DEPRESIA

Student:NEMES (DASCAL) ADRIANA

Depresia reprezinta incapacitatea de a construi un viitor. (Rollo May)

Depresia, una dintre cele mai frecvente si mai grave tulburari psihice, cu o pondere remarcabila in morbiditatea si mortalitatea generala, reprezinta actualmente o problema multidisciplinara de considerabila amploare. Amploarea ei este relevata si de faptul ca aproximativ 15-20% din populatie prezinta, de obicei o data sau de mai multe ori pe parcursul existentei, episoade depressive care, nediagnosticate si netratate la timp si eficient, pot deveni fatale pentru multi depresivi.

Obiectivele acestui referat sunt:

- definirea depresiei- subimpartirea conceptului de depresie privind evolutia si dezvoltarea lui- evidentirea elementelor care favorizeaza depresia- categorizarea tipurilor de depresii - clasificarea depresiilor - identificarea tratamentului corect asociat starii depresive

Definirea depresiei

Depresia este o maladie mental caracterizat printr-o modificare profund a strii timice, a dispoziiei, n sensul tristeii, al suferinei morale i ncetinirii psihomotorii, asociindu-se n general cu anxietatea, depresia ntreine la pacient o impresie dureroas de neputin global, de fatalitate disperat, iar uneori antreneaz ruminaii subdelirante pe tema culpabilitii, a indignitii, a autoaprecierii, putnd conduce la luarea n considerare a sinuciderii i, uneori, la realizarea acesteia. (Larousse, 1998, p.101).

Subimpartirea conceptului de depresie privind evolutia si dezvoltarea lui

Anxietatea, prezenta frecvent in depresii, este mult mai intensa si mai dureroasa decat in orice alta boala, accentuand indispozitia, disconfortul intern, precum si sentimentul de insuportabilitate al acestei stari, care-l fac pe bolnav sa-si traiasca personalitatea la dimensiuni restranse, devalorizata si lipsita de orice sens, ducandu-l uneori intr-o stare de disperare, de deznadejde si chair la acte autoagresive. Simptomatologiei de mai sus ii sunt asociate foarte frecvent si tulburari neuro-vegetative, metabolice si organo-functionale, ceea ce constitue uneori o metamorfozare inconstienta a depresiei in tablouri de suferinta organica, mascand astfel fenomenologia depresiva, situatie in care vorbim despre o depresie mascata sau chiar somatizata.

Tristetea, disperarea si comportamentul schimbat al depresivului cu ideile sale micromanice si preocuparile sau tentativele de suicid, creeaza in cadrul familiei si celor apropiati diferite reactii emotionale ce pot fi esalonate pe un larg evantai, cum sunt cele de mila, compasiune, grija si supraveghere ca reactii adecvate si utile, pana la cele de contagiune, pesimism, disperare, manie, a caror influenta negativa poate agrava tabloul depresiv si facilita conduita autolitica.

Anxietatea Tristetea

Prezenta starilor depresive este semnalata atat in scrierile biblice cat si in literatura antica, motiv pentru care se poate presupune ca delimitarea tulburarilor psihice ar fi inceput tocmai cu starile depresive si maniacale. In paginile marilor poeme a lui Homer (sec. X-IX I.Hr): ,,Ilianda si ,,Odiseea, sunt descrise cazuri tipice de sindroame depresive.

Evolutia si dezvoltarea conceptului de depresie se poate subimparti in trei etape:

perioada preclinica;perioada clinica;perioada moderna si contemporana;

Cauzele depresiei sunt total necunoscute; ipostazele se bazeaza pe argumente pertinente, dar nici unul nu poate explica depresia. La fel ca si in cazul schizofreniei, se confrunta doua teorii majore ale psihiatriei: psihogeneza si organogeneza.

Psihogeneza Organogeneza

Tipuri de depresii:

1. Depresia endogena tipica este caracterizata de o durere morala vdita ce contrasteaza cu indiferenta afectiva exterioara, cu pesimismul puternic, cu inhibitia marcata, cu ideile de autoacuzare si/sau devalorizare, cu ideile delirante de rutina, de incurabilitate, catastrofice, cu insomnia prin trezire precoce, cu anorexia insotita de scadere ponderala, cu lipsa de pofta de viata ce nu poate fi invinsa de nici un argument. Variatia simptomelor pe parcursul unei zile are un aspect particular in depresiile endogene: sunt foarte puternice dimineata, tinzand catre estompare la sfarsitul zilei. Depresivul melancolic nu isi da seama de aspectul patologic al starii sale, refuzand orice tratament, considerat inutil.1.

Depresia endogena

2. Depresia nevrotica sau psihogena este caracrterizata mai curand de anxietate, iritabilitate, acuze functionale multiple, absenta ideilor delirante si nevoia de ajutor. Autocompatimirea inlocuieste autoacuzarea. Spre deosebire de melancolic, depresivul nevrotic deseori incrimineaza evenimente sau persoane responsabile de starea sa, fiind capabil sa elaboreze strategii susceptibile sa o amelioreze. Spre deosebire de depresia endogena, tristetea si angoasa tind sa fie accentuate seara, tulburarile somnului fiind frecvente.

Depresia nevrotica

3. manifestarea depresiei simptomatice este legata de evolutia bolii din fundal. Deseori, oboseala si lentoarea psihomotorie sunt accentuate, acuzele somatice putand fi legate de afectiunea subiacenta. Uneori componenta anxioasa este foarte pronuntata, mai ales in depresiile din cursul bolilor grave, invalidante, si in unele afectiuni endocrine.

Clasificarea depresiilor

Clasificarea depresiilor cuprinde urmatoarele (DSM IV):1.Depresia primara -a) depresii unipolare depresie anxioasa - depresie recurenta -b) depresii bipolare depresia cu episoade maniacale

2. Depresia secundara: - unei afectiuni somatice - consumului de alcool - administrarii unor medicamente

Depresie recurenta

Depresia maniacale

Din punct de vedere etiologic depresiile varstnicului sunt:

Depresii organice (endogene) care cuprind tulburarile bipolare si melancoliile de involutie, evolutia lor fiind grava datorita frecventelor tentative de suicid.Depresii reactive secundare unor evenimente declansatoare ca: traume psihice, neadaptare la noile situatii din cursul imbatranirii, cum ar fi pensionarea, pierderea rolului decizional si social, frustrari economice, doliu, vaduvie.Depresii secundare unor traumatisme, boli somatice sau consum de medicamente (rezerpina, digoxin, barbiturice, estrogeni, steroizi, betablocante).

Tratamentul

Terapia starilor depresive a constituit o preocupare permanenta a medicilor si a psihiatrilor toturor timpurilor. Datorita cresterii si imbogatirii arsenalului terapeutic, terapia starilor depresive este conceputa ca un tratament global, fiind individualizata si coordonata in asa fel incat prin mai multe puncte de atac sa obtinem ameliorarea si vindecarea depresiilor.Prin tratarea tulburarilor deprsive, psihiatrii urmaresc ,,pastrarea vietii, diminuarea suferintelor si disiparea lor, paralel cu normotimizarea si readucerea bolnavilor la structurile psihosomatice si relationale caracteristice perioadei anterioare instalarii bolii.

Tratamentul preventiv al recaderilor:1.psihoterapia:-psihanaliza;-psihoterapia de tip analitic;-psihoterapie de sustinere si indicatie;2.organizari existentiale;3.medicamente care previn recaderile;4.calatoriile, clima;

Prezentarea studiului de caz

Istoricul cazului: A. Date de identificare: - V. A. are 25 ani , naionalitate romana, locuiete n Targu- Jiu; -a absolvit Facultatea de Stiinte Economice, momentan este somera,necasatorita;B. Acuze principale: - stare de neliniste - agitatie - insomnii - energie scazuta

RECOMANDARI;

Psihoterapie cu scopul de a ajuta pacienta sa recunoasca si sa raspunda adecvatLa stimulii inconjuratori, de a imbunatati functionarea pacientei si de a reduce recaderile. - Tratament medicamentos. Acest tratament cuprinde medicamente autopsihice. Tratamentul simptomatic vizeaza insomniile, anxietatea, fobiile si starile de panica. Alte mijloace terapeutice sunt dozele mici de litiu, care pot potenta efectele antidepresivelor amintite, precum si carbamazepinele a caror efect consta mai ales in reducerea incidentei recaderilor depresive.

Concluzii

Viata moderna trepidanta, caracterizata printr-un tempo crescut pana la tracasare, suprasolicitarea, poluarea, automatizarea muncii, somajul, incertitudinea zilei de maine si altele, constitue factori de baza ce explica incidenta crescuta a starilor depresive (si in special a celor psihogene), a caror prevalenta se ridica la 4-6% din populatie, ceea ce inseamna ca in fiecare zi se intalnesc pe mapamond peste 250 milioane de subiecti depresivi. Aceasta prevalenta este mai ridicata in mediul urban, atat in tarile dezvoltate si industrializate, cat si in cele aflate in tranzitie spre economia de piata.

Gheorghe Grecu (autor), Iosif Grecu-Gabos, Marieta Grecu-Gabos (colaboratori) DEPRESIA: aspecte istorice, etiopatogenetice, clinice si terapeutico-profilactice; Editura Ardealul; Targu Mures, 2Henri Loo si Pierre Loo (traducere doctor Victor Daniel Ionescu); Depresia; Editura Corint; Bucuresti, 2003Iosif Gabos Grecu (autor), Marieta Grecu-Gabos, Mihaela Pop (colaboratori), Actualitati in terapia depresiilor; Editura Ardealul, Targu Mures 2004Larousse Marele Dictionar al Psihologiei Larousse; Editura Trei, Bucuresti, 2006Olimpia Ghidrai Geriatrie si Gerontologie Editia a II-a; Editura Casa Cartii de Stiinta, Cluj Napoca, 2002