1.Grupurile de indici pentru aprecierea calitii apei. Calitatea apei destinat pentru uz menager i de but este reglementat de STAS ap potabil care include trei grupuri de indici:

1. Indicii organoleptici;

2. Indicii chimici: Substane chimice naturale;

Substane chimice adugate ca reageni pentru epurare;

Substane chimice ce apar n urma polurii (indicii chimici toxici);

3. Indicii bacterieni: Indicile microbian;

Indicile coli.

2.Indicii chimici de poluare a apei cu substane organice, interpretarea lor.

3.De determinat calitatea apei dup indicii: (problem)

4. De determinat proprietile organoleptice i chimice ale apei.

5.De ales doza de coagulant pentru limpezirea apei.Coagularea apei un process de mrire,agregare a impuritilor coloidale ale apei. Coagularea se termin cu formarea agregatelor vizibile,numite flocoane. Coagularea are loc sub aciunea coagulanilor srurile de aluminiu i fier ( sulfatul de aluminiu). Calculul preventiv al dozei de coagulant se face n funcie de alcalinitatea i culoarea apei prelucrate, dar neaprat se va concretiza pe cale experimental. Pentru ca procesul de coagulare a apei s decurg mai repede se folosesc floculanii sintetici (poliacrilamidul).Cantitatea de coagulant necesar pentru tratarea apei se determin pe cale experimental i variaz ntre 30 pn la 200 mg la 1l, n dependen de turbiditate, coloraie, ph apei.

6.De ales doza de clor pentru dezinfecia apei. Pentru a determina cantitatea necesar de clorur de var pentru dezinfecie e necesar de a efectua clorinarea experimental a trei vase cu volumul determinat.Cantitatea de clor residual normat de STAS-il Apa potabil: clor fixat 0,8 1,2 mg/l; liber 0,3-0,5 mg/l.

7.Metodele de condiionare a calitii apei.Dezinfecia se efectueaz prin metode fizice i chimice. Dezinfecia chimic folosirea substanelor cu aciune bactericid: clor, compui care conin clor activ, ozon, sruri de argint. Metode fizice: fierberea, tratarea cu raze ultraviolet, raze gamma.Cele mai rspndite metode de dezinfecie a apei: clorinarea i ozonarea. Limpezirea i Decolorarea se explic prin faptul c substanele mai grele ca apa se sedimenteaz la fund.Acestea se obin prin adugarea n ap a substanelor chimice coagulani, care accelereaz sedimentarea substanelor n suspensie.

8.Metodele de dezinfecie a apei.Dezinfecia apei reprezint distrugerea parial sau subtotal a germenilor patogeni i reducerea numrului celor saprofii pn la condiiile de potabilitate. Metode fizice: Radiaiile ultraviolete; Ultrasunetul; Radiaiile ionizante;Prelucrarea termic, etc.

Metode chimice - substane active utilizate: Clorul; Ozonul; Argintul; permanganatul de potasiu;Iodul; Bromul, etc.

9.Metode de limpezire i decolorare a apei.Limpezirea i decolorarea apei poate fi obinut prin sedimentare un timp ndelungat. Sedimentarea, n condiii naturale, decurge foarte ncet, iar decolorarea practic nu se produce. De aceea pentru a mri eficacitatea acestor procese, nainte de sedimentare n ap se adaug substane chimice, care au proprietatea de a accelera sedimentarea particulelor i de a separa substanele care contribuie la coloraia apei.

10.Metodele de tratare a apei din rezervele individuale a ostailor. 1.Decantarea2.Decolorarea3.Dezinfectarea 4.Destilarea5.Dezactivarea6.Degazarea apei

11. Metodele de condiionare a calitii apei n condiii de campanie.1.Decantarea2.Decolorarea3.Dezinfectarea 4.Destilarea5.Dezactivarea6.Degazarea apei

12.Mijloace tehnice unitare pentru condiionarea apei.Pentru decantarea, decolorarea i dezinfectarea apei se folosesc utilajele 200 (filtru de pnz i crbune activat). instalaii filtrate auto, 2,5 staie de filtrare de unitate. Dezactivarea apei, adic eliberarea de radio nuclide se face tot cu ajutorul instalaiilor , , 2,5. Pentru destilarea apei (dedurizarea ei) se folosesc instalaiile , 2,5 , reactive speciale.

13.Particularitile de aprovizionare cu ap a otirilor n condiii de campanie. n timpul aflrii otirilor n condiii de campanie aprovizionarea cu ap se face de la punctele de aprovizionare. Din ce const aprovizionarea cu ap n condiii de campanie, care snt elementele ei.

1.Se face cunoaterea surselor.2.Ca dobndirea apei.3.Condiionarea apei, pstrarea, transportarea i distribuia prin uniti.4.Controlul asupra calitii i asigurrii cantitative a unitilor cu ap.Punctele de aprovizionare cu ap se desfoar i se exploreaz de ctre unitile inginereti oriunde poate fi folosit sura pe malul rului, lacului fcnd fntni.

14.Funciile serviciului medical ntru aprovizionarea cu ap a otirilor. participarea la cercetare li aprecierea sanitar a locului de dobndire i a sursei de ap;

permisiunea de a folosi sursa respectiv, controlul asigurrii cantitative a otirilor cu ap;

controlul calitii apei i a strii sanitare a punctelor de aprovizionare cu ap inclusiv a calitii apei din sursele destinate punctelor de prelucrare special (antiactinic, antichimic), brutriilor, spltoriilor, bilor i a.

instruirea efectivului militar ntru dezinfecia rezervelor individuale de ap;

asigurarea ostailor cu preparatele necesare pentru dezinfecia apei.

15.De determinat volumul necesar de ventilaie pentru 15 studeni. Volum de ventilaie cantitatea de aer pur, necesar de a o debita n ncpere n decurs de o or pentru o persoan. Formula L=C/p-q; L- volumul de ventilaie; C- cantitatea de CO2 expirat de o persoan pe or;p CMA a CO2 din aerul debitat n ncpere = 1%; q- cantitatea de CO2 din aerul debitat n ncpere=0,4 l/m3. Lucru uor 22,6 l; mediu 30 l; greu 40 l.Astfel, L = 22,6 * 15 / 1-0,4 = 339/0,6= 565 (m3/h).

16.De determinat volumul real de aer care ptrunde n laborator ntr-o or prin ferestruica deschis.La determinarea volumului de aer care ptrunde prin ferestruic se ia 0,5 din suprafaa ferestruicii. Exemplu: ferestruica cu dimensiunile 25x30 m. Viteza de micare a aerului n ferestruic este de 2 m/s. a = 0,25x3x0,5 = 0,038 (m2).Q=0,038x3600=273 (m3/h).

17.De determinat multiplul schimbului de aer necesar n laborator dac aici se afl 15 studeni.Formula: P= KxN/ (p-q).P- multiplul schimbului de aer;K-cantitatea de bioxid de carbon eliminat de un om pe o or;N- numrul de oameni din ncpere;P-concentraia admisibil de bioxid de carbon;q-coninutul mediu de bioxid de carbon din aerul atmosferic.Astfel, P= 22,6x15 / 1-0,4= 565. Multiplul necesar este 565.

18.De determinat multiplul schimbului de aer real n laborator dac aici sunt debitai 400m3/h. Q = 1000/20 mg/m3 400

19.De determinat eficacitatea ventilaiei n laborator prin metoda de calcul.

20.De determinat eficacitatea ventilaiei n sala de studii prin metoda de laborator. 21.De determinat numrul de secii ale caloriferului necesare pentru a nclzi laboratorul.

22.Aprecierea igienic a planului situaional al proiectului de spital.

23.Aprecierea igienic a zonelor funcionale pe terioriul spitalicesc. Pe terenul spitalului sunt create zone:1)Blocurilor curative necontagioase.2)Blocurilor curative contagioase.3)Policlinicii.4)Blocul de anatomie patologic.5)De gospodrie.6)Verde.24.Aprecierea igienic a densitii de construcie pe terenul spitalicesc. Pe teritoriul spitalului vor fi cteva accese separate. E mai bine ca cile de acces s fie din diferite pri, strzi.

Policlinica va fi aproape de hotarul sectorului dup un cordon verde de protecie. Sectorul spitalului trebuie bine nverzit. Se folosesc toate terenurile libere. Pe perimetru se sdete o fie verde cu o lime de 15m. Seciile contagioase, de copii trebuiesc separate cu fii verzi, vor avea parcuri speciale. Dimensiunile sectorului de construcie se iau conform normei de suprafa la un pat. La construcia spitalelor a cte 600-1000 paturi ct i celor specializate care necesit o suprafa mai mare (pentru ergoterapie) sectorul de construcie e bine s fie ales la periferia oraului sau n afara lui.25.Aprecierea igienic a zonelor amplasrii zonei verde pe teritoriul spitalicesc.

26.Aprecierea igienic a sistemului de construcie al spitalului.Sistemul decentralizat. n acest caz complexul spitalului e mprit pe secii, care sunt amplasate n blocuri separate, ca regul de un singur etaj.

Avantajele:

se previne rspndirea infeciilor intraspitaliceti;

sunt mai mari posibilitile de folosire a factorilor naturali (zona verde, )

e mai uor de organizat n spital regimul curativ-protectorii.

Dezavantajele:

pentru construcie se cer suprafee mari

datorit izolrii seciilor curative de la blocul diagnostic-curativ (radiologie, fizioterapie) acordarea ajutorului medical devine mai dificil, distanele dintre blocuri sunt mari, cea ce incomodeaz bolnavii i lucrtorii medicali.

Organizarea alimentaiei e dificil, deoarece alimentele trebuiesc transportate n diferite blocuri (indicii organoleptici se nrutesc).

Creterea nivelului de diagnostic, folosirea ct mai larg a dispozitivelor tehnice scumpe, necesitatea sporirii coeficientului de utilizare a lor cer crearea unor noi tipuri de spital deoarece sistemul decentralizat devine o frn n procesul diagnostic curativ.

Sistemul centralizat se caracterizeaz prin amplasarea tuturor seciilor, policlinicii, ncperilor administrative (n afar de blocul gospodresc ) ntr-un singur bloc cu multe etaje.

Avantajele:

mai raional se folosesc serviciile curativ-diagnostice;

e mai uoar expluatarea dispozitivelor sanitar-tehnice;

se reduce traseul de micare a bolnavilor i lucrtorilor medicali;

se reduc considerabil (30-35%) lucrrile de construcie i expluatare;

alimentele sunt distribuite pe uniti mai rapid, mai uor;

pentru construcie se cere o suprafa mai mic, scade considerabil % de construcie (de la 15% la 7-8%);

planificarea compact a terenului permite de a mri norma de verdea la 1 pat (cu 20-30%);

Dezavantajele:

e mai dificil organizarea regimului curativ-protectoriu;

mai dificil profilaxia unfeciilor intraspitaliceti;

e redus posibilitatea bolnavilor de a se afla la aer liber.

Aceast sistem de construcie e considerat mai raional fa de cea decentralizat.

27.Aprecierea igienic a cilor de acces pe teritoriul spitalului.

28.Aprecierea igienic a serviciului de internare n spitalul multifuncional.Secia de internare este o subdiviziune structural a spitalului.

Internarea bolnavilor poate fi efectuat centralizat (pentru toate unitile cu excepie-de boli infecioase, pediatrie, obstetric)sau decentralizat, cnd fiecare secie i are ncperile sale de internare.

Serviciul de internare va avea o planificare care asigur principiul de flux n micarea bolnavilor internai i cei externai. Pentru a fi respectat acest principiu ca minimum n componena serviciului de internare vor fi ncperile:

1) sala de ateptare cu registratura, vestiar i biroul de informaii

2) cabinetul medicului

3) grupul sanitar unde bolnavul sufer o prelucrare n sensul igienei corporale, dotrii cu mbrcminte de spital i depozitrii hainelor proprii.

4) Sala de proceduri

5) Box i saloane de diagnostic pentru bolnavii cu o diagnoz nestabilit

6) Blocul sanitar

7) Sala de externare, care va fi pe lng fiecare secie.

29. Aprecierea igienic a amplasrii seciilor n blocul spitalicesc.Toate serviciile spitaliceti dup destinul lor funcional pot fi mprite n urmtoarele complexe:

1. Seciile spitalului curative.

2. Grupa serviciilor medicale centralizate

serviciul de internare,

serviciul de sterilizare i dezinfecie,

blocul operatoriu,

serviciul radiologic,

laboratorul,

serviciul fizioterapeutic,

farmacia,

serviciul de transfuzie a sngelui.

secia de anatomie patologic.

3. Serviciile gospodreti

blocul alimentar

spltoria

depozitele

ncperile tehnice

4. Grupul administrativ

ncperile administrative

ncperi auxiliare pentru personal.

30.Aprecierea igienic a unitii de ngrijire medical n seciile boli interne. Principala unitate de structur a spitalului este unitatea de ngrijire medical. Prin aceasta se nelege un numr de paturi, care depind de o echip de lucru i presupune o autonomie de servire. Ea este o subdiviziune funcional de planificare creia depinde planificarea intern a ntregului bloc. Nu o confundai cu secia care este o unitate administrativ. Snt situaii ns, cnd unitatea de ngrijire coincide cu secia ca numr de paturi.

Planificarea unitii de ngrijire medical va corespunde urmtoarelor cerine:

1. Componena ncperilor va corespunde specificului bolii.

2. Asigurarea unei serii de circuite salubre. Prin ele nelegem traseul pe care-l parcurge un obiect, o persoan sau alimentul n spital, urmrindu-se interferena cu sursa de contaminare.

3. Planificarea uor mobil, care ar permite o modernizare datorit ajunsurilor tiinei i tehnicii.

n prezent e unanim accentat crearea blocului cu saloane, n care sunt amplasate seciile cu profil asemntor. Blocul poate include uniti de ngrijire medical sine stttoare. Ele vor fi de netrecut, la intrarea fiecreia va fi o ecluz.

Fiecare UM va include:

zona cu saloane

1) cu sli de tratamente,

2) cabinetul medicilor,

2) camera de gard,

4) ncperea pentru zi;

zona ncperilor auxiliare (blocul sanitar);

zona ncperilor comune (sala de mas, bufetul, cabinetul efului, depozitele de albituri), n hol neutral.

31.Aprecierea igienic a seciei de ngrijire medical din seciile chirurgie.U..M. pot fi: 1) nguste cu coridorul construit din una sau ambele pri

2) cu 2 coridoare n form rotund, ptrat sau diferite alte modificaii.

Dimensiunile U..M. depind de mrimea i forma etajului, adic de distana de la locul de gard surorii medicale pn la cel mai ndeprtat salon (30m).

Astfel, n U..M. cu un singur coridor numrul de paturi va fi mai mic.

ntrebuinarea sistemelor de condiionare i iluminare artificial, planificarea cu 2 coridoare n diferite modificri permite de a mri numrul de paturi n unitate i n aceeai vreme reducerea distanei de la garda medical pn la salon (pn la 11-15m).

Numrul de paturi n U..M. e de 30, iar pentru copii pn la 1 an 24.

Optim e considerat unitatea de 15-18 paturi cu saloane de 1,2,,4, paturi. ns uniti e mai uor de organizat ngrijirea intensiv a bolnavilor, de introdus dispozitive de mecanizare, e mai mare suprafaa la un pat. Astfel, de uniti sunt primise pentru terapie intensiv.

Numrul de paturi n saloane depinde de profilul spitalului, mrimea seciei, unitii. Conform Normelor igienice n salon nu vor fi mai mult de 4 paturi. UM va avea nu mai puin de 2 saloane a cte 2 paturi i 2 a cte 1 pat.

32. Igiena din unitatile de ingrijire medicala din sectiile de boli contagioase:- amplasarea sectiei in complexul spitalicesc

- incaperile de care dispune sectia

- boxele de internare, corepundere nr de bose cu nr de paturi in sectie, suprafata

- tipurile de saloane in sectie

- % de paturi din boka, semiboxe, suprafata, orientarea, nr de paturi in fiecare

- Sistematizarea interioara a boxei, semiboxei, orientarea

- incaperi generale pu bolnavii din saloane obisnuite

- organiz alimentatiei bolnavilor, sterilizarea

33. Igiena din unitatile de ingrijire medicala din maternitati:

- izolarea maternitatii de sectia ginecologica

- prezenta incaperilor pre si postnatale pu unitatile de fiziologie si observatie, componenta, suprafata incaperii pu internarea parturientelor

- sectia de fiziologie, component incaperii

- saloane pu parturiente, orientare, locuri, suprafata la un pat

- component incaperilor la blocul de nastere

- caracteristica saloanelor pu lauze si nou-nascuti, nr locurilor, orientarea, suprafata la un pat, ecluza

- prezenta saloanelor boxate pu nou-nascuti, boxe pu izolare

34. apreccierea microclimatului din saloanele spitalicesti- factori fizici a mediului care influenteaza starea termica a organismului ca T, umiditatea, miscarea aerului, particulele de praf. Se considera confortabila temperature 19-22 grade C, viteza curentilor de aer0.05-0.1 m/s, umiditatea 40-60%.

35. eficacitatea ventilatiei din saloanele spitalicesti. Fiecarui bolnav revine 80m3 aer pe ora. V min de aer/ora pu un bolnav calculeaza Va/CMA unde V-volumul necesar de aer pu un bolnav, a- nr de bacterii emanate de un bolnav intro ora, CMA-valoarea din table.

efectueaza dupa c% de CO2 (limitele admisibile 0.05-0.1%), umiditatea relative, T aerului, cubajul incaperii, nr de oameni, caracterul lucrului efectuat in acea incapere.

Calculul V necesar de ventilatie LC/p-q

L-volumul de ventilatie

C-cantit. De CO2 expirata de o persoana pe ora

p-CMA a CO2 in aerul incaperii %

q-cantit. De CO2 din aerul debitat in incapere %

determin. Multiplului schimb de aer PQ/W

P-multiplul schimbului de aer

Q- V de aer debitat/expirat din incaperein o ora

W-V incaperii

36. eficacitatea ventilatiei din sala de operatii, blocul de nastere:- nr de bacterii la inceputul lucrului nu mai mare de 500 bacterii la 1m3, in timpul oeratiei 1000. Conditionarea aerului dupa filtrele cu o capacitate inalta de sterilizare va fi prevazuta in salile de operatii, nastere. In salile de operatii se conecteaza sistemele de ventilare, refulare, apoi aspiratie.

37. masuri nespecifice de profilaxie a inf. Nozocom.:

- masuri de arhidectura si planificare- izolarea UIM saloanelor, blocurilor operatorii, respectarea fluxului in miscare, amplasarea rationala, zonarea terenului

- masuri de dezinfectie-metode chimice, fizice(prelucrarea mecanica, termica, utilize. Razelor gama si ultraviolet)

- masuri sanitaro-igienice- ventilatia, miscarea dirijata a aerului, dispositive de iluminat, conditionare

- masuri sanitaro-antiepidemice lucru de iluminat, inspectia regimului sanitar in stationare, contralul asupra contaminarii cu germeni ai mediului intraspitalicesc, depistarea purtatorilor de germeni la bolnavi si personal.

38. starea functionala a SCV si SR la efectuarea muncii fizice si intelectuale Indicia de apreciere a SCV- frecventa pulsului bat/min, tensiunea arterial mmHg, presiunea pulsului. SR- frecventa respiratiei pe min, V respirator.

In SCV creste debitul cardiac de la 5l/min in repaus la 26l/min in efort maxim. Cresterea frecventei cardiace se face in effort fizic usor/max, cresterea T corpului si acumularea de a. lactic. SR in effort fizic determina trecerea in singe a unei cantitati pina la 4 l de O2/min, inplicati reflexele conditionate /neconditionate

Metodele de determinare a modificarilor fiziolog: termometria (nr de atingeri in sec), dinamometria (determin forta si rezistenta musculara), perioada latent a reatiei videomotorii/acustomotorii, memoria operative, concentrarea atentiei, frecventa pulsului, tensiunea arterial, V respirator.

39. aprecierea starii function a SNC la efectuarea muncii fizice si intelectuale. Activitatea intelectuala intense de lunga durata provoaca cresterea P arterial, respiratia accelereaza, scade reflexele conditionate vasculare, aparitia reacctiilor paradoxale, modifica tonusul m. netezi ale org interne, vaselor interne, cardace si cerebrale, sporeste metabolismul proteic si glucidic, incordarea org. Determinarea perioadei latent a react vasomotarii/acusticomotorii, examinatul apasa butonul cronoreflexometrului in momentul perceptiei semnalului visual/auditiv de pe panoul de comanda, peroada latent se determina separate in milisecunde.

40. aprecierea starii function a S neuro-muscularla effect muncii fizice. Determina tremurul miinii- aprecierea gradului de tremor (8-12 atingeri-tremor mare; 5-8 atingeri-tremor mediu; 3-5 atingeri-tremor mic), forta musculara cu dinamometrul, rezistentei musculare. Aparate:termometru electric, dinamometru.

41. effect controalelor medic. preventive si periodice a muncitorilor pu profilaxia bolilor profesin. Masuri:generale si individuale. Masuri de inspectie sanitara preventive: sistematizarea rationala a sectiilor, amplasare rationala a utilajului, alegerea corecta a materialelor de constructive, amplasare si sistematizarea rationala a incaperilor uzuale. Masuri curative si profilactice: examene medicale periodice, organizarea si functionarea profilatiilor, factorilor, pause cu gimnastice.

42. effect controalelor medic. preventive si periodice a muncitorilor pu asig condit. Inoffensive de munca. Metodele de investigatie conform factorilor externi de productie: t aerului, paful, gazelle, zgomotul, vibratiile. Investigatiile efectueaza parallel cu cronometrajul, evidentiind atit factorii (-) de munca, cit si particularitatile in constructa masinilor. Se aleg un grup de oameni omogen cel putin 10 oameni, dupa visrta 25-40ani, sex, vechime in munca nu mai mika de 1an, conditii de trai. Modificarile se determina timp de 3-4 zile. Investigatiile efectueaza nu mai mult de 5min.

43.- 44. masuri pu profilaxia oboselii la munca intelectuala/fizica. Odihna zilnica-somnul, odihna saptaminala-o zi de odihna in fiecare saptamina, odihna anuala-concediul, vacanta, organizarea si planificarea corecta a muncii, miscarea si exercitii fizile, respectarea pauzelor.

45. functiile organizatorice ale medicului de sectie la intreprinderea industrial.

- control zilnic la starea sanitara a sectoarelor de munca, incaperilor

- organiz/efectueze examenul medical al angajatilor in munca, recomandarea profesiilor conform gradului de sanatate

- organiz/efectueze examene medicale periodice

-intreprinda masuri cuvenite cu person ce sufera de boli cornice/profesionale

- evidenta/analiza morbiditatii generale si accidentelor de munca

- intreprinda masuri antiepidemice , profilaxia bolilor

- recomande mijloace de protectie

46.functiile medicului de sectie industrial in aspect de profilaxie a morbiditatii generale si profesionale.

- asigurarea asistentei mudicale curente si urgente

- efectuarea controlului medical periodic

- masuri curative-profilactice, igieno-sanitare, de protective, prevenire si reducerea morbiditatii

- trebuie de elaborate lista person care muncesc in conditii nocive si dispesarizarea lor, lista de evidenta a a person cu boli cronice/bolesc des

- depisteze corelatia dintre conditiile de munca-boala, evidenta conform buletinelor de boala

47.functiile medicului de sectie industrial in caz de declansare a intoxicaliilor profesionale.

-acordarea primului ajutor medical

- transportul la punctul medical, masuri de dezintoxicare a org

- Izolarea incaperii unde a izbucnit focarul toxigen

- face examenul medical al celor afectati, depisteaza cauzele aparitiei , prescrierea investigatiilor

- cerceteaza conditiile de munca, exclude cauza aparitiei intoxicatiilor, masuri pu profilaxie

- se iau analize, se cerceteaza, se analizeaza, fac recomandari de profilaxie, examene medicale periodice

48. masuri generale de profilaxie a intoxicatiilor profesionale.

- masuri de inspectie sanitara preventive (sistematizarea rationala a sectiilor, amplasarea rationala a utilajului)

- studierea toxicological a preparatelor chimice

- stabilira CMA pu zonele de munca

- masuri de rationalizare a tehnologiilor (mecanizarea si automatizarea preceselor tehnologice, dirijarea de la distanta, reparatii la timp a utilajelor)

-masuri sanitaro-tehnice/medico-sanitare ( alegerea materialelor potrivite pu pereti, ventilatia adecvata, aprecierea tehnologiei noi, controlul sistematic)

49. masuri individuale de profilaxie a intoxicatiilor profesionale.

- instrirea si respectarea tehnicii securitatii de muncitori

- respectarea igienei personale

- Datarea muncitorilor cu mijloace de protective

- prescrierea alimentatiei curative-profilactice

- efectuarea examenelor medicale inainte de angajare, si pe parcursul muncii

- respectarea regimului de lucru

50. apreciat gradul de dezvoltare fizica a grupului de baieti de 7 ani. Dupa indicia morfologici si functionali, dupa nivelul de dezvoltare biologica a organismului. Dezvoltarea fizica caracterizeaza procesul de crestere si dezvoltare, folositi indicii antropometrici de baza, ce reflecta procesele plastic ce au loc in organism. Pentru aprecierea dezvoltarii fizice individuale a copiilor se folosec metada indicilor, devierii de la sigma cu redarea profilului de dezvoltare fizica, scara de regresie, scarile chintale si metoda complexa.

55. apreciat grupul de sanatate copil cu viciu cardiac congenital. Intra in grupa a 4 sau 5-copii bolnavi ce sufera de boli cronice sau patologii congenitale dar sunt in perioada de sub/decompensare.

56. apreciat grupul de sanatate copil ce sufera de boli respiratorii acute de 5-6ori pe an. Intra in grupa a 2-cu devieri morfofunctionale si rezistenta scazuta, deseori sunt bolnavi in timpul anului.

59. apreciat corectitudinea sistematizarii terenului scolii,cerinte igienice. Intensitatea zgomotului in scoli nu va depasi 40D.b.a., c% de CO-3,0mg/m cub. Terenul sa aiba o suprafata suficienta, asigure confort microclimatic si sanitar, conditii necesare pu ed. fizica. Terenul izolat cu un rind de arbusti, se vor planta copaci foiosi, care fac umbra si capteaza zgomotul si praful. Terenul va avea zona sportive, de odihna cu terenuri pu jocuri, zona didactica-experimentala. Trebuie intretinut in ordine, controlate de lucratori medicali. Trebuie mentinut solul in curatenie, colectarea, inlaturarea si neutralizarea deseurilor.

60. corectitudinea sistematizarii interioare a unei scoli. Proiectarea incaperilor:

1. repartizarea elevilor dupa virsta

2. asigurarea conditiilor pu ed. fizica, instruirea prin munca, asigurarea cu hrana calda

3. asigurarea conditiilor optime microclimatice de luminatie naturala.

Cladirile scolilor de 3 tip: centralizat, blocuri comunicante, decentralizat. Cele mai bune sunt din punct de vedere igienic scolile de tip blocuri comunicante. La fiecare etaj repartizate cite o sectie de 4 clase. Fiecare sectie are intrare separata, vestiar, toaleta, incapere pu recreatie. Incaperile scolilor se grupeaza in incaperi de studii, incaperi auxiliare-pu recreatie, holul, vestarul, toaleta, incaperi administrative si gospodaresti-cancelaria, cab. Directorului, sef de studii, punctul medical, ospataria. La 1 etaj amplasate clasele de studii 1-4, sala de gimnastica, punctul medical, atelierele scolare, blocul alimentar. La etajul 2-cancelaria si cab. de studii, la etajul 3- cab. De studii, clasele superioare, clasele de mate, fizica limba, unde se fac ore mai des.

61. correct. Sistem. Terenului unei gradinite. Gradinita va dispune de zona sportiva, teren sportive, bazin de scaldat, zona de gospodarie. Terenul va avea lada cu nisip, instalatii pu antranarea miscarilor copiilor, complete de jucarii. Ungherasul viu sit mai aproape de zona de gospodarie. Zona verde cu latimea de 5m sit pe perimetrul teritoriului institutiei pu copii. Intre strada si gradinita un spatiu de 20m cu flori, arbusti, copaci foiosi.

63. masuri de protectie actinica la lucru cu sursele de radiatii ionizate in cab. radiologic. Efectuiaza:protectia cu timpul, protectia cu distanta(in incaperi separate), protectia cu ecrane (diafragma, cauciuc plumbat, sortul, usile ecranate), masuri tehnice(cu aparate nedefectate). Nu vor fi supusi examenului copii sub 12ani, evitarea examenului repetat neargumentat, la femei din perioada reproductive leg cu radiatia gonadelor se recomanda a fi effectuate in prima saptamina dupa menstruatie, la gravide numai cu supravegerea medicului current si la indicatiile clinice urgente. Electroradiografia interzisa in pediatrie, ginecologie, obstetrica.