Dr. IULIU IniSCU.11.1MINI.

DemcaratizareaConstitutiei

OREtUL 4 LEI. - iAt -TIPOWIAFIA ;,PROGRI:ISULP1 9 1 9www.digibuc.ro

Juliu PascuDoctor In ?Oil sociale

Demoeratizarea Con5tituriei

IAtIITip. Progresul" A. Griinberg, Sir. tefan eel Mare, 4.

1 9 3, 9www.digibuc.ro

INTROMICERESinge le milioanelor de luptatori pentru drept libertate

eere amenintator, respeciul telor vii.Liga natiunilor i legislatia internationala a muncei, legife-

"rind precis de asta data, primele titluri ale constitutiei interna-tionale, obliga toatc statele aderente, la umanizarea vietei lor

".publiqe.Ardealul, Basarabia si Bucovina, impun prin chiar actul for

de unire, refacerea radicald a organizrei statului ronfin.Ostasii eroi, reveniti la coarnele plugului, vor sa-si spue ras-

rpicat cuvintul in conducerea statului, ca si a comunei lor, plaseir_judetului si provinciei.

In aceste conditii, o atmosfera de democratie involuntara,puternip lumea politica romlna. Repreientantii tipici ai

chiulni regim, sint In cautarea formulelor noua trebuincioase mo-,dernizarei lor. Titluri1e partidelor, casi litera programelpr, s'atttransformat, cu o iuteala care, daca ar fi rezultatul unor convin-geri intelectuale, fi desigur demna de lauda,

Noi particle politice se contureaza ; firme noua, i fireste.programe originale", adica localizari mai mult sau mai puthinationale, dupa cugetatorii occidentului. Fuziunile au si inceput ;firmele i programele se Impreuneaz, casi partizanii, ce nu intreeIn unele cazuri, numarul articolelor programatice.

Femeilq cer votul politic si egalitatea deplina ; enema aso-eciati femenine s'au si. Inchegat, Intocmindu-si indispensabihilprogram. Cu, sau fArA barbatitotdeauna Insa servindu-se de ei-T,vor sa constitue desigur blocuri i partide proprii.'

Evreii-romlni vor Incetatenirea deodata, fAr piedici V for-

Revizuirea constitutiuneicu modificari mai mult sau mai.*.putin csentiale, dupa interesele respectiveeste in programul tuturora.www.digibuc.ro

4Dela Paris se anuntA o micare politicA nationalA, de revi-4zuirea integralA a pactului nosttv fundamental.

.*0 expunere ViintificA a tuturor reformelor ce trebuesc In-

scrise In constitutia RomAniei NotiA V Intregita, cred ca In aceste-Imprejurari, este de un cieosebit folos.

*

Regimul constitutional sub care trAim, esteacel dela 1866cu prea neinsemnate modificAri, In afarA de acelea sAvirite sub*"presiunea evenimentelor din vara anului 1917.

Legiuitorul de atunci, dureros impresionat de coruptia legalaprezentd, de acapararea puterei i a conducerei statului, de catreun numAr foarte restrins de cetateni, a crezut de cuviinta sA gra-beascA refacerea principatelor unite i avintul podorului romin,prin introducerea uneia din cele mai bune legi constitutionale.

Opera sa a fost neIndoios un viguros i sigur factor de..progres. Neconsiderarea totalA a trecutului national rominesc, an-terior veacului al XVIII, a fost InsA dAtinItoare vietei noastre po-Mice, prin introducerea sistemului administrativ centralizator fran-cez, dO pAnAla acea datA, dreptul public romln nu-1 cunoscuse ;centralizarea fiind consecinta abuzurilor clasei dominatoare, I'm-plinitA detinitiv, abia In veacul al XVII.

AstAzi acest abuz trebue InlAturat ; Franta InsA0, prin gla-spl lui Briand o cere. Acum cind am ajuns la realizarea aproape-integralA a unitAtei nationale, sIntem datori sd ne eliberAm de,toate Imprumuturile strAine, ca0 de toate .abuzurile seculare ale .oligarhiei, pentruca, sprijinindu-ne pe tot ce e specific rominesc,sa ne urzim, 14 fine, civilizatia noastrA curat nationalA, urmIndca pe aceastA cale, sA contribuim cIt mai mult i mai intens, laprogresul civilizatiei mondiale.

Nu e mai putin adevArat InsA, cA dreptul public este o Oi-intA cu un evident caracter de universalitate i In totul supus mo---.ralei umanitAtei ; sub forma dreptului international, el este tocmai_niorala legald deopotrivA impus tuturor statelor. .

In acest moment istoric culminant Intro toate, la lumina a-cestor cloud imperative catekorice, revizuirea totald a legei noastreprimordiale, cit i a legilor ordinare, se impune sA se efectueze-dupa norme Viintifice.

Este o banalitate desigur, afirrnatia cA legile trebuesc fAcuteIn mod tiintific ; est mult mai putin cunoscut InsA adevArul, clOtiinta legilor de organizarea vietei publice, este Viinta adminis-.www.digibuc.ro

5trativ, ale carei principii generale fac obiectul dceptului consti-.lutional.

In Organizarea serviciuluti administrativ, am incercatTientru prima oara formularea legilor 0iintei administrative ; spri-jinindu-ma pe ele, expun In cele ce urmeaza un proect de modi-ficarea generala a constitutiei. Cu toata concisiunea sa, datoritagreutatilor excesive de imprimare, cred a va interesa pe cetitori,in orice caz mai mult decit teoriile unor sociologi, incapabili deaplicarea lor.

Parti din acest proect au aparut In Neamul Romnesc"fapt pentru care aduc multumirile mele distinsului savant, dl. N.1orga-0 anume : organizarea puterei executive, .intovara0ta detirmatoarea nota redactional Le publican' (propunerile) pentrunoutatea lor"; 0 Invtmintul univerial, cu subtitlul redactional :..propuneri pentru mai trziu". Proectul In intregimesub o formamai restrinsafusese anuntat In numarul 10 dlit Decembrie 1918)

revistei Rena0erea Romana, fara lnsa a mat aparea.

www.digibuc.ro

Oonstitutia i SolidarismulS'a spus mereu, cd pactul nostru fundamental este pe de-,

plin democratic, cd las o larga amplitudine liberei manifestdria personalittei si prin ea a vbintei nationale si d dacd de faptacest bun nu s'a realizat, este fiinda constitutia n'a fost corectsi In intregime aplicata.

Este de bunk samd un adevr in aceast observatie, ea esteins incomplectd si provenit din faptul cd s'a considerat numaititlul al doilea al legei primordiale, inspirat din unaadin decla-ratiile Marei Revolutii si care e o frumoas expunere a dreptu-rilor omului si ale cetdteanuluifArd a '8e da cuvenita atentiesanctiunilor absolut necesare ale acestor -drepturi.

Ori a enunta un drept, fArd a numi si obligatia ce el ocomporta si sanctitmea ce loveste abuzul de drept si nerespec-tarea obligatiei, poate fi un progres in istoria principiilor con-stitutionale, nu insd si In realitatea vietei de stat.

Constitutia este si trebue sa fie : declaratia drepturilor siobligatiilor membrilor statului si expunerea normelor generalede organizarea si functionarea tuturor serviciilor publice si orga-nelor lor, al cdror scop. este sanctionarea acestor drepturi si ob-ligatii i conducerea si sporirea tuturor energiilor nationale.

Cercetat In lumina acestei definitii, constitutia noastA a-pare in adevrata ei valoare si explica cauza reala a neaplicd-rei ei.

Pactul nostru fundamental, dupace numeste granitele statu-,lui, infAtiseazd drepturile omului si ale cetateanului ; In jumatatedin intinderea sa, expune organizatiecorpurilor legiuitoare, nru-itA acum ; in alte 24 articole dispune asupra puterei regale si inwww.digibuc.ro

8restul de cteva articole nurnai, edicteazd despre ministri, pute-rea judecAtoreascd, institutiile judetene i comunale, despre fi-nante, puterea armatd, revizuirea constitutiei i Inca despre alte,chestiuni.

Ea nu cuprinde Insd nimic asupra organizArei generale aserviciilor publice, care nici nu se numesc ; i nici asupra orga-nelor lor: in afard de acele citeva articole privitoare la ministri.Mai mult incd, nici consiliul de ministri, autoritatea supreind aputeeei executive si care prin raportul fortat al puterilor, a m o-nopolizat aproape i initiativa legiuitoarenici primul ministru, defapt seful absolut al guvernului, nid modul de functionare al con-siliului i raporturile sale cu parlamentul, n'au fiinta legald. Ca-.binetul, sistemul parlamentar i intreaga organizare a puterei exe-cutive, au o existenta extra constitiitionald.

In aceste conditii, era fatal abuzul celor ce aveau puterea.Si cum controlul de jos in sus La fost mereuinexistent, iar con-stiinta cetdteneascd in imposibilitate de desvoltare, in mod nece-sar sistemul nostru politic, nAscut din revolutia citorva i intdritprin cloud lovituri de stat si prin grija continua a unui suveran,care nu era' democrat, a trebuit sA degenereze In despotizmulunei vicioase

AstAzi conditlile sitit schimbite. Victoria aliatilor, care in-smnd triumful civilizatiei intemeiatd pe drept si egalitate, liganatiunilor i legislatia internationald a muncei, au extins cu multpeste limitele votului universal bArbdtesc si ale improprietAriretaranilor plugari, necesitatea imediatd de democratizare sociald sipoliticd.

Acum cind statul romin, se sporeste in teritoriu si popu-latie mai mull de cloud ori, cind noii cetateni sint pdtrunsi de ointensa i viguroasd democratie i and constienta civicd insufle-teste pe tot Rominul dela vIddica la. opincd ; datoria noastrd esd ne refacem statul i constitutia in integralitatea lor, fArd in-tentii ascunse, f ara reticente si f rA adausuri inutile.

Refacerea vietei publice a vechiului regat i consolidarea u-nirei Basarabiei, Bucovinei si Ardealului, nu este cu pull* insd,prin peticirea separatA a diverselor servicii publice, in forma siconceptia lor actuald; nu prin schimbdri de detalii i timide for-mule embrionare, ci *numaiprin schimbarea a insdsi filozofieipolitice, vom indeplini acest scop.

Si altd doctrind nu poate fi, decit aceea care a inspiratwww.digibuc.ro

9-actul sfint dela Alba lulia ; corolar necesar al formidabilei trans-.formari, la care asistam pe urma razboiului civilizator si creatorreflexul logic al istoriei, revolta drepturilor inabusite prin opre-siuni seculare, concretizarea libertAtei i egalitatei tutarora, trium-ful solidarittei nationale si mohdiale.

Libertatea este supremul burl, ea este cauza, rnijlocul si sin-teza fericilor omenesti ; dar ea nu este posibila pentru nimeni,daca nu apartine deopotriva pentru toti. Omul este singura reali-late sociald, el insa nu fiinteazd decit prin societate, care'l precede

urmeaza; astfel a libertatea insdsi, nu este numai o impulzieinstinctivd, ci o trebuinta sociala mereu noti i prezenta, perfectconstient si voila., este respectul umanittei in fiece om.

ce e mai logic, mai inteligent i mai larg omenesc, decit-constienta deplina a solidaritatel universale active si pasive. OmuLnu exista decit prin societate ; dar in fiece om, trdeste Intreagasocietate cu drepturile si datoriile sale, cu iluziile I idealurile sale,cu vesnicia sa.

lubeste pe aproapele tdu ca pe tine insur este esenta. re-crestine ; ilurninate de valoarea tiinti, iubirea si respectul

omului privite prizrna personalitatei, slut doctrina anarhista ; con-cepute in precaderea societatei slut solidarismul.

Si daca politica anarhista, eminamente revolutionara, zdrun-cind prea mult prejudecatile dealtminteri lulburate de rdzboiul-revolutionarapoi solidarismul, este filozofia politica imperios im-pusd de padea natiunilor, ce acum trebue sa pecetluiasca datoriatelor puternici, de a respecta drepturile celor stabi.

Dreptul public este m6rala concreta a natiunilor i moralaimpune statului drept . scop : realizarea maximului de libertate-personald, pe calea celei mai desdvirsite i mai constiente solida-ritati nationale si mondiale.

Scopul statului e datorie sfinta a fiecarui membru al lui.Si dacd privilegiile prea de mult stpinite, Ingreuiazd unora re-nuntarea totald la ele i determina prin acest fapt chiar, luptade clase s'r de grupe profesionale, c find sa se sindicalizezeapoi datoria acelor ce s'au ridicat prin sfortari intelectuale, din-CO6 de limita intereselor personate, si a satisfactiilor pur egoiste;

sa lupte energic, pgntru solidarizarea tuturor curentelor si ten-dintelor disparate.

Evident, progresul se realizeaza prin complexul rcelor doualoge in lupta perpe'ua : individualitatea si sociabilitatea ; si for-www.digibuc.ro

10

mele sale necesare sint diferentiarea si unificarea. Una si altase determind reciproc i deci actiunile diferitelor grupe de itite-rese sint necesare ; nu e mai putin adevdrat musk cd progresulconstA tocmai, In mdsura In care, interesul personal se identificdconstient si voit, cu interesele natiunei si ale omenirei.

Si normele juridice pentru Inlesnirea acestui acord de as-piratii, trebuesc Inscrise In constitutie, a si principiile de organi-zarea generald a serviciilor publice, pentru grAbirea si consolida-rea progresului ce-1 dorim.

Astfel conceputd valoarea constitutiunei, Idgea noastrd pri-mordiald trebue refAcutA dupd urmAtoarele principii, a cdror for-mulare necesitd cit mai largi discutii :

Drepturile I obllgatiileomului i ale cetateanului

1. Egalifatea juridicd civild i politicd absolutd, a femeei cu abArbatului, astfel ca orideciteori se edicteazd despre Romini, cetatenisau locuitori, casi despre strAini, sd se inteleagd si bArbatii si fe-meile. Anularea tuturor dispozitiilor contrare ale legilor si regu-lamentelor actuale intre care 9i a termenului de viduitate impusfemeei, timp de 'loud luni- dupd Incetdea cdsAtoriei, cit i abro-garea excluziunei perpetue a femeilor si coboritorilor lor delatronul RomAniei" impusd de art.:82. const. inspirat de legea salica.

Trebue remarcat insd, cd prin nici un articol atau, consti-tutia nu impune privilegiul masculinitAtei ; art. 82 caeste *o ex-ceptie, este o dovadd mai mult. Inegalitatea de fapt, se datoresteconceptiei celor ce au aplicat constitutia i legile ; care nici elenu prevdd inegalitatea, decit ca exceptie si nu ca principiu. De-altfel, autorii constitutiei nici nu s'au gindit probabil la femeidesi au edictat despre drepturile cetAteanului odatd cu drepturileomului, care in nici un caz n'au fost interzise femeei.

Egalitatea femeei nici nu trebue deci Inscrisd ca atare ; ci sAse adauge art. 12 a constitutiei care dispune cd Toate privile-guile, scutirile i monopolurile de clasd i, de sex sunt pentrutotdeauna oprite -in statul romn" ; aceste cuvinte subliniate ; in-fdptuindu-se astfel egalitatea tuturor Romlnilor inaintea legei"edictatd de art. 10 const., fArd nici o interpretare posibild,.

pentru femei.Aceastd reformd este impusd in afard de legile moralewww.digibuc.ro

11.

ale vietei si de evidentelp calitati civice ale celei mai bune jurne-tAti ale neamului nostru si de Declaratia scrisd de unire per-petud a Ardealului la Patria marnA, In care s'au consfintit drepturilecivile si politice ale femeei ; act istoric la care nu se poate re-nunta intru nirnic si care dimpotrivd, trebue pecetluit In intregimede parlarnentul romin.

Este interesant de addugit cd si Regina Maria a declaratziarului Chicago Tribune, cd va face totul cu putintd Kntru acor-darea drepturilor depline femeei romine.

2. ImpdmIntenirea deodatd a tuturor conlocuitorilor nostril,.nepatati de pedepse infamante ; cari nascuti In statui nostru

supusi legilor noastre i domiciliati in tard, declard cd vor safie cetdteni. Aceastd simpld procedurd este necesard, pentru a seInlAtura cu un moment mai curind, spectacolul neuman al oame-nilor fdrd tard si a cistig simpatia populatiunilor romine deorigind strAind.

3. ImpamIntenirea ne mai prezentInd nici o gravitate ex-ceptionald, prin rezolvirea necesard a chestiunei evreesti, nu trebue-sd mai fie de resortul parlamentului, care si asa, va ave preamult de lucru. Ea trebue sd se dea In sama justitiei i anumeCurtilor de Apel, care prezintd toate garantiile de integritate sjdiscerridmInt.

Procedura constd In o cerere de impmIntenire adresatdCurtei de Apel, Impreund cu dovada cd strAinul este supus romindomiciliazd In tard si orice alte dovezi [va crede necesare, pentre'justificarea atitudinei si sentimentelor sale rominesti. La implinireaterrnenului de trei ani dela Inregistrarea cererei, Curtea va hotArtasupra ei, strAinul avind dreptul de a-si sustine cererea sa, per-sonal aau prin avocati, ca in mice proces ; procurorul reprezen--find interesele statului.

Se pdstreazd dreptul de recurs.4. Recunoasterea sd se facd tot de Curtea de Apel, prill

simpla declaratie de renuntare la supusenia strdind i stabilirea.domiciliului In tara , cu intentia de a fi cetatean romin.

5. Pentru realizarea deplind a libertAtei de constiintd, sd se-lnlture obligativitatea benedictiunei religioase pentru cdsAtorie,,prevAzutd de art. 22 const,

6. InlAturarea sinodului actual ca organ superior . central albisericei ortodoxe romine, pentru a se puteh reorganiza biserica,conform sistemului lui Andrei Saguna si a principiilor aici expusla No. 14 (art. 21 const.).www.digibuc.ro

12

7. Contrar art. 19 actual, sd se determine cazurile end pro-prietatea este inviolabild ; i anume cind ea nu este viciatd prindol. eroare, violentd, furt i escrocherie si cind nu interrine uninteres public de expropriere, oricare ar fi acest interes public.

8. Instituirea dreptului muncitorilor intelectuali i manuali, dea participa la beneficiile patronilor si olaltarea acestora In acestsenz. Acest drept sd se coroboreze cu acel al asigurdrei pentruinvaliditate temporard sau perpetud, boald i bdtrInete si a asis-tentei medicale, la care trebue sd contribue si patronii, aldturide lucrAtori.

Centralizarea tuturor asigurdrilor muncitoresti de cAtre stat,care sd monopolizeze si societdtile de asigurare existente, la mi-nisterul muncei.

Aceste drepturi sunt acum impuse si de legislatia internatio-nald a Muncel, care dispune si maximul de 48 ore de lucru pe

-sAptdmind, cu o anumitd latitudine lAsatd legilor ordinare ; mini-mul de salar, conditille de lucru ale femeilor si copiilor si pro-babil igiena si morala instalatiilor industriale, clt si controlareapatronilor si muncitorilor In exercitarea drepturilor i datoriilor lor.

9. Pentru realizarea deplind a egalitAtei tuturor RomAnilorInaintea legei" art. 10 const. si pentru InlAturarea tuturor

monopolurilor -de clasA" art. 12 const. cItsi pentru iluminarea libertgei ipersonale i Intdrirea solidaritAteiactive si pasive, este necesard instituirea InvdtdmIntului universal,compus din InblitdmintuI obligator, facultativ si liber.

Invdtdmintul obligator Incepe la vIrsta de sase ani si du-reazd 12 ani, pind la virsta de 18 ani, conform stiintei InvAtd-mlntului si dezideratelor internationale ale muncei. In afard de-scoala primard de patru clase, se compune din cloud scoale medii,gimnaziul cu trei clase dimineata cursuri generate, dupd amiazdInvatarea constientd a unei profesiuni anumite, rezervindu-se ora-rul special agriculturei si scola complimentard tot de trei ani,cu cite 10 ore sAptdminal, ce se considerd in orele de muncdale copiilor ce ludreazd In ferme, fabrici, comert, ateliere, avindcursuri generale si profesionale. La acestea se adaugd universitatearnuncei, sau prelungirea complimentarei cu doi ani, cIte opt orede culturd generald si speciald-- In aceleni conditil bconomiceca ale complimentarei.

Invdtdmintul facultativ se sprijind pe 'scoala primard i e-forrnat din scoli medii sau secundare i coli superioare.www.digibuc.ro

Toate scoalele secundare actuale, cuprinend i colile nor-male, profesionale, tehnice i comerc,iale. se organizeazd dupdtipul commfl al liceului cu sase clase. Vor fi astfel : licee mo-derne, clasice, pedagogice, reale, comerciale, artistice,tehnice ; liceele teologice i militare se desfiinteazd ca scoli spe-ciale, necorespunzind unor Insusiri i talente lndscute, pentru adeveni respectiv licee clasice si reale.

In fiecare liceu se vor pred, pe lingA cunostintele specialeprofesiunilor pentru care )regAtesc i acel minimum de cunostintegenerale necesare vietei, care e ratiunea de a fi a invdtdmIntuluiobligator, legatura de unire L puntea de trecere dela scoaleleobligatoare la cele facultative.

Toate scoalele superioare se organizeazd In facultati de stiintepure, aplitate si de arte ; cu trei ani de cursuri pentru licentadoi pentru doctorat 'frecventa obligatoare fiind msA in totanumal de trei ani, pentruca meritele deosebite sd nu astepte va-loarea anilor. Pentru toate stiintele si artele trebue sd. fie un loc.in universitate.

Toate materiile, obiectele scolare, se predau in lectii de ca-tedr, lucrdri de laborator, atelier, clinicd, seminar, Idclndu-sevizite culturale. Toate acestea se fac concomitent, ti ieparat,cum se face In mod atit de nedrept practica de doi ani la farma-cie cursurilor, durind astf el licenta cinci ani, in loc de trei.

InvdtdmIntul obligator este paralel cu cel facurtativ. coalaprimard este comund ; gimnaziul e egal primelor trei clase ale li-ceului ; complimentara acordd aceleasi drepturi casi liceul Intregiar universitatea muncei se echivaleazd primilor doi ani ai licenteiIn stiintele aplicate i arte.

Elevii au deplind libertate In alegerea scoalei; i pentru ase inlatur greselile posibile, In primele trei clase liceale si degimmaziu, ei au facultatea de a-si schimba scoala treclre in altade orice specialitate,tcu aceleasi drepturi cifigate ; elevii corn-

, plimentarei pot infra In liceul artistic, tehnic, agricol, comercial(dupd specialitatea lor) iar absolventil liceelor i complimentare-lor au dreptul sA urmeze In orice facultate. Pentru egalizarea con-ditiilor de scolarizare, invAtamntul obligator este complect gratuit,cuprinzind i materialul scolar.

Toti profesorii tuturor scoalelor trebue sd aiM studii supe-rioare ; penfru universitate doctoratul e obligator. Pentru stiintaprotsorald se institue o factiltate speciald. Top membrii corpultawww.digibuc.ro

14

-didactic se 'numesc deopotriva profesori, cu calificativul specificscoalei ; toti Alt personal responsabili ca orice functionari publici

justitiabili de instantele judecatoresti comune vezi No 16 si 18,Pentru echivalarea si complectarea cunostintelor profesorilor

primari si secundari actualip se institue cursuri de vara speciale,o durata de doul luni, timp de doi sau trei ani.

Prima catedra In scolile obligatoare trebue sa o ailia pro-lesorul femee, In colile mixte e preferata si In toate de dorit.

Invtamintul particular liber trebue sa cuprinda inprogramele sale, minimul de cunostinte impuse scoalei obligatoarecorespunzatoare ; i sa aiba profesori cu aceiasi pregatire casila stat

In afara de scolile existente, trebue sa. se reonoasca fie-caruia constintele ce le pretinde printr'un examen public, WAa mai trece prin filiera scolar daca are o anumita vrIsta.Sint multe elemente de valoare, care ar putea intra direct In-universitate, fara examenele prea numeroase si dificile ale liceu-lui, spre folosul lor si al natiunei si care In sistemul actual slntcu totul perdute culturei romine, In nici un caz sprijinite.

Fiecare scoala se administreaza de un director ; complimen--tara i prelungirea ei, pot functiona pe lIngA un gimnaziu, sauliceu. Administratia scolara este supusa acelorasi norme generaledela No. 14.

Toti functionarii publici cari trebue sA alba studii superioareprecum : notarii, administratorii de plasa, medicii, preutii, agro-nomiil pot fi obligati sa depue i o activiiate scopra In Invata-mIntul obligator in domeniul, specialittei lor, Lard plata speciala.Pentru acest scop ei vor avea In pregatirea lor i cunostintepedagogice. Masura este necesara pentru usurinta frealizarei de-pline. a ..Invatamintului universal ; si ea este In totul aplicabill.

10. Pentru sanctionarea art. 24 const. care garanteaza tu-tulor libertatea de a comunica i publica ideile i opiniunile lor", .trebue sa se dispue pedepsirea plagiatului, calificat ca furt deidei i opiniuni, urmind a se judeca ca delict comun si nu dejuriu, ca delict de presa. Se vor exlude din invtnfint si dinorice serviciu public, temporar sau definitivdupa gravitatea de-

plagiatori ; In afara de dreptul comun la daune alcelor legati.

In Invtmintul superior, unde nu se poate intra decit 4prinlucrAn tiintifice, escluziunea va fi totdeauna definitiva.www.digibuc.ro

15

11. Libertatea deplina a intrunirilor i in loe deschis", faxl-prealabila autorizatie politieneasca impus de art. 26 const., estenecesara, pentru a se putea efectiv realiza votul universal si a-dunrile poporale, ce'n mod fires: trebue s se tie mai toate,sub cerul fiber.

12. Pentru santtibnarea art. 29 const. i pentru inlaturareabfizurilor de tot felul, ale functionarilor publici si ale oricaror.detinatori ai fortei publice, se institue controlul universal. Fiecarelocuitor al Rominiei are dreptul sa traga la raspundere pe oricedetinator al fortei publice, personal responsabili de actele sale,cind este personal vtmat el, sau acei pe care in mod legal lireprezinta. Tot cetateanul romin are dreptul sa traga la raspun-dere pe ()rice functionar ales sau numit, pentru orice abuzcalcare de lege, chiar i cind nu este atins personal.

Controlul se exercit pe calea justitiei comune, dupl cumart la No. 16 si 18 si functionarii se pedepsesc in afarl deplata daunelor civile, cind este cazulcu pedepse publice deter-minate de lege ; printre care, destituirea din slujba si contrarart. 17 const. i cu confiscarea totala sau partial a hverei, incaz de dilapidare de bani publici.

Raspunderea personal civila i politica a functionarilor,justitiabilitatea lor de catre instantele judecatoresti comune, si eon-trolul universal, sint sanctiunea i sinteza drepturilor omulut si alecetateanului, pavaza impotriva tuturor abuzurilor posibile, mijlo-cul juridic creator al energiilor civice i omenesti, quintesentaguvernamintului democratic.

Dreptul de control universal apartine i procurorului (mi-nisterului public) care este obligat sa cerceteze, O. se informezede toate abuzurile, incalcarile i nedreptatile savirsite de aplica-torii legilor i sa intenteze imediat actiunea publica, impotrivavinovatilor. Ministerul public mai e obligat s-0 insupasca i slsustie actiunile cetatenilor, casi ale locuitorilor, cind sint inteme-late ; fAr ca ei sa mai aiba nevoe sa si le sustie personal.

Cu a&st sistem, toate jafurile publice de care ne lovimmereu ar fi imposibile ; vinovatii fiind totdeauna sever pedepsiticu confiscarea averei, in Oat% de alte pedepse. Sint supuse a-cestui control si unor sanctiuni energice i neghiobiiie, care chiarnefiind intentionate, &tit daunatoare intereselor publice sau perso-nale. Autorii putrezirei acelor 135 vagoane de ceapl dela Oborar fi astfel imediat pedepsiti In mod exemplar ; i ca0 ei, a4ceiwww.digibuc.ro

16

cari conduc politica extern/ sau interna a statului, in mod gresitdupa interese: personale si nu nationale..

Puterea legiuitoare13. Parlamentul este organul administrativ central al statu-

lui, cu atributii legislative si cu dreptul si datoria de a vegheala aplicarea legilor de catre ministrii, numiti de seful statului, din-tre membrii parlamentuluidupd indicatiike salesi care salt res-ponsabili inaintea lui.

Dat fi'nd marea importanta i varietate a problemelor' deadministratie generala a statului, parlamentul trebue sa fie for-mat din cloud corpuri legiwtoare, fiecare cu o fiinta proprie, pen-tru a fi reprezentanta cit mai exacta a tuturor intereselor iodi-yiduale, profesionale, sociale, politice nationale.

Camera repreziota toate curentLle polirce i nationalemembrilor statuiui, In chiar aceasta calitate. Senatul reprezintain mod egal toate societatile pol tice ce alcatuec statul,comunele, plile, judetele provincille i tdrilesi nu pe membriistatuluipentruca acestea si-si poata apara inferesele lor particu-lare, inb-'un s'ngur consliu comun, In care armonizarea lor si fiepobil; si in acelas timp sd-si exercite controlul necesar intreele, cit i asupra statului. Senatul mai trebue sd fie exoresia tuturorgrupelor profesionale i ocupat'unilor membr:lor nattunel, pentrucadin acordul tituror specialistilor, sa se sat.sfaca interesele fiecdruia

ale statului 'ntrea.Senatul aoare astfel, ca urt vast sindicat national al tuturor

societatilor pol tice elementare si al tuturor pidesa n lor industrialece find sa se sindicalizeze.

Senatul mai trebue mfine, sa reprezinte in mod cert si per-sonalitatea femenina.

Acesta fan,' scopul parlamentului, modul sdu de organizaretrebue sa fie urmatorul.

Camera se alege prin vot universal egal, direct si secretcu reprezentarea proportionala a curentelor politice si a minorita-tilor nationale. Voteaza toll rominii majori si demni. Pentru a fieligibil se cere vrista de 25 ani Iinpliniti In ziva alegerei. Poatefi ales In orice cerc, orice romln, indiferent domiciliul sau, sl fieins in cuprinsul statului nostru. Profesorit de toate gradelepreutti de mir i calugarisi fireste de orice sex se pot alegewww.digibuc.ro

17

fAr nici o restrictiune ; ceilalti functionari, trebuind demikloriacu o luna Inaintea alegerei. Oricine poate candida In oricite cer-curi electorale voeste.

Un deputat se alege la 50.000 locuitori, nu la 30.000 cumvrea decretul lege, ceeace ar da Rominiei Mari un numar preamare de deputati. Asa si vom avea 320 deputati la 16.009,900 lo-cuitori ; cu 530 cum vrea guvernul actual, Camera n'ar mai putealucra nimic serios, munca ar fi extrem de grea. *'apoi fiind maiputini membri, este i marele folos datorit faptului ca selectiuneava fi mai stralucit.

Cercurile electorale se formeaza dupa numrul exact al lo-cuitorilor si se grupeaza dupa judete ; In caz cind ramin resturiele se combina intre judetele vecine, respectindu-se totdeauna In1mpreunrile ce se fac, drephirile minorftatilor nationale.

In acest chip,nu vor raminea resturi de locuitori nereprezen-tati In Camera, ca &pa sistemul decretului-lege, nici nu vor fijudete cu mai multi deputati decit merita, iar nationalitatile strainevor fi perfect multamite. Criteriul de organizarea Camerei fiindacel numeric, el trebue cit mai exact garantat. Se va face o sta-tistica exacta a populatiunei, pentru formarea cercurilor dui:4 ju-

.

dete si combinarea cercurilor mixte din resturile mai multor ju-dete ; acestea se vor grupa alturi de tele ale judetulai care, arecel mal mare numar de locuitori In cercul mixt respectiv. Cercu-rile se vor reconstitui la fiecare zece ani i chiar mai naintedaca se cere de populatiile interesate, In caz d cresterea apre-ciabila a populatiunei. Cererea se adresea4 Tribunalului respectivcare decide.

Senatul se alege jurnatate de catre comune i judete si ju-matate de catre grupele profesionale, respectindu-se drepturile fe-meilor, si dupa provincii.

Prima jumatate se alege pe cercuri electorale judetenesectiunile de votare sint pe plasi si orasecae doi de fiecare ju-del, prin vot universal veritabil, egal direct si secret, dupa siste-mul majorittei asolute. Pehtru a fi alegator, se cere varsta de25 ani, pentru a fi ales 40 ;, si in amIndoul cazurile domiciliulefectiv In cuprinsul judetului care determina interesul real laprosperarea luisi demnitatea civica.

Sistemul decretului-lege de a se canted dreptul de alegatorin aceasta. categorie, numai membrilor consiliilor comunale i ju-detene, insamna mentinerea colegillor restrinse si a conruptiei ve-www.digibuc.ro

18

chiului regim ; mai ales .cA, se pretinde i vrista de 40 de ani,ceeace este cu adevArat absurd, IndepArtindu-se dela electoratul'senatutui, cele mai viguroase forte ale natiunii, marea majoritatea cetatenitor majori.

A dbua jurnatate se alege de cAtre grupele profesionale, re-spectindu-se dreptul femeei muncitoare ; zercurile electorate sintproyinciale, sectiunite de votare slut pe judete, plAsi i orase dee nevoe.

Grupele de profesiuni dupA titluri academice superioareinferioare si dupl exercitiul real al diverselor ocupatiuni, sint ur-mAtoarele zece profesbri i functionari scolari de toate gradele ;literati, critici, ziariti, publicisti si artisti de tot felul ; juristi, avo-cati, magistrati si functionari judecAtoresti preuti, alugAri, cAlu-gArite, arhierei, dascali, etc.; medici,chirurgi, farmacisti, veterinari,dentisti, infirmieri, moase, etc. ; administratori i poliiti ; agricul-tori, silvicultori, viticultori etc., precum si toate profesiunile fe-meesti ale gospodAriei rurale ; grupa stiintelor aplicate, ingineride tot felul si lucrAtorii tehnici i industriali casi patronii lor, a-dicA industriasi i meseriasi ; cpmercianti, financiari, economisti ;militari, marinari, ayiatori, automobilisti.

In fie care g7upa se cuprind toate specialitAtile respectivede exemplu la arte : pictura, arta dramaticA, croitoria, tesAtoria,covoare, sculptura, muzica, poezia, romanul, critica, ziaristica, etc.

privesc i pe functionarii publici i privati, i titratii a--cademici si lucrAtorii, i brbati si femei.

Fiecare provincii alege cite doi senatori de fiecare grupA, pen-tru invAtAmint trei in prominciile ce au universitAti ; i anume-nut pentru Invatamintul obligator, si cite unul pentru invAtAmin--tut th stinti pure, si de stinti aplicate, votind la un loc universi-tarli, si profesorii secundari, inlturindu-se colegiite restrinse aleimiversittilor, si realizindu-se unificarea corpului profesoral. Bu-covina si Dobrogea fiind mai mici ca teritoriu si populatie, alegctte un senator de fiecare specialitate, Bucovina avind doi insApentru invAtAmint. Maramuresul infra in reprezentanta Transilva--niei si Crisanei dupA cum graviteazA pArtile sale. Banatul dacA semicsoreazA dureros pentru noi, se asimileazA Dobrogel.

Pentru a fi alegAtor In aceste colegii, se cere vrista de25 ani si practicarea efectivA si prezentA a profesiunei de mini-mum doi ani, sau titlu academie superior. Pentru a fi ales, secere vrista de 40 ani si practicarea efectivA si prezentA de mini-www.digibuc.ro

19

'mum cinci ani a profesiunei,sau titlul academiesuperior Intovrsitvie lucrAri de specialitate (tiparite) si in amindouh cazurile, do-miciliuL efectiv in provincia respectO.

Cel ce are mai multe titluri academice, sau mai mult pro-voteaz. si poate fi ales In toate colegiile respective.

Scaunele de senatori ale acestor colegii profesionale, se Im-rpart in mod obligator, egal intre barbati E femei in toate cole-giile in care, femeile reprezinth macar o trein-ie, dintre -aleghtori%au eligibili. Se rezerv cite un loc femeilor In oriee caz, Inurmtoarele cinci colegii : profesoral, medical, artistic, agricol sjIndustrial, dat fiind importanta deosabith a aportului femenin In

-aceste directiuni i taptul evident, al marelui nurnr de femer ceexercita ace-ste profesiuni.

Sint eligibi:i In senat totL functionarii publici si particularitu exce.ptia directorilor, censorilor si membrilor In consiliile de-administratie ale intreprinderilpr particularepentru a contribui culuminile lor de profesionisti incercati, la progresul statului.

Nu vor fi senatori de drept decit principele mostenitorfostii ministri sau presedinti ai corpurilor legiuitoare, ce vor fiexercitat aceste profesiuni fie mimai ima din ele separat, -fieamindoud la un loc timp de 9 ani.

in caz cind alegerea militarilor de chtre ei insisi este difi-cil, se vor alege de care senat 'cite un militarindiferent gra-dulde fiecare arml, pentru statul intreg.

Criteriul numeric Intrebuintat de decretul lege pentru adou jumtaie a senatilui, este contrar sopului senatului ; iaralegerea unui senator de chtre consistoriu bisericesc cit si listasenatorilor de drept, este tot mentinerea sistemului oligarhic, fra se reprezenta temeinic profes'unile nationale.

Cu sistemul ce propun, senatul va fi cu adevrat corpul pon-Aerator, competent si specializat, va reprezenta si pe femei si in-mod egal va satisface drepturile comunelor, judetelor, provinciilorsi implicit si ale thrilor ; si va avea cu aproape a sasea partemai putini membri, ca duph decretul-lege, ceeace e absolut ne-tesar, pentru usurinta hicrrilor si economia Statului.

Senatul si Camera se aleg pe patru ani. Seziunea obliga-toare anual este de sase luni, dela 15 Octombrie la 15 Apriliesti fou si nu de trei luni cum prevede art. 95 actual.

Puterea executiv14. Legile efectuate de puterea legislativa In respectul nor-www.digibuc.ro

20

melor constitutionale se apnea i sanctioneaza de puterea executiv i judecdtoreased. Puterea executivd se exercia de catre stattad, provincii, judete, pldsi i comune, prin institutii administrative.

Serviciile publice administrative ale statului se organizeaza.In 1 3 ministere externe ; interne cuprinzind administratia propriuzis i politia ; apararea nationala ; stiinte i arte, instructie pu-blied i culte finante si control; justitieputerea judecatoreasedsAndtatea si asistenta publicd ; agricultura, care prin expropriere,va deveni un vast serviciu de industrializarea i intensificarea pr-ductiunei agricole ; donienii i intreprinderile particulare ale stalului,luindu-se monopolurile dela finante unde null au locul ; poste,telegraf i telefoane ; servicii tehnice publice lucrAri publice ;edi ferate i navigatie ; i ministerul muncei sau al industrieiIrtsenzul stiintific al cuvintului, cuprinzind si comertul si controlulmuncei ; i In fine, In mod temporar ar fi necesar un minister alrestaurdrei nationale, la care s'ar addugi i o directie a aproviziondrei.

Sediul ministerelor este In capitala statului. Ele se conduede ministri, ajutati, de secretari generali si la nevoe de .subse-cretari de stat. Organizatia centrald se compune din directiunicu atributiuni restrinseJ Viata serviciilor publice, fiind acolo undele reclamd interesele reale ale cettenilor, organizatia externdeste mai t xtins. Ea este alcatuit in mod stiintific. Descentralizareaserviciilor publice dupd nevoile tarilor, provinciilor, judetelor,pldsilor si comunelor i coordonarea diverselor servicii publiceintre ele, cit i coordonarea lor cu serviciile administrative alecelorlalte societAti politice, sint factorii determinanti ai organi-zdrei ministerelor.

In msura ne^esittilor reale, ministerele vor avea instithfisi organe speciale, cu puteri depline pentru rezolvirea nevoilorcettenilor din cercul competentei lor, In toate societdtile politice.

Pentru provincie, institutia necesard este inspectoratul (di-rectoratul) general cu denumirea specified a serviciului respectivTitlurile speciale, Mitropolia de pildd, se pdstreazd; aceasta a-\rind, easa cum trebue sd aibd toate inspectoratele generale, mi-siunea de a conduce toate institutiile din cuprinsul provinciei, pen-dinte de ea.

Sint noul inspect3rate generale : Basarabia, Moldova, Buco-vina, Transilvania, Banatul, Crisana, Muntenia, Dobrogea i Ol-tenia. Bucovinei se alipesc i judetele Hotin si Dorohoi atit dewww.digibuc.ro

21

-apropiate de Cernauti si distantate de Chisinau si Iasi, cit si ti-vutul Dornelor (plasa Muntele) din judetul Suceava, ce .trebue a-lipid judetului Cimpul Lung, fiind la distanta de peste 100 ki-lometri de Flticeni si deci controlul administrativ aproape im-posibil In aceste condifi.

Maramuresul intra In sfera Transilvaniei si a Crisanei, casipentru parlament.

Pentru judete, se institue inspectoratul cu calificativul spe-cific serviciului respectiv. Seful serviciului este inspectorul, cu a-tributia conducerei si controlarei tuturor oficiilor serviciului salt

-din cuprinsul judetului. Denumirile speciale ,existente prefec-tura de pildase pastreaza.

In limita trebuintelor efective, se institue servicii special& infiecare plas si comuna, respectindu-se cele existente, cum sint :administratia de plasa, medicul de plas, notarul, etc.

Institutiile si organele regionale, se pastreazd cind slut ne-cesare, precum: inspectoratele silvice, fiind inutile inspectorate depaduri in fiece judet ; deasemeni episcopiele eto.

Pentru coordonarea activittei organelor aceluias serviciupublic, se institue fail plata speciala pentru fiecare socie-tate politica in parte, un consiliu special, cu titlul specific servi-ciului si al societatei politice (provincie, judet, comund) respective,format din sefii de serviciu ai unitatilor administrative imediat in--ferioare, sub presedentia sefului de serviciu al societtei politipconsiderate. De Oda, consiliul administrativ de plasa este formatIlin notarii comunali, sub presedentia administratorului de plasa.Pentru comund care e societatea politica prima, consiliul specialse formeaza din toti functionarii acelui serviciu, dud slut maimulti, sub presedentia sefului lor.

Scopul consiliilor speciale, este cercetarea si solutionarea tu--turor nevoilor serviciilor respective, din cuprinsul unittei lor ad-ministrative.

Pentru coordonarea activittei tuturor serviciilor publice, dincuprinsul unei acelQiasi unitati administrative, si pentru studiarea:i solutionarea tuturor nevoilor lor si ale acesteia, se institueMt plat speciala consiliul general administrativ, cu denumi-rea specifica societtei iSolitice, format din Wit respectivi ai tu-luror serviciilor publice. Fiecare membru e presedinte pentru ches-tiunile privitoare la resortul sail.

Aceste consilii speciale 9i generale, se intrunesc odata pewww.digibuc.ro

22

lunA si in cite o seziune mai lungA, Inainte seziunilor administratiiior autonome ale comunei, pIei, judettilui, provinciei. Absent&fait juste motive a membrilor se pedepseste cu amendA.

Pentru coordonarea activitAtei consiliilor speciale cu a insti-tutiilor alese cumunale, judetene, etc., stilt raporturile scrise ce eletrebue sA le inainteze acestora -consiliile generate pe lingA caleascrisA, colaboreazd i prin intermediul functionarului administrativ-respectiv : notar, administrator de plask prefect, inspector gene-ral, care ia parte obligator la sedintele consiliilor alese respective,cu vot consultativ, avind sarcina de a sustine hotArifile consiliilor-generale.

Tot acesti functionari trebue sa contrasemneze hotAririleconsiliilor alese, pentru a se stabili aeordul intre ele i reprezen-tantii intereselor supreme ale statului. In caz de conflict, justitiaare cuvintul conform celor spuse la No. 16 si 18.

Consiliile speciale de Ora sint formate din inspectorii generall,respectivi si cite un ales al inspectorilor si until al plAsilor; con,siliul general de- tara e format din toate consiliile speciale. Organenspeciale pentru tad nu sint necesare, afarA numai daca nu sintanume cerute de pi.

Consiliul general de stat este cabinetul ministerial, formatdin sefii tuturor ministerelor minitrii fAr portofolii i subse-cretarii de stat daca sintsub presedentia primului ministru, numitde seful statului dupa indicatiile parlamentulni si ale opiniei publice- .Et se Intruneste ort de cite ori este nevoe. Poate avea i un vice-presedinte. Consiliul adininistrativ ales al statului este parlamentulCabinetul colaboreazd cu parlamentul directministrii fiind obIi-gati a lua parte la discutiile parlamentului i acei ce sunt depu,tap sau senatori au In corpul respectiv i vot deliberativ ca mem-bri ai Ion. Cabinetul i fiecare ministru in parte, sint responsabkInaintea parlamentului, fara a cAruia Incredere nu pot functionaaceasta in afar& de responsabilitatea comund,prevAzutA la No. laArticolele 97 103 ale const. cu privire la ministri se mentirtIn totul.

$eful suprimi al puterei executive este regele, care impreundeu guvertml ia parte si la opera legiuitoare. Articolului 93 alsonst..care stabilelate drepturile regelui nu, mai pbate fi mentinut subfor-ma sa actualA, urmAtoarele mOdificAn sin necesare: Prinlului a-liniat care. &spline cd regele nutneste si revoacd IA( minitri1 sAItrebue sA i se adauge numai dupa ndicatitinile pbportilui (opt,www.digibuc.ro

23

niei publice) si ale parlamentului". SA se specifice cl num al pri-mele trei aliniate i al zecelea 11 privesc pe rege personal; cele-lalte sint atributele puterei executive, exercitate de cabinet si rege..Aliniatul 10 El este capul puterei armate" nu mai corespunde tin-pului ; poate fi, dar nu este necesar. Alifiiatul 14 El 1nchee custatele strAine conventiunile necesarii pentru comert, navigatiune

alte asemenea;.." cade, pentruca acest drept impreunA cu con--ducerea 1ntregei politici externe, sA apartie parlamentului, careeste alesul mereu nou si prezent al poporului.

Aliniatului 6 al articolului 95 El are dreptul de a disolvaambele adunAri deodatA, sau numai una din ele" trebue sA i seadauge numai dupA indicatiunile poporului, sau ale parlamentuluiInsusi".

Cu aceste conditiuni se introduce in legea fundamentalA astatuM, sistemul parlamentar i s dA precAdere clreptului popo-rului si vointei sale de a se guverna, acum cind avern toat ma-turitatea politicA necesarA, pentru a nu 'alai fi nici o teamA deeventuale greseli ; usurindu-se astfek in chip fericit, sarcina, preapea panA acuma, a regelui. Ceeace este dealtfel in spiritul cons-titutiunei actuale, care in art. 31 spune cA toate puterile eman&dela natiune."

15. Ca urmare logica a celor ce preced, se desfiinteazA to3teconsiliile permanente, superioare sau cu orice denumire specialA,existente actualmente si al cAror scop 6ste sau administrativ, con-sultativ legiuitor, sau judecAtoresc. Atributiile judecAtoresti trectoate- In sama justitiei; cele administrative in sama consiliilor spe-ciale si generale, care au si sarcina preparArei legilor.

Pentru acest . fapt din urmA, cred cl e inutil a se mai in-stitui deci, un consiliu special de prepararea legilor prevAzut de art.130 al. 3 const. si cA acest aliniat, trebue chiar transformat,tr'o interdictie de 1nfiintarea unui atare consiliu; care fiind in a-farA de practica serviciilor publice, n'ar avea nici o compete*,specialA, L fiind in afarl de. parlament, n'ar avea nick Increde-rea -opiniei publice si a poporului,

16. Serviciije publice nu valoreazA cleat prin organele vii ce-le insuflefesc ; legile oricit de bune ar fi, atirnA in tqtul, de pre-gAtirea functionarilor publici. Acestia top, trebue stk intleplineascAlun numAr de obligatii i sA se bucure de 4numite dreptur4 cenecesiteazA inscrierea lor In constitutie, ImpreunA cu principiilgenerale de organizarea. servkciilor publice.www.digibuc.ro

24

ObligaVile slut : toti functionarii publici trebue sd aibd opregAtire stiintificd speciald srviciului lor; sd fie numiti prin con-curs sau recomandare, (sistemul art. 81 al legei Invdtdmintului su-perior) si numai dupd titluri academ ice sau equivalentele lor, binestabilite pentru fiecare grad in parte ; sa fie personal responsabiliV nu pe cale erarhicadela ministru la odagiu, dela profesor u-niversitar la pedagog, dela mitropolit si general la paraclisierla caporal, toti deopotriv sA dea samd cu propria lor persoand

avere, de actele lor, atit MO de locuitorii i cetAtenii rnajorisi de acei pe care'i reprezintd, vezi No. 12 cit si fatade ceilalti functionari inferiori sau siperiori, ce au dreptulcontroleze ; sd fie justitiabili de cdtre instantele judecdtoresti co-mune, care intocmai casi In Angliadupd al cdrei sistem consti-tutional este si al nostrusd aibd aceiasi competentd materie decoptencios administrativ casi'n civil, prima instanta fiind totdea-una insd conciliatia la functionarul imediat superior (see celui.acuzat ;

infine sd fie supusi unui control financiar special si pedepseiconfiscdrei partiale sau totale a averei, in caz de dilapidare debani publici.

Drepturile functionarilor publici sint : clasarea tuturora dupdaceleasi norme generale, in functionari inferiori i superiori, fie-care ordin avind cite trei grupe si fiecare grupd cite trei clase,In total deci 18 clase, la care se adauge minitrii i r4ngu1 demaresal nou instituit ; lefile sA fie corespunatoare : titlului acade-mic sau echivalentului sdu, muncei ce se depune, in raport cu si-tuatia familial-A a functionarului i cu zumpirea traiului si tArAdeosebire de sex ; aceleasi norme de gradatii, inaintiri pe loc sierarhice, pentru toti deopotrivd ; acelasi drept la pensia Intreagadupa un egal numdr de ani ierviti ; fixarea maximului de muncdsi a minimului de salar ; dreptul de asociare i sindicalizare ;dreptul la concediu de o lund pe an pentru repauzi In afard deconcediile medicale, in care intr i concediul de lehuzie pentrufemei ; dreptul la ingrijire medicald din partea statului, la econo-mat st aprovizionare si la case de economii ; dreptul egal la di-plome, medalii i decoratii ; i infine, dreptul suveran la inamovi-bilitate sau macar stabilitate pentru toti functionarii publici, afard'de minitri, primari i acei ce sint numiti In urma unei alegeripopulare, nu a unui concurs stiintific.

FArd acest complex de drepfuri si obligati, este imposibil sAavem functionari de carierd, cinstiti sl invdtati ; constienti de mi-www.digibuc.ro

26!siunea lor, independenti de fluctuatiile politice i blazoanele so-ciale ; drepti pentru toti, politicosi cu cetgenii si demni pentru eiinsisi ; si este imposibil deci, sa avem o bun administratiepublicd.

17. Este de mentionat in mod special, cd. ofiterii si subofi-rterii sunt -supusi in totul, conditiunilor si drepturilor de mai sus ;casi codului administrativ despre care scriu la No. 18. Serviciilemilitarearmata, marina si aviatiafiind servicii publice ca ori-care altele, organere lor, ofiterii si subofiterii, nu pot fi decitfunctionari publici.

Mai mult inc, spre deosebire de ceeace se crede In ge-nere, serviciile militare sint chiar In sistemul actual, organizate /n.bund parte dupd normele descentralizarei expuse mai sus. Si a-nume : ministrul de rdzboi este seful armatei intregi, corpurile dearmata sint organizate pe regiuni, regimentele pe judete ; slutinsptctorate generale dupa specialitti, 'este consiliul inspectenilorgenerali pentru armata Intreagd ; statul major are cam aceiasi or-ganizatie. Nu rdmine deci decit sd se complecteze aceastd orga-nizatie dupa sistemul expus de noi, care este exact acelasi. Singuradeosebire ce pare extraordinard, este responsabilitatea personaldcontrolul intre militari; dar chiar si acum, dfiterii In campanieau dreptul sa ceard ordin scris, cind nu vor sd-si ia rdspunderealui i rdzboiul actual a impus ca absolut necesare consiliile speci-aIe ale tuturor ofiterilor companiei, sau sefilor de companie din re-giment si asa mai departe.

Astfel fiind, nu numai cd nimic nu se opune reorganizreiserviciilor militare, dupa aceleasi legi ale stiintei administrative,dar chiar ele pot servi de exemplu pentru celelalte servicii. Pentruacest motiv, in studiul special de Clasarea functionarilo pu-blici, am luat gradele militare, drept criteriu ale acestei clasdri,pentru toate serviciile publice ale statului.

3ustitia18. Un vechi principiu juridic, voeste si pretinde separarea

puterilor In stat. Adevrul este, cd legea administrativd fundamen-tald este armonia, colaborarea si controlarea reciproca i deci corn-plectarea tuturor asa numitelor puteri de fapt servicii publice aleuneia si aceleasi puteri : forta natiunei si a statuluisi cd chiar In

-Anglia, dupa care s'a inspirat gresit Montesquieu, exista de veacuribwww.digibuc.ro

26

cea mai strinsA colaborare, intre toate servichle publice, spre feri-cirea natiunei britanice.

Justitia trebue sa judece toate diferendele posibile intre ce-tAteni, oameni si autoritati ?titre ei separat, satt Impreuna, preva-zute sau neprevazute; intocmai dupa cum puterea legiuitoare tre-bue sl legifereze In toate directiunile, si dupacum puterea execu-tiva trebue sA execute toate legile i regulamentele i tote hota-rhile si sentintele judecatoresti.

Justitia trebue sa judece i constitutionalitatea legilor casbconflictele de atributiuni, ceeace dealtfel dispune si art. 13Dconst. at. 2.

Toate instantele judecatoresti judeca. si pe functionarii pub-intre -cari si magistratii tnsisi, casi pe simplii cetateni sau locuitori;

competenta In materie de contencios administrativ, este stabilitAdupa gradul functionarilor. 5i anume : toti functionarii inferioripiimele doua clase de functionari superiori se judeca de catrejudecAtoria de ocol ; functionarii superiori de clasa a treia (euhi-valentA gradului de capitan In armatA) a patra si a cincea, sejudecA de catre Tribunal ; cei de clasa a sasea (echivalenta cugradul de colonel In armata si prefect) si a seaptea se judecA la.Curtea de Apel ; cei de clasa a opta (echivalenta. cu gradul de.general de divizie i cu inspectorul general administrativ) i clasaa noua se judeca de Curtea de Casatie ; iar minitrii se judeclde Curtea de Casatie in sectiuni unite. Competenta teritoriala eaceias casi in civil.

Tot aceste instante judecatoresti judeca i pe militari. Ser-vicille militare trebuind sA intre In cadrul yield normale de statdemocratic, trebue sa se nationalizeze, sa se reorganizeze duplaceleasi norme stiintifice In privinta capacitatei, drepturilor i o-bligatiiior personalului lor. S ca atare, justitia militara specialltrebue sA disparA, pentru a se Incovoia Inaintea justitiei univer-sale si unice pentru toti supusii legilor statului romin,

Pentru Inlaturarea abuzului de procese si a supraincarei jus--titiei, cit qi pentru ridicarea prestiginlui fiecarui serviciu public Inparte, prima instanta de judecatA pentru toti functionarii publicieste totdeauna conciliatia pe lingA seful erarhic imediat, al func--tionarului acuzat.

Jtfdecqa trebue /sA' se feel' de urgentk cu termene scurtef,pentru a fi sanctiunea mall a moralei si a dreptultri public. 0-lege speciala va determina pedepsele pentru toate delictele siwww.digibuc.ro

27-

raJctiunile tuturor functionarilor ; ea trebue facutA imediatpoarte titlul de codul administrativ.

lg. Justitia este organizatA dupa nevoile plAsilor, comunelor,judetelor, regiunilor i provinciilor, si ale tarilor, in judecAtorii deplasA i comunale, Tribunale, Curti de Apel si Curti de Casatie..Existenta unei singure Curti de Casatie, poate fi mentinuta, dis-punindu-se In acest scop Infiintarea nu a noi Curti la Iasi si Clujci noi sectiuni ale unei aceleasi Inalte Curti de Casatie.

Pe IMO toate instantele judecAtoresti, se pot Infiinta sectiunispeciale administrative, Intocmai dupAcum sInt_ acum sectiuni co-merciale si de notariat, pe Ing Tribunaleaceasta in caz de a-bundenta de procese.

Se respecta In totul competenta juriului in materie criminalAsi de delicte politice si de presA.

Administratia generall a justitiei i controlul organelor ju-decAtoresti se face de inspectori i inspectori generali judecAto-resti si de ministrul de justitie i consiliile speciale de judet, pro-vincie, tara yi stat, Intocmai casi pentru toate celelalte serviciipublice. Inspectorul este egal cu prim-presedintele de tribunal simembrul de curte de apel, inspectorul general, este egal cu printpresedinteIe curtei de apel i consilierul de' casatie. Am fcutceastA din urmA deosebire, fata de tabloul de clasarea functiona-rilor propus In studiul mai sus numit, equivalind pe prim pre0-dintele casatiei cu noul grad de maresal.

Inspectorii judecAtoresti pot fi pe regiuni (le cloud sau maimulte judete.

Arninistratia tarilor, provinciilor,jubetelor, plavilor I cornunelor20. Regatul Rominiei, in granitele hotArite .cle Conferinta de

la Paris, constitue un tot indivizibil, art. I const. Teritoriul sta-tului este Impartit In trei tari : Ardealtil, Moldova si Muntenia ;fiecare tara in cite trei provincii, asa cum le-am arAtat la No.14; provinciile Alt formate din judete, judetele diii plAsi, pliIedin comune ; art. LIA const.

In' afarl de serviciile publice al& statului, care trebuesc- or-ganizate In respectul trebuintelor acestor unitAti administrative,dupa cum am arAtat, fiecare unitate administrativA are dreptul.

organizeze un consiliu administrativ general, cu dreptul de.www.digibuc.ro

28

,edictare de regulamentelegile fiind apanagiul parlamentuluiside executarea lor ; ell i orice servidi speciale ar voi, dar dupd'normele stiintifice impuse statului (No. 14 si 16)..

Organele administrative generate sint pentru comund con-siliul comunal i primarul cu ajutoarele ; pentru plasa consiliul deplasd cu presedintele ; pentru judet consiliul judetean cu presedin-lele si vice presedintele. Consiliile se aleg prin vot universal casipentru Camera si tot pe patru ani. Sarcina lor este administratiagenerald a unitatei lor administrative, de acord cu organele ser-sviciului administrativ al statului i consiliile speciale si generalerespective, conform normelor expuse la organizarea puterei exe-cutive. Toate diferendele eventuale se judecd de justitie, dupatortfpetenta administrativA (No. 16 si 18). Administratille auto-nome i cele ale statului, au drept de control reciproc tot pecale-a justitiei.

Capacitatea de disppzitie administrativd a acestor consiliialese este deplind ; i dat fiind controlul si prezenta functionari-bor administrativi ai statuluicari trebue sd fie licentiati si doc-'tori in stlinti administrative, dela notarul rural s't secretarul co-munei urbane, pand la inspectorul general administrativcari re-prezintA interesele lui supreme si interventia justitiei In diferendeleeventuale, tutela centrald este nu numai vexatorie, dar inutild. Sementine nevoia unei autorizatiuni superioare numai pentru lucrd-rile si imprumuturile deosebtit de mari, in raport cu veniturile co-munei, plAsei sau judetului respectiv.

Aceste venituri constau din: cota parte a impozitului pe ve-nit, pe succesiuni i cistigurile de razboi vezi mai jos si dintaxe speciale si domenii i Intreprinderi proprii. Pentru orase de

luminatul electric, tramvaele, cinematografele, teatrul, aba-lorul, apa, canalul, etc. La acestea se adaug si o cota din be-nef iciile ce statul le absoarbe dela proarietdtile sale, In mdsurain care ele sInt produse pe teritoriul unei ri, provincil, judet,plasd sau comund.

Orasele i judetele trebue sd aibd dreptul de a-si determinaprinteo constituantd, normele de constituire ale consili-

Zor lor si atributiilor Ior ; minimul electoral fiind acel impus Ca-lnerei i constitutiile lor trebuind sd aibd aprobarea guvernuluia parlatnentului, rezervIndu-se dreptul de apel la Curtea de Ca-

-satie In caz de conflict, conform celor spuse la No. 18.Provinciile i drile au acelas drept de constituantd, de carewww.digibuc.ro

2a

pot uza chiar i pentru instituirea principiului de a avea un or,gan administrativ general, ales, special si propriu. In lipsd de orlce dispozitie contrArd a lor, acest organ va fi constituit, chiar dereprezentantii respectivi ai provinciilor i tdrilor, in parlament ;cari se vor intrunI inteo seziune anterioard aceleia a parlamentu-lui, pentru a discuta asupra imbunatatirilor ce trebuesc aduse uni-.ttilor lor administrative, pe calea legislativa.

In acest chip satisfacindu-se interesele utile, se inlturd gre-.utatea si zbuciumul noilor alegei clt si marile cheltueli ale cor-purilor speciale ; care in aceste cazuri nu sunt absolut necesareIn orice caz, nu amindoud.

Dat fiind cd multe judete sInt prea mari pentru o bund ad-ministratiecum de pildd judetele basarabene si ale Banatuluisi unele judete bucovinene sInt prea mid, o noud impgrtire a loreste necesard. Aceasta va servi i la justa reprezentare a provin-ciilor In senat.

Finante21. Conform Imprtirei administrative a statului, impozitele

si taxele se institue atit In folosul sdu, clt si al trilor, provin-ciilor, judetelor, plsilor si comunelor art. 108 const. Artico-lul 110 const. se complecteazd In acest senz, pentru a cuprindesi tanile i provinciile.

22. Sistemul financiar se organizeazd pe baza impozituluicgeneral progresiv pe venit, cu progresie urcatd, cu scutirea mi-nimului necesar pentru existent, tinindu-se samd de numrulmembrilor familiei, af cdrei venit se impune, cit si de calitateafundatd, sau muncit a venitului. Se institue un impozit specialpe succesiuni i transmisiunea averilor, cu progresie urcatd, usu-rindu-se Insd beneficiarul, cind el este o institutie de interes pub-blic: cultural, sanitar, economic, social etc.

Pentru controlul venitului sd se oblige particularii la tinerearegistrelor de venituri si cheltueli. Se institue monopolul absolutal buturilor alcoolice i impozitul pe cistigurile de rdzboi a-cestea pe calea legislatiei ordinare.

23. Pentru inidturarea abuzurilor functionarilor publici careau vre o gestiune financiard, cit si a tentatiilor pe care rdzboiulle-a dovedit fdra margini, trebue sd se institue un serviciu spe-cial de control financiar al acestor functionari. Serviciu cu organeproprii pentru toate clasele de functionari, curtea de conturimnInd pentru ministri, dar reorganizatd.www.digibuc.ro

7-30

Acest serviciu trebue sA atirne de ministerul de finante. Insarcina lui sA fie si controlul succesiunilor, tutelei si curateleipartea lor financiarl ajutind astfel justitia.

Revizuh4ea constitutiei

24. FormalitAtiI.3 co mplexe impuse de art. 128 const. pen-tru revizuirea pactUlui fundainental, sint una din cauzele cele maiputernice a Impedecarei progresului nostru politic. DacA insA la1866, erau motive serioase de grija patrioticA, in impunerea res-pectului unei consfitutii ce sd nu fie usor modificabilA ; astAzi oricetearnA este puerild. Rdsboiul si realizarea aproape integralA a i-dealului national, au superiorizat definitiv maturitatea politicd anatiunei si statului romin. Piedicile art. 128 trebuesc inlAturate,pentru a ne putea mil usor mentine la curentul marilor principiice se impun tot mai riguros, la baza organizArei generale a vie-lei publice, nationale si internationale.

Art. 128 mai pAcAtueste inc si prin lipsa precizrei, a ce-eace noi numim constituanta.

Initiativa modificArei constitutiei trebue sA apartie nu numaiparlamentului, regelui si puterei executive, ci si poporului. Si anume,lori de cite ori partidele politice si conducAtorii opiniei publice,vor revizuirea constitutiei si duc campania electoralA in acestscop, precizind si articolele ce slut de revizuit si senzul in caresA se modiifce, dacA ei reusesc sl aibA majoritatea in parlament,adicA In amindouA adunArile la un locacesta 82 constitue inconstituant si procede imediat la revizuirea acelor articole. Nueste necesarA majoritatea in amindoul corpurile separate, trebueinsA sA fie macar o treime pentru revizuire si in al doilea corp.

Cind initiativa porneste dela parlament, ea trebue sd fieexpresia unui vot exprimat de fiecare corp In parte In urmapropunerei unui grup de membrii In acelasi numAr, casi pentrucelelalte legi cu majoritate absolutA. In acest caz, parlamen-tul se dizolvA imediat; onvocindu-se alegAtorii pentru noile ale-geri, la exact 2 luni dela votare propunerei, care este definitiv,clela prima cetire si admitere, nu dupA trei cetiri.

In acest caz, constituanta aleasA poate modifica si alte ar---ticole decit acele cerute de fostul parlament, cu conditia ca ele slfi fAcut obiectul programelor de luptA ale partidelor politice ; res-pectindu-se astfel initiativa si vointa popon.dui.www.digibuc.ro

31

and initiativa porneste dela puterea executivd, ea trebue45 1 fie admis de parlament, In aceleasi conditii ea si clnd per-neste dela el ; sau sa ,stimuleze initiativa poporului In caz de noialegeri, urmind calea lui in acest caz.

25. Constituanta sau Adunarea Nationale este parlamentulales in urma unei convoctiri speciale pentru revizuirea constitu-tiei si care lucreazd inteo singurd adunare. Hotdririle sale se iaucu o majoritate deosebit, pentru a se tine sama si de parerileminorittilor i majoritatea de cloud treimi cerut de art. 128 esteins excesivd, cea de trei cincinii e preferabild. Adunarea consti-tuant va avea dupd sistemul propus, aproximativ 600 inembri.

Dupd terminarea luerdrilor si indiferent rezultatul lor, refor-mist s'au nu, adunarea nationald se transformd In parlament or--dinar pentru restul legislaturei de patru ani ; disolvindu-se pentru.-a se face noi alegeri, numai atunci, eInd se modified Insusi sis-temul electoral al Camerei sau al Senatului. Chiar si in a cestcaz, poate legifera pentru motive urgente si imprejurdri extraor-dinare si discutd si voteazd lu orice caz, budgetul si legile saleaccesorii.

Alto reforme26. Ca o consecint fireascd a reformelor mai sus propuse,

este suprimarea articolelor din constitutia actuald, devenite inu-tile, intre care si Intreg titlul final. ,

27. Pentru Inlesnirea mutdrei capitalei statului, care pare afi necesard, sd se Inlture necesitatea procedurei pe calea revi-zuirei constitutiei, impus de art. 128? thiar sub forma propus,in acest stUdiu.

28. Pentru aplicarea corectd a tuturor modificdrilor expuseIn aceste 27 capitole, trebue sd se reorganizeze imediat toate-serviciile publice, in spiritul si litera for, sd se institue serviciilece nu exist acum, dar sint cerute si sd se modifice legile civile,-penale, comerciale, industriale si administrative, in acelasi senz,

Printre aceste legi drdinare, notez urmtoarele :Organizarea Invtrnintului generalpentru care autorul are

tin intins studiu s1 proect in manuscris; organizarea serviciuluiadministrativ ales si ttumitsub hcest titlu chiar, am publicat unproect de lege In cuprinsul a 167 articole ; clasarea functionari-Jor publici, egalizarea br In drepturi si obligatui pentruacest scop am publicat in tevista Renasterea Romine No. 6www.digibuc.ro

32

din August 1918 un proect general; organizarea serviciului agri--col pentru care am scris un aiticoi In Independenta econo-tmica, numerile 19 si 20 din lunie i lulie 1918; legea electO-raid, reorganizarea bisericei i descentralizarea ministerelor.

Revizuirea codului civil pentru egalizarea absolutd. a femeelcu a barbatului in privinta cdsAtoriei, contractului de cdstorie,desnintarea dotei i uzufructului barbatului asupra averei fe-meei, cercetarea paternittei i egalizarea sarcinilor cresterei co-piilor, desfiintarea diferentei, Injositoare dintre copii naturali si le-gali, supiimarea termenului de viduitate impus femeei, pentru acontracta o noul cdstorie, dupd desfacerea celei de Inainte.

Reducerea rezervei succesorale In ratiune progresiva dupl.mrimea averii, pentru Inlesnirea donatiilor si legatelor pentrupere sociale ; instituirea si a sotilor ca rezervatari, preferati bunkcilor, cari ar trebui chiar suprimati cu totul; restringerea succe-sorilor colaterali ab intestato, numai la gradul de frati, surori,

fiii lor, singurile grade Intre care este o legAturd sufleteascd ve-ritabild si respectabild In afartt de ele, statul sd fie mos-tenitor.

Deasemeni modernizarea absentei, prin scartarea termenilor-si grbirea Intrrei In proprietate definitivd; permiterea adoprm-nei chiar i celor ice au copii pentru sprijinirea efectivd si o-meneascd a marelui numr de orfani ai patriei dacd prezintd.suficiente garantii de 'buni pdrinti; modificarea emanicipatiunei sia capacittei minorilor, In raport cu legislatia muncei i dreptulcopilului de 14 ani, de a fi stpin pe fructul muncei sale etc.

Modificarea legei penale pentru egalizarea si din nest punctde vedere a femeei cu a barbatului, femeia sd poat fi jurat simartor In penal casi civil; instituirea pedepsei confiscdrei totalesau partiale a averei pentru dilapidatorii de bani publici dupagravitatea faptului; instituirea amenzilor ca pedeapsd comundreabilitarea condamnatilor; adoptarea sfstemului Branger; reorga-nizarea penitenciarelor pentru a fi cu adevrat institutii de corec-tiune pe cale industriald i pedagogica; justitie speciald pentrucopii ca In Belgia si case de corectitme model.

Recunoasterea ca persoand morald a societtilor cu scopcul-tural, moral, igienic, social si filantropic, prin simpla Inscriere latribunal, sau judecdtorie, indiferent de numrul membrilor lor sinu pe calea dezesperantd a legei ca acum ;* fncurajindu-se astfeiopera de solidaritate sociald i nationald, care trebue s fie po-www.digibuc.ro

33

Mica noastrA a tuturora,v.cel putin tot atit, cit si afacerile comer-ciale ; usurindu-se in acelas timp si 'sarcinele parlamentului, ce-eace este absolut necesar.

AlcAtuirea unui cod administrativ care sA cuprinda dreptu-rile si obligatiile functionarilor publici, infractiunile si delicteleposibile, pedepsele de ordin public, cele citeva articole din codulpenal fiEnd insuficientein afarA de acelea civile aplicabile dupdlegea civilA,cit si procedura conciliatiunei, care trebue sA fie ur-gentA. In Organizarea serviciului administrativ propun o so-lutiune practicA in acest scop.

SA se adune la un loc toate legile administrative, pentruarmonizarea lor Intre ele, conform principiilor aici expuse. Se vaInlesni astfel si pe magistrati si avocati, cit st InvAtAmintul ju-ridic qi administrativ. AceastA operA de unificare administrativdIn spiritul legilor Sliintei administrative, nu va fi deloc piedicAprogresului Serviciilor publice ca codurile in genere, climpotrivAva fi un factor de progres. ,

Unificarea justitiei si procedurei civile, administrative si mi-litare ; putInd fi sectiuni speciale administrative sau militare antpentru Tribunale, cit si pentru Curtile de apel si chiar si Cur-tile de Casatie, in caz dud numArul mare al proceselor respectiveimpun aceastA mAsurA chiar si din punct de vedere economicIn acest cat, pentru sectiunile administrative se poate pretinde peIMO licenta in stiinti juridice si acea In stiinti administrative s.politienestiasa dupA cum am propus In Organizarea 'Metagimintului adrninistrativ superior apArutA In revista Renas-terea RominA" No. 9 din Noembrie 1918. lar pentru sectiunilemilitare, s'ar putea pretinde si absolvirea scoalei de ofiteri ac-tivi, sau de rezervA.

Cu aceste conditiuni si u codul administrativ general sispecial In partea speclalA intrind legile si regulamentele fie-drill serviciu public In parte : militar, sanitar, silvic, administra-tiv etc. se mentin toate avantajele justitiei proprii adminia-trative si militare actuale, inlAturindu-se toate viciile lor.

Pentru promtitudinea justitiei, trebue sA se infiinteze noi ju-decAtorii si sectiuni de Tribunale si Curti, in afarA de noile insti-tutii necesare In provinciile eliberate.

SA se destiinteze functiunea de stagiar ca absoilit inutilA sirisipitoare a bugetului public. Stagiul de magistrat trebue sA sefacA la universitate, in timpul licentei juridice. In progfamul a-www.digibuc.ro

cestet facultft irebne sa fie cite 5 cursuri ii ttece an, nu 3-4Ca acum i sa q face tn qt anii lucrAri de seminar, ca la toatefacultatile, asupra tuturor felurilor de prqcgse i acte de Dotariat,attt in partea care privesc pe magistrati i i acea care pri-vqte pe avocati, invatindu-se astfel pe deplin profesiunea demagistrat si avocat.

sa se suprime tocmai pentru acest motiv i stagiulde 2 ani ca avocat, pand la clefinitivat. Ideea ce 5e agita, pentrua impune doctoratul juridic pentru inscrierea in Barou, este ne-norocita. Produs al intereselor egoiste ale avocatilor ajunsi,tern situatia cucerita de ei, simpli licentiati in imensa lor majo-ritate; si al necunoasterei totale a scopului invatamintului, ea vi-oleiza dreptul de libertate si egalitate, hnpus acum mai mult eaoricind de razboiul liberator. Este profund reactionara si anti-VII nti flea.

Reorganizarea ministerului de industrie sau al muncei; insti-tuirea unui serviciu special de control administrativ si al unui ser-viciu de control sanitar, pentru toate Intreprinderile i casele in-dustriale (in senzul larg al cuvintului); rnodernizarea i complec-tarea legislatiei industriale care sa fie adunata in intregime inun cod industrial ; insfituirea de burse pentru muncd ; transforma-rea casei meseriilor dupa normele mai sus aratate.

Organizarea ministerului sanatatei publice, inmultirea spitale-lor medicilor rurali pentru a fi macar la trei comune cite untilsporirea institutelor de maternitate atit de putine acum; organi-zarea de spitale veterinare judetene i sa fie macar doi mediciveterinari pentru fiecare judet, pentru a se putea lucra efectiv ;reorganizarea asistentei publice, fdra temei centralizatA acum lapresedentia consiliului de ministri ; ocrotirea orfanilor" sd fie oinstitutie model de instructia si educatia copiilor patriei, fapt pen-tru care este absolut necesar, ca institutia sa aiba un serviciu ad-ministrativ i unul cultural pedagogic; toate orfelinatele trebue safie scoale interne dupa regulele pedagogiei tiintifice, conduse depedagogi, nu de doamnele de rsocietate",

Organizarea ministerului poste* i telegrafelor ; ininultirea o-ficiilor postale, a retelelor de telefon i telegraf si a statiunilorde radiotelegrafie.

Organizarea ministerului de cai ferate i sporirea retelei dedturnuri de fer, pentru unirea definitiva a provinciilor eliberate cuvechiul regat i Intre ele, cit i pentru prosperarea economicd,www.digibuc.ro

35

lar In sarcina ministerului de servidi tehnice este refacerea2sporirea soselefor i canalizarea Prutului i Siretului.

Transformarea jandarmeriei in politie rurald dvild, dt caresa fie insarcinati prefectii, administratorli de plasd i notrli, cari

acum au asernenea atributii. In locul sefilor de postractuali, sfie agenti politienesfi civili. Politia rurald sa lucreze de acord cutea urband, sefii provinciali polifenesti fiind inspectorii generalipolitienesti.

pentru a aceast4 reforma produca efectele depline,este indispensabila instituirea unei sectiuni complecte licent

doctorat de stiinti administrative si politienesti, pe lingd fa-cultatile juridice. Atit Organizarea serviciului administra-tiv, cit si in un studiu spedal organizarea invilfamintulaiacintinistrativ superior am imfatisat aceast problema, propu-nind i programa de studii necesare.

Reorganizarea armatei dupd. sistemul armatei nationale el-veliene si in respectul normelor mai sus numite. Scoalele militaresa fie numai superioare licee nu si ele sd fie organizatein totul ca faCultdti universitare, cu licentd i doctorat ; acesta dinurind inlocuind scoala superioard de rdzboi. Dacd se mentine re-trutarea obligatoare, atuncl stagiul militar sd. fie de 6 luni pen-tru viitorii ofiteri si 12 luni pentru finer-1i netitrati. Rsboiul a M.-tut pe deplin dovada cd ofiterul si soldatul se pot pregati admi-rabil in 6-12 luni; trebue deci neapdrat sd. economisim tot tim-pL s'ar perde prin un stagiu mai urcat. Pentru soldati, ser-viciul riilitar sd fie si -o scoal de civism.

In fine, pentru moralizarea vietei publice, in afard. de lm-pozitele prevlzute la No. 22, trebue sd sa scoat banca Natio-nale de sub regimul de partid i sA i se dea statului, tot cisti-.gul bncei, produs al dreptului regalian, ce-1 are prin vointa sta-tnlui, adicd tot ce trece peste cistigurile medii- ale celorlalte bandparticulare romnelti ; RIM ca aceasta sa atingd intru nimic,dreptul. de ,impozit i asupra beneficiului propriu zis, astfel de--terminat.

www.digibuc.ro

TABLA DE MATERIE

Introduocre p. 3.Constitutia fi solidarismul p. 7.Drepturile i obligaiile omului i ale cettiteanultti p. 10.Egalizarea deplind a femeei cu a barbatului p. 10 No. 1. Pro-

blems evreiascA p. 11 No. 2. lmpemintenirea p. 11 No. 8. Recunoaste-terea pill No. 4. InlAturarea obligativitatei cesAtoriei religioase p. ItNo. 5. Reorganizarea beisericei p. 11 No. 6. Determinarea cazurilor deinviolabilitatea proprietatei p. 12 .vo. 7. repturile muncitorului p. 12'No. 8. InvAtemlntul universal p. 12 No. 9. Pedepsirea plagiatufui p. 14-No. 10. Libertatea deplinA a intrunirilor p. 15 No. 11. Controlul univer-sal p. 15 No. 12.

.Puterea legiuitoare p. 16.Organizarea Camera si a Senatului critica decretului-lege p. 16.

No. 13.Puterea executivti p. 19.Min iste rele ; de scentra lizarea /or insoe etoratele generale ; inspec-

toratele ; colaborarea organ elor tlearui serviciu public In parte ; cola-borarea tuturor servicillor publiee Ja un Joe; cabinetul ministerialregele; sistemul parlamentar p. 1.9 No. 14. Desfiintarea tuturor consi-liilor permanente sau superioare existente p. 23 No. 15. Functionarii,drepturile si obligatiunile lor p. 23 No. 16. Egalfzarea serviciilor miii-tare cu toate celelalte servicii publice p. 25 No.17.

Justitia.Unificarea juatitiei, contenciosul administrativ, justitia milItari

p. 25 No. 18. Organizarea i administratia generals a justitiei p. 27No. 19.

Administrafia rilor, provinciilor, judetelor, pilor i emu-nelor p. 27.

lmpArtirea administrativii a teritoriului Rom/niei; Organele ad,ministrative ale comunei, plAsei i judetului i capacitatea lor; t.onsti-tuanta ordseneascA I judetanA ; dreptul pro vinciei i Wei; o nouA 1m-pArtire a judetelor p. 27 No. 20.

Finanfr p. 29.Organizatea sistemuluf financier p. 29 No. 21. Instituirea unuf

serviciu special de control financiar al functionarilor publici p. 29No. 23.

Reviauirea tonstltufiei.Uprarea formalitAtilor de revizuire; initiative poporului p.

No. 24. Constituanta sau Adunarea Nationalk p. 31 No. 25.Alte reforme, p. Bl.Suprimarea articolelor inutile ale const. p. 31 No. 26. Organi-

zarea tuturor institutiilor impuse de reformele constitutionale propusa;modificarea tuturor legilor ordinare ln acest seaz; expunerea unora.dintre aceste legi i institutii p. 31 Ne. 28.

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro