in folosinta lor. Partajul poate fi lovit de nulitate absoluta sau nmulitate relativa.

5 O.Capatana: “ Transmisiunea si imparteala mostenirii in dreptul RSR (recenzie RRD nr.6/1967, pag 176)

14