densitati materiale

Pretul casei la rosu cu numai 25 EURO/MC de casa. Pretul reprezinta manopera fara t.v.a. Pretmanopera termosistem 8.2 EURO/MP fara t.v.a.(lipire polistiren de 10 cm grosime, aplicare dibluri siplasa de armare din fibra de sticla, tencuiala decorativa). Inchiriere mai compactor cu motor termic90 EURO/ZI fara t.v.a. Contact la telefon 0722 201 397

Constructii Civile si Industriale

PRETURI ORIENTATIVE PE CATEGORII DE LUCRARI DE CONSTRUCTII

Categoria de lucrari Materiale Manopera Utilaj Transport TotalSapatura manuala — 14,5€/mc — — 14,5€/mcSapatura mecanizata — — 8€/mc 5,5€/mc 13,5€/mcUmplutura compactata 10,5€/mc 6,5€/mc — — 17€/mcFasonare si montare armaturi 0,68€/kg 0,37€/kg — — 1,05€/kgTurnare beton manual 67,5€/mc 22€/mc — — 89,5€/mcTurnare beton cu pompa 67,5€/mc 6,5€/mc 10,5€/mc — 84,5€/mcCofraje pentru betoane 4,5€/mp 5,9€/mp — — 10,4€/mpHidroizolatie cu membr. bitumin. 3,5€/mp si strat1,7€/mp si strat0,50€/mp si

strat— 5,7€/mp si strat

Transp. mat. prin purtare directa — 11,5€/to — — 11,5€/toTransp. materiale cu autobasculanta — — — 8,5€/to 8,5€/toZidarie de caramida 84€/mc 37€/mc — — 121€/mcTencuieli interioare 3,9€/mp 3,7€/mp — — 7,6€/mpGlet de ipsos 1,5€/mp 2,5€/mp — — 4€/mpTencuieli exterioare(grund) 4,5€/mp 4,2€/mp — — 8,7€/mpDriscuire fina(tinci) 2,5€/mp 1,5€/mp — — 4,0€/mpGlafuri la usi si ferestre 2,5€/ml 4,5€/ml — — 7€/mlDecopertare glet si zugraveala — 1,25€/mp — — 1,25€/mpDemolare zidarie — 23€/mc 4,25€/mc — 27,25€/mcDemolare elemente beton armat — 40€/mc 10,5€/mc — 50,5€/mcDesfacere tencuieli — 1,85€/mp — — 1,85€/mpVopsitorii cu vinarom 4,5€/mp 2,1€/mp — — 6,6€/mpDecopertare gresie si faianta — 1,7€/mp — — 1,7€/mpPlacare cu faianta si gresie 5,5€/mp 6,2€/mp — — 11,7€/mpMontat si demontat schela — 1,39€/mp — — 1,39€/mpForare gauri in beton — 0,85€/buc 0,25€/buc — 1,1€/bucTermosistem 5,5€/mp 8,5€/mp — — 14€/mpPereti din rigips CW 50 9,3€/mp 7,85€/mp 0,45€/mp — 17,6€/mpPereti din rigips CW 75 9,6€/mp 7,85€/mp 0,45€/mp — 17,9€/mpPereti din rigips CW 100 10,05€/mp 7,85€/mp 0,45€/mp — 18,35€/mpPlacare perete existent cu rigips 9,25€/mp 6€/mp 0,45€/mp — 15,7€/mpTavane false executate din rigips 6,85€/mp 7,5€/mp 0,45€/mp — 14,8€/mpDesfacere confectie metalica — 0,19€/kg — — 0,19€/kgStrat suport pentru pardoseli 3,20€/mp 2,95€/mp — — 6,15€/mpMontat plinta gresie 5,5€/ml 3,75€/ml — — 9,25€/mlPreparare mortar manual — 21€/mc — — 21€/mcVopsitorii exterioare cu vinarom 4,8€/mp 2,5€/mp — — 7,3€/mpTencuiala decorativa 6,2€/mp 5,2€/mp — — 11,4€/mpExecutat sarpanta din lemn 3,5€/mp 5,7€/mp 0,35€/mp — 9,55€/mpAstereala la acoperis 2,05€/mp 3,1€/mp 0,15€/mp — 5,3€/mpInvelitoare din carton bitumat 1,85€/mp 5,8€/mp 0,05€/mp — 7,7€/mpInvelitoare din tigla 4,55€/mp 7,7€/mp 0,35€/mp — 12,6€/mp

CONSTRUCTII CIVILE ~ ADCONS IMPEX 96 ~ PREZENTARE http://adconsgrup.ro/

1 din 17 4/18/2012 10:17 AM

Structura case in sistem "AMVIC" — 53,5€/mp 1,5€/mp — 55€/mpInchiriere mai compactor — 20,0€/zi 70,0€/zi — 90,0€/zi

Bine ati venit pe pagina de prezentare a firmei noastre!

Daca ati ajuns pe acest site inseamna ca doriti sa va construiti sau sa renovati o casa, o cladire de birourisau orice …. In mod sigur, sunteti interesat de un pret si de un timp de realizare a cladirii pe care doriti sao construim, precum si de materialele cu care lucram. Noi va stam la dispozitie pentru toate acesteinformatii !

Va invitam sa petreceti cateva minute pe site-ul nostru, pentru a va convinge ca, pentru calitatea serviciilor si pentru facilitatile pe care vi le oferim, noi suntem alegerea optima !

Constructii Civile si Industriale - are ca principal domeniu de activitate Firma Adcons impex 96 SRL .

A fost infiintata in septembrie 1996 si are sediul in Bucuresti, Romania. In timpul celor peste 16 ani de activitate, echipa noastra a acumulat o experienta bogata, care ne permite sa va oferim servicii profesionale de o calitate exceptionala la preturi avantajoase.

Elementul primordial ce ne deosebeste de concurenta acerba este flexibilitatea domeniului de activitate bazat pe calificarea superioara a fortei demunca si pe cultul lucrului bine facut pe tot parcursul executiei lucrarilor in domeniul constructiilor

Adcons Impex 96 SRL intelege ca succesul inseamna: promptitudine, seriozitate si calitate,de aceea va ofera servicii la cele mai inaltestandarde.

De-a lungul perioadei noastre de activitate am avut ocazia sa colaboram cu o varietate de clienti din punct de vedere al importantei acestora peplan local sau national, dar si al domeniului de activitate:

S.C. ACM4 S.A.S.C. BOG"ART S.R.L.S.C. HGA Servimpex S.R.L.S.C. BADUC S.A.S.C. ACMS S.A.S.C. COMNORD S.A.Directia de Protectie a Copilului sector 3Asociatii de Proprietari

Preturile sunt raportate la suprafata desfasurata a cladirii. Suprafata desfasurata reprezinta suma suprafetelor nivelurilor, fara a scadeasuprafetele acoperite de zidurile de inchidere si cele despartitoare.

Preturile sunt calculate pentru inaltimea etajului h = 2,50 ml si sunt orientative,neangajante si nu contin t.v.a.; pretul final se va calcula infunctie de documentatia de executie prin intocmirea devizului de lucrari.Pentru mai multe informatii apelati numarul de telefon 0722.201.397

Firma Adcons impex 96 doreste sa participe la programul national de reabilitare termica a cladirilor prin executia termosistemului.

Acesta fiind un site de lucrari de constructii civile, trebuie sa contina si date tehnice din domeniul constructii civile. In continuare vomenumera unele dintre acestea:

Greutatea specifica a otelului-beton in functie de diametru

Ø 3,0 mm = 0,057 kg/ml ; Ø 4,0 mm = 0,100 kg/ml ; Ø 5,6 mm = 0,193 kg/ml ; Ø 6,0 mm = 0,222 kg/ml ; Ø 7,0 mm = 0,302 kg/ml ; Ø 7,1mm = 0,310 kg/ml ; Ø 8,0 mm = 0,395 kg/ml ; Ø 9,0 mm = 0,499 kg/ml ; Ø 10,0 mm = 0,617 kg/ml ; Ø 12,0 mm = 0,888 kg/ml ; Ø 14,0mm = 1,210 kg/ml ; Ø 16,0 mm = 1,580 kg/ml ; Ø 18,0 mm = 1,990 kg/ml ; Ø 20,0 mm = 2,470 kg/ml ; Ø 22,0 mm = 2,980 kg/ml ; Ø 25,0mm = 3,850 kg/ml ; Ø 28,0 mm = 4,840 kg/ml ; Ø 32,0 mm = 6,310 kg/ml ; Ø 36,0 mm = 7,990 kg/ml ; Ø 40,0 mm = 9,870 kg/ml .

Aria laterala specifica a otelului-beton in functie de diametru:

Ø 3,0 mm = 0,01884 mp/ml ; Ø 4,0 mm = 0,02512 mp/ml ; Ø 5,6 mm = 0,03517 mp/ml ; Ø 6,0 mm = 0,03768 mp/ml ; Ø 7,0 mm =0,04396 mp/ml ; Ø 7,1 mm = 0,04459 mp/ml ; Ø 8,0 mm = 0,05024 mp/ml ; Ø 9,0 mm = 0,05652 mp/ml ; Ø 10,0 mm = 0,06280 mp/ml ; Ø


2 din 17 4/18/2012 10:17 AM

12,0 mm = 0,07536 mp/ml ; Ø 14,0 mm = 0,08792 mp/ml ; Ø 16,0 mm = 0,10048 mp/ml ; Ø 18,0 mm = 0,11304 mp/ml ; Ø 20,0 mm =0,12560 mp/ml ; Ø 22,0 mm = 0,13816 mp/ml ; Ø 25,0 mm = 0,15700 mp/ml ; Ø 28,0 mm = 0,17584 mp/ml ; Ø 32,0 mm = 0,20096 mp/ml; Ø 36,0 mm = 0,22608 mp/ml ; Ø 40,0 mm = 0,25120 mp/ml .

Aria laterala a otelului beton este necesara pentru determinarea suprafetei de metal acoperita cu grund antirugina, sau pentru determinareasuprafetei de otel beton de pe care s-a indepartat rugina prin frecare cu peria de sarma(in cazul constructiilor aflate in conservare).

Alt material foarte important folosit la lucrarile de constructii civile si industriale este betonul.

Dupa greutatea specifica aparenta se disting urmatoarele categorii de betoane:

betoane foarte grele, cu greutatea specifica aparenta peste 2500 kg/mc; betoane grele, cu greutatea specifica aparenta cuprinsa intre 2201 -2500 kg/mc; betoane mijlocii, cu greutatea specifica aparenta cuprinsa intre 1701 - 2200 kg/mc; betoane usoare, cu greutatea specifica aparentacuprinsa intre 1001 - 1700 kg/mc; betoane foarte usoare, cu greutatea specifica aparenta sub 1000 kg/mc.

Greutati specifice ale diferitelor materiale folosite in constructii:

alicarie de caramida = 1400 kg/mc; balast = 1700 kg/mc; beton asfaltic = 2250 kg/mc; beton celular autoclavizat(BCA) = 1100kg/mc; bolovani de rau = 1600 kg/mc; brazde de iarba = 700 kg/10 mp; mortar proaspat = 2100 kg/mc; nisip natural = 1600 kg/mc;nisip imbibat cu apa = 1800 kg/mc; pamant afanat uscat = 1300 kg/mc; moloz uscat = 1400 kg/mc; moloz umed = 1700 kg/mc; piatracalcaroasa = 1350 kg/mc; piatra sparta din bolovani de rau = 1450 kg/mc; piatra in blocuri mari = 1700 kg/mc; gris de piatra = 1200kg/mc; placi de faianta = 1260 kg/100 mp; pietris = 1600 kg/mc; coame mari pentru tigla = 2900 kg/1000 bucati; coame mici pentru tigla= 1900 kg/1000 bucati; dale de bazalut artificial = 1900 kg/mc; dale de beton = 2200 kg/mc; lemn ecarisat si rotund,de rasinoase,uscat = 500kg/mc; lemn ecarisat si rotund,de foioase,uscat = 800 kg/mc; moloane = 2300 kg/mc; olane de presa,pentru acoperis = 2300 kg/1000bucati; pavele,calupuri de piatra = 1800 kg/mc; parchet de 22 mm grosime = 180 kg/10 mp; parchet de 17 mm grosime = 140 kg/10 mp;pasla pentru constructii = 150 kg/mc; caramida plina,format 240x115x63 = 3000 kg/1000 bucati; placi de marmura = 2800 kg/mc;caramida cu goluri verticale,240x115x63 = 2200 kg/1000 bucati; piatra de talie = 2500 kg/mc; caramida cu goluri verticale,format240x115x88 = 3100 kg/1000 bucati; calupuri de lemn = 900 kg/1000 bucati; caramida cu goluri verticale,format 290x140x63 = 3500 kg/1000bucati; carton asfaltic blanc = 100 kg/100 mp; caramida cu goluri verticale,format 290x140x88 = 4500 kg/1000 bucati; cahle de teracota =4000 kg/1000 bucati; placi de piatra,pentru trotuare = 2300 kg/mc; placi de pluta expandata = 100kg/10 mp; prefabricate din beton vibrat =2400 kg/mc; prefabricate din beton armat vibrat = 2600 kg/mc; rumegus de lemn = 180 kg/mc; tigle profilate,trase = 2400 kg/1000bucati; tigle solzi = 1300 kg/1000 bucati; var pasta = 1400 kg/mc; zapada afanata = 100 kg/mc; zapada batatorita = 500 kg/mc.

RETETA PREPARARE BETON

Preparare beton la betoniera

Clase de betoane

Pentru constructia unei case se pot folosi betoane preparate local la betoniera, din balast ("balastru" sau sorturi) + ciment + apa.Avantajele prepararii de beton la betoniera :-costuri mai mici cu circa 25-40% pentru betonul preparat la betoniera fata de betonul din statia de betoane-posibilitatea prepararii unor cantitati mici de beton, in special la lucrarile mici, sau lucrarile de consolidare unde sunt necesare cantitati mici indecursul unei zile.-controlul direct asupra clasei de beton preparat... adica iti faci singur betonul, cat vrei si de care vrei...Principalul dezavantaj al prepararii betonului la betoniera ar fi randamentul scazut, dictat de capacitatea redusa a betonierei.Se prepara beton la betoniera in mediul rural , in localitati situate la mare departare fata de o statie de betoane, mai ales atunci cand caile deacces sunt din pamant sau piatra, drumuri accidentate, unde masinile cu beton din statie nu pot avea acces si chiar daca ar avea acces, datoritadistantei mari pretul transportului ajunge sa coste aproape cat betonul .Cand este vorba insa, de o structura de rezistenta la o cladire inalta, unde cantitatea necesara este de sute de metri cubi , atunci problema estesimpla: statia de betoane cea mai apropiata, care sa aibe si pompa de betoane .Pentru o casa Parter, sau P+1, se foloseste betoniera. O betoniera comoda este cea de 130-140 litri.

La constructia unei case se folosesc cateva clase de beton, dupa cum urmeaza:-B75 echivalent C4/5 sau Bc 5 (la umpluturi, egalizari, unele fundatii ale anexelor gospodaresti pentru constructii usoare)-B100 echivalent C6/7,5 sau Bc 7,5 (la fundatii,pardoseli,socluri de gard, trotuare... fiind cel mai folosit beton)-B150 echivalent C8/10 sau Bc 10 (fundatii armate, pardoseli, camine utilitati,in general acolo unde se vrea ceva mai bun decat B100, desi in celemai multe cazuri se exagereaza, de exemplu : se fac trotuare si pardoseli din B150, desi B100 este mai mult decat suficient... restul fiind de faptrisipa de ciment.)-B200 echivalent C12/15 sau Bc 15 (structura de rezistenta: stalpi,centuri,buiandrugi...)-B250 echivalent C16/20 sau Bc20 (structura de rezistenta: grinzi, plansee, elemente puternic solicitate)-B300 echivalent C18/22,5 sau Bc 22,5 (acesta din urma mai rar folosit, de regula la realizarea platformelor betonate unde se permite accesulauto de tonaj mare).

La prepararea betonului intra ciment,apa si balastul sau sorturile.Daca am avea o betoniera asa de mare ar fi simplu, pentru ca le-am introduce pe toate in betoniera si am apasa pe buton. Iar dupa 10-15minute de invartit, am obtine un metru cub de beton proaspat. Dar betoniera fiind de numai 130 litri, problema care apare este de a impartireteta de mai sus in parti egale, pentru a prepara mai multe sarje , la capacitatea betonierei.Mai mult decat atat, impartirea trebuie sa fie usoara, sa nu necesite cantariri cal calcule speciale, asa incat dozarea sa fie usor de facut,laindemana muncitorilor pe santier, care de multe ori sunt necalificati si nu au nici timp si nici putere de a jongla cu densitatile si calculele.

Pentru aceasta trebuie cunoscute mai multe unitati de masura si conversia intre ele iar reteta trebuie data in lopeti sau galeti.

-1 metru cub = 1000 litri , deci se poate face dozarea materialelor granulare (balast, nisip, pietris) cu o galeata de 10 litri dincomert.-1 galeata de 10 litri = 3 lopeti de material granular.-1 lopata medie = 3.33 litri-1 roaba medie = 24 lopeti-1 roaba = 8 galeti de 10 litri (= 80 litri)-1 betoniera de 130 litri = maxim 16 lopeti de material granular + maxim 6 lopeti de ciment + 1 galeata apa de 10 litri.

NOTA: Capacitatea unei betoniere de 130 litri reprezinta capacitatea cuvei pline, insa in practica capacitatea utila este mult mai micaDe exemplu, in betoniera de 130 litri, o sarja de beton 4:1 va avea 16 lopeti de balast si 4 lopeti de ciment la care se adauga 1 galeata deapa,adica in total 20 lopeti = aproape 7 galeti + 1 de apa = 8 galeti = 80 litri utili.


3 din 17 4/18/2012 10:17 AM

Apoi, mai trebuie cunoscute cateva densitati ale materialelor utilizate si care intra in reteta betonului:-ciment = 1280 kg/mc = 1,28 kg/litru (1 galeata de 10 litri plina cu ciment = 12.80 kg de ciment)-balast 0-31 mm = 1700 kg/mc = 1,70 kg/litru (1 galeata de 10 litri plina cu balast = 17 kg de balast)-nisip 0-3 mm = 1300 kg/mc = 1,30 kg/litru (1 galeata de 10 litri plina cu nisip = 13 kg de nisip)-pietrisuri sortate 7-16 mm = 1550 kg/mc = 1,50 kg/litru (1 galeata de 10 litri cu pietris = 15,5 kg de pietris)-pietrisuri sortate 16-31 mm = 1650 kg/mc = 1,65 kg/litru (1 galeata de 10 litri cu pietris = 16,50 kg de pietris)-betonul proaspat preparat va avea intre 2300 - 2400 kg/mc (1 galeata de 10 litri cu beton proaspat = 23 kg)

-1 lopata cu balast = 5.66 kg balast-1 lopata cu nisip = 4.32 kg nisip-1 lopata pietris = 4.80 kg pietris-1 lopata cu ciment = 4.25 kg cimentValori medii; este posibil sa difere +/-10% in functie de umiditatea materialelor granulare.

In continuare voi prezenta cateva retete de preparare a betonului calculate pe baza retetelor normelor de preparare a betonului din indicatoarelede norme de deviz catalogul CZ.

PREPARARE BETON B75 (C4/5 ; BC5) CU BALAST

conform normei CZ0103B1 din indicatoarele de norme de deviz

Cantitati necesare pentru prepararea unui metru cub de beton B75 :-ciment = 173 kg/mc (41 lopeti de ciment/mc)-BALAST = 1.2049 mc ; 1.2049 mc x 1700 kg/mc = 2048.33 kg = 362 lopeti-NISIP 0-7 mm = 0.148 mc x 1300 kg/mc = 192.40 kg = 45 lopetiTotal = 2240.73 kg agregate.-apa 170 litri/mcRaportul ciment : agregate : apa este egal cu 1 kg ciment : 12,95 kg agregate : 0,98 litri apaIn functie de capacitatea betonierei utilizate se vor imparti proportional cantitatile iar dozajul se va face cu lopata.

PREPARARE BETON B100 (C6/7.5 ; BC7,5) CU BALAST

conform normei CZ0104B1 din indicatoarele de norme de deviz

Cantitati necesare pentru prepararea unui metru cub de beton B100 :-ciment = 203 kg/mc (ADICA : 48 lopeti de ciment/mc)-agregate: balast 1.20 mc x 1700 kg/mc = 2040 kg si nisip 0.148 mc x 1300 kg/mc = 192,40 kg. Total balast + nisip = 2232.4 kg = 395 lopetibalast.De regula B100 se prepara numai din balast, care contine suficienta parte fina, fara a mai fi nevoie de adaos de nisip, asa incat se adunacantitatile si se va folosi numai balast 2232,4 kg.-apa 165 litri/mc (consumul de apa poate varia functie de umiditatea balastului.)Raportul ciment : balast : apa este egal cu 1 kg ciment : 11 kg balast : 0.81 litri apa .In functie de capacitatea betonierei utilizate se vor imparti proportional cantitatile iar dozajul se va face cu lopata.

PREPARARE BETON B150 (C8/10 ; BC10)

conform normei CZ0105D1 din indicatoarele de norme de deviz

Cantitati necesare pentru prepararea unui metru cub de beton B150 :-ciment = 279 kg/mc (65,5 lopeti de ciment/mc)-PIETRIS 0,64 mc x 1600 kg/mc = 1024 kg = 213 lopeti-NISIP 0.75 mc x 1300 kg/mc = 975,00 kg = 226 lopetiTotal = 1999 kg agregate.-apa 190 litri/mcRaportul ciment : agregate : apa este egal cu 1 kg ciment : 7,16 kg agregate : 0,68 litri apaIn functie de capacitatea betonierei utilizate se vor imparti proportional cantitatile iar dozajul se va face cu lopata.

PREPARARE BETON B200 (C12/15 ; BC15)

conform normei CZ0106F1 din indicatoarele de norme de deviz

Cantitati necesare pentru prepararea unui metru cub de beton B200 :-ciment = 320 kg/mc (75,5 lopeti de ciment/mc)-PIETRIS 7-15 mm + PIETRIS 15-30 mm = (0.277 mc + 0.354 mc = 0.631 mc); 0,63 mc x 1600 kg/mc = 1009.6 kg = 210 lopeti-NISIP 0-3 mm + NISIP 3-7 mm = (0.498 mc + 0.242 mc = 0.74 mc) 0.74 mc x 1300 kg/mc = 962,00 kg = 223 lopetiTotal = 1971 kg agregate.-apa 190 litri/mcRaportul ciment : agregate : apa este egal cu 1 kg ciment : 6,15 kg agregate : 0,59 litri apaIn functie de capacitatea betonierei utilizate se vor imparti proportional cantitatile iar dozajul se va face cu lopata.

PREPARARE BETON B250 (C16/20)

conform normei CZ0107F1 din indicatoarele de norme de deviz

Cantitati necesare pentru prepararea unui metru cub de beton B250 :-ciment = 355 kg/mc (83,5 lopeti de ciment/mc)-PIETRIS 7-15 mm + PIETRIS 15-30 mm = (0.273 mc + 0.344 mc = 0.617 mc); 0,617 mc x 1600 kg/mc = 987.2 kg = 206 lopeti-NISIP 0-3 mm + NISIP 3-7 mm = (0.489 mc + 0.238 mc = 0.727 mc); 0.727 mc x 1300 kg/mc = 945,1 kg = 219 lopetiTotal = 1932.3 kg agregate.-apa 190 litri/mcRaportul ciment : agregate : apa este egal cu 1 kg ciment : 5,44 kg agregate : 0,53 litri apa


4 din 17 4/18/2012 10:17 AM

In functie de capacitatea betonierei utilizate se vor imparti proportional cantitatile iar dozajul se va face cu lopata.

PREPARARE BETON B300 (C18/22.5 ; BC22.5)

conform normei CZ0108H1 din indicatoarele de norme de deviz

Cantitati necesare pentru prepararea unui metru cub de beton B300 :-ciment = 376 kg/mc (88,5 lopeti de ciment/mc)-PIETRIS 7-15 mm + PIETRIS 15-30 mm = (0.277 mc + 0.385 mc = 0.662 mc); 0,662 mc x 1600 kg/mc = 1059.2 kg = 221 lopeti-NISIP 0-3 mm + NISIP 3-7 mm = (0.406 mc + 0.231 mc = 0.637 mc); 0.637 mc x 1300 kg/mc = 828,10 kg = 192 lopetiTotal = 1887.30 kg agregate.-apa 200 litri/mcRaportul ciment : agregate : apa este egal cu 1 kg ciment : 5,01 kg agregate : 0,53 litri apaIn functie de capacitatea betonierei utilizate se vor imparti proportional cantitatile iar dozajul se va face cu lopata.

Actele de autoritate publica necesare potrivit legislatiei in vigoare prealabile demararii constructiilorLegislatia care sta la baza emiterii acestor acte administrative este:

LEGEA nr. 50/1991 privind autorizarea executarii constructiilor si unele masuri pentru realizarea locuintelor, republicata in Monitorul Oficial nr.259/24.10.1996; ORDINUL MLPAT 91/1991 privind aprobarea formularelor, a procedurii de autorizare si a continutului documentatiilor prevazute deLegea 50/1991; Administratia publica locala a Consiliului Judetean, Consiliu Municipal, Consiliu Orasenesc si/sau Consiliu Comunal.

Actele de autoritate publica necesare investitorilor prealabile nceperii sau demolarii constructiilor sunt: CERTIFICATUL DE URBANISM siAUTORIZATIA DE CONSTRUIRE

Notiuni cu care se opereaza, definitii:

Imobil - parcela de teren cu sau fara constructii Procent de ocupare a terenului (POT) - Raportul dintre suprafata ocupata la sol de cladiri si suprafataterenului considerat x 100; Coeficient de utilizare a terenului (CUT) - Raportul dintre suma suprafetelor desfasurate ale tuturor cladirilor si suprafataterenului considerat.

COMPETENTELE DE ELIBERARE A CERTFICATELOR DE URBANISM (CU) SI A AUTORIZATIILOR DE CONSTRUIRE (AC)Consiliul judetean pentru constructii ce se aproba de Guvern ( investitii din fonduri bugetare de stat care depasesc o anumita valoare ), pentru lucraripublice, lacasuri de cult, constructii pentru industrie, activitati de comert, prestari servicii, social-culturale, speciale, si lucrari de orice fel ce se executa nafara localitatilor cu exceptia anexelor agricole situate n extravilan. Consiliul local municipal/orasenesc pentru constructii de orice fel din localitati cuexceptia celor care se aproba de Guvern. Consiliul local comunal, pentru constructii, locuinte si anexe gospodaresti ale acestora, precum si pentru anexeleexploatarilor agricole situate n extravilan.

TEMEIUL LEGAL N BAZA CARUIA SE ELIBEREAZA ACTELE DE AUTORITATE PUBLICA - CU si AC

Documentatii de urbanism si amenajarii teritoriului aprobate, Date din documentatii existente sau pe baza practicii urbanistice cu avizul comisiei pentruurbanism si amenajarea teritoriului a autoritatii administratiei publice n cauza.

1. CERTIFICATUL DE URBANISM - (CU)DEFINITIE: CU este actul administrativ emis de autoritatile administratiei publice locale prin care se fac cunoscute solicitantului elementele carecaracterizeaza regimul juridic, economic si tehnic al unui imobil stabilite prin evidentele existente si documentatiile de urbanism si amenajarea teritoriuluiexistente aprobate. Prin CU se evidentiaza potentialul unui imobil, respectiv gradul de constructibilitate al acestuia, n conformitate cu prevederiledocumentatiilor de urbanism si amenajarii aprobate.

SOLICITANTI Orice persoana fizica sau juridica;autoritatea publica emitenta, n caz ca este consiliul judetean va transmite un exemplar al CU consiliuluilocal pe raza caruia se afla amplasamentul n cauza.

ACTE DEPUSE DE SOLICITANTIO cerere tip care se obtine de la Administratia publica n cauza n functie de competentele de autorizare Dovada titlului de proprietate asupra terenului

n caz ca terenul este n extravilan avizul primariei pe teritoriul careia se amplaseaza noua investitie, certificatul de calitate al solului emis de Oficiul deStudii Pedologice si Agrozootehnice si acordul de principiu al Oficiului de Cadastru si Organizarea Teritoriului

n caz ca unitatea administrativ-teritoriala pe teritoriul careia se amplaseaza noua investitie nu are planul de amenajarea teritoriului si planurile urbanisticegenerale ale localitatilor aprobate, administratia publica emitenta va solicita o documentatie tehnica minimala din care sa rezulte ncadrarea n zona aobiectivului, situat nainte si dupa construirea noului obiectiv at t din punct de vedere tehnic c t si economic. Taxa pentru CU se calculeaza de catrereferentul de specialitate din cadrul compartimentului de urbanism sau amenajarea teritoriului din cadrul administratiei publice competente (consiliujudetean, municipal, orasenesc sau comunal) n functie de suprafata de teren care se propune a fi afectata de noua constructie. Pentru acelasi imobil sepot elibera certificate de urbanism mai multor solicitanti.

DURATA DE ELIBERARE A ACTELOR DE AUTORITATE PUBLICA (CU si AC)na la 30 zile. VALABILITATE ntre 3 - 24 luni stabilita de emitent. PRELUNGIREA VALABILITATII Cu max. 24 luni, stabilita de emitent, la cerere,

cu plata a 50% din taxa initiala.PRECIZARI PRIVIND CONTINUTUL CURegimul Juridic al Imobilelor - situarea n intravilan sau n extravilan, - dreptul de proprietate asupra imobilului si servitutiile ce greveaza asupra acestuia,- extras din documentatiile de urbanism si de amenajarea teritoriului, din regulamentul aprobat, care instituie un regim special asupra imobilului (zoneprotejate, interdictii temporare sau definitive de construire, zone declarate de interes public). Regimul Economic al Imobilelor - folosinta actuala - destinatiastabilita prin documentatiile de urbanism si amenajarea teritoriului aprobate. Regimul Tehnic al Imobilelor - procentul de ocupare a terenului (POT), -coeficientul de utilizare al terenului (CUT), - dimensiunile si suprafetele parcelelor, - echiparea cu utilitati, - circulatiile, accesele si parcajele, - regimul dealiniere, naltimea constructiilor, caracteristice volumetrice, - sistemul constructiv, principalele materiale de constructie, - finisajele, daca acestea suntimpuse prin regulamente de urbanism, - lucrari conexe de interes public daca acestea sunt necesare functionarii obiectivului. Prin CU se specifica avizele,acordurile si studiile care vor nsoti proiectul de autorizare a constructiilor (PAC), si care difera de la un tip la altul. Astfel: - daca administratia publica nuare studiile de urbanism si de amenajarea teritoriului aprobate poate solicita studii urbanistice zonale sau de detaliu pentru clarificarea n special aproblemelor de cooperari, de rezolvare a utilitatilor si de ncadrare n zona. - n cazul n care obiectivele propuse se ncadreaza pe terenuri cudestinatie agricola, n afara intravilanului localitatilor, se vor obtine: certificatul de calitate al solului emis de Oficiul de Studii Pedologice si Agrochimice(OSPA) pentru suprafata ce se va scoate cu plata din circuitul agricol si avizul definitiv al OCOT, cu dovada platii catre stat a taxei de scoatere din circuitulagricol. - Pentru racordare la utilitati se solicita avize de la toti administratorii acestora. - n cazul amplasarii unor obiective n zona drumurilor se vorobtine acorduri prealabile si autorizatii pentru fiecare obiectiv n parte de la organul care administreaza drumul respectiv. - n cazul amplasarii unorobiective n zona caii ferate se va obtine avizul Regionalei de Cai Ferate. - n cazul n care obiectivul propus are un susceptibil caracter poluant sesolicita aviz de la Apele Rom ne, Inspectoratul de Politie Sanitara si Medicina Preventiva si Agentia pentru Protectia si Supravegherea Mediului. - De la unanumit grad de complexitate al investitiei se solicita verificarea performantelor constructiilor din anumite puncte de vedere prin intermediul verificatoriloratestati. Sunt exceptate cladirile pentru locuinte cu parter si parter plus un etaj si anexele gospodaresti situate n rural, precum si constructiile provizorii. -Interventiile la constructiile existente inclusiv reparatiile se fac pe baza unei expertize tehnice pe baza unui proiect avizat de proiectantul initial. - Statul


5 din 17 4/18/2012 10:17 AM

Major de Aparare Civila pentru investitii altele dec t locuinte ce depasesc suprafata totala desfasurata de 150 mp, iar la locuinte pentru constructiile cumai mult de 2 apartamente. - Ministerul Apararii Nationale prin Statul Major General, Ministerul de Interne si Serviciul Rom n de Informatii pentru obiectivece urmeaza sa fie executate la o distanta mai mica de 2400 m fata de limita obiectivelor speciale din extravilan, si pe parcele limitrofe acestora nintravilan. 2. AUTORIZATIA DE CONSTRUIRE (AC), DE DESFIINTARE (AD) DEFINITIE AC este actul administrativ prin care se permite executia de lucrari deconstructie pe care solicitantul le precizeaza n cererea sa. AD este actul administrativ prin care se permite desfiintarea unor constructii la cerereasolicitantului. SOLICITANTI Orice persoana fizica sau juridica, detinatoare a unui titlu care le confera dreptul de construire/desfiintare. Solicitarea poate fidirecta sau prin mputerniciti. ACTE DEPUSE DE SOLICITANTI O cerere tip ce se obtine de la Administratia publica n cauza n functie de competentelede autorizare, Dovada titlului de proprietate asupra terenului, Certificatul de urbanism (CU), Dovada achitarii taxei de autorizare, Proiectul pentruAutorizatia de Construire (PAC) care va obtine urmatoarele piese: Piese scrise: - Lista si semnaturile proiectantilor, - Memoriu succint pentru fiecarespecialitate n parte, - Aviz geotehnic (la constructiile cu un grad mare de complexitate sau cu conditii de fundare dificile), - Avizele impuse prin CU, ca deexemplu: aviz plan urbanistic zonal sau de detaliu, rezultatul expertizelor solicitate, si n principal avizele furnizorilor de utilitati care asigura functionareaconstructiei, respectiv: alimentare cu apa, energie electrica, termica, gaze, telecomunicatii, canalizare, cai de circulatie etc. - Referiri privind verificareaproiectului conform reglementarilor n vigoare, din punct de vedere al exigentelor de performanta a constructiilor, rezistenta si siguranta n exploatare,siguranta la foc, protectie mediului etc. - Avize specifice amplasarii constructiei, dupa caz de la Comisia Nationala a Monumentelor Ansamblurilor si SiturilorIstorice, M.Ap.N, Ministerul Mediului, Directie Generala de Urbanism si Amenajarea Teritoriului, Ministerul Comertului si Turismului etc. - Avize de ocuparetemporara sau definitiva a unor terenuri din domeniul public sau privat al statului pentru: alei de acces, executia racordurilor si bransamentelor la lucrariedilitare etc. Piese desenate: - ncadrarea n teritoriu (sc.1: 10.000, 1:>5000, 1:>2000, 1:>1000) - Planul de situatie al imobilelor (sc. 1:2000,1:>1000, 1:>500, 1:>100) care va preciza: identificarea parcelei n cauza, amplasarea constructiilor ce se mentin, se desfiinteaza sau se vor construi,cotele constructiilor si distantele dintre ele si vecinatati, denumirea si destinatia fiecarei cladiri sau corp de cladire, sistematizarea pe verticala a terenului,alei accese n incinta si constructii, scurgerea apelor pluviale, plantatii, retele de echipare publice sau proprii, n special alimentare cu apa si canalizare. Peplansa se vor indica n mod distinct elementele existente si cele propuse prin interventie. - Planul fundatiilor, din care sa rezulte modul de respectare aconditiilor din avizul geotehnic, - Planurile tuturor nivelelor cu precizarea utilitatii tuturor ncaperilor, suprafata acestora, cotele, cotele de nivel, elementelestructurii de rezistenta, cosurile de fum, ghenele de ventilatie, coloanele de instalatii. - Sectiuni caracteristice cu indicarea cotelor de nivel, naltimeaacoperisului si pantele, modul de racordare la cladirile nvecinate ( n caz de alipire la cladirile existente), - Planul nvelitorii, cotele pe cele trei dimensiunisi pantele, acoperisurile cladirilor nvecinate si modul de racordare la acestea ( n caz de alipire la cladiri existente), - Toate fatadele, care sa cuprinda sicladirile nvecinate (daca este cazul), indicarea materialelor de constructie aparente si a culorilor, ca si nivelul terenului si panta strazii. - Desfasurarea lastrada, daca exista constructii n imediata vecinatate, - Proiectul de organizare a executarii lucrarilor (POE), care sa cuprinda toate lucrarile necesare peteren si n afara lui, inclusiv spatiile ocupate temporar. POE va cuprinde toate avizele si lucrarile provizorii necesare asigurarii tehnologiei de executie. POEse poate autoriza si separat, nainte sau dupa demararea lucrarilor de baza. Piesele desenate mai sus mentionate se vor prezenta la o scara convenabila.Nota: > Prin CU pot fi solicitate si alte piese scrise si desenate n functie de complexitatea obiectivului ce se autorizeaza. n toate piesele desenate sevor indica n mod distinct elementele existente care se mentin, cele care se desfiinteaza si cele care se adauga. Plansele vor avea n dreapta jos uncartus cu numele firmei sau al proiectantului elaborator, numarul autorizatiei, semnaturile sefului de proiect si ale colaboratorilor elaboratorului, titlul, nr.plansei si data.

PROIECTUL PENTRU AUTORIZATIA DE DESFIINTARE (PAD) va contine urmatoarele piese: Piese scrise: - memoriu asupra constructiei ce trebuiedesfiintata (scurt istoric, mentionarea si descrierea elementelor patrimoniale care au fost care au fost prelevate, fotografii ale tuturor fatadelor de detaliu,fotografii de perspectiva), - avize, conform reglementarilor n vigoare si cf. CU, - indicarea locului unde se depun deseurile rezultate din desfiintareaconstructiei sau a constructiilor. Piese desenate: - ncadrarea n teritoriu (sc. 1:10.000, 1: 5000, 1:2000, 1:>1000) - planul de situatie al imobilelor,care trebuie sa precizeze: parcela cadastrala pentru care a fost eliberat CU, amplasarea tuturor constructiilor care se mentin sau se desfiinteaza, modul deamenajare a terenului dupa desfiintarea constructiilor, sistematizarea verticala a terenului rezultat, modul de scurgere a apelor pluviale.

Titlul:Lege privind cadastrul si publicitatea imobiliaraContinut:Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

Titlul I - Regimul general al cadastrului

CAPITOLUL I - Dispozitii generale

Art. 1.Cadastrul general este sistemul unitar si obligatoriu de evidenta tehnica, economica si juridica prin care se realizeaza identificarea, inregistrarea,reprezentarea pe harti si planuri cadastrale a tuturor terenurilor, precum si a celorlalte bunuri imobile de pe intreg teritoriul tarii, indiferent de destinatia lorsi de proprietar.Entitatile de baza ale acestui sistem sunt parcela, constructia si proprietarul. Prin imobil, in sensul prezentei legi, se intelege parcela de teren cu sau faraconstructii.

Art. 2.Cadastrul general se organizeaza la nivelul fiecarei unitati administrativ-teritoriale: comuna, oras, municipiu, judet si la nivelul intregii tari.Prin sistemul de cadastru general se realizeaza:a) identificarea, inregistrarea si descrierea, in documentele cadastrale, a terenurilor si a celorlalte bunuri imobile prin natura lor masurarea si reprezentareaacestora pe harti si planuri cadastrale, precum si stocarea datelor pe suporturi informaticeb) asamblarea si integrarea datelor furnizate de cadastrele de specialitate;c) identificarea si inregistrarea tuturor proprietarilor si a altor detinatori legali de terenuri si de alte bunuri imobile, in vederea asigurarii publicitatii siopozabilitatii drepturilor acestora fata de tertid) furnizarea datelor necesare sistemului de impozite si taxe pentru stabilirea corecta a obligatiilor fiscale ale contribuabililor.

Art. 3.La data intrarii in vigoare a prezentei legi se infiinteaza Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie, ca institutie publica cu personalitate juridica insubordinea Guvernului.In fiecare judet si in municipiul Bucuresti se organizeaza oficii de cadastru, geodezie si cartografie care vor functiona ca institutii publice cu personalitatejuridica in subordonarea Oficiului National de Cadastru, Geodezie si Cartografie.In subordinea Oficiului National de Cadastru, Geodezie si Cartografie se infiinteaza Institutul de Geodezie, Fotogrammetrie, Cartografie si Cadastru,institutie publica cu personalitate juridica.Organizarea si functionarea Oficiului National de Cadastru, Geodezie si Cartografie, a unitatilor din subordinea sa si a Institutului de Geodezie,Fotogrammetrie, Cartografie si Cadastru se aproba de catre Guvern in termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.

Art. 4.Ministerele, alte institutii centrale de stat, regiile autonome si alte persoane juridice organizeaza cadastrul de specialitate in domeniile: agricol, forestier,apelor, industrial, extractiv, imobiliar-edilitar, transporturilor rutiere, feroviare, navale, aeriene, turismulul, zonelor protejate naturale si construite, celor curisc ridicat de calamitati naturale ori supuse poluarii si degradarii si altele.Cadastrele de specialitate sunt subsisteme de evidenta si inventariere sistematica a bunurilor imobile sub aspect tehnic si economic, cu respectareanormelor tehnice elaborate de Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie si a datelor de baza din cadastrul general, privind suprafata, categoria


6 din 17 4/18/2012 10:17 AM

de folosinta si proprietarul.Titularii cadastrelor prevazute la alin. 1 executa, in functie de domenbul specific de activitate, lucrari geodezice, topografice, fotogrammetrice, cartograficesi altele pentru satisfacerea nevoilor proprii. Titularii cadastrelor de specialitate, cu exceptia Ministerului Apararii Nationale, Ministerului de Interne siServiciului Roman de Informatii, vor pune, cu titlu gratuit, la dispozitia Oficiului National de Cadastru, Geodezie si Cartografie datele cerute pentru alcatuireasi actualizarea cadastrului.

CAPITOLUL II - Organizarea activitatii de cadastru

Art. 5.Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie are urmatoarele atributii principale:a) organizeaza, conduce, indruma si controleaza executarea lucrarilor de geodezie, topografie, fotogrammetrie, teledetectie, cadastru si cartografie lanivelul intregii tari;b) elaboreaza norme, promoveaza tehnici, procedee si metodologii de specialitate conform progreselor stiintifice si tehnice in domeniul cadastrului;c) autorizeaza persoanele fizice si juridice care pot executa lucrari tehnice de cadastru;d) organizeaza fondul national de geodezie si cartografie, precum si banca de date a sistemului unitar de cadastru;e) asigura, in conditiile legii, in colaborare cu Ministerul Apararii Nationale, executarea, completarea, modernizarea si mentinerea in stare de utilizare aretelei geodezice nationale;f) avizeaza continutul topografic al hartilor, planurilor, atlaselor, ghidurilor si al altor documente cartografice necesare uzului public;g) pune la dispozitia autoritatilor publice si a altor institutii interesate, in conditiile legii, situatii statistice de sinteza privind terenurile si constructiile;h) indeplineste sarcinile ce rezulta din angajamentele internationale in domeniul sau de activitate.

Art. 6.Oficiile judetene de cadastru, geodezie si cartografie realizeaza, la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale, atributiile prevazute la art. 5 lit. a), f) si g) dinprezenta lege.Receptia lucrarilor tehnice de cadastru, executate de persoanele fizice si juridice autorizate in conditiile art. 5 lit. c), se realizeaza de catre oficiile judetenede cadastru, geodezie si cartografie.In cadrul oficiilor judetene de cadastru, geodezie si cartografie se organizeaza si functioneaza baza de date a cadastrului.

Art. 7.Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de Interne si Serviciul Roman de Informatii executa, cu mijloace proprii, lucrari de cadastru, geodezice, gravimetrice,topografice, fotogrammetrice si cartografice necesare apararii tarii si pastrarii ordinii publice, precum si altor nevoi proprii, conform normelor tehnice aleOficiului National de Cadastru, Geodezie si Cartografie.

Art. 8.Datele geodezice si cartografice interesand apararea tarii si ordinea publica se pastreaza, dupa caz, de catre Ministerul Apararii Nationale, Ministerul deInterne si Serviciul Roman de Informatii.

Art. 9.Finantarea activitatii Oficiului National de Cadastru Geodezie si Cartografie, a institutiilor din subordinea sa si a cadastrelor de specialitate ale ministerelor sialtor institutii centrale de stat se asigura de la bugetul de stat. Finantarea cadastrelor de specialitate ale regiilor autonome, societatilor comerciale si altorpersoane juridice se realizeaza prin mijloace financiare proprii.

CAPITOLUL lll - Realizarea, intretinerea si avizarea lucrarilor de cadastru

Art. 10.Functia tehnica a cadastrului general se realizeaza prin determinarea, pe baza de masuratori, a pozitiei configuratiei si marimii suprafetelor terenurilor pedestinatii, categorii de folosinta si pe proprietari, precum si ale constructiilor.In cadrul functiei economice a cadastrului general se evidentiaza destinatia, categoriile de folosinta a parcelelor, precum si elementele necesare stabiliriivalorii economice a bunurilor imobile.Functia juridica a cadastrului general se realizeaza prin identificarea proprietarului pe baza actului de proprietate si prin publicitatea imobiliara.

Art. 11.La nivelul unitatilor administrativ-teritoriale - comuna, oras si municipiu - lucrarile tehnice de cadastru constau in:a) stabilirea, potrivit legii, si marcarea pe teren, prin borne, a hotarelor unitatii administrativ-teritoriale respective;b) marcarea pe teren, prin borne, a limitei intravilanului localitatilor, potrivit legii;c) identificarea bunurilor imobile pe baza actelor de proprietate sau, in lipsa acestora, pe baza posesiei exercitate sub nume de proprietar; masurareatuturor parcelelor de teren din cuprinsul fiecarei unitati administrativ-teritoriale, specificandu-se destinatia, categoria de folosinta si proprietarul sau, dupacaz, posesorul acestora. Pentru terenurile ocupate de constructii, curti, precum si pentru terenurile cu alte destinatii, situate in intravilan sau in extravilan,se vor specifica, pe baza datelor furnizate de cadastrele de specialitate, categoriile de folosinta a terenurilor, incadrarea acestora pe zone in cadrullocalitatii, respectiv pe clase de calitate;d) inregistrarea litigiilor de hotare, in cazul neintelegerilor intre proprietarii si/sau posesorii invecinati;e) masuratori pentru realizarea si actualizarea planurilor cadastrale.Delimitarea si marcarea hotarelor administrative ale comunelor, oraselor si municipiilor, precum si limitele intravilanelor localitatilor se vor face, potrivit legii,de catre comisia stabilita in acest scop prin ordinul prefectului. Din comisie vor face parte primarul, secretarul consiliului local, delegatul oficiului judetean decadastru, geodezie si cartografie si, dupa caz, delegatul directiei generale amenajarea teritoriului si urbanism.

Art. 12.Documentele tehnice principale ale cadastrului general, care se vor intocmi la nivelul comunelor, oraselor si municipiilor, sunt:a) registrul cadastral al parcelelor;b) indexul alfabetic al proprietarilor si domiciliul acestora;c) registrul cadastral al proprietarilor;d) registrul corpurilor de proprietate;e) fisa centralizatoare, partida cadastrala pe proprietari si pe categorii de folosinta;f) planul cadastral.Detinatorii de bunuri imobile sunt obligati sa permita accesul specialistilor pentru executarea lucrarilor de cadastru, sa admita, in conditiile legii, amplasarea,pe sol sau pe constructii, a semnelor si semnalelor geodezice si sa asigure zonele de protectie a acestora.Baza de date poate fi redactata si arhivata si sub forma de inregistrari, pe suporturi accesibile echipamentelor de prelucrare automata a datelor, cu efectjuridic echivalent.Primarii localitatilor au obligatia sa asigure delegatilor cadastrali birouri, spatii de cazare contra cost, sprijin in angajarea sezoniera a personalului auxiliarpentru efectuarea masuratorilor pe teren sisa instiinteze, prin afisare sau prin alte mijloace de publicitate, pe proprietarii de bunuri imobile sa permita accesul specialistilor pentru executarea lucrarilorde cadastru sau, dupa caz, sa se prezinte personal sau prin mandatari pentru a da lamuriri privitoare la identificarea si marcarea limitelor proprietatilor.


7 din 17 4/18/2012 10:17 AM

Daca proprietarii sau mandatarii acestora nu se prezinta, marcarea si identificarea limitelor se pot face si in lipsa acestora.Dupa finalizarea lucrarilor de teren, pentru fiecare unitate administrativ-teritoriala, datele obtinute se prelucreaza, se inregistreaza in documentele tehniceale cadastrului si se introduc in baza de date cadastrale. Datele definitorii ale fiecarei parcele se aduc la cunostinta proprietarilor.Contestatiile cu privire la exactitatea datelor comunicate pot fi prezentate de proprietari in scris, in termen de 60 de zile de la comunicare, oficiuluijudetean de cadastru, geodezie si cartografie. Cei nemultumiti de modul de solutionare a contestatiilor de catre oficiul judetean de cadastru, geodezie sicartografie pot face plangere la instanta judecatoreasca competenta, conform legii.

Art. 13.Planul cadastral contine reprezentarea grafica a datelor din registrele cadastrale, referitoare la terenurile si constructiile din cadrul unitatilor administrativ-teritoriale - comune, orase si municipii - si se pastreaza la oficiul judetean de cadastru, geodezie si cartografie.Registrele si planurile cadastrale vor sta la baza completarii sau, dupa caz, a intocmirii evidentei privind publicitatea imobiliara. O copie a acestora sepastreaza la biroul de carte funciara.Planurile si registrele cadastrale se tin la zi, in concordanta cu situatia de pe teren, in baza cererilor si comunicarilor facute potrivit legii, precum si prinintretinerea lucrarilor de cadastru, cu o periodicitate de cel mult 6 ani, cand se va parcurge in mod obligatoriu intregul teritoriu administrativ si se vaconfrunta continutul planurilor si al registrelor cadastrale cu situatia reala din teren si se vor inregistra toate elementele modificatoare.Studiile pedologice necesare elaborarii partii economice a cadastrului de specialitate se actualizeaza cu o periodicitate de 10 ani, iar cele agrochimice cu operiodicitate de 4 ani. Pe parcelele de teren unde s-au executat lucrari de imbunatatiri funciare sau au avut loc procese de degradare ori de poluare asolului, actualizarea se poate face ori de cate ori este cazul.Actualizarea cadastrelor de specialitate prevazute in prezenta lege se face conform specificului fiecarui domeniu in parte.

Art. 14.In cadrul functiei economice a cadastrului general se evidentiaza valoarea economica a bunurilor imobile, potrivit legii.Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie si oficiile judetene din subordinea sa, precum si titularii cadastrelor de specialitate au obligatia de afurniza organelor Ministerului Finantelor evidentele necesare impunerii contribuabililor.

Art. 15.Completarea, modernizarea si mentinerea in stare de utilizare a retelei geodezice nationale necesare intocmirii si tinerii la zi a planurilor cadastrale sihartilor topografice se realizeaza de catre unitati specializate, sub coordonarea Oficiului National de Cadastru, Geodezie si Cartografie.

Art. 16.In lucrarile de cadastru general terenurile se impart din punct de vedere al destinatiei si al categoriei de folosinta, conform prevederilor legale.

Art. 17.Oficiul judetean de cadastru, geodezie si cartografie este imputernicit sa execute, direct sau prin persoane autorizate, lucrari tehnice privind comasarile,parcelarile, schimburile de tere-nuri si rectificarile de hotar dintre unitatile administrativ-teritoriale, altele decat cele stabilite in competenta oficiilor de cadastru agricol si organizareateritoriului agricol prin Legea fondului funciar nr. 18/1991.Operarea acestora in planurile si registrele cadastrale se realizeaza de catre oficiul judetean de cadastru, geodezie si cartografie.

Art. 18.Unitatile de specialitate sau, dupa caz, agentii economici care detin sau executa, pentru nevoile proprii, planuri topografice utilizabile si la lucrarile decadastru general sunt obligate sa puna la dispozitie gratuit oficiilor judetene de cadastru, geodezie si cartografie copiile de pe acestea sau, dupa caz,planurile originale pe termen determinat.

Art. 19.Modul de avizare si de receptie a lucrarilor de cadastru general se stabileste de catre Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie.

Titlul ll - Publicitatea imobiliara

CAPITOLUL l - Evidenta cadastral-juridica

Art. 20.Publicitatea imobiliara intemeiata pe sistemul de evidenta al cadastrului general are ca obiect inscrierea in cartea funciara a actelor si faptelor juridicereferitoare la imobilele din aceeasi localitate. Ea se efectueaza de catre birourile de carte funciara ale judecatoriilor, pentru imobilele situate in razateritoriala de activitate a acestora.Unul sau mai multe imobile alipite, de pe teritoriul unei localitati, apartinand aceluiasi proprietar, formeaza corpul de proprietate ce se inscrie in carteafunciara.Mai multe corpuri de proprietati, de pe teritoriul aceleiasi localitati, apartinand unui proprietar, formeaza partida sa cadastrala ce se inscrie in aceeasi cartefunciara.Cartile funciare intocmite si numerotate pe teritoriul administrativ al fiecarei localitati alcatuiesc, impreuna, registrul cadastral de publicitate imobiliara alacestui teritoriu, ce se tine de catre biroul de carte funciara al judecatoriei in a carei raza teritoriala de activitate este situat bunul respectiv.Acest registru se intregeste cu un registru special de intrare, cu planul de identificare a imobilelor, cu repertoriul imobilelor, indicand numarul cadastral alparcelelor si numarul de ordine al cartilor funciare in care sunt inscrise, cu un index alfabetic al proprietarilor si cu o mapa in care se vor pastra cererile deinscriere, impreuna cu un exemplar al inscrisurilor constatatoare ale actelor sau faptelor juridice supuse inscrierii.

Art. 21.Cartea funciara este alcatuita din titlu, indicand numarul ei si numele localitatii in care este situat imobilul, precum si din trei parti:A. Partea I, referitoare la descrierea imobilelor, care va cuprinde:a) numarul de ordine si cel cadastral al fiecarui imobil;b) suprafata terenului, categoria de folosinta si, dupa caz, constructiile;c) amplasamentul si vecinatatile;d) valoarea impozabila.B. Partea a II-a, referitoare la inscrierile privind dreptul de proprietate, care cuprinde:a) numele proprietarului;b) actul sau faptul juridic care constituie titlul dreptului de proprietate, precum si mentionarea inscrisului pe care se intemeiaza acest drept;c) stramutarile proprietatii;d) servitutile constituite in folosul imobilului;e) faptele juridice, drepturile personale sau alte raporturi juridice, precum si actiunile privitoare la proprietate;f) orice modificari, indreptari sau insemnari ce s-ar face in titlu, in partea I sau a ll-a a cartii funciare, cu privire la inscrierile facute.C. Partea a III-a, referitoare la inscrierile privind dezmembramintele dreptului de proprietate si sarcini, care va cuprinde:a) dreptul de superficie, uzufruct, uz, folosinta, abitatie, servitutile in sarcina fondului aservit, ipoteca si privilegiile imobiliare, precum si locatiunea sicesiunea de venituri pe timp mai mare de 3 ani;b) faptele juridice, drepturile personale sau alte raporturi juridice, precum si actiunile privitoare la drepturile reale inscrise in aceasta parte;


8 din 17 4/18/2012 10:17 AM

c) sechestrul, urmarirea imobilului sau a veniturilor sale;d) orice modificari, indreptari sau insemnari ce s-ar face cu privire la inscrierile facute in aceasta parte.Datele din cartea funciara pot fi redate si arhivate si sub forma de inregistrari pe microfilme si pe suporturi accesibile echipamentelor de prelucrareautomata a datelor. Acestea au aceleasi efecte juridice si forta probatoare echivalenta cu inscrisurile in baza carora au fost redate.

Art. 22.Dreptul de proprietate si celelalte drepturi reale asupra unui imobil se vor inscrie in cartea funciara pe baza actului prin care s-au constituit ori s-au transmisin mod valabil.Radierea inscrierii dreptului de proprietate si a celorlalte drepturi reale se va face in temeiul actului care exprima consimtamantul titularului la stingerea lor,cu exceptia drepturilor care se sting la implinirea termenului mentionat in inscriere sau a drepturilor viagere care se sting prin moartea titularului lor.Hotararea judecatoreasca, definitiva si irevocabila, sau, in cazuri anume prevazute de lege, decizia autoritatii administrative va inlocui actul prevazut la alin.1 si 2.

Art. 23.Modificarea continutului unui drept ce greveaza un drept real imobiliar se inscrie, daca legea nu dispune altfel, potrivit regulilor stabilite pentru dobandirea sistingerea drepturilor reale.

Art. 24.Inscrierea unui drept se poate efectua numai:a) impotriva aceluia care, la inregistrarea cererii sale, era inscris ca titular al dreptului asupra caruia inscrierea urmeaza sa fie facuta;b) impotriva aceluia care, inainte de a fi inscris, si-a grevat dreptul, daca amandoua inscrierile se cer deodata.

Art. 25.Daca mai multe persoane si-au cedat succesiv una celeilalte dreptul real asupra unui imobil, iar inscrierile nu s-au facut, cel din urma indreptatit va puteacere inscrierea dobandirilor suc-cesive o data cu aceea a dreptului sau, dovedind prin inscrisuri originale intreg sirul actelor juridice pe care se intemeiaza inscrierile.

Art. 26.Tnscrierile intemeiate pe obligatiile defunctului se vor putea face si dupa ce dreptul mostenitorului a fost inscris, in masura in care se dovedeste camostenitorul este tinut de aceste obligatii.

Art. 27.Inscrierile in cartea funciara devin opozabile fata de terti de la data inregistrarii cererii.Ordinea inregistrarii cererii va determina rangul inscrierii.

Art. 28.Dreptul de proprietate si celelalte drepturi reale sunt opozabile fata de terti, fara inscrierea in cartea funciara cand provin din succesiune, accesiune,vanzare silita si uzucapiune. Aceste drepturi se vor inscrie, in prealabil, daca titularul intelege sa dispuna de ele.In aceleasi conditii sunt opozabile fata de terti si drepturile reale dobandite de stat si de orice persoana, prin efectul legii, prin expropriere sau prin hotararijudecatoresti.

Art. 29.Cel care a transmis sau a constituit, in folosul altuia, un drept real asupra unui imobil, este obligat sa predea inscrisul translativ sau constitutiv al dreptului,pentru inscrierea in cartea funciara, daca acest inscris este in posesia sa si este singurul exemplar doveditor, afara de cazul in care s-a procedat, din oficiu,la inscriere.In cazul in care cel obligat refuza predarea inscrisului, se va cere instantei judecatoresti sa dispuna inscrierea.

Art. 30.Dobanditorul anterior poate cere instantei judecatoresti sa acorde inscrierii sale rang preferential fata de inscrierea efectuata la cererea unui tert, care adobandit ulterior imobilul cu titlu gratuit sau care a fost de rea-credinta la data incheierii actului.

Art. 31.Inscrierea provizorie in cartea funciara se face in cazul dobandirii unor drepturi afectate de o conditie suspensiva sau daca hotararea judecatoreasca pecare se intemeiaza nu este de-finitiva si irevocabila.

Art. 32.Inscrierea provizorie devine opozabila tertilor cu rangul determinat de cererea de inscriere, sub conditie si in masura justificarii ei.Justificarea unei inscrieri provizorii isi intinde efectul asupra tuturor inscrierilor care s-au facut conditionat de justificarea ei; nejustificarea unei inscrieriprovizorii atrage, la cererea celui interesat, radierea ei si a tuturor inscrierilor care s-au facut conditionat de justificarea acesteia.

Art. 33.Daca in cartea funciara s-a inscris un drept real, in conditiile prezentei legi, in folosul unei persoane, se prezuma ca dreptul exista in folosul ei, daca a fostdobandit sau constituit cu buna-credinta, cat timp nu se dovedeste contrariul.Daca un drept s-a radiat din cartea funciara, se prezuma ca acel drept nu exista.

Art. 34.Cuprinsul cartilor funciare se considera exact, in folosul acelei persoane care a dobandit, prin act juridic cu titlu oneros, un drept real, daca in momentuldobandirii dreptului n-a fost inscrisa in cartea funciara vreo actiune prin care se contesta cuprinsul ei sau daca nu a cunoscut, pe alta cale, aceastainexactitate.

Art. 35.In cazul in care cuprinsul cartii funciare nu corespunde, in privinta inscrierii, cu situatia juridica reala, se poate cere rectificarea acesteia.Prin rectificare se intelege radierea, indreptarea sau mentionarea inscrierii oricarei operatiuni, susceptibila a face obiectul unei inscrieri in cartea funciara.

Art. 36.Orice persoana interesata poate cere rectificarea inscrierilor din cartea funciara, daca printr- o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila s-aconstatat ca:1. inscrierea sau actul in temeiul caruia s-a efectuat inscrierea nu a fost valabil;2. dreptul inscris a fost gresit calificat;3. nu mai sunt intrunite conditiile de existenta a dreptului inscris sau au incetat efectele actului juridic in temeiul caruia s-a facut inscrierea;4. inscrierea din cartea funciara nu mai este in concordanta cu situatia reala actuala a imobilului.

Art. 37.Actiunea in rectificare, sub rezerva prescriptiei dreptului material la actiunea in fond, va fi imprescriptibila.Fata de tertele persoane care au dobandit cu buna-credinta un drept real prin donatie sau legat, actiunea in rectificare nu se va putea porni decat in termen


9 din 17 4/18/2012 10:17 AM

de 10 ani, socotiti din ziua cand s-a inregistrat cererea lor de inscriere, cu exceptia cazului in care dreptul material la actiunea in fond nu s-a prescris maiinainte.

Art. 38.Actiunea in rectificare, intemeiata pe prevederile art. 36 pct. 1-4, isi va produce efectele fata de tertele persoane care si-au inscris vreun drept real,dobandit cu buna-credinta si prin act juridic cu titlu oneros, intemeindu-se pe cuprinsul cartii furiciare.Termenul va fi de 3 ani socotiti de la inregistrarea cererii pentru inscrierea dreptului a carui rectificare se cere.

Art. 39.Hotararea prin care s-a admis rectificarea unei inscrieri nu va fi opozabila persoanelor impotriva carora actiunea nu a fost admisa.Daca actiunea in rectificare a fost inscrisa in cartea funciara, hotararea judecatoreasca va fi opozabila si tertelor persoane care au dobandit dreptul dupainscriere.

Art. 40.Actele si faptele juridice, privitoare la drepturile personale, la starea si capacitatea persoanelor in legatura cu imobilele cuprinse in cartea funciara, vor puteafi inscrise la cerere, cu efect de informare pentru terte persoane.

Art. 41.Proprietarul unui imobil poate cere ca intentia sa de a instraina sau de a ipoteca sa fie inscrisa, aratand, in acest din urma caz, suma ce urmeaza sa segaranteze prin ipoteca.Daca se savarseste instrainarea sau ipotecarea, dreptul inscris va avea rangul inscrierii intentiei.

Art. 42.Inscrierea intentiei de a instraina sau de a ipoteca isi pierde efectul prin trecerea unui termen de doua luni de la data inregistrarii cererii.Anul, luna si ziua in care inscrierea isi pierde efectul vor fi aratate atat in inscriere, cat si in incheierea care a ordonat-o.

Art. 43.Orice persoana interesata va putea cerceta cartea funciara si celelalte evidente care alcatuiesc registrul cadastral de publicitate imobiliara, cu exceptiaevidentelor care privesc siguranta nationala.La cerere, se vor elibera extrase, certificate sau copii legalizate de pe cartile funciare, cu plata taxelor legale.Nici o autoritate nu va putea cere trimiterea originalului cartii funciare sau a planurilor de identificare a imobilelor.Mapa inscrisurilor privind inscrierea atacata va putea fi ceruta de catre instanta judecatoreasca.

Art. 44.Corpul de proprietati constituit prin inscrierile in cartea funciara se va putea modifica prin alipiri, daca mai multe parcele se unesc intr-un singur corp saudaca se adauga o noua parcela la un corp de proprietate ori se mareste intinderea unei parcele.De asemenea, corpul de proprietate se modifica si prin dezlipiri, daca se desparte o parcela de un corp sau se micsoreaza intinderea unei parcele.Dezlipirea unei parcele sau a unei parti dintr-o parcela, care face parte dintr-un corp de proprietate, se face impreuna cu sarcinile care o greveaza. Parcelacare este grevata cu sarcini nu poate fi alipita la un alt corp de proprietate, ci va forma, in caz de dezlipire, un corp de proprietate separat.

Art. 45.In caz de alipire sau dezlipire, se vor efectua transcrieri, daca o parcela trece dintr-o carte funciara in alta, sau reinscrieri, daca, dezlipindu-se o parcela,aceasta se va trece in aceeasi carte funciara ca un corp de proprietate de sine statator sau ca o parcela a unui alt corp de proprietate.Daca se transcrie o parte din parcela intr-o alta carte funciara, restul se inscrie in vechea carte funciara, cu mentionarea noului numar si a intinderii, iardaca toate parcelele inscrise intr-o carte funciara au fost transcrise, aceasta se va inchide si nu va mai putea fi redeschisa pentru noi inscrieri.

Art. 46.In cazul proprietatii imobiliare comune ori in indiviziune vor fi inscrisi in aceeasi carte funciara toti proprietarii. In ceea ce priveste proprietatea indiviza, seva indica cota fiecarui coproprietar.

Art. 47.Daca o constructie face obiectul proprietatii pe etaje sau pe apartamente, se va intocmi o carte funciara colectiva pentru intreaga constructie si cate ocarte funciara individuala pentru fiecare etaj sau apartament avand proprietari diferiti.Imobilul va fi indicat in cartea funciara colectiva cu un numar de parcele nefractionat. In cartile funciare individuale, fiecare etaj sau apartament se va indicacu un numar fractionat, al carui numarator va fi numarul de parcela aratat in cartea funciara colectiva, iar numitorul va fi, dupa caz, numarul etajului sau alapartamentului.Inscrierile care privesc intreaga cladire se vor face in ambele carti funciare.

Art. 48.Imobilele ce apartin domeniului public si domeniului privat al statului sau, dupa caz, al unitatii administrativ-teritoriale, se vor inscrie in registrul de publicitatespecial al unitatii administrativ-teritoriale pe care sunt situate.Registrele de publicitate se tin de catre biroul de carte funciara al judecatoriei.

CAPITOLUL II - Procedura de inscriere in cartea funciara

Art. 49.Cererea de inscriere in cartea funciara se va depune la biroul de carte funciara al judecatoriei si va fi insotita de inscrisul original sau de copia legalizata depe acesta, prin care se constata actul sau faptul juridic a carui inscriere se cere. Copia legalizata se va pastra in mapa biroului de carte funciara.In cazul hotararii judecatoresti, se va prezenta o copie legalizata, cu mentiunea ca este definitiva si irevocabila.Cererile de inscriere se vor inregistra de indata in registrul de intrare, cu mentionarea datei si a numarului care rezulta din ordinea cronologica a depuneriilor.Daca mai multe cereri au fost depuse deodata la acelasi birou de carte funciara, drepturile de ipoteca si privilegiile vor avea acelasi rang, iar celelaltedrepturi vor primi numai provizoriu rang egal, urmand ca prin judecata sa se hotarasca asupra rangului si asupra radierii incheierii nevalabile.

Art. 50.In cazul in care judecatorul de la biroul de carte funciara admite cererea, dispune inscrierea prin incheiere, daca inscrisul indeplineste urmatoarele conditii:a) cerintele de validitate a actului juridic;b) are deplina putere doveditoare;c) indica numele partilor;d) individualizeaza imobilul cu numarul de parcela;e) este insotit de o traducere legalizata, daca nu este intocmita in limba romana.Incheierea va cuprinde determinarea dreptului sau a faptului, indicarea numarului parcelei si a cartii funciare, precum si a partii cartii funciare in careurmeaza a se face inscrierea.In cazul in care identificarea cadastrala a parcelei nu este posibila, pe baza datelor existente, vor fi folosite schite de plan vizate de oficiul judetean de


10 din 17 4/18/2012 10:17 AM

cadastru, geodezie si cartografie.

Art. 51.Daca se constata ca cererea de inscriere in cartea funciara nu intruneste conditiile legale, se va respinge printr-o incheiere motivata. Despre respingereacererii se va face mentiune in registrul de intrare, in dreptul inregistrarii acesteia.Dispozitiile alineatului precedent se aplica si in cazul cererilor de radiere.

Art. 52.Incheierea se comunica celui care a cerut inscrierea sau radierea unui act sau fapt juridic, precum si celorlalte persoane interesate potrivit mentiunilor dincartea funciara, cu privire la imobilul in cauza, in termen de 20 de zile de la pronuntarea incheierii, dar nu mai tarziu de 60 de zile de la data inregistrariicererii.lncheierea este supusa cailor ordinare de atac; cererea de apel se depune la biroul de carte funciara si se inscrie in cartea funciara.in cazul in care se va declara si recurs, cererea de inscriere respectiva se va comunica biroului de carte funciara pentru inscriere.Hotararea judecatoreasca definitiva si irevocabila se comunica, din oficiu, biroului de carte funciara, de catre instanta care s-a pronuntat ultima asuprafondului.

Art. 53.Inscrierile si radierile efectuate in cartile funciare nu pot fi rectificate decat pe baza hotararii instantei judecatoresti ramase definitiva si irevocabila.Prevederile art. 52 se vor aplica in mod corespunzator.

Art. 54.In cazul in care o carte funciara urmeaza a fi intocmita ori completata prin inscrierea unui imobil care nu a fost cuprins in nici o alta carte funciara, precumsi in cazul in care o carte funciara a fost distrusa, pierduta ori a devenit nefolosibila, in total sau in parte, din diferite cauze, intocmirea, completarea sireconstituirea, dupa caz, se vor face de catre judecatorul de la biroul de carte funciara, la cerere sau din oficiu, cu acordul celor interesati, pe baza uneiincheieri. In acest scop se vor folosi toate inscrisurile privitoare la imobilele in cauza pentru identificarea parcelelor si a suprafetelor, precum si situatiadreptului de proprietate, schita de plan, constatari la fata locului sau, dupa caz, inregistrarile dupa microfilme si pe suporturi accesibile echipamentelor deprelucrare automata a datelor.Incheierea poate fi atacata, dupa caz, in conditiile art. 52 alin. 2.

Art. 55.Erorile materiale savarsite cu prilejul inscrierilor sau radierilor se pot indrepta, prin incheiere motivata, de catre judecatorul de la biroul de carte funciara, lacerere sau din oficiu, cu sau fara citarea partilor. Aceasta incheiere se va comunica partii care nu a fost prezenta.In acest caz se vor aplica, prin asemanare, dispozitiile art. 38-40.

Art. 56.Notarul public care a intocmit un act prin care se transmite, se modifica, se constituie sau se stinge un drept real imobiliar este obligat sa ceara, din oficiu,inscrierea in cartea funciara. in acest scop, va trimite cererea de inscriere a acestui act, in ziua intocmirii lui sau cel mai tarziu a doua zi, la biroul de cartefunciara al judecatoriei in a carei raza de activitate se afla imobilul, in afara de cazul in care partea interesata si-a rezervat dreptul de a face diligentelenecesare pentru inscriere.Instanta judecatoreasca va transmite, in termen de 3 zile, hotararea ramasa definitiva si irevocabila, constitutiva sau declarativa asupra unui drept realimobiliar, la biroul de carte funciara al judecatoriei in a carei raza de activitate se afla imobilul.Instanta judecatoreasca nu va trece la dezbaterea in fond a actiunii privind desfiintarea actului juridic supus inscrierii, daca acesta nu a fost inscris, inprealabil, pentru informare, in cartea funciara.

Art. 57.Ministerul Justitiei organizeaza, coordoneaza si controleaza activitatea de publicitate a birourilor de carte funciara ale judecatoriilor, printr-un compartimentde specialitate.

TITLUL III - Dispozitii tranzitorii, sanctiuni si dispozitii finale

Capitolul I - Dispozitii tranzitorii

Art. 58.inscrierile facute in conformitate cu actele normative in vigoare in registrul de transcriptiuni si inscriptiuni, in cartile funciare si in cartile de publicitatefunciara, inainte de data intrarii in vigoare a prezentei legi, isi vor produce si dupa aceasta data efectele prevazute, cu exceptia cazurilor in care drepturilede proprietate si celelalte drepturi reale au fost afectate in orice mod prin efectul legii.Toate documentele de evidenta si publicitate imobiliara se preiau si se conserva de catre birouriie de carte funciara ale judecatoriilor in a caror raza deactivitate se afla imobilele, in termen de 180 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.Executarea silita imobiliara va urma dispozitiile Codului de procedura civila si pentru actele de executare incepute potrivit Legii LX din anul 1881, cumodificarile aduse prin Legea 54 din anul 1912.

Art. 59.Actul juridic privind constituirea sau transmiterea unui drept imobiliar, valabil, incheiat anterior intrarii in vigoare a prezentei legi, netranscris in registrul detranscriptiuni si inscriptiuni ori, dupa caz, neinscris in cartea funciara, isi produce efectele la data inscrierii in cartea funciara, potrivit regimului juridic la dataincheierii lui. Actul sub semnatura privata, valabil incheiat, va fi luat in considerare, daca are data certa anterioara intrarii in vigoare a Legii fondului funciarnr. 18/1991.

Art. 60.Actiunile introduse in temeiul art. 22, 23, 27, 28 si 34-40 din Decretul-lege 115/27-04-1938 pentru unificarea dispozitiilor privitoare la cartile funciare,aflate in curs de judecata la data intrarii in vigoare a prezentei legi, se vor solutiona potrivit dispozitiilor legale sus-mentionate. Hotararile judecatorestidefinitive, prin care s-au admis aceste actiuni, vor fi inscrise in cartea funciara.

Art. 61.Actele si faptele juridice privind terenurile si constructiile situate pe un teritoriu administrativ pentru care nu s au definitivat documentele cadastrului generalse vor inscrie cu caracter nedefinitiv, in cate o carte funciara, urmand ca inscrierea definitiva sa fie efectuata la punerea in aplicare a cadastrului general sipe acel teritoriu. In aceleasi conditii se vor inscrie si titlurile de proprietate emise in temeiul Legii fondului funciar nr. 18/1991. La cererea de inscriere se vaatasa schita de plan a terenului sau a constructiei la care se refera inscrierea, intocmita de un cadru tehnic de specialitate autorizat de oficiul judetean decadastru, geodezie si cartografie. Schita de plan va cuprinde configuratia parcelelor de teren sau a constructiilor, suprafetele, categoriile de folosinta,caracteristicile calitative ale terenului, elementele pentru precizarea locului unde este situat imobilul, data intocmirii si numele celui care a intocmit schita.Masuratorile cadastrale efectuate in cadrul actiunilor de aplicare a Legii fondului funciar nr. 18/1991 si evidentiate ca atare in documentele cadastrale si intitlurile de proprietate se preiau ca date definitive ale cadastrului pentru teritoriul administrativ respectiv, daca acestea corespund normelor metodologicede cadastru elaborate de catre Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie.Lucrarile tehnice de cadastru vor sta la baza eliberarii titlurilor de proprietate, emise in baza Legii fondului funciar nr. 18/1991, acolo unde acestea n-au


11 din 17 4/18/2012 10:17 AM

fost intocmite si inmanate.

Art. 62.Modul de inscriere in evidentele cadastrale a bunurilor imobile apartinand Ministerului Apararii Nationale, Ministerului de Interne si Serviciului Roman deInformatii se va stabili de catre Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie, impreuna cu aceste organe.

Art. 63.Daca se constata unele diferente intre suprafetele inscrise in actele de proprietate si situatia reala din teren, rezultata din masuratorile executate pentruintocmirea cadastrului general, consiliile locale vor instiinta pe proprietarii interesati.Plusurile si minusurile de teren de pe aceeasi unitate administrativ-teritoriala se compenseaza intre proprietarii in cauza.Plusurile si minusurile de teren se stabilesc de catre persoanele autorizate care efectueaza masuratorile si se comunica celor in cauza si primarilor.

Art. 64.Orice neintelegeri cu privire la identificarea si masurarea parcelelor de teren, precum si cu privire la proprietarii acestora, se vor solutiona de catreinstantele judecatoresti.

Art. 65.Ministerul Justitiei va intocmi, pana la intrarea in vigoare a prezentei legi, regulamentul de organizare si functionare a birourilor de carte funciara alejudecatoriilor.

CAPITOLUL ll - Sanctiuni

Art. 66.Constituie contraventii urmatoarele fapte, daca nu au fost savarsite in astfel de conditii incat, potrivit legii penale, sa constituie infractiuni:a) folosirea, in documente oficiale, a altor date cu privire la proprietari, terenuri sau constructii decat cele inscrise in documentele cadastrului;b) refuzul proprietarilor imobilelor de a permite accesul personalului de specialitate pentru executarea lucrarilor de cadastru, a celor geodezice, topograficesi fotogrammetrice;c) refuzul de a pune la dispozitia organelor cadastrale a bazei topografice si a altor date, precum si a documentelor necesare lucrarilor de cadastru decatre cei care le detin, cu exceptia Ministerului Apararii Nationale, Ministerului de Interne, Serviciului Roman de Informatii, Serviciului de Informatii Externe siServiciului de Protectie si Paza;d) publicarea sau difuzarea de materiale cartografice de orice fel, fara avizul Oficiului National de Cadastru, Geodezie si Cartografie si al ministerelorinteresate, care executa lucrari de cadastru de specialitate.Faptele prevazute la lit. a) si b) se sanctioneaza cu amenda de la 400.000 la 750.000 lei, iar cele prevazute la lit. c) si d) cu amenda de la 750.000 la1.500.000 lei.Amenzile se aplica persoanelor fizice si juridice.

Art. 67.Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac prin proces-verbal incheiat de persoane imputernicite de ministerele care executa astfel delucrari, de Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie sau de primari, precum si de ofiterii si subofiterii de politie.Contraventiilor prevazute in prezenta lege le sunt aplicabile dispozitiile Legii 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor.Degradarea sau distrugerea bornelor, reperelor, marcilor de nivelment si a semnalelor geodezice din reteaua nationala, amplasate pe sol sau pe cladiri, sauimpiedicarea unor masuri de conservare a acestor bunuri, constituie infractiune de distrugere si se pedepseste potrivit prevederilor art. 217 din Codulpenal.De asemenea, constituie infractiune de tulburare de posesie si se pedepseste potrivit prevederilor art. 220 din Codul penal infiintarea sau mutareasemnelor de hotar si a reperelor de marcare a limitelor de zona a caii ferate, drumurilor, canalelor, aeroporturilor, porturilor, cailor navigabile, delimitarilorsilvice, geologice si miniere, fara aprobarea prevazuta de lege.

CAPITOLUL lll - Dispozitii finale

Art. 68.In termen de 90 de zile de la data definitivarii lucrarilor de cadastru pe o unitate administrativ-teritoriala - comuna, oras sau municipiu -, oficiul judetean decadastru, geodezie si cartografie va transmite birourilor de carte funciara ale judecatoriilor evidenta privind partidele cadastrale ale tuturor proprietarilor depe teritoriul fiecarei localitati din circumscriptia acestora, in vederea intocmirii cartilor funciare ale imobilelor.Oficiul judetean de cadastru, geodezie si cartografie si birourile de carte funciara de pe langa judecatorii realizeaza, pastreaza si asigura conservareacopiilor de siguranta de pe documentele de cadstru, geodezie, cartografie si publicitate imobiliara, inclusiv de pe microfilme sau alte suporturi.

Art. 69.Institutul de Geodezie, Fotogrammetrie, Cartografie si Organizarea Teritoriului se reorganizeaza in Institutul de Cadastru si Organizarea Teritoriului Agricol,ca institutie publica cu personalitate juridica in subordinea Ministerului Agriculturii si Alimentatiei.Oficiile de cadastru si organizarea teritoriului judetene si al municipiului Bucuresti se reorganizeaza in oficii de cadastru agricol si organizarea teritoriuluiagricol, ca institutii publice cu personalitate juridica in subordinea Ministerului Agriculturii si Alimentatiei.Modul de organizare si de functionare si atributiiie institutiilor prevazute la alin. 1 si 2, precum si nivelul de salarizare si statutul personalului acestora se vorstabili prin hotarare a Guvernului in termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.Patrimoniul, personalul si resursele materiale necesare institutiilor prevazute la art. 3, 21 si 68 se stabilesc prin hotarare a Guvernului, in raport cu atributiilece revin fiecaruia.

Art. 70.Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie, impreuna cu ministerele care raspund de cadastrele de specialitate, si Ministerul Justitiei vor stabili, intermen de 90 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, metodologia privind evidenta cadastrala tehnica, economica si juridica, inscrierea actelor sifaptelor juridice referitoare la imobile.Autoritatile administratiei publice locale vor asigura institutiilor si birourilor de carte funciara, prevazute in prezenta lege, spatiile necesare desfasurariiactivitatii acestora.

Art. 71.Informatiile din cadastrul general si publicitatea imobiliara, precum si din cadastrele de specialitate reprezinta bun proprietate publica a statului si suntaccesibile, contra cost, persoanelor fizice si juridice, cu exceptia cazurilor privind siguranta nationala sau alte cazuri reglementate potrivit prevederilorlegale.Sistemul informational al cadastrului si publicitatii imobiliare se va integra in Sistemul National de Informatizare al Romaniei.

Art. 72.Prezenta lege intra in vigoare la 90 de zile de la publicarea ei in Monitorul Oficial al Romaniei.La data finalizarii lucrarilor cadastrale si a registrelor de publicitate imobiliara pentru intreg teritoriul administrativ al unui judet isi inceteaza aplicabilitatea,pentru judetul respectiv, urmatoarele dispozitii legale:


12 din 17 4/18/2012 10:17 AM

- art. 1.801, 1.802 si 1.816 -1.823 din Codul civil;- art. 710 - 720 din Codul de procedura civila, cu exceptia prevederilor referitoare la amanet;- Decretul-lege 115/27-04-1938 pentru unificarea dispozitiilor referitoare la cartile funciare, publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 95 din 27-04-1938,cu modificarile ulterioare;- Legea 242 din 12-07-1947 pentru transformarea cartilor funciare provizorii din vechiul regat in carti de publicitate funciara, publicata in Monitorul Oficialnr. 157 din 12-07-1947, cu modificarile ulterioare;- Decretul 2.142/12-06-1930 pentru functionarea cartilor funduare centrale pentru caile ferate si canaluri;- Legea LX din anul 1881 privitoare la executarea silita imobiliara, cu modificarile ulterioare.Dupa definitivarea cadastrului la nivelul intregii tari, se abroga:- art. 1.801, 1.802 si 1.816 - 1.823 din Codul civil;- art. 710 - 720 din Codul de procedura civila, cu exceptia prevederilor referitoare la amanet;- Decretul-lege 115 din 27-04-1938 pentru unificarea dispozitiilor referitoare la cartile funciare, publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 95 din27-04-1938, cu modificarile ulterioare:- Legea 242 din 12-07-1947 pentru transformarea cartilor funciare provizorii din vechiul regat in carti de publicitate funciara, publicata in Monitorul Oficialnr. 157 din 12-07-1947, cu modificarile ulterioare;- Decretul 2.142 din 12-06-1930 pentru functionarea cartilor funduare centrale pentru caile ferate si canaluri;- Legea LX din anul 1881 privitoare la executarea silita imobiliara, cu modificarile ulterioare.La data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga:- art. 37-43 din Legea fondului funciar nr. 59 din 29-10-1974, publicata in B.Of. 138/05-11-1974, cu modificarile ulterioare;- anexa 1 la Decretul 146/1985 privind infiintarea colectivelor de lucrari cadastrale;- Decretul 305/15-09-1971 privind activitatea geodezica, topofotogrammetrica si cartografica, precum si procurarea, detinerea si folosirea datelor sidocumentelor rezultate din aceasta activitate, publicat in B.Of. 111/26-09-1971;- orice alte dispozitii contrare prezentei legi.

Clasificarea construc iilorAceast clasificare se face în func ie de obiectivele urm rite: proiectare, prescrip ii tehnice, eviden economic sau statistic , planificarea iorganizarea lucr rilor, documentare etc. Omogenitatea clasific rii se asigur prin gruparea asem toare prin elemente principale comune deproiectare i execu ie. În clasificarea func ional sau dup destina ie se grupeaz construc iile din punct de vedere al cerin elor func ionale iamplasamentului geografic. Din acest punct de vedere construc iile se împart în cl diri i construc ii inginere ti. Cl dirile sau construc iile civile,industriale i agricole ad postesc oameni i alte vie uitoare, activitatea omeneasc , de intemperiile atmosferice (viscol, ger, vânt, ploaie, ar asoarelui etc.) f când posibil adaptarea la mediul geografic atât de variat i cu clime atât de diferite. Construc iile inginere ti sunt toate celelalteconstruc ii, c i de comunica ii terestre i pe ap , construc iile hidrotehnice i subterane, liniile de transport ale energiei electrice etc.

Condi ii tehnice pentru construc ii

Fiecare construc ie sau element de construc ie trebuie s satisfac un ansamblu de condi ii tehnice sau cerin e tehnico-economice principale, careprivesc durabilitatea în timp, rezisten a la foc, rezisten a i stabilitatea construc iei, condi ii fizice i igienice, arhitectonice, economico-organizatorice etc.

Durabilitatea reprezint durata de func ionare normal în timp a principalelor elemente de construc ii, f pierderea calit ii necesare exploat riioptime i poate fi: ridicat (de gradul I) i este peste 100 de ani; mijlocie (de gradul II) între 50 i 100 de ani; normal sau obi nuit (degradul III) între 20 i 50 de ani.

Construc iile cu durat de func ionare sub 20 de ani se numesc provizorii.

Durabilitatea este determinat de materialele folosite, modul de proiectare i execu ie, condi iile de exploatare i între inere i se refer larezisten a materialelor i elementelor de construc ii la diferite ac iuni cum ar fi: înghe -dezghe , umiditate, coroziune, ac iunea biologic amicroorganismelor cât i ac iunea mediului înconjur tor: agen i atmosferici, fum, gaze, diferite noxe din mediul interior etc.

Rezisten a la foc reprezint capacitatea construc iei de a rezista la solicit ri termice i mecanice produse în timpul i din cauza incendiilor. Dinpunct de vedere al rezisten ei la foc, elementele de construc ii depind direct de materialele din care se execut i se caracterizeaz prin gradul decombustibilitate i limita rezisten ei la foc. Combustibilitatea unui material sau element de construc ii reprezint capacitatea acestuia de a seaprinde i de a arde în continuare i din acest punct de vedere acestea se clasific : incombustibili (betonul, zid ria), greu combustibili sausemicombustibili (metalul protejat, lemn ignifugat sau tencuit) i combustibili (lemn, carton bitumat). Limita de rezisten la foc este perioadade timp în care un element de construc ie supus unui incendiu î i p streaz stabilitatea.

Rezisten a i stabilitatea construc iilor se refer la capacitatea lor portant , deforma ii, fisuri, cât i la condi iile de exploatare specificefiec rei construc ii(uzur , oc etc.).

Condi iile fizice i igienice de exploatare sunt legate de factorii de climat exterior i interior i se refer la temperatur , umiditate, iluminare,viteza curen ilor de aer, gaze nocive etc.

Condi iile de ordin arhitectural asigur construc iilor aspectul corespunz tor destina iei acestora, cu o plastic i o compozi ie arhitectonicoptim .

Condi iile economico-organizatorice privesc în general costul construc iilor, tehnologia de execu ie i posibilit ile de industrializare,materiale folosite, solu ii tehnice, termenul de execu ie i punerea în func iune.

Structura de rezisten a unei cl diriStructura de rezisten reprezint un ansamblu de elemente de construc ii, asamblate astfel încât s asigure stabilitatea i durabilitatea cl dirii icare preia sarcinile care îl solicit i le transmite terenului de fundare. Proiectarea structurii de rezisten a unei cl diri este un proces complex isolu ia aleas trebuie s îndeplineasc un set de cerin e de baz i anume:

inginere ti - în sensul c trebuie s aib siguran satisf toare în ceea ce prive te stabilitatea de form i pozi ie i s fie exploatabil încondi ii optime;arhitecturale - structura trebuie s corespund func iunii ei i s prezinte calit i estetice, s prezinte plastic func ionalitatea adic aspectulexterior s fie corelat cu con inutul;economice - care se refer la consumul de materiale (folosirea materialelor locale i mai pu in a celor energofage) iar costul cl dirii s fiemic;

Funda ii

Funda ia este elementul de construc ie care se afl în contact direct cu terenul bun de fundare i transmite acestuia toate înc rc turile careac ioneaz construc ia. Funda ia este partea principal a structurii de rezisten a cl dirii prin intermediul c reia se realizeaz încastrarea în

mânt. Deoarece p mântul de fundare are caracteristici inferioare celor ale materialelor de construc ii folosite pentru realizarea funda iilor, forma


13 din 17 4/18/2012 10:17 AM

lor este în general evazat , sugerând o analogie cu r cinile arborilor. Capacitatea portant a terenului este presiunea maxim pe care o poatesuporta terenul de fundare, f a exista pericolul ruperii acesteia sau a unor tas ri care s pericliteze construc ia. Capacitatea portant depindede natura p mânturilor în care se amplaseaz funda ia i în func ie de prezen a for elor de leg tur între particolele solide ale acestora,

mânturile pot fi coezive sau necoezive. P mânturile coezive sunt p mânturile pr foase i cele argiloase (praf argilos, praf argilo-nisipos, prafnisipos) cu coeziune i plasticitate mijlocie sau redus . Coezivitatea i plasticitate mare sau foarte mare au p mânturile argiloase (argila gras ,argila, argila pr foas , argila nisipoas ), comportarea lor sub solicit ri depinzând de starea fizic i con inutul de ap , prezentând fenomenul deumflare - contrac ii la varia ii de umiditate, ceea ce necesit m suri adecvate la executarea funda iilor. În categoria p mânturilor necoezive seîncadreaz blocurile formate din buc i mari de roci, bolov ni urile, pietri urile i nisipurile.

Clasificarea funda iilor

Dup adâncimea de fundare (adâncimea la care se g se te terenul bun de fundare) sunt:funda ii de suprafa (de mic adâncime) sau funda ii directe;funda ii de adâncime sau funda ii indirecte (funda ii pe pilo i, chesoane, pu uri, coloane etc.).

Dup modul de execu ie fa de nivelul apelor subterane sunt:funda ii executate deasupra nivelului apei freatice (funda ii executate sub ap ).

Dup materialele folosite sunt:funda ii din lemn;funda ii rigide din piatr natural , c mid , beton simplu sau ciclopian;funda ii elastice din beton armat.

Dup forma lor în plan se deosebesc:funda ii izolate;funda ii continue sub ziduri sau stâlpi (t lpi continue);funda ii cu re ele de grinzi (t lpi încruci ate);funda ii pe radier general (plac cu grinzi, plac continu )

Dup tehnologia de execu ie, pot fi:funda ii monolit executate direct pe antier, în groapa de funda ie;funda ii prefabricate executate în ateliere specializate, pe antier f cându-se doar montarea lor.

Alegerea tipului de funda ie

Alegerea tipului de funda ie se face pe baza unei analize tehnico-economice a structurii de rezisten în ansamblu i se ine seama de:

condi ii climatice (adâncimea de înghe , cantitatea de precipita ii etc.);condi ii hidrogeologice ale terenului (ape subterane i de suprafa , precipita iile lor chimice, agresivitate, posibilitatea p trunderii acestoraîn funda ie);gradul de importan al cl dirii;seismicitatea regiunii.

Funda iile de lemn

Se execut la construc iile cu structura de rezisten i închidere din lemn cu durata de exploatare a acestor funda ii fiind în func ie de specia delemn i natura terenului, în general 15-20 ani.

Funda iile de zid rie de piatr

Se folosesc în zonele în care piatra este material economic i pentru construc ii cu regim de în ime mic.

Funda ii din beton

Funda iile din beton se execut în mod obi nuit din beton ciclopian, beton simplu i beton armat.

Pere i

Pere ii sau zidurile sunt elemente de construc ii verticale care îndeplinesc urm toarele func ii:

preiau i transmit funda iilor cl dirii greutatea proprie i în unele cazuri i înc rc turile provenite de la alte elemente ca plan ee, grinzi,acoperi uri;închid cl direa spre exterior protejând interiorul acesteia împotriva agen ilor atmosferici i asigur izolarea termic i fonic ;compartimenteaz cl direa în interior în func ie de destina ie;asigur rezisten a construc iei la solicit ri orizontale (vânt, cutremur).Dup materialul din care sunt alc tui i, pere ii se deosebesc:

1.pere i din zid rie din lut, piatr natural , c mid , înlocuitori de c mid , blocuri mici de beton etc.; 2.pere i din lemn; 3.pere i din elementemetalice; 4.pere i din sticl , azbociment; 5.pere i din materiale u oare; 6.pere i din materiale plastice;

Dup rolul în construc ii, se deosebesc:

1.pere i de rezisten (portan i) care preiau i transmit la funda ie greutatea proprie i înc rc turile provenite de la acoperi , plan ee, ziduri etc.;2.pere i autoportan i care preiau numai greutatea lor proprie; 3.pere i purta i care reazem pe elementele structurale (plan ee, grinzi) i letransmit acestora înc rc rile din greutatea proprie.

Dup pozi ia în construc ie, se deosebesc:

1.pere i situa i sub nivelul terenului natural; 2.pere i amplasa ideasupra terenului natural; 3.pere i interiori; 4.pere i exteriori.

Dup modul de execu ie, pere ii pot fi:

1.executa i monolit, prin turnare (lut, beton); 2.executa i prin zidire cu c mizi, blocuri, pl ci i mortarede leg tur ; 3.executa i prin mortare deelemente prefabricate din lemn, beton, elemente u oare etc. i materiale de leg tur (de asamblare).

Stâlpi

Stâlpii sunt elemente de construc ie vertical care preiau inc rc rile date de elmentele orizontale ale structurii derezistent (grinzi,plan ee, arpante) sau de alte p i ale structurii care reazem pe ei i le transmit la funda ii. Dup materialele din care serealizeaz , stâlpii pot fi din:


14 din 17 4/18/2012 10:17 AM

-lemn

-zid ri diverse

-beton armat(cu arm tur flexibil sau rigid )

-metalici

Stâlpii din lemn se utilizeaz la executarea construc iilor provizorii, a magaziilor, depozitelor sau a altor construc ii de mic importan . Laconstruc iile agrozootehnice, când lemnul este material local, structura de rezisten (deci i st lpii) se execut din lemn. Stâlpii din lemn pot aveain sec iune transversal form circular sau poligonal , pot fi realiza dintr-un singur element sau din mai multe elemente solidarizate între ele.

Stâlpii din zid rie sunt utiliza i la diferite tipuri de construc ii de imporan redus . Stâlpii din zid rie de c mid trebuie s aib latura sec iuniitransversele de cel pu in o c mid . În cazuri speciale, la stâlpii care trebuie s preia înc rc ri mari sau la st lpii de în ime mare, în zid rie seînglobeaz bare de o el-beton (zid ria de armat ).

Stâlpii metalici se utilizeaz la construc ii diverse cum ar fi hale industriale, cl diri civile sau industriale. Stâlpii metalici se utilizeaz în general lastructurile care au condii ii deosebite de înc rcare i/sau exploatare. Stâlpii metalici pot fi reliza i cu diferite forme în sec iune transversal înfunc ie de tipurile de produse de o el ce se folosesc la executarea acestora. Astfel stâlpi metalici pot fi reliza i având sec iunea transversal simplsau compus .

Stâlpii din beton armat au un domeniu vast de utilizare fiind prezen i la aproape toate tipurile de structuri curente sau speciale din beton armat:se pot realiza prin turnarea betonului la fa a locului (monolit) sau prin prefabricare. Stâlpii cl dirilor civile i indrustriale realiza i monolit au îngeneral, sec iunea transversal de form p trat sau dreptunghiular i mai rar. În forma de T, I , circurar sau poligonal . St lpii prefabrica ipentru a rezulta de greutate cât mai redus , tubular sau compus au sec iunea traversal subform de T, I tubular sau compus . (cu goluri, cu

brele etc.)

Acoperi uri

Acoperi urile elemente de construc ii care închid cl dirile la partea superioar , cu scopul de a proteja împotriva intemperiilor.

Sc ri

Sc rile sunt elemente de construc ii care asigur leg tura pe vertical între diferite nivele (etaje) ale cl dirii, precum i între trotuar i interiorulcl dirii prin elemente orizontale denumite trepte, a ezate denivelat unele în raport cu altele, de regul echidistant. Elementele din care estealc tuit o scar sunt: rampa cu trepte i contratrepte, podestul sau odihna, vangurile, balustrada cu mâna curent .

Elemente i lucr ri de finisajDefini ia i rolul lor

Lucr rile de finisaj au rol constructiv, func ional, decorativ i igienico-sanitar i se execut , în general, dup ce întreaga cl dire de ro u (funda ii,pere i) i acoperi ul au fost terminate. Finisajele cuprind lucr ri de pardoseli, tencuieli, placaje, zugr veli, vopsitorii, tapete, tâmpl rie.

Pardoseli

Pardoseala este elementul care delimiteaz cl direa la partea inferioar sau se aplic pe partea superioar a plan eelor. Pardoseala are o structurdiferit în cadrul aceleia i hale agro-zootehnice în func ie de scopul tehnologic pe care aceasta trebuie s îl îndeplineasc i se deosebescprincipalele tipuri:

suprafe e destinate circula iei utilajelor, oamenilor i animalelor;suprafe e de depozitare a produc iei agricole;suprafe e pentru odihna animalelor;suprafe e care acoper canalele pentru instala ii diverse.

Tencuieli

Tencuielile sunt elemente de finisaj care se aplic pe suprafa a brut a pere ilor, tavanelor sau a altor elemente de construc ii, având rol estetic,igienic i de protec ie împotriva agen ilor exteriori (intemperii, radia ii etc.) sau interiori (ap i vapori de ap ), a gazelor, focului i a altor agen ii ac iuni chimice i mecanice din mediul ambiant.

Condi ii tehnice pentru tencuieli

Condi iile tehnice impun tencuielilor anumite propriet i legate de domeniul de aplicare, de cerin e de exploatare etc., i sunt:

condi ii capitale, legate de durabilitate, determin men inerea în timp a caracteristicilor fizice, chimice i mecanice ale tencuielilor, având învedere condi iile mediului ambiant;condi ii mecanice - se refer la leg tura cu stratul suport i fisurile care pot ap rea;condi ii fizice i igienice de exploatare;condi ii de ordin arhitectural-estetic;condi ii economica-organizatorice.

Clasificarea tencuielilor

Dup pozi ia lor în construc ie se deosebesc: tencuieli interioare i exterioare.Dup materialul suport pe care se aplic , pot fi: pe c mid , pe beton greu sau u or, pe zid rie din piatr , pe ipci, pe trestie etc.Dup tehnologia de execu ie, tencuielile pot fi: umede, semiumede sau uscate.Dup modul de prelucrare a fe ei v zute, tencuielile se clasific în: 1.tencuieli brute cu fa a v zut prelucrat grosier (la suprafe elesubsolurilor, calcane, poduri) având func ia principal de protec ie; 2.tencuieli dri cuite, netezite cu dri ca din lemn; 3.tencuieli gletuite,sunt dri cuite pe care se aplic un strat sub ire de var sau ipsos, netezire cu dri ca metalic ; sunt folosite în special pentru netezireasuprafe elor care urmeaz a fi vopsite cu ulei; 4.tencuieli sclivisite la care fa a vizibil se prelucreaz cu past de ciment, netezind-o cudri ca de o el; sunt folosite la înc peri cu umiditate mare; 5.tencuieli decorative folosite la cl diri monumentale.

Zugr veli i vopsitorii

Lucr rile de finisaj prin care se aplic pe suprafa a elementelor de construc ie un strat sub ire dintr-o suspensie de pigmen i în ap se numesc


15 din 17 4/18/2012 10:17 AM

zugr veli. Dac stratul este alc tuit dintr-o suspensie de ulei sau emulsie, lucr rile de finisaj se numesc vopsitorii. Zugr velile i vopsitoriile seexecut în scopul men inerii stratului suport în condi ii de igien , protej rii hidrofuge, ignifuge i anticorozive cât i pentru a crea un aspectdecorativ, ele se execut manual sau mecanizat. V ruitul sau spoitul cu var este cea mai simpl zugr veal i se execut cu lapte de var stins.Zugr velile simple cu compozi ii pe baz de ulei (pentru a adera mai bine la tencuial ) se întrebuin eaz numai la interior, pe suprafe e i locuriuscate. Se execut dintr-un grund compus din hum , clei i culoare, care se amorseaz cu o solu ie foarte diluat de s pun peste care se daudou sau trei straturi de zugr veal preparate cu clei animal. Tavanele se execut cu praf de caolin sau alb de zinc. Vopsitoriile în ulei se executpe tencuieli, tâmpl rie din lemn sau metal, evi sau radiatoare etc.

Lucr ri de tâmpl rie

Ferestrele i u ile sunt elemente de construc ie care trebuie s asigure iluminarea i ventilarea natural a înc perilor, accesul în cl dire precum ileg tura pe orizontal între diferite înc peri ale construc iilor. Realizarea u ilor i ferestrelor caracterizeaz lucr rile de tâmpl rie care se execut înateliere i fabrici speciale. Tâmpl ria se realizeaz din lemn, metal sau materiale plastice. Elementele auxiliare ale tâmpl riei, fixate pe u i,formeaz feroneria i asigur exploatarea acestora i fixarea în pozi ie închis sau deschis .

Tâmpl rie PVC

Tâmpl ria reprezint un element important al unei construc ii fiind r spunz toare în cea mai mare parte de confortul termic i fonic dintr-olocuin . Alegerea sistemului de tâmpl rie trebuie f cut cu mare aten ie astfel încât avantajele s fie multiple. Se va ine cont de tipul de materialce urmeaz a fi folosit (PVC, aluminiu, lemn stratificat, etc.), de provenien a acestuia (austriac, german, belgian, turcesc, etc.) dar i de firmaproduc toare de tâmpl rie. Este de retinut un aspect foarte important, i anume: 41% din caldur ce se g se te intr-o cl dire se pierde prinferestre, de i suprafa a acestora reprezint aproximativ 15%-30% din suprafa a total a cl dirii. De aceea ave i nevoie de tâmpl ria potrivit dinPVC sau aluminiu. PVC-ul nu d uneaz s ii oamenilor i nici mediului înconjur tor fiind reciclabil 100%, în plus durabilitatea este apreciat lapeste 25 de ani.

pentru o izolare termic i fonic superioar structura tetracameral i pentacameral a profilelor în combina ie cu geamul termoizolatorLOW-E duce la ob inerea unui coeficient de transfer termic redus de pân la 1,4 W/m2K;prin utilizarea unor arm turi din otel zincat de 1,5 mm se confer rigiditate i rezisten mecanic ridicat în exploatare;profilele vor fi ecologice, extrudate, utilizând aditivi ecologici pe baz de Ca-Zn.

Materiale de construc iiTotalitatea materialelor care contribuie la execu ia unei construc ii poart denumirea de materiale de construc ii. Stabilitatea materialelor careconcur la realizarea unei construc ii necesit cunoa terea propriet ilor lor fizico-mecanice i chimice, cât i comportarea lor la diferitele ac iuni iagen ii distructivi la care sunt supuse în timpul punerii în oper i a exploat rii.

Lemnul

Este unul din cele mai vechi materiale de construc ie i este folosit pentru structuri de rezisten , acoperi uri, finisaje cât i pentru cofraje labetoane. Ca material de rezisten , lemnul prezint o serie de avantaje i anume: se prelucreaz u or, se asambleaz u or cu cuie, buloane,scoabe etc.; se manipuleaz u or datorit greut ii specifice reduse; este un bun izolator termic i fonic; aspect frumos. Domeniul de utilizare esteîns limitat datorit dezavantajelor i anume:

se aprinde i arde u or;este pu in rezistent la ac iunea apei i este atacat de insecte;propriet i mecanice nesatisf toare;dimensiunile pieselor sunt limitate atât în sec iunea transversal cât i ca lungime:durata de exploatare este redus ;prezint defecte (noduri, cr turi).

Piatra natural

Aceasta reprezint amestecuri naturale din minerale care formeaz rocile, substan e solide, omogene fizico-chimic, cu structur cristalin sauamorf . Este un material des folosit în construc ii i cu tradi ie datorit calit ilor sale i anume:

se g se te în majoritatea zonelor din ara noastr ;are rezisten mare la compresiune i uzur ;durabilitate în timp;aspect natural frumos;poate fi folosit atât la execu ia elementelor de rezisten cât i la decora iuni.

Betonul

Betonul este o piatr artificial , ob inut prin înt rirea unui amestec omogen din liant, agregat i ap . În betoane, partea activ este liantul iarpartea practic inert este amestecul de nisip i pietri sau piatr spart , numit i agregat. Betonul simplu, asemeni pietrei naturale, rezist bine lauzur i compresiune dar are rezisten e mici la întindere (de 15-20 ori mai mici decât rezisten a la compresiune). Betonul armat se ob ine prinasocierea ra ional a betonului simplu cu arm turi de o el sub form de bare, plase sudate sau profiluri care conlucreaz cu betonul. În aceastasociere, arm turile au rolul de a prelua în totalitate eforturile de întindere. Betoanele sunt foarte variate în privin a propriet ilor tehnice, dincauza marii variet i a naturii componen ilor i a raportului acestora în amestecul de beton. Dintre clasific rile betoanelor, cele mai importantesunt acelea care se refer la caracteristicile lor tehnice i anume: greutatea specific aparent , rezisten a mecanic , permeabilitatea i gelivitatea.

Metalul

Datorit calit ii sale, metalul este folosit în construc ii la cele mai diverse elemente de rezisten (stâlpi, grinzi, plan ee), tâmpl rie (u i iferestre), rezervoare, elemente de construc ii etc. În construc ii se folosesc în mod curent: o elul, fonta, zincul, cuprul i aluminiul.

Mortarele

Mortarele sunt amestecuri omogene de liant, nisip i ap care se înt resc fie prin pierderea apei fie hidraulic, în func ie de natura liantuluiîntrebuin at. Mortarele servesc la legarea c mizilor pentru a forma elemente de construc ii i se numesc zid rie sau la protejarea elementelor ise numesc de tencuial . În mortar, partea activ este liantul iar partea inert este nisipul. Dup natura liantului folosit, se deosaebesc mortare de:argil la cl diri u or solicitate, var simplu, var ciment, ciment cu argil sau var; ciment folosit la zid ria din piatr sau sub ap . Agregatele folositesunt nisipurile naturale sau ob inute prin concasare.

Materiale ceramice


16 din 17 4/18/2012 10:17 AM

Produsele ceramice folosite în construc ii se ob in dintr-un amestec omogenizat format din argil , nisip i ap i dup fasonare, arse latemperaturi cuprinse între 900°C i 1400°C Tehnologia de fabrica ie ale produselor ceramice cuprnde urm toarele faze: prepararea amesteculuiomogen, fasonarea produsului, uscarea, arderea. În func ie de materia prim folosit în fabrica ie i de temperatura de ardere, produsele ceramicepot fi: colorate sau albe, cu structur poroas , clincherizat sau vitrificat . Astfel, produsele ceramice cel mai des utilizate în construc ii i instala iisunt:

colorate poroase: c mizi, igle, tuburi;colorate clincherizate: clincher de fa ad , clincher de pavaj, tuburi de bazalt;albe poroase: faian a fin , materiale refractare;albe vitrificate: por elan.

Sticla

Este un amestec complex în care componen ii principali sunt: bioxidul de siliciu i silica i, complec i de sodiu, potasiu, calciu, plumb. În construc iise folose te sticla pentru:

diverse tipuri de geamuri cu grosimi diferite, pentru ferestre;geamuri riglate i armate pentru luminatoare i depozite; acestea au grosimi mari i au fa a striat sau respectiv înglobat în masa sa oplas de sârm ceea ce îi confer rezisten la lovituri i foc;geamuri triplex i securit; sticla are dezavantajul c la lovire se sparge în a chii t ioase astfel încât pentru evitarea accidentelor se folosescfie geamuri armate fie triplex sau securit. Geamul triplex este format din dou foi de sticl lipite cu un adeziv iar la spargere cioburile nuse împr tie;dale pentru pere i lumino i, tip Nevada;profilit pentru pere i;geamuri termopan i izolat cu calit i termoizolante;

mizi din sticl , igle de sticl etc.

Materiale pentru izola ie

Pentru protec ia elementelor de construc ii la ac iunea mediului ambiant, care în unele cazuri pot produce degradarea lor se realizeaz diferitelucr ri de izola ie. Acestea pot fi:

izola ii hidrofuge sau hidroizola ii care au rolul de a împiedica p trunderea apelor în interiorul cl dirii sau în elementele de construc ie;izola ii termice sau termoizola ii care au rolul de a reduce pierderile de c ldur prin elementele cl dirii astfel încât în interiorul construc iilor

se realizeze condi ii de confort termic;izola ii fonice care au rolul s atenueze transmisia sunetelor prin elemente de construc ii i instala ii în scopul realiz rii condi iilor deconfort acustic.

Materiale hidroizolante

Materialele hidroizolante utilizate curent sunt: bitumurile, masele bituminoase preparate din bitumuri, materiale bituminoase în suluri.

Prezentare | Servicii | De ce noi? | Galerie | Cerere de oferta | Contact Adcons Impex 96 S.R.L. © 2007-2012


17 din 17 4/18/2012 10:17 AM

densitati materiale

Documents

Transcript of densitati materiale