Departamentul pentru Lupta Antifraud REZUMAT 7 8 · Departamentul pentru Lupta Antifraudă – DLAF...

Departamentul pentru Lupta Antifraudă – DLAF

Raport Anual 2006

Mesajul Ministrului Delegat.............................................................................. 5 Mesajul Şefului DLAF........................................................................................ 6 REZUMAT........................................................................................................................ 7 INTRODUCERE............................................................................................................... 8 Protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene.............................................................. 8Obiectivele anului 2006..................................................................................................... 10 CAPITOLUL 1: CONTROLUL FONDURILOR COMUNITARE ...............................................

11

1.1 Controale la faţa locului............................................................................................... 111.1.1 Cadrul general şi mecanisme de cooperare........................................................ 11 1.1.2 Etapele unui control DLAF............................................................................... 12 1.1.3 Rezultatele acţiunilor de control....................................................................... 141.1.4 Valorificarea actului de control......................................................................... 16

1.1.4.1 Valorificare judiciară – sancţionarea persoanelor vinovate.......................... 161.1.4.2 Valorificare administrativă – recuperarea fondurilor.................................. 17

1.2 Analiza datelor operaţionale......................................................................................... 171.2.1 Profilul operatorului economic care comite fraude cu fonduri comunitare................ 181.2.2 Principalele modalităţi de fraudare şi producere a neregulilor (Modus operandi) ..... 181.2.3 Distribuţia regională a controalelor................................................................... 19 1.2.4 Distribuţia cazurilor pe Agenţii de Implementare................................................. 21

1.3 Studii de caz ............................................................................................................. 22 CAPITOLUL 2: COORDONAREA LUPTEI ANTIFRAUDĂ .................................................... 26 2.1.Sistemul de coordonare antifraudă................................................................................ 262.2 Coordonarea operaţională............................................................................................ 272.3.Coordonarea politicii antifraudă ................................................................................... 27

2.3.1 Contribuţia la consolidarea cadrului normativ PIF................................................ 27 2.3.2 Strategia Naţională de Luptă Antifraudă: SNLAF................................................. 28

2.3.2.1 Actualizarea Strategiei.......................................................................... 282.3.2.2 Implementarea măsurilor cuprinse în SNLAF............................................ 28

2.4.Coordonarea activităţii de culegere şi analiză date ......................................................... 292.4.1 Analize de risc............................................................................................... 29 2.4.2 Raportarea neregulilor către Comisia Europeană................................................. 30

2.4.2.1 Reţeaua de Raportare a Neregulilor........................................................ 312.4.2.2 Raportul anual al Comisiei Europene în domeniul PIF ............................... 31

2.5.Coordonarea activităţii de pregătire profesională............................................................. 31

2.5.1 Reţeaua Coordonatorilor de Training................................................................. 31 2.5.2 Programul de Formare a Formatorilor................................................................ 32

Departamentul pentru Lupta Antifraudă – Raport anual 2006

2

2.5.3 Proiecte derulate în colaborare cu OLAF............................................................. 322.5.4 Proiecte derulate în colaborare cu instituţiile Uniunii Europene sau din Statele

Membre......................................................................................................... 33

2.6 Coordonarea comunicării publice .................................................................................. 34 2.6.1 Activităţi de Comunicare şi Relaţii Publice ......................................................... 34

2.6.1.1 Mass-media ca sursă de informaţie privind posibile fraude......................... 342.6.1.2 Traininguri pentru jurnaliştii de investigaţie............................................. 342.6.1.3 Conferinţe şi dezbateri publice la nivel naţional ....................................... 34 2.6.1.4 Conferinţe şi dezbateri publice la nivel internaţional ................................. 35 2.6.1.5 Activitatea DLAF în mass-media naţională............................................... 352.6.1.6 Activitatea DLAF în mass-media internaţională......................................... 36

2.6.2 Reţeaua Comunicatorilor Antifraudă ................................................................ 36

CAPITOLUL 3: COOPERAREA CU OFICIUL EUROPEAN DE LUPTĂ ANTIFRAUDĂ – OLAF... 37 3.1.Cooperarea operaţională ............................................................................................ 373.2 Raportul anual de activitate al OLAF ............................................................................. 403.3 Reuniunea anuală a şefilor AFCOS................................................................................ 40 3.4 Participarea la COCOLAF şi sub-grupurile de lucru .......................................................... 41 3.5 Reţeaua Comunicatorilor Antifraudă OLAF – OAFCN......................................................... 41 CONCLUZII.................................................................................................................... 44 ANEXE............................................................................................................................ 45

A. Protocoale de colaborare......................................................................................... 45B. Activităţile de training............................................................................................. 46C. Organigrama......................................................................................................... 47


3

ABREVIERI

AA Autoritatea de Audit de pe lângă Curtea de Conturi a României APDRP Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit AFIS Sistemul Informatic AntifraudăAFCOS Serviciul de Coordonare a Luptei Antifraudă ANAF Agenţia Naţională de Administrare FiscalăANPCDEFP Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în domeniul Educaţiei şi Formării

Profesionale ANV Autoritatea Naţională a VămilorAMCSC Autoritatea de Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar APIA Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru AgriculturăCCR Curtea de Conturi a României CE Comunitatea Europeană / Tratatul instituind Comunitatea Europeană COCOLAF Comitetul Consultativ pentru Coordonarea Luptei Antifraudă CNADNR Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România CNCFR Compania Naţională de Căi Ferate “CFR” SACSM Consiliul Superior al Magistraturii DIPM Departamentul de Inspecţie al Primului-Ministru şi Urmărire a Utilizării

Transparente a Fondurilor Comunitare DLAF Departamentul pentru Lupta AntifraudăDNA Direcţia Naţională Anticorupţie GF Garda Financiară HG Hotărârea GuvernuluiIGPR Inspectoratul General al Poliţiei Române INM Institutul Naţional al MagistraturiiISC Inspectoratul de Stat în Construcţii J.Of. Jurnalul Oficial al Uniunii EuropeneLdV Programul Comunitar „Leonardo da Vinci” MAPDR Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării RuraleMCP Programul Multi-Country PHAREMFP Ministerul Finanţelor Publice MIE Ministerul Integrării EuropeneMJ Ministerul Justiţiei M.Of. Monitorul Oficial al RomânieiMMSSF Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei MTCT Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi TurismuluiOAFCN Reţeaua Comunicatorilor Antifraudă a Oficiului European de Luptă AntifraudăOECD Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică OG Ordonanţa GuvernuluiOLAF Oficiul European de Luptă Antifraudă OPCP Oficiul de Plăţi şi Contractare PHAREOUG Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului PIF Protecţia Intereselor Financiare ale Uniunii EuropeneRRN Reţeaua de Raportare a NeregulilorSIGMA-OECD Suport pentru Îmbunătăţirea Managementului şi Guvernării în ţările din Europa

Centrală şi de Est, iniţiativă comună a OECD şi Uniunea Europeană SRI Serviciul Român de Informaţii SNLAF Strategia Naţională de Luptă Antifraudă pentru Protecţia Intereselor Financiare

ale Uniunii Europene în România UE Uniunea Europeană / Tratatul instituind Uniunea Europeană UCAAPI Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern


4

LISTA FIGURILOR

Figura 1: Sistemul de cooperare operaţională Figura 2: Etapele unui control DLAF Figura 3: Creşterea numărului de controale şi a valorii contractelor verificate Figura 4: Distribuţia controalelor DLAF pe programe de finanţare: 2005 - 2006 Figura 5: Numărul dosarelor finalizate şi valorificate Figura 6: Distribuţia cazurilor în care s-au constatat posibile fraude Figura 7: Valorificarea dosarelor înaintate DNA Figura 8: Principalele tipuri de nereguli / fraude Figura 9: Distribuţia regională a controalelor Figura 10: Distribuţia cazurilor pe Agenţii de Implementare (1) Figura 11: Distribuţia cazurilor pe Agenţii de Implementare (2) Figura 12: Cazul „T.” Figura 13: Cazul „Youth Braşov” Figura 14: Sistemul de coordonare antifraudă Figura 15: Rezultate ale coordonării operaţionale Figura 16: Distribuţia rapoartelor de nereguli ce evidenţiază noi indicii de nereguli sau fraude Figura 17: Distribuţia numărului total de rapoarte de nereguli Figura 18: Activităţi de training în cooperare cu OLAF: 2005 - 2006 Figura 19: Rezultatele cooperării operaţionale cu OLAF: 2005 - 2006 Figura 20: Studiu de caz - control la faţa locului cu OLAF


5

Mesajul Ministrului Delegat pentru controlul implementării programelor cu finanţare internaţională şi urmărirea aplicării acquis-ului comunitar

România a devenit membru cu drepturi depline al Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007, moment care marchează realizarea obiectivului istoric al tuturor românilor, de revenire în marea familie europeană democrată şi prosperă.

Realizărilor de ansamblu ale Guvernului României, care a

înregistrat progresele necesare aderării la UE, li s-au adăugat rezultatele obţinute de DLAF. Acestea au contribuit substanţial la creşterea încrederii partenerilor noştri din Uniune în capacitatea României de a asigura respectarea cu stricteţe a regulilor europene în domeniu.

Ca urmare a dezvoltării şi consolidării instituţionale a

Departamentului pentru Lupta Antifraudă, protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene a avut o eficienţă sporită în 2005 şi 2006, lucru care a fost reflectat şi în rapoartele extrem de favorabile ale Comisiei Europene. Astfel, activitatea DLAF şi colaborarea acestuia cu Oficiul European pentru Lupta Antifraudă (OLAF) au devenit, în aprecierea oficialilor europeni, „un model pentru toate statele membre ale UE şi pentru ţările candidate”.

Aceste aprecieri reprezintă atât o recunoaştere a progreselor majore înregistrate de România

în implementarea cadrului instituţional pentru protecţia intereselor financiare ale Uniunii, cât şi o obligaţie pentru activitatea viitoare a DLAF.

Pentru ca oportunităţile deschise ca urmare a noului statut de stat membru să fie valorificate

la maxim, România trebuie să continue procesul de modernizare şi de dezvoltare, ca singura cale spre o funcţionare performantă, în consonanţă cu ritmul Europei, a societăţii româneşti.

Având în vedere că în perioada 2007-2013 România va beneficia de fonduri comunitare

nerambursabile de circa 31 de miliarde de Euro – de peste 5 ori mai mari decât cele din perioada de pre-aderare – responsabilitatea DLAF şi a celorlalte instituţii ale statului implicate în protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene în România va creşte proporţional.

Astfel, odată cu aderarea la Uniune, protecţia intereselor financiare ale UE devine sinonimă

cu protecţia propriilor interese ale României, având în vedere că fondurile pe care ţara noastră le va primi provin din bugetul european la care contribuim în mod direct. În acest sens, România a consolidat cadrul normativ referitor la activitatea de control şi de recuperare a fondurilor comunitare, respectiv a fondurilor de cofinanţare utilizare necorespunzător, în vederea unei protecţii efective şi echivalente a intereselor financiare comunitare.

Românii vor avea mai multe oportunităţi de finanţare şi, implicit, numărul proiectelor care vor

putea fi derulate va fi mai mare decât până în prezent. În acest context, utilizarea corectă şi eficientă a fondurilor pe care România le va primi de la bugetul comunitar reprezintă o obligaţie pe care o avem în primul rând faţă de cetăţenii români, care vor fi principalii beneficiari ai proiectelor co-finanţate de Uniunea Europeană.

Activitatea DLAF se înscrie, astfel, în efortul mai larg pe care toate instituţiile implicate în

derularea programelor operaţionale trebuie să-l facă pentru a se asigura atât corectitudinea în


6

implementarea acestor programe, cât şi eficienţa în cheltuirea banilor publici, prin obţinerea unor rezultate palpabile, care să ducă în mod direct la îmbunătăţirea vieţii românilor.

Cristian David

Ministru Delegat


7

Mesajul Şefului Departamentului pentru Lupta Antifraudă – DLAF

Anul 2006 a reprezentat o continuare firească a proiectului

început în anul 2005. După ce în anul 2005 România a devenit, prin crearea

Departamentului pentru Lupta Antifraudă – DLAF, primul dintre Statele Membre, în curs de aderare sau candidate care a înfiinţat o structură care se ocupă exclusiv de controlul fondurilor comunitare, anul 2006 a adus o altă premieră.

În luna mai, România a devenit primul stat care a desfăşurat controale la faţa locului împreună cu Oficiul European de Luptă Antifraudă, o echipă mixtă DLAF – OLAF inspectând condiţiile în care a fost realizat un proiect PHARE în judeţul Vrancea.

La fel de important, reformele legislative şi instituţionale

iniţiate în 2005 au fost puse în practică şi au condus la primele rezultate în 2006.

Îmbunătăţirea activităţii de culegere şi analiză date ne-a furnizat informaţii pertinente, pe baza cărora să ne fundamentăm acţiunile de control.

Având sprijinul operaţional al altor organisme de control şi ordine publică am reuşit să înaintăm de trei ori mai multe dosare procurorilor anticorupţie.

De asemenea, constatările DLAF au fost continuate de procurori în peste 80% din cazuri. Am controlat proiecte în valoare totală de cca.145 milioane euro. Sumele recuperate în 2006, ca urmare a controalelor DLAF, fără alte proceduri penale, civile sau administrative, au crescut la 1,8 milioane euro.

În aceste condiţii, „steguleţul verde” acordat în mai de Comisia Europeană, semn că România

îndeplineşte, în privinţa controlului fondurilor europene, criteriile impuse unui Stat Membru al Uniunii, a venit ca o confirmare firească a acestor rezultate.

Mai mult, România este considerată astăzi „un model pentru celelalte State Membre” în ceea ce priveşte sistemul antifraudă creat pentru protejarea bugetului comunitar.

Este, probabil, prima contribuţie consistentă a României la construcţia europeană. Iar ea este

cu atât mai meritorie cu cât este rezultatul eforturilor unui colectiv extrem de tânăr, cu o medie de vârstă de 30 de ani. În spatele ei stă determinarea unei noi generaţii politico-administrative de a demonstra că adeziunea noastră nu e una de conjunctură, ci e bazată pe asumarea unor valori comune.

Tudor Chiuariu

Şeful Departamentului pentru Lupta Antifraudă


8

REZUMAT

DLAF a efectuat, pe parcursul anului 2006, 87 de controale privind obţinerea, derularea şi

utilizarea fondurilor provenite din programele de asistenţă financiară nerambursabilă ale Uniunii Europene, dintre care 82 au fost finalizate. În 64 de cazuri au fost constatate posibile fraude, iar în 10 cazuri numai nereguli.

Valoarea totală a proiectelor controlate a fost de aproximativ 145 milioane euro. Cele mai multe controale au vizat proiecte PHARE, dar s-a înregistrat şi o creştere

semnificativă a numărului controalelor pe proiecte YOUTH. Urmare a controalelor DLAF, au fost trimise în judecată 9 persoane, care riscă pedepse de

până la 20 de ani închisoare. În anul 2006 s-au raportat recuperarea integrală a debitelor în 10 cazuri şi recuperări

parţiale în alte 3 cazuri, iar sumele recuperate au crescut de la aproximativ 100.000 euro în 2005 la peste 1.800.000 euro în 2006.

27% din totalul controalelor finalizate au fost derulate împreună cu reprezentanţii Gărzii

Financiare, iar în 10 cazuri reprezentanţii IGPR au participat alături de investigatorii DLAF în acţiunile de control derulate.

Anul 2006 a fost anul unei premiere în materie de cooperare operaţională. Investigatorii

OLAF, alături de inspectorii DLAF, au efectuat 3 controale comune la faţa locului în echipe mixte, România devenind astfel primul stat dintre cele membre sau în curs de aderare care a derulat o asemenea acţiune.

În urma acţiunilor de control desfăşurate au fost identificate principalele modalităţi de

fraudare şi de producere a neregulilor. Astfel, în anul 2006, principalele modalităţi de operare au fost: utilizarea de documente

justificative false (54%), nerespectarea normelor de achiziţii publice, inclusiv conflictul de interese (28%) şi schimbarea destinaţiei fondurilor (24%).

În ceea ce priveşte repartizarea acţiunilor de control în teritoriu, regiunea în care s-au desfăşurat cele mai multe controale a fost Regiunea 3 Sud Muntenia (18 controale), valoarea cea mai ridicată a proiectelor controlate de DLAF fiind în Regiunea 4 Sud Vest Oltenia (57.231.018 Euro).

În anul 2006, Departamentul a coordonat actualizarea Strategiei Naţionale de Luptă

Antifraudă şi a Planului de acţiune aferent. Au fost introduse 7 noi măsuri şi a fost modificat termenul de realizare pentru alte 6, iar perioada de implementare a SNLAF a fost prelungită până în iulie 2007.

Comparativ cu anul 2005, în 2006 au fost pregătiţi 305 specialişti în domeniul protecţiei

fondurilor comunitare, de două ori mai mulţi decât în 2005, în cadrul a 15 activităţi de training şi au fost organizate 9 stagii de pregătire în cadrul OLAF şi în instituţii relevante din Statele Membre.


9

INTRODUCERE Protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene - PIF

Încă de la reforma bugetului comunitar din anii ’70, când a fost instituit sistemul resurselor proprii şi extinsă sfera de cheltuieli aferente politicilor comune, a fost conştientizată importanţa protejării resurselor financiare ale Comunităţilor Europene. Instituţiile implicate în procesul de execuţie bugetară au semnalat constant riscul producerii de nereguli şi fraude pe măsura definitivării pieţei unice şi a desfiinţării barierelor comerciale între Statele Membre.

Pe lângă eforturile la nivel comunitar, s-a considerat necesară o cooperare mai strânsă între

autorităţile competente din Statele Membre şi responsabilizarea acestora în ceea ce priveşte bugetul comunitar. Prin modificările introduse de Tratatul de la Maastricht (1992), a fost instituită obligaţia expresă a Statelor Membre de a proteja interesele financiare ale Comunităţii în acelaşi mod în care protejează propriile interese financiare şi de a combate frauda şi orice alte activităţi ilegale care prejudiciază bugetul Comunităţilor Europene (art. 280 CE). Obligaţiile asumate de România în cadrul negocierilor de aderare la UE

În contextul negocierilor de aderare corespunzătoare Capitolului 28 – Controlul Financiar, România s-a angajat:

să creeze o structură care să funcţioneze drept punct unic de contact în relaţiile cu Oficiul European de Luptă Antifraudă – OLAF din cadrul Comisiei Europene;

să asigure cooperarea operaţională între aceasta şi OLAF; să adopte o Strategie Naţională de Luptă Antifraudă.

2002 - 2004: cadru instituţional şi legislativ insuficient dezvoltat

În anul 2002, Guvernul României a atribuit calitatea de Serviciu de Coordonare a Luptei Antifraudă (AFCOS) Corpului de Control al Guvernului, calitate preluată în anul 2004 de către Departamentul de Inspecţie al Primului-Ministru şi Urmărire a Utilizării Transparente a Fondurilor Comunitare (DIPM).

DIPM avea şi atribuţii ce excedau sferei PIF, realizând totodată controale şi verificări

administrative dispuse de Primul-Ministru. Competenţele operaţionale privind controlul fondurilor europene erau foarte reduse, singurul act procedural pe care îl puteau îndeplini reprezentanţii Departamentului fiind solicitarea de documente şi informaţii, actul de control având doar valoarea unei simple sesizări.

În acelaşi timp, nu exista o strategie, o viziune clară asupra politicii antifraudă sau un plan concret de acţiune.

Astfel, Comisia Europeană sublinia în Raportul de Monitorizare din octombrie 2004

faptul că “trebuie acordată atenţie deosebită protecţiei intereselor financiare ale UE”, în special prin: crearea cadrului legislativ şi implementarea acestuia; instituirea unor mecanisme eficiente de desfăşurare a investigaţiilor antifraudă; elaborarea şi implementarea unei strategii antifraudă.


10

Tudor Chiuariu (DLAF), Călin Popescu-Tăriceanu (Primul-Ministru al României) şi Cristian David (Ministru Delegat)

2005: anul reformelor legislative şi instituţionale

Guvernul Călin Popescu-Tăriceanu a stabilit ca prioritate consolidarea luptei antifraudă, atât legislativ, cât şi instituţional. Prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 49/2005:

a fost creat un nou Departament:

Departamentul pentru Lupta Antifraudă – DLAF, organizat la cel mai înalt nivel administrativ, în cadrul Cancelariei Primului – Ministru;

au fost separate atribuţiile privind controlul fondurilor comunitare de cele privind controalele dispuse sau verificarea sesizărilor primite de Primul-Ministru, competenţele noului Departament fiind exclusiv în domeniul protecţiei intereselor financiare ale Uniunii Europene;

au fost sporite competenţele operaţionale ale noului Departament, acesta putând efectua inspecţii la faţa locului fiindu-i acordată totodată calitatea de organ de constatare în privinţa fraudelor cu bani comunitari.

Atribuţiile noului Departament au fost structurate pe trei categorii principale:

controale la faţa locului ale proiectelor finanţate din fonduri europene; coordonarea tuturor instituţiilor naţionale implicate în lupta antifraudă; cooperarea cu Oficiul European de Luptă Antifraudă - OLAF.

Următorul pas important a fost adoptarea Strategiei Naţionale de Luptă Antifraudă

pentru Protecţia Intereselor Financiare ale Uniunii Europene în România (SNLAF), prin Hotărârea de Guvern nr. 793/2005. Documentul a fost elaborat la iniţiativa DLAF, cu sprijinul reprezentanţilor Programului SIGMA - OECD (Support for Improvement in Governance and Management) şi al reprezentanţilor Unităţii de Politici Publice din cadrul Secretariatului General al Guvernului.

Totodată, s-a avut în vedere consolidarea instituţională a DLAF prin: creşterea numărului de posturi finanţate de la 26 la 45; recrutarea de personal cu studii de specialitate sau stagii de pregătire profesională

efectuate în străinătate; stimularea financiară a acestuia; elaborarea procedurilor de lucru cuprinse în Manualul Intern al DLAF.

“Raportul comprehensiv de monitorizare al Comisiei Europene din octombrie 2005”

a apreciat progresele înregistrate de România în domeniul luptei antifraudă, precum şi cooperarea dintre DLAF şi OLAF care a devenit, potrivit Raportului, foarte bună (“very satisfactory”).


11

Comisia Europeană a considerat, totuşi, că sunt necesare eforturi suplimentare pentru îndeplinirea cerinţelor de aderare pe Capitolul 28 şi a recomandat României:

eficientizarea investigaţiilor antifraudă şi a monitorizării judiciare; îmbunătăţirea activităţii de coordonare şi a legislaţiei în domeniu; implementarea deplină a Strategiei Naţionale de Luptă Antifraudă pentru Protecţia

Intereselor Financiare ale Uniunii Europene în România şi a Planului de Acţiune aferent; extinderea rolului şi competenţelor Serviciului de Coordonare a Luptei Antifraudă

(AFCOS) şi garantarea independenţei acestuia.

Obiectivele anului 2006

Pentru a da curs recomandărilor formulate de Comisie, DLAF şi-a stabilit pentru anul 2006

următoarele direcţii de acţiune: 1. consolidarea instituţională a Departamentului pentru Lupta Antifraudă; 2. îmbunătăţirea cadrului legislativ naţional; 3. implementarea şi actualizarea Strategiei Naţionale de Luptă Antifraudă; 4. eficientizarea activităţii operaţionale; 5. îmbunătăţirea activităţii de coordonare a luptei antifraudă; 6. dezvoltarea competenţelor profesionale ale personalului implicat în PIF; 7. dezvoltarea activităţii de comunicare publică.


12

CAPITOLUL 1: CONTROLUL FONDURILOR COMUNITARE Capitolul detaliază activitatea de control a Departamentului, etapele unui control tipic DLAF, rezultatele concrete obţinute, precum şi situaţia valorificării actelor de control. În baza rezultatelor activităţii operaţionale sunt evidenţiate profilul operatorului economic care comite fraude cu fonduri comunitare, principalele modalităţi de fraudare şi producere a neregulilor, precum şi distribuţia regională a controalelor DLAF. Studiile de caz prezentate sunt edificatoare pentru cunoaşterea mecanismelor de fraudare a fondurilor comunitare şi ilustrează metodologia specifică de control a DLAF.

1.1. Controale la faţa locului 1.1.1 Cadrul general şi mecanisme de cooperare Una dintre principalele atribuţii ale DLAF constă în controlul obţinerii, derulării şi gestionării

fondurilor provenite din asistenţa financiară acordată de UE. DLAF desfăşoară controale la faţa locului, având acces necondiţionat în spaţii destinate activităţilor economice, putând lua declaraţii de la martori şi reţine corpurile delicte. Departamentul are calitatea de organ de constatare în privinţa posibilelor fraude ce afectează interesele financiare ale UE.

În baza competenţelor conferite de lege, DLAF a creat un sistem de cooperare operaţională pentru combaterea fraudei şi a tuturor activităţilor ilegale ce aduc atingere bugetului comunitar (Figura 1). Sistemul este organizat pe 3 niveluri:

I. Primul nivel îl constituie Reţeaua de Raportare a Neregulilor, care reuneşte toate Agenţiile de Implementare a proiectelor finanţate din fonduri europene. Rolul ei este de a facilita comunicarea informaţiilor relevante, având în vedere că agenţiile sunt primele instituţii care pot observa eventualele nereguli/fraude ce afectează interesele financiare ale UE.

II. Al doilea nivel vizează cooperarea între autorităţile de control, fiind încheiate 10 protocoale cu instituţiile implicate (Anexa A). Scopul urmărit este informarea DLAF despre orice neregulă sau fraudă detectată în activitatea de control specifică fiecărei instituţii, precum şi acordarea de suport operaţional pentru acţiunile de control ale DLAF.

III. Al treilea nivel priveşte întărirea cooperării cu procurorii, în vederea valorificării actului de control, prin trimiterea în judecată a celor vinovaţi şi recuperarea eventualelor prejudicii.

Figura 1: Sistemul de cooperare operaţională


13

1.1.2 Etapele unui control DLAF Controalele derulate de DLAF parcurg următoarele etape: I. SESIZARE Primirea informaţiei La nivelul DLAF informaţiile pot proveni din diferite surse, respectiv: partenerii din Reţeaua

de Raportare a Neregulilor, partenerii din reţeaua de protocoale de colaborare, alte instituţii publice, persoanele fizice şi juridice, mass-media, Comisia Europeană şi celelalte State Membre. Informaţiile pot fi şi auto-generate, prin analiza datelor existente.

II. CONTROL Evaluarea informaţiei La nivelul Departamentului se procedează la o evaluare preliminară a informaţiei, ce are ca

scop verificarea competenţei DLAF, coroborarea datelor cu alte informaţii, precum şi identificarea primelor indicii privind existenţa unor posibile nereguli sau fraude în utilizarea fondurilor comunitare.

La finalul evaluării, se completează o fişă de evaluare în care se recomandă, în funcţie de situaţie, deschiderea sau nu a cazului ori înaintarea lui către o altă autoritate competentă.

Deschiderea controlului Fişa de evaluare este analizată în cadrul Consiliului de Supraveghere a activităţii de

control1. Directorul Direcţiei B desemnează echipa de control, împreună cu care elaborează un plan iniţial de control, fixând un calendar provizoriu şi stabilind eventualele solicitări de suport operaţional de la instituţiile partenere.

Controlul la faţa locului Pe baza indiciilor existente, se stabilesc coordonatele colaborării cu partenerii din reţeaua de

protocoale, fixându-se obiectivele specifice ale verificărilor acestora, în raport cu competenţa fiecăruia.

Echipa de control efectuează control la faţa locului, având acces necondiţionat în sedii, terenuri, mijloace de transport sau în alte spaţii folosite în scopuri economice. Cu această ocazie, echipa de control DLAF poate analiza documente la faţa locului sau poate proceda la ridicarea lor, pe bază de proces-verbal, pentru verificarea acestora la sediul Departamentului şi conservarea de dovezi.

Echipa de control DLAF poate lua declaraţii de la făptuitor şi de la martori şi să întocmească un proces-verbal privind împrejurările concrete ale săvârşirii faptelor, acesta putând fi folosit ca probă în cadrul procesului penal.

Închiderea controlului

1 Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 49/2005 conferă DLAF independenţă operaţională. Potrivit acestui principiu, Şeful DLAF nu solicită şi nu primeşte instrucţiuni de la nicio autoritate, instituţie sau persoană în realizarea atribuţiilor sale privind desfăşurarea activităţii de control. Consiliul de Supraveghere a activităţii de control garantează că acest principiu nu este aplicat în mod arbitrar, având rol consultativ şi exprimându-se prin vot asupra oportunităţii deschiderii sau închiderii unui caz. Consiliul este format din Şeful DLAF, Directorul Direcţiei B şi Directorul Direcţiei C.


14

La finalizarea verificărilor, echipa DLAF elaborează Nota de control, care este analizată în

Consiliul de Supraveghere şi aprobată de către Şeful DLAF. În cazul constatării unor posibile fapte de natură penală, Nota de control împreună cu

întregul material probant sunt transmise organului de urmărire penală competent, de regulă Direcţia Naţională Anticorupţie.

În cazul constatării unor nereguli, se procedează la informarea autorităţilor competente pentru îndreptarea aspectelor neconforme şi recuperarea sumelor cheltuite necorespunzător.

În situaţia în care au fost descoperite indicii de fraudă, Notele de control sunt traduse în limba engleză şi transmise, spre informare, Oficiului European de Luptă Antifraudă - OLAF.

III. MONITORIZARE Monitorizarea rezultatelor controlului Sunt monitorizate atât procedurile administrative, cât şi cele judiciare declanşate de

autorităţile competente în baza Notelor de control DLAF. Autorităţile cu competenţe în gestionarea asistenţei financiare nerambursabile comunitare

transmit DLAF măsurile luate pentru remedierea aspectelor semnalate prin actele de control ale Departamentului, precum şi acţiunile întreprinse pentru recuperarea eventualelor prejudicii.

Totodată, DNA comunică DLAF măsurile legale dispuse cu privire la tragerea la răspundere penală a persoanelor vinovate, la indisponibilizarea fondurilor, recuperarea prejudiciului şi restituirea acestuia.

1.1.3 Rezultatele acţiunilor de control

Figura 2: Etapele unui control DLAF


15

Intensificarea activităţii de control în domeniul fondurilor comunitare a continuat în anul 2006, când DLAF a efectuat 87 de controale privind obţinerea, derularea şi utilizarea fondurilor provenite din programele de asistenţă financiară nerambursabilă ale Uniunii Europene.

Dintre acestea, 82 au fost finalizate, ceea ce reprezintă o creştere de peste 5 ori faţă de anul 2004 şi de aproape 2 ori în comparaţie cu 2005. În ce priveşte valoarea totală a proiectelor controlate, aceasta a crescut de la 50 milioane euro în 2004 la 72 milioane euro în 2005, iar în 2006 valoarea totală controlată s-a dublat, ajungând la 145 milioane euro. Creşterea numărului de controale şi a valorii contractelor verificate este ilustrată de Figura 3.

Figura 4 prezintă distribuţia controalelor DLAF în funcţie de programele de finanţare. Numărul

de controale efectuate pe fiecare dintre principalele programe de finanţare a crescut în 2006. Ca şi în anul 2005, cele mai multe controale au vizat proiecte PHARE. Anul acesta a înregistrat însă o creştere semnificativă a numărului controalelor pe proiecte YOUTH, determinate de problemele apărute în faza de implementare şi care au condus la sistarea plăţilor de către Comisia Europeană.

În 64 dintre cazuri s-au constatat posibile fraude, iar în 10 cazuri numai nereguli. În 8 cazuri aspectele sesizate nu s-au confirmat, proiectele fiind implementate cu respectarea prevederilor legale.

50

72

145

14

43

82

0

20

40

60

80

100

120

140

160

2004 2005 2006

Valoareaproiectelorcontrolate(mil. Euro)

Numărcontroalefinalizate

23

44

2 510

15

47

2

11

2 0

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

PHARE ISPA SAPARD LdV YOUTH Altele

2005 2006

Figura 4: Distribuţia controalelor DLAF pe programe de finanţare: 2005 - 2006

Figura 3: Creşterea numărului de controale şi a valorii contractelor verificate


16

În prezent, datorită dezvoltării activităţii de culegere şi analiză a datelor, deciziile privind declanşarea controlului se pot lua în urma unei evaluări iniţiale, ceea ce a determinat o eficientizare a activităţii de control. Astfel, procentul de cazuri în care DLAF a constatat posibile fraude a crescut de la 60% în 2005 la 78% în 2006, fapt evidenţiat şi de Figura 5.

Dat fiind că aproape jumătate dintre controale au vizat proiecte PHARE, cele mai multe cazuri de posibile fraude au fost identificate tot în cadrul acestora. Este de asemenea de remarcat că toate cele 11 controale declanşate pe programul YOUTH au dus la constatări de posibile fraude şi la transmiterea Notelor de Control Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Figura 6 prezintă distribuţia cazurilor în care s-au constatat posibile fraude în funcţie de programul de finanţare.

1.1.4 Valorificarea actului de control

1.1.4.1 Valorificare judiciară – sancţionarea persoanelor vinovate

43

82

26

64

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

Dosare finalizate Indicii de fraudă

2005

2006

Figura 5: Numărul dosarelor finalizate şi valorificate

11

307

133

PHARE

ISPA

SAPARD

LdV

YOUTH

Figura 6: Distribuţia cazurilor în care s-au constatat posibile fraude


17

În perioada analizată, s-a constatat o îmbunătăţire a activităţii de valorificare a notelor de control DLAF, relevată de evoluţia principalilor indicatori monitorizaţi, respectiv numărul sesizărilor transmise Direcţiei Naţionale Anticorupţie, numărul dosarelor penale deschise ca urmare a acestora şi trimiterile în judecată dispuse de către procurorii DNA.

Dosarele soluţionate de către Direcţia Naţională Anticorupţie în 2006 au confirmat aspectele sesizate de către DLAF prin începerea urmăririi penale sau aplicarea de sancţiuni administrative în 19 dintre cele 23 cazuri soluţionate, reprezentând un procent de 83%. Procentul foarte ridicat indică eficienţa activităţii de constatare a fraudelor desfăşurată de DLAF, aspectele reţinute de inspectori în timpul controalelor administrative fiind valorificate prin declanşarea urmăririi penale faţă de autorii faptelor. În 2005, numai 4 dosare au fost soluţionate, procentul confirmării soluţiilor DLAF fiind de 75%. Se remarcă creşterea importantă în ceea ce priveşte dosarele instrumentate de DLAF şi finalizate de DNA. Cumulat, pentru perioada 2005-2006, 81% dintre constatările DLAF au fost confirmate prin soluţiile DNA.

Din cele 21 dosare în care s-a început urmărirea penală, în anul 2006 procurorii au întocmit

rechizitorii în 9 cazuri. Drept urmare, au fost trimise în judecată 9 persoane, care riscă pedepse de până la 20 de ani închisoare. Prin comparaţie, dintre dosarele instrumentate în 2005, la sfârşitul acelui an, nicio persoană nu fusese trimisă în judecată.

Relevantă este şi pronunţarea primelor sentinţe de condamnare pentru săvârşirea unor infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene. Astfel, în cursul anului 2006, 7 inculpaţi au fost condamnaţi de către instanţele de judecată.

Până în prezent, din 90 de dosare trimise DNA şi celorlalte parchete în perioada 2005 – 2006, 27 au fost soluţionate. Astfel, în 30% din totalul dosarelor DLAF în care s-au constatat posibile fraude în perioada 2005-2006 s-a dispus începerea urmăririi penale, aplicarea de sancţiuni administrative sau neînceperea urmăririi penale, restul sesizărilor DLAF aflându-se în stadiul întocmirii actelor premergătoare la DNA sau la nivelul celorlalte parchete.

Deşi în anul 2006 s-a îmbunătăţit valorificarea judiciară a actelor de control ale DLAF, durata cercetării penale rămâne îndelungată.

1.1.4.2 Valorificare administrativă – recuperarea fondurilor DLAF monitorizează din punct de vedere administrativ măsurile dispuse de către Agenţiile de

Implementare cu privire la procedurile de recuperare a fondurilor stabilite ca debite prin notele de control întocmite. Astfel, un număr de 70 de dosare au fost transmise următoarelor Agenţii de Implementare:

17%

83%

Soluţii confirmate prin: - începerea urmăririi penale – 18 dosare - aplicarea de sancţiuni administrative – 1 dosar

Soluţii neconfirmate: - neînceperea urmăririi penale – 4 dosare

Figura 7: Valorificarea dosarelor înaintate DNA


18

Ministerul Integrării Europene (PHARE): 29 dosare Oficiul de Plăţi şi Contractare Phare (PHARE şi ISPA): 12 dosare Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (SAPARD): 13 dosare Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în domeniul Educaţiei şi Formării

Profesionale (Leonardo da Vinci): 6 dosare Autoritatea Naţională pentru Tineret (YOUTH): 10 dosare.

Situaţia măsurilor administrative întreprinse de către acestea pentru recuperarea debitelor s-

a îmbunătăţit în mod semnificativ faţă de anul 2005, când agenţiile raportaseră recuperarea unor sume în 2 cazuri şi demararea procedurilor de recuperare prin notificarea beneficiarului şi/sau rezilierea contractului în alte 7 cazuri.

În anul 2006 s-au raportat recuperarea integrală a debitelor în 10 cazuri şi recuperări parţiale în alte 3 cazuri, iar sumele recuperate au crescut de la aproximativ 100.000 euro în 2005 la peste 1.800.000 euro în 2006. Recuperarea s-a făcut prin:

plată voluntară – beneficiarul restituie debitul fie integral, fie în tranşe în baza

unei convenţii de plată; executarea Notelor de Debit de către ANAF; hotărâre judecătorească în procesele în care agenţiile s-au constituit parte

civilă pentru recuperarea prejudiciului.

În prezent, debitele din cadrul altor 9 dosare sunt în curs de recuperare, fie prin executare silită, fie prin acţiuni în instanţă. Totodată, s-au demarat proceduri de recuperare, respectiv notificarea beneficiarului, rezilierea contractului de finanţare şi/sau acţiuni de conciliere în 15 cazuri. În 3 cazuri s-au luat măsuri pentru ca operatorii economici implicaţi în nereguli să fie excluşi de la participări viitoare la licitaţii pentru atribuirea de contracte finanţate din fonduri comunitare.

Celelalte constatări DLAF transmise Agenţiilor de Implementare se află fie în analiză, fie în aşteptarea concluziilor judiciare ale parchetelor competente, urmând ca în cazul trimiterii dosarelor în instanţă să se constituie parte civilă pentru recuperarea debitelor.

1.2 Analiza datelor operaţionale Datele şi informaţiile rezultate în urma activităţii operaţionale au fost prelucrate în vederea

identificării vulnerabilităţilor, zonelor şi factorilor de risc care favorizează fenomenul fraudării fondurilor comunitare. Astfel, a fost conturat profilul operatorului economic2 care comite fraude cu fonduri comunitare, au fost identificate principalele modalităţi de fraudare, a fost realizată o distribuţie geografică a cazurilor de fraudă, precum şi o distribuţie a acestora pe agenţii de implementare.

1.2.1 Profilul operatorului economic care comite fraude cu fonduri comunitare Persoanele fizice care au făcut obiectul unor investigaţii privind fondurile europene sunt de

diverse naţionalităţi şi provin din majoritatea mediilor sociale (comunitatea de afaceri, administraţia centrală/locală, societatea civilă etc.).

Relevant este faptul că unii dintre aceştia au legături directe sau sunt interpuşi ai persoanelor cu funcţii decizionale sau executive din spectrul politico-instituţional central sau local implicat în gestionarea asistenţei financiare europene.

2 „Operatorul economic este orice persoană fizică sau juridică, precum şi orice altă entitate, care participă la administrarea asistenţei provenite din fondurile europene nerambursabile” (art. 27 din Regulamentul nr. 1828/2006 privind normele de aplicare a Regulamentului Consiliului nr. 1083/2006 ce stabileşte reguli privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul European Social şi Fondul de Coeziune, şi a Regulamentului nr. 1080/2006 al Parlamentului şi al Consiliului privind Fondul European de Dezvoltare Regională, publicat în J.Of. L 371 din 27.12.2006).


19

Constatări similare se pot face în cazul acţionariatului persoanelor juridice la nivelul cărora s-a observat predilecţia pentru accesarea unor sume semnificative, în calitate de consultant, antreprenor sau subantreprenor, fără îndeplinirea criteriilor de eligibilitate şi care au compromis atingerea obiectivelor programelor/proiectelor. De asemenea, se poate observa specializarea, datorită experienţei anterioare, a firmelor cu capital străin, majoritatea off-shore, în a utiliza manopere frauduloase pentru accesarea programelor/proiectelor şi transferul în străinătate a profiturilor înregistrate.

1.2.2 Principalele modalităţi de fraudare şi producere a neregulilor

(Modus operandi) În anul 2006, principalele tipuri de nereguli/fraude identificate au fost:

folosirea de documente justificative false (54%); schimbarea destinaţiei fondurilor (24%); nerespectarea normelor de achiziţii publice, inclusiv conflictul de interese (28%).

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

Documente justificativefalse

Schimbarea destinaţieifondurilor

Nerespectareanormelor de achiziţii

publice

a. Folosirea de documente justificative false

Acest tip de fraudă se referă la orice documentaţie folosită de către beneficiari în relaţia cu

Autoritatea Contractantă, de la solicitarea de finanţare până la raportul final privind îndeplinirea obiectivelor proiectului. Cele mai frecvente practici ilegale identificate de către DLAF în acest domeniu sunt:

Prezentarea unor declaraţii şi documente false pentru atestarea statutului economic şi juridic al solicitantului (spre exemplu, declaraţii false conform cărora solicitantul nu are datorii la bugetul de stat);

Prezentarea unor documente false de justificare a cheltuielilor aferente proiectului (chitanţe, certificate cu ştampilă, ştate de plată etc.).

b. Schimbarea destinaţiei fondurilor

În aceste cazuri, beneficiarii finanţării au primit fonduri aferente proiectelor şi le-au utilizat în

scopuri diverse, care nu au nicio legătură cu obiectivele propuse în proiecte: achitarea datoriilor beneficiarului la bugetul de stat sau către alţi furnizori, achiziţionarea unor bunuri care nu servesc scopurilor proiectului, plata salariilor personalului beneficiarului (personal neimplicat în proiect), alte

Figura 8: Principalele tipuri de nereguli / fraude (pot exista mai multe tipuri de modus operandi pe caz)


20

plăţi pentru activitatea curentă a beneficiarului, alimentarea unor conturi bancare diferite de cele destinate implementării proiectului etc.

c. Nerespectarea normelor de achiziţii publice Neregulile şi fraudele identificate în acest domeniu se referă cel mai adesea la licitaţiile de

desemnare a furnizorului de bunuri, servicii sau lucrări. DLAF a identificat legături de rudenie între persoanele implicate în selectarea furnizorului (persoane aflate în comisia de evaluare a ofertelor din cadrul licitaţiei) şi persoane angajate sau deţinătoare de acţiuni la firma câştigătoare a licitaţiei. Au existat şi cazuri în care angajaţi ai instituţiilor publice beneficiare ale finanţării aveau legături cu furnizorii. De asemenea, au fost descoperite cazuri în care licitaţia nu a fost organizată, a fost trucată, sau în care s-au folosit documente incorecte/incomplete de licitaţie, cu complicitatea organizatorilor acesteia.

1.2.3 Distribuţia regională a controalelor Distribuţia regională a controalelor efectuate de DLAF în anul 2006 este în concordanţă cu

alocările financiare pe regiuni de dezvoltare, cu rezultatele analizelor efectuate privind gradul de risc pe regiuni, programe de finanţare şi tipuri de beneficiari, precum şi cu solicitările de control primite de la instituţiile partenere.

Astfel, regiunea în care s-au desfăşurat cele mai multe controale DLAF este Regiunea 3 Sud Muntenia (18 controale), iar valoarea cea mai ridicată a proiectelor controlate de DLAF este aferentă Regiunii 4 Sud Vest Oltenia (57.231.018 Euro).


21

NR. TOTAL CONTROALE 3NR. CONTROALE FINALIZATE 2

VALOARE PROIECTE 1.647.968 €

REGIUNEA DE DEZVOLTARE 6

NORD VEST

NR. TOTAL CONTROALE 11NR. CONTROALE FINALIZATE 11 VALOARE PROIECTE 20.803.653 €


NORD EST




SUD EST

NR. TOTAL CONTROALE 18 NR. CONTROALE FINALIZATE 18


REGIUNEA DE DEZVOLTARE 3 SUD MUNTENIA




SUD VEST OLTENIA




VEST

NR. TOTAL CONTROALE 10NR. CONTROALE FINALIZATE 10VALOARE PROIECTE 3.020.629 €


CENTRU




BUCURESTI ILFOV

Figura 9: Distribuţia regională a controalelor


22

1.2.4 Distribuţia cazurilor pe Agenţii de Implementare Cele 82 de dosare finalizate în anul 2006 au vizat proiecte gestionate de către 5 Agenţii de

Implementare. Distribuţia cazurilor în funcţie de Agenţia de Implementare care a contractat proiectele controlate de către DLAF este prezentată în Figurile 10 şi 11.

Agenţia de implementare

Ministerul Integrării Europene

Oficiul de Plăţi şi Contractare PHARE

Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit

Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale

Autoritatea Naţională pentru Tineret

Nr. cazuri 34 15 15 7 11

9%

18%18%

42%

13%

MIEOPCPAPDRPANPCDEFPANT

Figura 10: Distribuţia cazurilor pe Agenţii de Implementare (1)

Figura 11: Distribuţia cazurilor pe Agenţii de Implementare (2)


23

1.3 Studii de caz

Cazul „T.” Cazul „T.” , prezentat mai jos, se referă la metoda vânzării succesive (tip suveică) a unor

utilaje deţinute anterior de către beneficiarul finanţării, în vederea creşterii artificiale a valorii acestora, urmată de răscumpărarea acestora, cu fonduri comunitare, în cadrul proiectului, la o valoare supraevaluată.

Controlul a scos la iveală un întreg lanţ de documente false întocmite în scopul fraudării fondurilor comunitare.

Sesizarea DLAF a fost sesizat de către Departamentul Naţional Anticorupţie–Secţia de Combatere a

Corupţiei cu privire la unele nereguli privind obţinerea, derularea şi utilizarea fondurilor alocate prin Programul PHARE, beneficiar S.C. “T.” S.A. Iaşi.

Proiectul În cadrul Programului RICOP–Componenta de Finanţare a IMM-urilor a fost încheiat

Contractul de finanţare nerambursabilă între BCR, în calitate de Autoritate Contractantă şi S.C. „T.” S.A., în calitate de Beneficiar al finanţării, în valoare totală de 385.000 euro, din care 233.000 euro a reprezentat valoarea finanţării nerambursabile, iar 152.000 euro a reprezentat contribuţia proprie a Beneficiarului.

Conform Cererii de Finanţare pentru Proiectul „Producţia de pliante şi prospecte specifice industriei de medicamente”, obiectivul investiţiei a constat în: modernizare şi extindere spaţii de producţie şi achiziţii utilaje second-hand pentru mărirea capacităţii de producţie şi reparaţia capitală a utilajelor existente în tipografie înainte de derularea acestui program.

Analiza documentelor DLAF a efectuat, la nivel naţional, verificări la: Ministerul Finanţelor Publice–Oficiul de Plăţi şi

Contractare PHARE (OPCP), Banca Comercială Română (BCR), Direcţia Generală a Finanţelor Publice Iaşi, Inspectoratul de Poliţie al judeţului Iaşi, S.C. „T.” S.A. şi alte instituţii şi autorităţi publice.

Activitatea de control Atât din verificările efectuate de DLAF cât şi din cele efectuate de către DGFP Iaşi, rezultă că

utilajele tipografice nu şi-au schimbat locaţia în fapt, rămânând pe toată perioada începând de la prima achiziţie la sediul S.C. „T.” S.A. Iaşi, activitatea de vânzare-cumpărare a utilajelor făcându-se numai scriptic pe baza facturilor fiscale.

Prin circuitele economice dintre societăţile S.C. „T.” S.A., S.C. „D.” SRL şi S.C. „P.” SRL s-a majorat valoarea utilajelor de la suma iniţială de achiziţie de 588.178.300 ROL la suma de 7.330.500.000, rezultând o diferenţă de circa.6,8 miliarde lei, ceea ce reprezintă o creştere de aproximativ 12,5 ori faţă de valoarea iniţială. Prin acest mecanism echipamentele au ajuns la valoarea prevăzută în linia bugetară din cadrul contractului de finanţare, respectiv 180.000 euro.

A rezultat astfel că prin achiziţionarea de către S.C. „T.” S.A. a utilajelor tipografice în cadrul proiectului, utilaje ce au făcut anterior obiectul unor tranzacţii succesive între această entitate şi agenţi economici cu care au existat relaţii contractuale şi economice, tranzacţii care s-au derulat exclusiv scriptic, documentar, în baza unor facturi şi nu în fapt, neexistând o livrare efectivă a utilajelor, a fost viciat întreg procesul de achiziţie a utilajelor.

Pe toată perioada cuprinsă între momentul achiziţionării iniţiale a utilajelor şi până la momentul desfăşurării licitaţiei de utilaje tipografice, acestea s-au aflat la sediul beneficiarului S.C. „T.” S.A., în baza unui contract de închiriere al cărui titular era S.C. „D.” S.R.L., declarat câştigător al licitaţiei.


24

Tot cu ocazia controlului, au fost identificate declaraţii vamale de import false prezentate gestionarului de fond în vederea obţinerii decontării contravalorii utilajelor achiziţionate.

Valorificarea controlului Nota de control întocmită de DLAF cu privire la derularea proiectului menţionat, a fost

transmisă, în vederea efectuării de cercetări specifice, Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Iaşi a întocmit rechizitoriul în dosarul

cauzei şi a dispus deja trimiterea în judecată a inculpaţilor T. D. – administrator la S.C. „T.” S.A. şi P. V. – administrator la S.C. „D.” S.R.L. pentru faptele săvârşite.

Cazul „Youth Braşov”

Figura 12: Cazul „T.”


25

Cazul „Youth Braşov” reprezintă un caz de fraudare sistematică a fondurilor comunitare, de

către un grup de persoane juridice (organizaţii nonguvernamentale şi societăţi comerciale) cu multiple legături între ele, prin utilizarea unor documente false sau fictive, pentru a justifica activităţi care, în realitate, nu au fost realizate. Gravitatea faptelor este amplificată de atitudinea pasivă a reprezentanţilor agenţiei de implementare faţă de aceşti beneficiari de fonduri comunitare, precum şi de posibila înţelegere cu aceştia în privinţa fraudării fondurilor.

Sesizarea DLAF s-a autosesizat cu privire la existenţa unor suspiciuni de fraude în obţinerea, derularea

şi utilizarea fondurilor alocate unor organizaţii nonguvernamentale din judeţul Braşov pentru realizarea de proiecte specifice Programului comunitar “Tineret”.

Din verificările preliminare a rezultat că, în perioada 2003-2005, 6 ONG-uri au primit, pentru realizarea proiectelor din cadrul Programului Tineret, suma de aproximativ 412.000 euro.

Proiectele Conform Proiectelor, beneficiarii trebuiau să reunească tineri din mai multe ţări europene

pentru realizarea unor activităţi specifice de tineret în România sau în una din ţările eligibile în cadrul programului.

Potrivit clauzelor contractuale, beneficiarii au obţinut o parte din fonduri sub formă de avans. După implementarea proiectelor, în baza documentelor justificative depuse la agenţia de implementare, beneficiarii au primit diferenţa de bani.

Constatări Din verificarea documentelor puse la dispoziţie de agenţia de implementare, de organizaţiile

nonguvernamentale din jud. Braşov, precum şi de diverşi operatori economici care au fost implicaţi în derularea Proiectelor, s-a constatat faptul că cele 6 organizaţii nonguvernamentale, în vederea obţinerii şi justificării fondurilor, au prezentat chitanţe şi facturi fiscale fictive/false, aferente unor servicii care nu au fost prestate în realitate. Astfel:

Niciunul dintre Proiectele verificate nu a fost implementat de către beneficiari conform prevederilor contractuale.

Cele 6 organizaţii nonguvernamentale au obţinut, în general, fonduri peste media celor obţinute de alţi beneficiari de proiecte similare, în cadrul aceluiaşi program.

Între beneficiari existau legături de structură, în sensul că unele ONG-uri erau membri fondatori în altele, iar unele persoane deţineau calitatea de preşedinte/vicepreşedinte la mai multe ONG-uri.

Niciuna dintre societăţile comerciale prestatoare sau dintre organizaţiile nonguvernamentale nu avea capacitatea şi dotarea tehnică pentru a asigura serviciile contractate (cazare, masă, transport, săli conferinţă, echipament tehnic.). Din declaraţia mai multor prestatori de servicii rezultă că, deşi nu au desfăşurat activităţile contractate, au emis documente justificative (facturi, chitanţe) la cererea reprezentanţilor organizaţiilor nonguvernamentale.

În vederea justificării fondurilor, beneficiarii au depus la agenţia de implementare documete false (facturi şi chitanţe), ce sunt emise în numele unor societăţi comerciale inexistente şi documente fictive, fără suport real, emise de societăţi comerciale din acelaşi grup infracţional, pentru activităţi care în realitate nu au fost prestate.

Între aceşti destinatari finali ai fondurilor europene a existat o legătură permanentă la nivel decizional, aceleaşi persoane reprezentând mai multe organizaţii nonguvernamentale şi/sau societăţi comerciale.

În cursul controlului s-a constatat că însăşi agenţia de implementare a avut legături directe

cu aceste organizaţii nonguvernamentale şi societăţi comerciale, cu care a încheiat, prin încredinţare directă, contracte de prestări servicii (cazare, masă, închiriere săli de conferinţă etc.) pentru


26

realizarea unor acţiuni proprii, în baza cărora agenţia le-a virat aproximativ suma de 330.000 euro. Nici agenţia de implementare şi nici prestatorii de servicii nu au putut prezenta echipei de control DLAF documente justificative specifice (liste de participanţi, note de comandă, note de plată, diagrame de cazare, cu excepţia facturilor sau documentelor de plată), din care să rezulte că serviciile au fost prestate.

Activitatea de control Controlul DLAF efectuat la faţa locului a vizat modul de implementare a proiectelor de către

beneficiari şi realitatea serviciilor specificate în contractele de prestări de servicii încheiate de către organizaţiile neguvernamentale cu diverse societăţile comerciale.

Cu această ocazie, investigatorii DLAF, împreună cu Garda Financiară, au procedat la ridicarea, în original, a înscrisurilor cu privire la care s-a constatat că sunt false.

Valorificarea controlului În urma sesizării Direcţiei Naţionale Anticorupţie prin cele 7 Note de Control întocmite de

Departamentul pentru Lupta Antifraudă, în cauză s-a dispus începerea urmăririi penale faţă de persoanele responsabile de implementarea proiectelor.

Figura 13: Cazul „Youth Braşov”


27

CAPITOLUL 2: COORDONAREA LUPTEI ANTIFRAUDĂ

Capitolul descrie sistemul de coordonare antifraudă pus în practică de DLAF, evidenţiind principalele aspecte ale funcţiei de coordonare (coordonarea operaţională a instituţiilor cu atribuţii în domeniul PIF, a activităţii de culegere şi analiză a datelor, a pregătirii profesionale a personalului implicat în lupta antifraudă, precum şi a activităţii de comunicare publică).

2.1. Sistemul de coordonare antifraudă Protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene la nivel naţional implică activitatea a

numeroase instituţii, atât autorităţi ale administraţiei publice, cât şi autorităţi judiciare. De aceea, este nevoie de un efort coordonat pentru prevenirea şi combaterea eficientă a faptelor ilicite care aduc atingere intereselor financiare ale UE, în vederea sancţionării persoanelor vinovate şi recuperării eventualelor prejudicii.

Specificul sistemului românesc de protejare a intereselor financiare ale UE este dat de

existenţa unei instituţii unice cu rol de coordonator naţional al luptei antifraudă – DLAF, care are atribuţii atât de coordonare cât şi operaţionale proprii. Departamentul a dezvoltat un sistem ce-i permite să asigure coordonarea operaţională a instituţiilor cu atribuţii în domeniul PIF, a activităţii de culegere şi analiză a datelor, a pregătirii profesionale a personalului implicat în lupta antifraudă, precum şi a activităţii de comunicare publică. Sistemul a fost instituit în baza Strategiei Naţionale de Luptă Antifraudă (SNLAF).

Figura 14: Sistemul de coordonare antifraudă


28

2.2 Coordonarea operaţională

2

22

10 14

9

0

5

10

15

20

25

GardaFinanciară

IGPR ANAF(ANV)

DNA ISC

2006

2005

În baza protocoalelor de colaborare, DLAF a beneficiat de suport operaţional din partea

Gărzii Financiare, Inspectoratului General al Poliţiei Române şi Autorităţii Naţionale a Vămilor. Reprezentanţii Gărzii Financiare au participat în 22 dintre controalele DLAF (27% din

totalul controalelor finalizate), iar reprezentanţii IGPR în 10 cazuri. A avut loc şi un control în colaborare cu Autoritatea Naţională a Vămilor, în baza protocolului încheiat cu Agenţia Naţională de Administrare Fiscală. În 9 cazuri, DLAF a beneficiat de asistenţă tehnică din partea Inspectoratului de Stat în Construcţii.

În interesul cercetărilor penale derulate în anumite cauze şi în baza bunei colaborări dintre cele două instituţii, DLAF a efectuat 4 controale la solicitarea DNA, în toate fiind constatate fraude.

2.3. Coordonarea politicii antifraudă 2.3.1 Contribuţia la consolidarea cadrului normativ PIF Pe parcursul anului 2006, DLAF a contribuit la îmbunătăţirea cadrului normativ PIF, atât în

calitate de iniţiator, cât şi de avizator al unor acte normative. Departamentul a avut ca prioritate actualizarea Strategiei naţionale de luptă antifraudă

pentru protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene în România, în conformitate cu „Planul de măsuri prioritare pentru integrare europeană” pentru perioada noiembrie 2005 – decembrie 2006, Capitolul 28 – „Controlul financiar”. Proiectul de actualizare a SNLAF, iniţiat de DLAF, a fost aprobat prin H.G. nr. 1211/2006 pentru modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 793/2005 privind aprobarea Strategiei Naţionale de Luptă Antifraudă pentru protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene în România, publicată în M.Of. nr. 797 din 21 septembrie 2006.

De asemenea, DLAF, împreună cu Ministerul Finanţelor Publice, a elaborat un proiect de Ordonanţă a Guvernului pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 79/2003 privind controlul şi recuperarea fondurilor comunitare, precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente utilizate necorespunzător. În acest sens, a fost constituit un grup de lucru format din reprezentanţi ai DLAF, MFP, ai Autorităţii de Audit de pe lângă Curtea de Conturi a României, precum şi ai autorităţilor cu competenţe în gestionarea fondurilor comunitare. Principalele modificări privesc extinderea domeniului de aplicare a ordonanţei şi asupra fondurilor de

Figura 15: Rezultate ale coordonării operaţionale


29

postaderare, instituirea de măsuri pentru a asigura o mai bună colaborare între autorităţi prin comunicarea acţiunilor întreprinse în vederea recuperării, stabilirea clară a atribuţiilor de constatare şi recuperare a instituţiilor implicate, asimilarea debitelor comunitare celor naţionale.

Activitatea DLAF în plan legislativ s-a concretizat şi prin formularea de observaţii şi avizarea unor proiecte de acte normative relevante în domeniul gestionării şi utilizării fondurilor comunitare, cum ar fi: Ordonanţa de Urgenţă nr. 76/2006 privind stabilirea obligaţiilor beneficiarilor contractelor de lucrări finanţate din fonduri PHARE Componenta Coeziune Economică şi Socială şi PHARE Cooperare Transfrontalieră, publicată în Monitorul Oficial nr. 844/2006 sau Ordonanţa privind modul de alocare a instrumentelor structurale, a pre-finanţării şi a co-finanţării alocate de la bugetul de stat, în bugetul instituţiilor implicate în gestionarea instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru Obiectivul Convergenţă.

2.3.2 Strategia Naţională de Luptă Antifraudă: SNLAF

Conform obligaţiilor asumate de România, Departamentul pentru Lupta Antifraudă este instituţia responsabilă pentru coordonarea implementării Strategiei Naţionale de Luptă Antifraudă pentru Protecţia Intereselor Financiare ale Uniunii Europene în România (Strategia) şi a Planului de acţiune aferent.

Adoptată de Guvern în iulie 2005, Strategia3 este un document complex, care vizează

armonizarea reglementărilor din legislaţia naţională cu normele europene în domeniul PIF şi pregătirea cadrului normativ, instituţional şi operaţional pentru momentul aderării, în următoarele domenii: controlul financiar, controlul fiscal, cercetarea şi urmărirea penală a cazurilor de fraudă, recuperarea financiară, coordonarea luptei antifraudă. În urma implementării SNLAF a avut loc modificarea Codului penal şi a altor legi speciale, a Codului de procedură penală, fiind instituită răspunderea penală a persoanelor juridice. A fost finalizată astfel transpunerea dispoziţiilor Convenţiei PIF4 în legislaţia românească.

2.3.2.1 Actualizarea Strategiei Aşa cum am menţionat anterior, în anul 2006, Departamentul s-a angajat să realizeze

actualizarea Strategiei. În urma colaborării cu instituţiile responsabile pentru implementarea măsurilor cuprinse în Planul de acţiune aferent SNLAF, cu Unitatea de Politici Publice din cadrul Secretariatului General al Guvernului şi a consultărilor cu OLAF şi Delegaţia Comisiei Europene în România, DLAF a finalizat proiectul de actualizare a Strategiei şi a Planului de acţiune corespunzător acesteia.

În urma actualizării, perioada de implementare a SNLAF a fost prelungită până în iulie

2007. În Planul de acţiune au fost introduse 7 noi măsuri şi a fost modificat termenul de realizare pentru alte 6.

2.3.2.2 Implementarea măsurilor cuprinse în SNLAF În perioada ianuarie – decembrie 2006, au fost scadente 20 de măsuri. Dintre acestea,

17 au fost îndeplinite, gradul de implementare fiind de 85%. Cele mai multe măsuri au privit domeniul coordonării luptei antifraudă (un număr de 9) şi al controlului financiar (6 măsuri). În domeniul recuperării financiare au fost scadente 3 măsuri, iar controlul fiscal şi cercetarea şi urmărirea penală conţin câte o măsură.

Principalele măsuri realizate au vizat elaborarea programului suplimentar de pregătire

profesională, derularea procedurilor necesare formării formatorilor din instituţiile naţionale cu

3 http://www.cancelarie.ro/ministru%5Fdelegat/html/dlaf.html 4 Convenţia privind protejarea intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, publicată în J.Of. C 316 din 27.11.1995


30

atribuţii în domeniul PIF, îmbunătăţirea sistemului de comunicare a neregulilor şi a sistemului de prelucrare a datelor, consolidarea cadrului normativ şi instituţional în domeniul controlului şi recuperării fondurilor europene utilizate necorespunzător.

2.4 Coordonarea activităţii de culegere şi analiză date Direcţiile principale de acţiune în domeniul coordonării activităţii de culegere şi analiză a

datelor operaţionale au fost: creşterea şi diversificarea surselor de informaţii relevante pentru activitatea

Departamentului pentru Lupta Antifraudă, materializată prin încheierea de protocoale cu: Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI), Autoritatea de Audit de pe lângă Curtea de Conturi, Centrul Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor din subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor, Inspectoratul de Stat în Construcţii, Autoritatea de Plată;

obţinerea accesului la noi baze de date naţionale şi comunitare; în plan operaţional şi al investigaţiilor preliminare, Direcţia C a analizat, procesat şi

coroborat date cu privire la peste 2500 de operatori economici implicaţi sub diverse calităţi în obţinerea, derularea şi gestionarea fondurilor europene.

2.4.1 Analize de risc

Analiza privind neregulile şi fraudele raportate în cadrul programelor de

preaderare Au fost analizate practicile utilizate în comiterea de nereguli şi posibile fraude, regiunile

afectate şi prejudiciile identificate, precum şi gradul de risc apreciat în cadrul fiecărui program şi subprogram. Dintre concluziile formulate în urma evaluării riscului, cea mai importantă este identificarea neregulilor asociate conflictelor de interese şi situaţiilor de incompatibilitate ca tip de neregulă cu gradul cel mai ridicat de risc. Statisticile semnificative şi concluziile analizei de risc au fost transmise Delegaţiei Comisiei Europene la Bucureşti.

Analiza privind vulnerabilităţile şi riscurile identificate în cadrul programelor de preaderare

În vederea fundamentării politicilor de prevenire şi control la nivelul administraţiei publice

centrale, Departamentul pentru Lupta Antifraudă şi Departamentul pentru Implementare Programe şi Ajustare Structurală au realizat o analiză comună a stadiului de implementare a programelor de preaderare şi a vulnerabilităţilor şi riscurilor asociate acestora.

Analiza privind debitele înregistrate la nivelul agenţiilor de implementare Direcţia C a elaborat şi o analiză privind debitele înregistrate ca urmare a utilizării sau gestionării necorespunzătoare a asistenţei financiare nerambursabile. Debitele înregistrate la nivelul fiecărei agenţii de implementare au fost centralizate şi analizate din punct de vedere al impactului financiar, fiind formulate propuneri privind adoptarea unor măsuri care să prevină apariţia neregulilor, precum şi măsuri pentru recuperarea debitelor înregistrate.

Analiza privind prevederile naţionale şi comunitare încălcate

Direcţia C a elaborat o analiză privind prevederile naţionale şi comunitare încălcate în săvârşirea de nereguli şi posibile fraude, bazată pe rapoartele trimestriale de nereguli privind


31

fondurile de preaderare. Conflictele de interese la încheierea contractelor de achiziţii au fost identificate ca fiind cele mai frecvente tipuri de nereguli. Nota a fost transmisă Direcţiei B pentru a fi avută în vedere în efectuarea controalelor viitoare.

2.4.2 Raportarea neregulilor către Comisia Europeană

Memorandumurile şi acordurile de finanţare aferente programelor PHARE, ISPA şi SAPARD stabilesc obligaţia României de a transmite Comisiei Europene, prin OLAF, rapoarte trimestriale cu privire la neregulile ce afectează fondurile de preaderare. În calitate de serviciu de coordonare a luptei antifraudă, DLAF centralizează rapoartele trimestriale la nivelul Direcţiei C, le analizează şi le transmite către OLAF în conformitate cu prevederile Acordului de Cooperare Administrativă încheiat cu acesta şi cu prevederile Protocolului de Colaborare încheiat cu Autoritatea de Plată din cadrul Ministerului Finanţelor Publice.

În anul 2006, Departamentul a transmis OLAF 180 de rapoarte ce au evidenţiat noi indicii

de nereguli sau fraude. Dintre acestea 57 sunt aferente programului SAPARD, 20 programului ISPA şi 103 programului PHARE.

57 103

20PHARE

ISPA

SAPARD

În aceeaşi perioadă, Departamentul a transmis un număr de 330 de rapoarte conţinând

actualizări privind stadiul cazurilor de nereguli şi/sau fraude semnalate anterior. Din totalul celor 510 rapoarte transmise către OLAF în anul 2006, 105 sunt pentru trimestrul

IV al anului 2005 şi 405 pentru trimestrele I, II şi III ale anului 2006. 239 dintre acestea sunt aferente programului SAPARD, 48 programului ISPA şi 223 programului PHARE.

239223

48

PHARE

ISPA

SAPARD

2.4.2.1 Reţeaua de Raportare a Neregulilor Pentru optimizarea procesului de raportare a neregulilor, DLAF a înfiinţat, în septembrie

2005, Reţeaua de Raportare a Neregulilor (RRN).

Figura 16: Distribuţia rapoartelor de nereguli ce evidenţiază noi indicii de nereguli sau fraude

Figura 17: Distribuţia numărului total de rapoarte de nereguli


32

Pe 27 iunie 2006 a avut loc a treia reuniune a Reţelei. Au fost dezbătute neconcordanţele apărute în procesul de raportare a neregulilor. Reprezentanţii DLAF au prezentat procedurile corecte de raportare şi au atras atenţia asupra importanţei înfiinţării şi funcţionării structurilor de control la nivelul fiecărei Agenţii de Implementare.

2.4.2.2 Raportul anual al Comisiei Europene în domeniul PIF România s-a situat pe penultimul loc în ceea ce priveşte valoarea sumelor afectate de

nereguli din totalul cheltuielilor eligibile (1.54%), potrivit datelor prezentate în Raportul Comisiei către Consiliu şi Parlament privind protecţia intereselor financiare ale Comunităţilor Europene şi lupta împotriva fraudei în anul 2005, dat publicităţii în iulie 20065.

Comisia subliniază faptul că România îndeplineşte corect şi la timp obligaţia de raportare a neregulilor, făcând parte din categoria statelor care au comunicat un număr mare de nereguli, dar cu un impact financiar redus6.

2.5 Coordonarea activităţii de pregătire profesională

Activitatea de pregătire profesională în domeniul PIF vizează atât familiarizarea reprezentanţilor tuturor instituţiilor implicate cu modul de lucru al OLAF şi/sau al instituţiilor din Statele Membre, cât şi specializarea pe domenii (Phare, Ispa, Sapard, Instrumente Structurale şi de Coeziune, Politica Agricolă Comună) şi sub-domenii (Investigaţii, Analiză de Risc, Formare Profesională, Raportarea Neregulilor, Armonizare Legislativă), prin participarea acestora la stagii de pregătire, seminarii, conferinţe, grupuri şi vizite de lucru. Instituţiile vizate au un rol important în elaborarea curriculei de training prin intermediul Reţelei Coordonatorilor de Training.

Activităţile de training organizate de DLAF în anul 2006 au inclus:

un program propriu de formare a formatorilor; proiecte derulate în colaborare cu OLAF; proiecte derulate în colaborare cu instituţii ale Uniunii Europene sau din

Statele Membre. 2.5.1 Reţeaua Coordonatorilor de Training În luna ianuarie 2006 Reţeaua a fost extinsă la 18 membri. Cel mai important proiect a

constat în identificarea necesităţilor de pregătire şi specializare profesională a reprezentanţilor instituţiilor naţionale membre ale Reţelei, în vederea elaborării Programului Phare Multi-Country Networking Programme - „Fight against fraud affecting the financial interest of the EU (Romania)” şi a programului de formare a formatorilor.

2.5.2 Programul de Formare a Formatorilor Scopul acestui program l-a constituit dezvoltarea abilităţilor necesare organizării, susţinerii şi

evaluării activităţilor de training, familiarizarea formatorilor cu metodele moderne şi interactive de predare, precum şi dezvoltarea unor abilităţi de îndrumare („coaching”). Formatorii pregătiţi în baza

5 Pag. 27 din Anexa „Evaluarea statistică a neregulilor privind fondurile agricole, structurale şi de coeziune, resursele proprii şi fondurile de preaderare” la Raportul Comisiei către Consiliu şi Parlament privind protecţia intereselor financiare ale Comunităţilor Europene şi lupta împotriva fraudei în anul 2005”. 6 Pag. 26 din Anexa „Evaluarea statistică a neregulilor privind fondurile agricole, structurale şi de coeziune, resursele proprii şi fondurile de preaderare” la Raportul Comisiei către Consiliu şi Parlament privind protecţia intereselor financiare ale Comunităţilor Europene şi lupta împotriva fraudei în anul 2005”.


33

La prezidiu, de la stânga la dreapta: Vasco Branco Guinaraes, Luisa Fernandes (Ministerul Finanţelor Publice, Portugalia), Birgit Kowalewski (OLAF) Seminarul „Exploitation of the VAT system: fraud and weaknesses” Bucureşti, 21 - 23 martie 2006

acestui program vor asigura, ulterior, pregătirea profesională, atât la nivelul fiecărei instituţii cu atribuţii PIF ai căror specialişti sunt, cât şi în cadrul programelor elaborate de către sau în colaborare cu DLAF.

Programul a inclus două sesiuni de pregătire (module) de câte 5 zile fiecare şi a fost

organizat în colaborare cu SIGMA-OECD la Sinaia, în perioada 25 – 29 septembrie, respectiv, Braşov în perioada 9 – 13 octombrie. Fiecare sesiune a asigurat pregătirea unui număr de 15 reprezentanţi ai instituţiilor cu competenţe în domeniul PIF. Experţii selectaţi de SIGMA sunt reprezentanţi ai Centrului de Educaţie şi Comunicare al Biroului Fiscal Olandez.

2.5.3 Proiecte derulate în colaborare cu OLAF Activitatea de training

coordonată de DLAF a beneficiat permanent de suportul acordat de Oficiul European de Luptă Antifraudă – OLAF, prin cele două contracte de finanţare PHARE: Multi-Country Phare 2002, implementat pe parcursul anului anterior, şi Phare Multi-Country Networking Programme, un program de training dedicat exclusiv României şi Bulgariei, care a condus la intensificarea activităţii de pregătire profesională în anul 2006.

În 2006 au fost pregătiţi

de două ori mai mulţi specialişti în domeniul protecţiei fondurilor comunitare comparativ cu anul 2005, iar numărul de stagii de pregătire a fost de nouă ori mai mare.

Totodată, a fost extinsă sfera categoriilor profesionale vizate. Pentru prima dată,

judecători şi experţi tehnici judiciari au participat la activităţile de training organizate de DLAF, alături de personalul instituţiilor cu atribuţii de gestionare şi control al fondurilor europene.

DLAF, în cooperare cu OLAF, a organizat în Bucureşti şi în marile centre regionale (Braşov,

Constanţa, Timişoara, Oradea şi Cluj-Napoca) un număr de 15 cursuri de pregătire profesională, respectiv 9 stagii de pregătire în cadrul OLAF şi în instituţii relevante din Statele Membre, la care au participat 328 de reprezentanţi din 18 instituţii cu competenţe PIF (Anexa B).

Prelegerile au fost susţinute de către experţi ai Comisiei Europene, ai instituţiilor din Statele

Membre ale Uniunii Europene, precum şi ai OLAF. În cadrul sesiunilor de pregătire s-a pus accent pe partea practică prin studii de caz şi exerciţii.

Punerea de către DLAF la dispoziţia participanţilor a materialelor didactice în format electronic

atât în limba română, cât şi în limba engleză, a generat la nivelul fiecărei instituţii fenomenul de „cascade training”, rezultând astfel un nivel ridicat de acces la informaţie şi pregătire în domeniu.


34

Activităţi de training Multi-Country Phare 2002 Phare Multi-Country

Networking Programme februarie - noiembrie 2005 februarie - noiembrie 2006

cursuri de pregătire 11 15 Bucureşti 3 10 centre regionale 0 5 State Membre 8 0 reprezentanţi administraţie publică centrală 157 205 reprezentanţi administraţie publică regională 16 100 judecători 0 10 experţi tehnici judiciari 0 4 Total participanţi 173 305 stagii de pregătire 1 9 OLAF 1 6 State Membre 0 3 reprezentanţi administraţie publică centrală 1 22 reprezentanţi administraţie publică regională 0 1 Total participanţi 1 23 durata 2 săptămâni între 10 zile şi 3 luni

Figura 18: Activităţi de training în cooperare cu OLAF: 2005 - 2006

2.5.4 Proiecte derulate în colaborare cu instituţii ale Uniunii Europene sau din

Statele Membre

Reprezentanţii DLAF au participat, pe parcursul anului 2006, la o serie de evenimente internaţionale organizate de instituţiile Uniunii Europene sau din Statele Membre:

seminarul cu tema „Enhancing critical skills in the fight against corruption” (Ohrid,

Macedonia, 8 - 11 mai); seminarul cu tema „Farming Fraud” (Valencia, Spania, 23 - 24 mai); seminariile organizate în baza Programului „Schimbul de experienţă privind combaterea

fraudei pentru o mai bună utilizare a fondurilor europene în Veneto şi România”, la (Veneţia, Italia, 17 – 18 octombrie, respectiv Cluj Napoca, România, 23 – 24 noiembrie);

seminarul cu tema „Advanced Financial Crime Prevention – Training Course for Europe & The EBRD Region” organizat de către Asociaţia IFEX International cu sprijinul unor instituţii de prestigiu precum Consiliul Europei, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi Federaţia Europeană a Băncilor (Praga, Cehia, 20 – 24 noiembrie);

seminarul cu tema „Dissemination of Statistical Methods and Tools for the Protection of the Budget of the European Community” organizat de OLAF (Ispra, Italia, 11 – 12 decembrie).

2.6. Coordonarea comunicării publice 2.6.1 Activitatea de Comunicare şi Relaţii Publice

DLAF şi-a intensificat semnificativ, pe parcursul anului 2006, activitatea de Comunicare şi

Relaţii Publice, în principal pe cele două paliere specifice acestui domeniu: prevenirea fraudării fondurilor europene şi utilizarea mass-media ca sursă de informaţie. În acest sens, DLAF a dus o politică bazată pe transparenţă în relaţia cu mijloacele de informare în masă.


35

De la stânga la dreapta: Tudor Chiuariu (DLAF), Mircea Toma şi Valentin Bărbulescu (Agenţia de Monitorizare Presei) Training pentru jurnaliştii de investigaţie Bucureşti, 31 martie 2006

2.6.1.1 Mass-media ca sursă de informaţie privind posibile fraude În 2006, DLAF s-a sesizat în 13 cazuri de fraudă cu fonduri europene urmare a unor

informaţii apărute în mass-media. Fie că a fost vorba de presa locală sau centrală, fiecare caz semnalat a fost investigat de inspectorii DLAF. Astfel, din totalul celor 13 cazuri de fraudă, 1 dosar este în prezent în lucru, iar 12 au fost finalizate. Dintre acestea în 8 cazuri investigatorii DLAF au constatat fraude, în 2 cazuri au fost identificate nereguli, iar în 2 cazuri aspectele sesizate nu s-au confirmat.

2.6.1.2 Training pentru jurnaliştii de investigaţie Pentru a contribui la îmbunătăţirea

calităţii anchetelor media, în anul 2006 DLAF s-a implicat în derularea a două activităţi de training destinate exclusiv jurnaliştilor de investigaţie (Bucureşti, 31 martie - 2 aprilie şi 14 - 16 aprilie). Acestea au fost organizate de Agenţia de Monitorizare a Presei în cadrul unui proiect mai larg, intitulat „Transparenţa folosirii fondurilor comunitare”.

Investigatorii DLAF le-au explicat

jurnaliştilor procedura de acordare a proiectelor, precum şi cele mai frecvente metode de fraudare, evidenţiind câteva cazuri concrete de fraudă cu fonduri europene şi modul în care aceste dosare au fost soluţionate.

Au fost pregătiţi 35 de ziarişti din

toată ţara, specializaţi în anchete jurnalistice privind fondurile comunitare. Proiectul a permis crearea, la nivel naţional, a unei reţele de jurnalişti de investigaţie privind proiectele europene.

2.6.1.3 Conferinţe şi dezbateri publice la nivel naţional DLAF şi-a concentrat diseminarea mesajului preventiv pe trei grupuri ţintă:

comunitatea oamenilor de afaceri, care sunt şi principalii beneficiari ai fondurilor europene; funcţionarii publici, care gestionează fondurile UE şi mass-media, sursă de informaţie şi mijloc de transmitere a mesajului preventiv, în acelaşi timp.

Temele abordate în cele 26 de dezbateri

publice, iniţiate de Departament sau la care DLAF a luat parte, au fost legate de prezentarea politicii antifraudă a Guvernului României, conştientizarea asupra efectelor negative ale fraudării, pregătirea profesională a funcţionarilor publici din acest domeniu şi cooperarea cu organismele interne şi internaţionale relevante.


36

Tudor Chiuariu (DLAF) Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană Bucureşti, 6 iunie 2006

Tudor Chiuariu (DLAF) Conferinţa internaţională „Improving Operational Co-operation”, Bruxelles, 25 – 27 octombrie 2006

Unul din punctele importante pe care politica instituţiei le-a vizat în 2006 a fost comunicarea cu comunitatea străină de afaceri. Au fost organizate trei conferinţe cu cele mai importante Camere de Comerţ bilaterale (româno-britanică, româno–germană, româno-franceză), la care au participat în total peste 200 de investitori străini. În plus, aceste evenimente au beneficiat de promovare în mass-media română de limbă străină (Bucharest Business Week, Business Review, The Diplomat, Nine O’Clock).

2.6.1.4 Conferinţe şi dezbateri publice la nivel internaţional În perioada 18 - 19 mai a avut loc la Roma, Italia, seminarul „Bulgaria, Romania and Italy on

the Fight Against Corruption – Comparing Experiences”. În prezenţa a numeroşi oficiali italieni, români şi bulgari, Franco Frattini, vicepreşedintele Comisiei Europene, a remarcat progresele României în îndeplinirea criteriilor de aderare, evenimentul fiind organizat la doar 2 zile de la publicarea Raportului de Monitorizare al Comisiei. Prezentarea Şefului DLAF “Romania’s policy to tackle fraud affecting EU’s Financial Interests” a evidenţiat strategia elaborată de autorităţile naţionale de combatere a fenomenului fraudei, ca parte a strategiei de luptă împotriva corupţiei, unul dintre obiectivele fundamentele asumate de Cabinetul Tăriceanu.

Ca o recunoaştere a foarte bunei cooperări cu OLAF, Şeful Departamentului, Tudor Chiuariu, a fost invitat să susţină o prelegere în prima zi a conferinţei cu tema “Improving Operational Cooperation”, organizată de OLAF, în perioada 25-27 octombrie 2006. Prelegerea „Transnational crime: We cannot tackle it without building a culture of cooperation” a fost susţinută în faţa a peste 300 reprezentanţi din 30 ţări. Au fost prezentate metodele de cooperare între cele două servicii antifraudă DLAF şi OLAF, precum şi rezultatele obţinute în urma eforturilor comune.

În contextul dezbaterilor din Marea Britanie privind libera circulaţie a forţei de muncă, Şeful

Departamentului a efectuat o vizită oficială la Londra, în 3 noiembrie 2006. Scopul vizitei l-a constituit intensificarea cooperării cu instituţiile relevante, dar şi transmiterea unui mesaj de responsabilitate al autorităţilor române privind combaterea criminalităţii transfrontaliere. Cu această ocazie, Şeful DLAF a susţinut prezentarea cu tema “Against Free Movement of Fraudsters: Taking EU Membership Seriously”, la sediul International Financial Services.

2.6.1.5 Activitatea DLAF în mass-media naţională În anul 2006, presa românească a publicat un număr de aproximativ 100 de articole

şi 25 comunicate de presă despre activitatea, investigaţiile şi rezultatele controalelor Departamentului.

Activitatea DLAF a fost promovată şi în programele de specialitate ale televiziunilor centrale sau locale. Fie că a fost vorba de cazuri specifice sau de teme curente în ceea ce priveşte folosirea fondurilor europene, în cele 13 emisiuni de televiziune de profil, Şeful DLAF a adus în prim plan,


37

„Le Monde”, 12 august 2006

de fiecare dată, colaborarea excelentă dintre DLAF şi OLAF, dintre DLAF şi instituţii precum DNA, GF sau IGPR. Dezbaterile au evidenţiat importanţa cheltuirii legale a banilor comunitari, precum şi contribuţia fondurilor europene la dezvoltarea comunităţilor locale. Apariţiile au fost însoţite de date exacte asupra rezultatelor controalelor, statistici asupra cooperării internaţionale sau modalitatea de funcţionare a mecanismului de coordonare a luptei antifraudă în România.

2.6.1.6 Activitatea DLAF în mass-media internaţională Publicaţii prestigioase

precum cotidianul francez Le Monde, televiziunea germană Deutsche Welle sau postul de radio BBC au prezentat activitatea şi rezultatele obţinute de DLAF, „o structură atipică în peisajul instituţional românesc” (Le Monde). Ediţia din 12 august a prestigiosului cotidian francez Le Monde a publicat un articol despre lupta antifraudă în România şi progresele pe care le-a înregistrat DLAF de la înfiinţarea sa. Intitulat „România: departamentul antifraudă creat la Bucureşti dă primele rezultate”, materialul descrie modul în care a fost reformat întregul sistem de control al fondurilor europene, precum şi date referitoare la acţiunile de control ale DLAF.

Totodată, politica antifraudă

şi rezultatele Departamentului au fost relevate de mijloace de presă importante din mediul internaţional. Jurnalul canadian Le Devoir, cotidiene din Germania şi SUA au scris despre Departamentul înfiinţat în cadrul Guvernului de la Bucureşti.

2.6.2 Reţeaua

Comunicatorilor Antifraudă La nivel naţional, un rol important în coordonarea activităţii de comunicare publică îl are

Reţeaua Comunicatorilor Antifraudă. Înfiinţată în anul 2005, activitatea Reţelei are la bază 12 protocoale de colaborare încheiate între DLAF şi instituţiile cu atribuţii PIF în România.

Alcătuită din specialişti în comunicare şi relaţii publice din instituţiile partenere, Reţeaua coordonată de DLAF reprezintă un mecanism de avertizare timpurie în cazul declanşării unei investigaţii media privind anumite cazuri de posibile fraude cu fonduri comunitare, membrii Reţelei având un rol important în formularea unui punct de vedere unitar al instituţiilor implicate. Totodată, raportările trimestriale ale DLAF privind activitatea de comunicare a instituţiilor implicate contribuie la informarea constantă a opiniei publice în domeniul PIF.


38

CAPITOLUL 3: COOPERAREA CU OFICIUL EUROPEAN DE LUPTĂ ANTIFRAUDĂ – OLAF

Capitolul prezintă formele şi rezultatele colaborării operaţionale cu Oficiul European de Luptă Antifraudă. Aprecierile oficialilor OLAF privind cooperarea dintre cele două instituţii, cu ocazia publicării celui de-al 6-lea Raport de activitate al OLAF, a Reuniunii anuale a şefilor AFCOS sau a întâlnirilor de lucru ale Reţelei OAFCN, confirmă progresele înregistrate de Departament şi consolidarea încrederii partenerilor europeni.

3.1. Cooperarea operaţională Anul 2006 a fost anul unei premiere în materie de cooperare operaţională între autorităţi

naţionale şi serviciul specializat antifraudă al Comisiei Europene, OLAF. Pentru prima oară de la adoptarea reglementărilor comunitare privind investigaţiile antifraudă desfăşurate de OLAF, au fost desfăşurate controale comune la faţa locului împreună cu reprezentanţi naţionali.

România a fost primul stat dintre cele membre sau în curs de aderare în care au avut loc astfel de controale.

Investigatori OLAF alături de reprezentanţii DLAF au efectuat 3 controale comune la faţa

locului, care au fost finalizate cu constatări de fraude. Primul control a vizat un proiect PHARE destinat pregătirii şi integrării socio-profesionale a unor persoane cu forme uşoare de handicap, fiind prezentat în studiul de caz de mai jos. Celelalte două controale au vizat proiecte de infrastructură finanţate prin programul SAPARD. Atât investigatorii DLAF cât şi reprezentanţii OLAF au întocmit rapoarte de control, care au fost transmise spre soluţionare Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Ministerului Integrării Europene.

Alte forme de colaborare operaţională între cele două instituţii includ: Solicitări de asistenţă tehnică ale DLAF către OLAF; facilitarea de către DLAF a solicitărilor

de asistenţă tehnică adresate OLAF de către instituţii naţionale; Sesizări ale OLAF care au dus la declanşarea unor controale DLAF; Transmiterea rapoartelor aferente controalelor DLAF către OLAF; Întâlniri operaţionale. Asistenţă tehnică. Dată fiind complexitatea unora dintre cazurile investigate de DLAF şi

implicarea mai multor operatori economici din spaţiul Uniunii Europene, OLAF a acordat asistenţă tehnică prin furnizarea de informaţii privind firme şi consorţii din State Membre ca Marea Britanie, Franţa, Germania sau Italia. Prin intermediul OLAF s-a verificat structura acţionariatului acestora, autenticitatea unor documente şi legăturile cu agenţi economici români.

Aceste informaţii au contribuit la soluţionarea a 13 cazuri, o creştere de 225% faţă de

anul 2005. Totodată, DLAF a facilitat transmiterea către OLAF a 3 solicitări de asistenţă tehnică aparţinând Inspectoratului General al Poliţiei Române, Autorităţii Naţionale a Vămilor, respectiv Oficiului de Plăţi şi Contractare Phare.

Sesizările OLAF au fost valorificate prin controale DLAF, 10 dintre acţiunile din 2006 fiind

iniţiate la sesizarea instituţiei europene. Dintre acestea, în 9 cazuri s-au identificat fraude, notele de control fiind transmise parchetelor competente, iar într-un caz aspectele sesizate nu s-au confirmat.

În anul 2006, DLAF a transmis OLAF 27 note de informare privind cazurile sesizate de

către instituţia europeană, precum şi cele în care a identificat posibile fraude.

De asemenea, au avut loc 3 întâlniri operaţionale între investigatorii OLAF şi DLAF ce au urmărit soluţionarea solicitărilor de asistenţă tehnică, precum şi efectuarea de verificări în unele cazuri aflate în lucru.


39

7

10

4

13

3 3

28

27

0

10

20

30

40

50

60

Sesizări OLAF Solicitări asistenţătehnică

Solicitări ale altorinstituţii

Controale mixte Note de controltransmise de

DLAF

2006

2005

Aprecierea Comisiei Europeane, conform căreia cooperarea DLAF – OLAF este una foarte

bună („very satisfactory”), confirmă realizarea unuia dintre obiectivele principalele ale Departamentului în materie de cooperare internaţională. DLAF a urmărit, încă de la înfiinţare, crearea unui parteneriat solid cu OLAF şi a unui climat de încredere reciprocă, acţionând într-o manieră transparentă şi proactivă.

Studiu de caz: control la faţa locului cu OLAF Prezentul caz este un exemplu de fraudă comisă cu ocazia obţinerii de contracte finanţate din

fonduri comunitare, prin încălcarea principiului competiţiei corecte, respectiv prin trucarea licitaţiei pentru adjudecarea unui contract de lucrări, de către ofertanţi aparţinând aceluiaşi grup de interese.

Sesizarea DLAF a primit informaţii de la OLAF referitoare la posibile nereguli privind derularea unui

proiect finanţat prin Programul Phare. Din analiza informaţiilor, a rezultat că există suficiente indicii pentru declanşarea unui control. În urma discuţiilor purtate, pentru prima dată în istoria colaborării dintre cele două instituţii, conducătorii acestora au decis formarea unei echipe mixte, alcătuită din 2 consilieri DLAF şi 2 investigatori OLAF, care să desfăşoare acţiunea de control pe teritoriul României.

Proiectul Prin implementarea proiectului se urmărea integrarea socio-profesională a unui grup de 30

de persoane. Principalele activităţi prevăzute în cadrul proiectului au constat în amenajarea unui atelier şi

instruirea participanţilor. Analiza documentară Echipa mixtă de control a analizat documentele puse la dispoziţie, din care a rezultat că

selecţia executantului pentru amenajarea atelierului s-a făcut prin trucarea licitaţiei pentru desemnarea executantului lucrărilor, fiind transmise invitaţii către trei operatori economici care aveau legături între ei.

Din investigaţiile efectuate a rezultat că în structura de conducere a celor trei firme participante la licitaţie, funcţiile de Director General, Administrator şi Director erau deţinute de aceleaşi persoane.

Figura 19: Rezultatele cooperării operaţionale cu OLAF: 2005 - 2006


40

În ceea ce priveşte structura acţionariatului celor trei societăţi ofertante, echipa de control a constatat că o persoană deţine calitatea de asociat la toate cele trei societăţi.

Reprezentanţii celor trei societăţi au declarat în „Invitaţiile la ofertare” că nu se află în niciun potenţial conflict de interese sau în vreo relaţie cu oricare din candidaţi sau cu oricare din părţi în procedura de licitaţie, în momentul depunerii cererii.

Audieri Echipa de control a audiat aproximativ 30 persoane implicate în derularea contractului, din

care 10 persoane au dat declaraţii scrise şi a constatat că au fost emise un număr de documente mai mare decât numărul persoanelor care au urmat cursurile de instruire.

Ridicări de înscrisuri În cursul acţiunii au fost ridicate declaraţiile depuse de reprezentanţii celor 3 societăţi care au

participat la licitaţia pentru executarea lucrărilor. Întocmirea notei de control În baza documentelor şi a constatărilor din teren, precum şi a raportului întocmit de

investigatorii OLAF, reprezentanţii DLAF au întocmit nota de control. Valorificarea controlului Nota de control întocmită, împreună cu înscrisurile ridicate şi documentaţia aferentă a fost

transmisă la Direcţia Naţională Anticorupţie, spre competentă soluţionare.

3.2 Raportul anual de activitate al Oficiului European de Luptă Antifraudă - OLAF

Figura 20: Studiu de caz - control la faţa locului cu OLAF


41

De la stânga la dreapta: Thierry Cretin (OLAF), Jonathan Scheele (Delegaţia Comisiei Europene în România), Franz-Hermann Brüner (OLAF), Tudor Chiuariu (DLAF), Luc Schaerlaekens (OLAF) Reuniunea anuală a şefilor AFCOS, Bucureşti, 1 – 2 iunie 2006

Cooperarea foarte activă dintre cele două servicii reiese şi din datele prezentate în cel de-al

al 6-lea Raport de activitate al OLAF, aferent perioadei 1 iulie 2004 – 31 decembrie 2005 şi dat publicităţii în iulie 2006.

La sfârşitul anului 2005, OLAF avea în lucru 13 cazuri privind România. În 8 dintre acestea a

colaborat cu DLAF, acordându-i asistenţă tehnică sau solicitând efectuarea unor investigaţii la faţa locului. Astfel, la doar 6 luni de la înfiinţare, Departamentul îşi dovedise eficienţa la nivel operaţional, fapt remarcat şi de Directorul General OLAF, Franz-Hermann Brüner.

Cu ocazia publicării Raportului, înaltul oficial european a scos în evidenţă evoluţia şi

consolidarea Departamentului, apreciindu-l drept o structură eficace de coordonare a luptei antifraudă7.

3.3 Reuniunea anuală a şefilor AFCOS – Bucureşti, 1 – 2 iunie 2006

În cadrul negocierilor de aderare, fiecare ţară candidată a desemnat o structură

administrativă ca serviciu de coordonare a luptei antifraudă (Antifraud Coordination Service - AFCOS). Aceste structuri au rolul de a asigura protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene în ţările respective, precum şi de a facilita investigaţiile efectuate de OLAF. Şefii AFCOS se întrunesc anual pentru a evalua stadiul luptei antifraudă şi a stabili direcţiile viitoare de acţiune.

Ca o recunoaştere a

cooperării foarte bune cu OLAF, în anul 2006 Reuniunea anuală a şefilor AFCOS a fost organizată la Bucureşti, în perioada 1 - 2 iunie.

Din partea României au participat Ministrul Delegat, Cristian David, care a prezentat acţiunile şi rezultatele Guvernului privind lupta împotriva fraudei şi corupţiei, şi Şeful DLAF, Tudor Chiuariu. Acesta din urmă, în cadrul prezentării „A Romanian PIF Model? Anti-fraud Policy – One year later”, a evidenţiat rezultatele concrete ale reformelor legislative şi instituţionale lansate cu un an înainte în domeniul PIF.

Directorul General al

OLAF, dl Franz-Hermann Brüner, a subliniat cu această ocazie faptul că „modelul implementat de România în anul 2005 pentru protecţia fondurilor europene prin înfiinţarea Departamentului pentru Lupta Antifraudă reprezintă un exemplu pentru celelalte State Membre şi candidate la integrare”8.

3.4 Participarea la COCOLAF şi sub-grupurile de lucru

7 http://ec.europa.eu/anti_fraud/press_room/other/2006/14/ro_en.pdf 8 http://www.cancelarie.ro/ministru_delegat/en/media.html


42

COCOLAF - Comitetul Consultativ pentru Coordonarea Luptei Antifraudă a fost înfiinţat în anul 1994 de către Comisia Europeană. Aceasta poate consulta Comitetul asupra oricărei probleme referitoare la:

prevenirea şi combaterea fraudelor care aduc atingere intereselor financiare ale CE; cooperarea dintre autorităţile competente din Statele Membre, precum şi dintre acestea şi

Comisia Europeană; protejarea intereselor financiare ale Uniunii, inclusiv protecţia bancnotelor şi monedelor

euro împotriva contrafacerii; protecţia juridică a intereselor financiare, inclusiv în ceea ce priveşte aspectele de

cooperare administrativă şi judiciară. Membrii Comitetului pot cere Comisiei să fie consultaţi anterior adoptării unei decizii cu

privire la orice subiect care intră în competenţele sale. Comitetul se reuneşte la convocarea Comisiei.

COCOLAF se reuneşte de două ori pe an, în luna mai, pentru aprobarea proiectului Raportului

privind implementarea art. 280 CE, şi în luna octombrie, în vederea discutării chestionarului adresat Statelor Membre.

Comitetul este constituit din 3 sub-grupuri de lucru: Grupul art. 280; Grupul Nereguli şi asistenţă mutuală – produse agricole; Grupul Analiză de risc privind frauda şi neregulile.

DLAF, în calitate de coordonator naţional al luptei antifraudă în România, a participat cu

statut de observator la toate întâlnirile COCOLAF şi ale sub-grupurilor sale: 4 mai 2006, Bruxelles, Belgia – reuniunea Grupului Articolului 280. Întâlnirea a avut ca

scop discutarea proiectului Raportului privind implementarea art. 280 CE pentru anul 2005, precum şi a proiectului de regulament intern al COCOLAF şi a sub-grupurilor sale;

5 mai 2006, Bruxelles, Belgia – reuniunea COCOLAF, ce a vizat analiza statistică a neregulilor;

19 septembrie 2006, Bruxelles, Belgia – reuniunea Grupului „Nereguli şi asistenţă mutuală – produse agricole”. Discuţiile din cadrul reuniunii au vizat noua structură organizatorică a OLAF, precum şi modificarea Regulamentului nr. 595/1991 privind neregulile si recuperarea sumelor acordate pe nedrept în cadrul finanţării politicii agricole comune;

3 octombrie 2006, Bruxelles, Belgia – a 30-a reuniune a COCOLAF. Principalele puncte de pe agenda întâlnirii au vizat reorganizarea OLAF, prin prezentarea unei noi organigrame, discutarea proiectului de chestionar pentru anul 2006 pentru Raportul anual privind implementarea art. 280, propunerea de constituire a unui grup de lucru pe cooperarea judiciară, proiectul de regulament intern al COCOLAF şi al sub-grupurilor sale.

3.5 OAFCN - OLAF Anti-Fraud Communicators’ Network Reţeaua Comunicatorilor Antifraudă OLAF

Înfiinţată în 2001 şi reprezentând o parte a strategiei de comunicare externă a Oficiului

European de Luptă Antifraudă, OAFCN este formată din membrii serviciului de comunicare al OLAF, ofiţeri de presă, ofiţeri de relaţii publice şi comunicatori din toate serviciile de luptă antifraudă ale Statelor Membre.

Rolul principal al Reţelei este acela de a veni în sprijinul cetăţenilor europeni şi de a informa publicul larg cu privire la domeniul luptei antifraudă. Totodată, contribuie la întărirea cooperării serviciilor de investigaţii naţionale şi asigură colaborarea membrilor cu omologii lor din Statele Membre UE.


43

Reprezentanţii DLAF au participat în anul 2006 la întâlnirile de lucru ale OAFCN: 12-13 iunie, Bruxelles (Belgia) - scopul întâlnirii a fost acela de a stabili noi modalităţi de

cooperare în privinţa comunicării antifraudă şi a marcat începutul colaborării dintre OAFCN şi Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor (IFJ);

8-11 octombrie, Sofia (Bulgaria) – autorităţile bulgare, OLAF şi IFJ au organizat seminarul “Transparenţa şi relaţiile cu mass-media ca instrumente în lupta împotriva fraudei şi corupţiei care afectează interesele financiare ale UE”;

7-8 decembrie, Bruxelles (Belgia) - ultima întâlnire din 2006 a reţelei OAFCN a fost una a bilanţului şi a proiectelor pentru 2007. În cadrul acesteia, Şeful DLAF a susţinut prezentarea „At the heart of the Romanian Antifraud Strategy: Raising Public Trust through Effective Communication” referitoare la politica dezvoltată de Departament în domeniul comunicării.

Un proiect important al Reţelei, în anul 2006, a urmărit aducerea la cunoştinţa publicului larg

a rezultatelor obţinute de Comisia Europeană, OLAF şi Statele Membre în lupta antifraudă, prezentate în Raportul anual OLAF şi în Raportul Comisiei Europene privind PIF, date publicităţii în iulie 2006. Comunicarea în interiorul Reţelei a facilitat interpretarea unitară a datelor cuprinse în cele două rapoarte şi redactarea de materiale de presă. Astfel, au fost emise concomitent comunicate de presă în toate Statele Membre, în România şi Bulgaria, fiind urmărit un impact uniform la nivel european.

Ca membru al OAFCN, DLAF a transmis presei din România un număr de 8 comunicate de

presă emise de OLAF, acestea fiind preluate în articole din presa naţională. Traducerea şi retransmiterea comunicatelor de presă este o coordonată a cooperării între serviciile antifraudă din Statele Membre ale UE, permiţând preluarea eficientă a informaţiilor de către instituţiile de presă şi jurnalişti.

De asemenea, DLAF a mediatizat constant activităţile Oficiului European de Luptă Antifraudă,

conform declaraţiilor şefului unităţii de comunicare şi relaţii publice din cadrul OLAF, dl Alessandro Butticé, DLAF fiind un partener real în domeniul comunicării publice.

Comunicat OLAF transmis prin intermediul DLAF şi preluat în articole din presa română


44

Alessandro Butticé (OLAF, primul din stânga), Tudor Chiuariu (DLAF, primul din dreapta) Reuniunea Reţelei OAFCN, Bruxelles, 7-8 decembrie 2006

Combaterea fraudei prin informarea publicului În ultimul an, DLAF avut o

cooperare apropiată cu Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) în domeniul comunicării. Colegii noştri din DLAF sunt membri activi ai Reţelei Comunicatorilor Antifraudă OLAF (OAFCN) care reuneşte purtători de cuvânt şi comunicatori din cadrul instituţiilor partenere OLAF din Uniunea Europeană. Scopul comun al acestei reţele este prevenirea fraudei prin informarea publicului.

La reuniunea OAFCN care a avut

loc în decembrie 2006, membrii reţelei au apreciat foarte mult prezentarea susţinută de dl Tudor CHIUARIU, şeful DLAF.

Angajamentul său personal faţă de

comunicare ne-a reamintit tuturor cât de important este pentru un serviciu antifraudă, ca toţi, de la şeful serviciului şi până la asistent, să conştientizeze nevoia de transparenţă şi răspundere în faţa publicului – fie jurnalişti sau cetăţeni. Dacă vom continua pe acest drum, vom avea succes în realizarea obiectivului nostru comun „combaterea fraudei prin informarea publicului”.

Alessandro Butticé, Purtător de cuvânt al Oficiului European de Luptă Antifraudă

(OLAF), Şeful Direcţiei "Comunicare & Relaţii Publice"


45

CONCLUZII

2006: „steguleţ verde” şi „model pentru Statele Membre şi ţările candidate” Anul 2006 a fost anul în care România a demonstrat că este capabilă să îşi asume pe deplin

obligaţiile ce îi revin în calitate de Stat Membru al Uniunii Europene în ceea ce priveşte protecţia intereselor financiare comunitare, fapt apreciat atât de Comisia Europeană, cât şi de experţii Statelor Membre.

Astfel, Raportul de monitorizare al Comisiei Europene din mai 2006 a subliniat că, în

domeniul protecţiei intereselor financiare, România a făcut progrese semnificative. Documentul evidenţiază că Departamentul pentru Lupta Antifraudă:

a continuat să implementeze Strategia Naţională de Luptă Antifraudă; a îmbunătăţit coordonarea celorlalte instituţii relevante; a luat măsuri pentru consolidarea capacităţii administrative şi a iniţiat controale comune la faţa locului împreună cu Oficiul European de Luptă

Antifraudă (OLAF). Protecţia intereselor financiare a trecut, astfel, de la steguleţ galben la steguleţ verde, ceea

ce înseamnă că România îndeplineşte la ora actuală cerinţele ce reies din negocierile de aderare pentru acest domeniu.

De asemenea, grupul de experţi ai Uniunii Europene, coordonat de procurorul spaniol

David Martínez Madero, care a evaluat sistemul anticorupţie din România în anul 2006, în cadrul proiectului PHARE „Consolidarea capacităţii instituţionale a Direcţiei Naţionale Anticorupţie”, a remarcat, în raportul final:

competenţele sporite, abordarea pro-activă şi eficientizarea activităţii operaţionale a Departamentului;

sinergia pozitivă între DLAF şi Oficiul European de Luptă Antifraudă ce a condus la desfăşurarea controalelor comune;

consolidarea cooperării dintre DLAF şi DNA în domeniul protecţiei intereselor financiare comunitare.

Concluziile rapoartelor certifică progresele făcute de România şi confirmă îndeplinirea

obiectivelor asumate de DLAF la începutul anului 2006. Sistemul antifraudă creat de DLAF a devenit funcţional şi a dat primele rezultate: o

activitate de control intensificată şi o valorificare îmbunătăţită a notelor de control DLAF, materializată prin creşterea semnificativă a numărului de acţiuni penale şi de recuperare a prejudiciilor, un cadru legislativ naţional consolidat, o Strategie Naţională de Luptă Antifraudă implementată şi actualizată, o campanie de comunicare publică eficientă.

Rezultatele obţinute au condus la schimbarea percepţiei negative a opiniei publice şi

consolidarea încrederii partenerilor europeni în capacitatea noastră de a administra corect resursele financiare comunitare, în condiţiile în care România va beneficia, în calitate de Stat Membru, de fonduri europene în valoare de peste 31 miliarde euro.

România a reuşit, astfel, să pună în practică un sistem antifraudă considerat de Comisie

drept model pentru Statele Membre, fiind:

prima dintre ţările candidate, în curs de aderare şi Statele Membre UE care a creat o instituţie cu competenţe exclusiv în domeniul PIF;

prima dintre ţările candidate, în curs de aderare şi Statele Membre UE care a efectuat controale comune la faţa locului, în echipe mixte, cu OLAF;

a doua dintre ţările candidate, în curs de aderare şi Statele Membre UE care a elaborat şi implementat o Strategie Naţională de Luptă Antifraudă.


46

ANEXE

ANEXA A – Protocoale de Colaborare

Nr. crt. Protocol de colaborare încheiat în

data de

Instituţia parteneră

1. 12 iulie 2005 Garda Financiară (GF)2. 27 iulie 2005 Parchetul Naţional Anticorupţie (în prezent Direcţia Naţională

Anticorupţie - DNA) 3. 21 octombrie 2005 Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR) 4. 26 noiembrie 2005 Serviciul Român de Informaţii (SRI)5. 21 decembrie 2005 Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) 6. 18 ianuarie 2006 Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern

(UCAAPI) 7. 20 martie 2006 Autoritatea de Audit (AA) de pe lângă Curtea de Conturi8. 11 iulie 2006 Centrul Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind

Evidenţa Persoanelor (CNABDEP), din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor

9. 21 august 2006 Inspectoratul de Stat în Construcţii (ISC) 10. 6 octombrie 2006 Autoritatea de Plată (AP)


47

ANEXA B - Activităţile de training organizate în baza contractului de finanţare „Fight

against fraud affecting the financial interest of the EU (Romania)”- Proiectul Phare Multi-Country Networking Programme al Comisiei Europene

Seminarii Au fost organizate un număr de 15 cursuri de pregătire profesională, în perioada

februarie – noiembrie 2006, atât în Bucureşti cât şi în 5 centre regionale, prelegerile fiind susţinute de către experţi ai Comisiei Europene, ai instituţiilor din Statele Membre ale Uniunii Europene, precum şi ai Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF). Temele abordate au fost:

- „Specific Investigation Techniques in ISPA, SAPARD & PHARE Funds” (1 – 3 februarie,

Bucureşti); - „Financial Investigations”(6 – 10 februarie, Bucureşti respectiv 20 – 24 februarie, Braşov,

Direcţia Generală a Finanţelor Publice Braşov – Şcoala de Finanţe); - „Exploitation of the VAT system: fraud and weaknesses” (21 - 23 martie, Bucureşti

respectiv 26 – 28 aprilie, Direcţia Generală a Finanţelor Publice Oradea – Şcoala de Finanţe);

- „Investigation of Suspected Valuation frauds” (3 – 5 mai, Bucureşti); - „Risk Analysis in ISPA (Structural, Cohesion) and SAPARD (Agricultural) Funds” (29 – 30

mai, Bucureşti, respectiv 1 – 2 iunie, Constanţa); - „Investigation of suspected Origin Frauds” (28 – 30 iunie, Bucureşti); - „Fraud in the CAP” (3 - 7 iulie, Bucureşti); - „Excise fraud in Alcohol, Tobacco and mineral oils” (13 -15 septembrie, Bucureşti,

respectiv 18 – 20 septembrie, Timişoara); - „Recovery of unduly or wrongly paid sums” (23 – 24 octombrie, Bucureşti respectiv 26 –

27 octombrie, Cluj Napoca, Centrul de pregătire profesională al Curţii de Conturi); - „Co-operation between OLAF and National Customs in investigations” (14 noiembrie,

Bucureşti). Stagii de pregătire

1. Organizate la sediul Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF), Bruxelles (Belgia):

- 2 stagii de pregătire destinate investigatorilor (4 - 29 septembrie, respectiv 13 noiembrie – 8 decembrie) şi găzduite de către Direcţia B – Investigations and Operations;

- un stagiu destinat persoanelor a căror obiect de activitate îl reprezintă culegerea şi analiza de date (24 aprilie – 12 mai) găzduite de către Unitatea C.1 - Intelligence: Strategic Assessment & Analysis ;

- un stagiu destinat procurorilor şi judecătorilor (12 – 30 iunie 2006) organizat de Unitatea 0.4 - Magistrates, Judicial advice & Follow up;

- două stagii de pregătire destinate specialiştilor care lucrează cu sistemul AFIS (3 mai – 28 iulie, respectiv 4 septembrie - 1 decembrie);

2. Organizate în cadrul instituţiilor omoloage din Statele Membre:

- în perioada 6 – 16 noiembrie 2006, în Polonia (Varşovia); - în perioada 20 noiembrie – 1 decembrie 2006, în Lituania (Vilnius); - în perioada 27 noiembrie – 1 decembrie 2006, în Republica Cehă (Praga).


48

ANEXA C – Organigrama DLAF

Departamentul pentru Lupta Antifraud REZUMAT 7 8 · Departamentul pentru Lupta Antifraudă – DLAF...

Documents

Transcript of Departamentul pentru Lupta Antifraud REZUMAT 7 8 · Departamentul pentru Lupta Antifraudă – DLAF...