7/31/2019 Descentralizarea centrelor

1/2

7/31/2019 Descentralizarea centrelor

2/2

Descentralizarea centrelor Student Arhitect

Brbulescu Alexandra

Grupa 403

sunt suficient de mari pentru 61 de tipuri de magazine, iar oraele peste 100.000 pot

avea universitate, muzeu, bibleotec, grdin zoologic, orchestr simfonic i ziar

local. Peste 250.000 de locuitori un ora poate susine universiti de specilaitate,

cum ar fi medicin, oper i televiziuni.

Descentralizarea nucleului ar micora timpul de acces ctre centrele de

interes ale aglomerrii urbane, eliminnd sentimentul de izolare n cartiere

mrginae si suburbii. De asemenea, un centru zonal ar stimula dezvoltarea local

n cartierele neprivilegiate.

Unul dintre riscurile acestei abordri este segmentarea oraului n zone mai

mici concentrate in jurul nucleelor locale, zone ce nu mai au motive s

interacioneze. Pentru a evita aceast situaie, fiecare nucleu zonal trebuie s fie

specializat pe anumite domenii de interes. Astfel s-ar putea forma centrul teatrelor,

centrul magazinelor cu antichiti, centrul vieii de noapte. Fiecare nucleu i-ar pastra

intresul pentru toi locuitorii aglomerrii urbane. n acelai timp, fiecare nucleu ar

acomoda funciuni destul de diverse, dar i funciuni comune, cum ar fi cafenele i

restaurante.

n Bucureti

Implementarea acestei abordri n Bucureti ar presupune localizarea a

aproximativ apte noi nuclee n cartierele limitrofe, dupa exemplul zonei Dorobani.

Astfel de centre ar putea fi amplasate, de exemplu, n Drumul Taberei, Rahova,

Berceni, Pantelimon. Dezvolatarea nucleelor zonale trebuie acompaniat de o

mbuntaire a infrastructurii de transport urban.

Bibliografie

- Alexander, C., Ishikawa, S., Silverstein, M., Jacobson, M., Fiksdahl-King,

I., Angel, S. (1977), A pattern language: Towns, buildings, constructions,

Ed. Oxford Univ. Press, New York

- Berza, V.M. (2008), Risc i dinamic urban, Ed. Universitar Ion Mincu,

Bucureti

- Cities and Society,P. K. Hatt and A. J. Reiss, eds., New York: The FreePress, 1967.