EXPRESIE A OPINIEI PUBLICE DIN JUDEfUL CLUJANUL II. NR. 30

SIMBATA 27 IANUARIE 1990 * PAGINI 50 BANI

Demisia lui Dumitru HazliuNe-a parvenit «rină torul

text adresat Consiliului Salvării Naţionale de către Dumitru Mazilu:

Constatînd cu profundă durere şi adîncă amărăciu­ne că metodele şi practici­le staliniste se menţin, că se mai recurge la etichetări bazate pe dosarele securită­ţii şi pe învinuiri dictate cu pumnul In masă, că presa este încă d irijată spre dis­trugerea unora şi promo- varea altora,

' îm i prezint demisia d in funcţia pe care — după

cum vă am intiţi — am de­clarat din prima zi că nu o doresc.

S in t convins că eeî care au făcut revoluţia nu vor accepta ca ea. să fie confis-

'cată de oameni care nu i-au dat nim ic din fiinţa lor.

Răm în din toată in im a fi­laturi de ei.

Răm în devotat idealurilor Democraţiei. Libertăţii şi Demnităţii care au însufle­ţit tineretul ţării .în lup ta Împotriva tiraniei.

Jertfa lor nu o voi uita niciodată!

COMUNICAT DIN PARTEA MINISTERULUI ÎNVĂŢĂMÎNTULUI

In condiţiile aplicării ho- daetice şl al ministeruluitărîrii guvernamentale pri­vind încadrarea unităţilor de învăţămînt, întîln irea a- nunţată în presă pentru duminică, 28 ianuarie a.c., între reprezentanţii •diver­selor categorii de cadre di-

răm lne, în parte, fără o- biect. Propunerile pentru o platformă comună a cadre­lo r didactice vor fl remise la cabinetul ministrului.

' (Rompres)

Din partea Ministerului Afacerilor Externe

Ministerul Afacerilor Ex­terne â l României aduce la cunoştinţa cetăţenilor ro­m âni şi a tuturor institu­ţiilor interesate că actuale­le paşapoarte, de toate ti­purile, îş i păstrează vala­bilitatea şi vor f i utilizate p înă la emiterea altor do­cumente de călătorie in conformitate cu prevederile legii române şi uzanţele in­ternaţionale în materie.

în luarea acestei hotărîri s-a pornit, în primul rind, de la necesitatea transpu­nerii Imediate în practică a prevederilor Decretului-Le- ge nr. 10 din 8 ianuarie 1990, prin care se garantea­ză dreptul de a călători l i ­ber în străinătate, tuturor cetăţenilor români, fără

deosebire de rasă, naţiona­litate, sex, lim bă, religie, convingeri politice, ocupa­

ţie-In acelaşi timp, Mir.iste-

ru l Afacerilor Extern-; ad<J- ce la cunoştinţa opiniei pu­blice că în prezent, în'ges- tiunea şi evidenţa sa, a m i­siunilor diplomatice şi ofi­ciilor consulare ale Româ­niei din străinătate, se a flă un mare num ăr de paşa­poarte, de toate tipurile, ca­re, In cazul în care ar £i distruse imediat şi înlocui­te cu altele noi, ar necesi­ta cheltuirea a peste 40:000 000 lei, sumă ce ar urma să fie suportată de beneficiari.

(Rompres)

Traian Ranga: PRIMĂRIILE SĂ-ŞI EXERCITE AUTORITATEA!Un scurt dialog cu p r i­

marul judeţului C lu j, Txa- ian Ranga» ne-a pus în te ­mă cu ceea ce putem de­numi pulsul judeţului a- cutn, la o lună după Revo­luţie.

— Ş-au constituit —: ne-a spus domnul primar — toa­te primăriile în localităţile urbane şi rurale din judeţ. Paralel s-au refăcut cele 8 . comune desfiinţate In tim ­pul dictaturii: , Palatca, Ploscoş, Recea Cristur, Vul- tureni etc., în unele dintre ele find aleşi' şi primarii de acum. Primarii instalaţi— cadre didactice, specia-, lişti agricoli, muncitori etc., reprezintă în marea lor majoritate voinţa obştii. Cu cîteva .excepţii", unde vor fi din nou consultaţi oame­nii, locuitorii aşezărilor respective, liberi să aleagă

pe cei care l i cred mal bun i şi gospodari adevă­raţi, capabili să le repre­zinte interesele.

— Cum au ajuns „excep­ţiile" primari?

— Fie că s-au impus sin­guri profitînd de agitaţia d in zilele ; imediate de du­pă Revoluţie, fie că i-au propus, în numele Frontu­lui, grupuri restrînse ce nu reprezintă opinia şi voinţa întregii obşti sau a m arii

/majorităţi, c iuntind 'd in de­mocraţia la care au acum dreptul oamenii.

— Cu ce probleme Se confruntă azi primăriile?

— Cu foarte multe, func­ţia de primar fiind extrem de grea şi p lină de răspun­dere fa ţă de semeni. Asi­gurarea. aprovizionării cu produse alimentare este cea mai acută şi arzătoare

problemă la ordinea zilei, mai ales că resursele loca­le ale judeţului sînt extrem de sărace. Totuşi, am în­ceput să facem cîte ceva şi pe baza unor grafice zilni­ce, să scoatem oamenii din foametea în care ne-a ţinut dictatura în deceniile ei negre. Ne-a sosit carne de

■ la Combinatul din Timişoa­ra, d in import, de .la Com­binaţii! nostru ‘„Avicola1*, care, dacă va fi bine apro­vizionat cu furaje şi nu va m ai avea export, poate sprijin i substanţial solu­ţionarea acestei probleme grele. M ă refer ia faptul că numai în două zile a- ceastă unitate a livrat 40

de tone carne şi 4 tone de

preparate de carne. încer­

căm să facem o aprovizio­

nare pe un criteriu raţio­

nal: numărul de locuitori al fiecărei aşezări.

" — Ce poate f i considerat ,motiv de nemulţum ire pen­tru o primărie?- — La ora actuală npro-

, vizionarea, programul ma­gazinelor, modul de . servi­re a _ populaţiei. Nu toate magazinele au program co-

. respunzător unei bune ser­viri a cetăţenilor, m a r ales a" aceîâra care ies mai tîr- ziu din schimburi. Le vom revizui rapid, pentru ca toată lumea să poată a jun ­ge ins magazine. In acelaşi scop, intenţionăm introdu-

. cerea prin casele de co­menzi a produselor de ear-

: ne, pentru că încă n-a so-

' Interviu consemnat de , Virgil LAZAR

(Continuare in pag. a Ilt-a)

Să se instaureze ordinea!Aflăm pe diverso căi — scrisori, delegaţii la redacţia

noastră, telefoane alarmante — că, dacă în millte între­prinderi s-a reluat producţia, mitocănia este încă tn o- fensivă. în diverse întreprinderi, anum iţi bărbaţi şi fe­mei — cu condamnări, cu dosare la Poliţia de moravuri, cu copii abandonaţi, beţivi notorii şi, pur şi simplu, le­neşi şi leneşe — se erijează în reprezentanţi ai Frontului Salvării Naţionale, provoacă perturbări grave ale proce­sului de producţie, schimbă directori, ingineri, maiştri, funcţionari de la aprovizionare si desfacere, de la C.T.C.,

Personal şi Salarii — fiecare după cum îl „doare capul". Asemenea persoane compromit Frontul Salvării Naţiona­le. î i aducem în atenţia consiliilor judeţean, municipale şi orăşeneşti şi le rugăm să mobilizeze oamenii dc bună credinţă, să ţină în frîu manifestările degreve şi m itin­guri „spontane" — de fapt, în afara legii. Rugăm comi­tetele din întreprinderi, pe toţi oamenii cinstiţi, să de­pisteze lepădăturile care murdăresc idealurile Revoluţiei şi, pe cale legală, să instaureze ordinea. Constituiţi sin­dicatele.

Altfel — ştiţi ce urmează? Fără conducători se va opri producţia. Fără producţie — nu pot exista salarii. Lipsa salariilor înseamnă şomaj. Ştiţi ce înseamnă şom aju l? .

Locuinţele nu le construim pentru un an sau doi... (II)In prima parte a inter­

viului cu ing. loan Benţia, directorul Trustului antre­priză generală de construc- ţii-montaj, am făcut referi­ri la activitatea de p ină la1 ianuarie 1990. Cu ce glo­duri se porneşte în. noul an?

— In noul an vrem să lucrăm mai bine sub toate aspcctele — ni se răspunde. Dar ne confruntăm cu o seamă de greutăţi. P înă la această dată nu avem for tutelar la nivel central. De aici decurg extrem de multe necazuri. Ca probleme pen-

' tru viitor,, unele de maxi­mă urgenţă, sînt: definiti­varea cît m al repede a pla­nului fizic pe 1990 ţi jalo­narea obiectivelor din pla­nul pe 1991 pe localităţi; stabilirea sistemului orga­nizatoric al trustului ţ i scoaterea politicii din în ­treprinderi; stabilirea cri­teriilor precise pentru schimbarea conducerilor în

vederea asigurării premise­lor necesare începerii unei ac tiv ităţi. economice nor­male, înlăturlnd subiecti­vismul şi demagogia; asi­gurarea necesarului de re­surse materiale,.de m ijloa­ce transport specifice construcţiilor în -cadrul trustului şi nu de la terţi etc.

— Aveţi ceva de trans­mis proiectanţilor?

— Da. In primul rînd să încheie cartierele începute, ca, de exemplu, Cipariu, Calvaria Nord, Mănăştur Nord, Calea Bucureşti d in C lu j şi Ştefan cel Mare îa Dej; studierea asanării zo­nelor cu clădiri insalubre, cum sînt cele din spatele magazinului Central; rar-, tierul Intre Ape, str. Moţi­lor şi zonele adiacenta Să fie elaborate proiecte «are să corespundă funcţional şl din punct de vedere al confortului termic. în acest sens sc impune revederea

calculului lermotehnic la clădirile executate pînă în prezent în funcţie de con­diţiile reale de tempera­turi exterioare şi normale igienic la interior. Să nu se omită proiectarea de stră­zi, parcări, garaje, alte e- lemente ale confortului ur­banistic. Credem că trebuie regînditâ centrala termică de zonă din Mănăştur, pro- . iectată pe cărbune care va produce poluarea întregu­lu i municipiu C luj şi care, după părerea noastră, este nerentabilă d in punct de vedere economie, avînd în vedere cantitatea masivă de cărbune care se consumă, precum şi cea de zgură re­zultată, care trebuie trans­portată zilnic pe distanţa m in im ă de 15 km cu m ij­loace auto.

A ici se Impune o paran­teză. în urm ă tai aproxi­m ativ 15 ani — sau poate chiar mai înainte — se pu­nea problema construirii li­

nei mari centrale termice pe cărbune care să asigure practic lermoficărea C lu­ju lu i şi a nu mai utiliza astfel gazul metan. (Nu ştim cum se putea realiza termoficarea unui oraş ca al nostru). Cu prilejul unei în tîln ir i a prim ului m inis­tru de pe atunci, Manea Mănescu, cu un ii specia­lişti din cercetare precum şi de la C.U.G. şi din alte unităţi, cineva „a Îndrăz­nit* să-şi spună părerea referitor la proiectata cen­trală. Cu argumente de ne­tăgăduit — economice şi e- cologice — un reputat om de ştiinţă, conducător de unitate de cercetare de profil — a explicat nete­meinicia deciziei de con­struire a centralei pe căr­buni. Se consumă m a i m u l­tă energie, cu transportul cărbunelui şi a zgurii de­cît se obţine* — s-a con­cluzionat. Prim ul m inistru

Ion G O IA

{Continuare in pag. a Ill-a)

ALEGEREA am făcuf-oV Ne aşteaptă ALEGERILEAşadar, Consiliul Fron-:

tului Salvării Naţionale a decis să participe la ale­geri ca formaţiune politică şi în acest sens a invitat pentru sîmbătă partidele politice la o masă rotundă la care să discute proble­mele electorale. Situaţia nu e numai foarte complexă, dar şi fierbinte. Este cert că ,to ţi oamenii de bună credinţă au aderat la Plat- forma-Program a Frontu­lui, cea mai' radicală şi m ai originală din Europa în care era evidenţiat rolul pluralismului politic în vi­itoarea Românie, cu pre­cizarea că F.S.N. nu va participa la alegeri. Au ur- . m at cîteva gafe, între care nu ultima ar fi instalarea unor comitete F.S.N. de întreprinderi exact în mo­dul fostelor - comitete de partid —, în locul promisei depolitizări a întreprinderi­lo r şi instituţiilor ş i a l . constituirii grabnice a sin­dicatelor libere. Iar acum— participarea la alegeri. De acord, celelalte partide sînt încă slabe, ia r Parti­dul Naţional Democrat con­sideră, din acest , motiv, justificabilă participarea F.S.N. la alegeri. In acelaşi timp, alte trei partide — Naţional. "Ţărănesc — Creştin ş i. Democrat; Na­ţional Liberal; Social De­mocrat Român — au po­ziţii total opuse, în numele apărării democraţiei într-un sistem, de m ai multe par­tide somînd F.S.N. ş i Gu­vernul pe care l-a emanat să se retragă Imediat de lâ conducerea statului şi administraţiei, să se consti­tuie, pînă la viitoarele ale­geri, un guvern provizoriu format din reprezentanţii , partidelor politice active, personalităţi afirmate în lupta împotriva dictaturii comuniste în u ltim ii 45 de ani ş i . reprezentanţi ai ti­neretului. .

Revoluţiile îşi au ciudă-v teniile şi legitim ităţile lor, aşa cum Ie-a prezentat d-1 Ion Iliescu, pentru a jus­tifica participarea F-S.N, la alegeri. Iată una dintre ele — unică în lume:F.S.N. are ■ o platformă-program de largă adeziune naţiona­lă, pe lingă care greu se pot strecura programele celorlalte partide, întrucît cei care au conceput-o se vădesc a fi buni cunoscă­tori ai realităţilor politice, economice şi sociale ale ţării în aceste momente.; totodată, cu tot programul- său, F.S.N. nu are mem­bri! Cei care s-au auto- impus — puţini au fost cu adevărat aleşi — în felu­rite consilii şi comitete nu sînt nici membri, n ici nu prezintă, în majoritate, garanţii serioase — nici morale, nici profesionale (unii au fost surprinşi -cu .caziere penale). Pe de altă parte; un partid. Partidul Naţional Ţărănesc — Creş­tin şi Democrat. — a des- .

chis larg uşa tuturor foş­tilor comunişti 'care se va dovedi că au fost oneşti. Dacă e aşa, acesta va î i partidul care va prelua majoritatea specialiştilor * din ţară, majoritatea „teh­nocraţilor14 atîţ de necesari pentru a pune pe picioare viaţa economieo-socială a ţării. Răm îne însă de vă­zut cîţi dintre foştii comu­nişti oneşti vor dori să m ai intre în vreun partid — oricare a r fi el — ori în F.S.N. oriclt de larg de-, mocratic s-ar anunţa. A- vem bănuiala că numărul acestora nu va f i mare. Iar dacă partidele „istori­ce" vor adopta strategia şi tactica antebelice la condiţiile actuale, şansele lor vor scădea. , Este oare— această hotărîre ofensi­vă a F.S.N. — o dovadă de forţă ori de slăbiciune? Dacă e o dovadă de forţă— re fel de forţă îşi doreş­te F.S.N.? In afara siste­mului pluripartid? Dacă 0 slăbiciune — e vorba doar de îngrijorarea faţă de soarta conducerii ţării? Re­venim la Caragiale; Noi cu dne votăm? Ş i, atenţiei, pentru ce? cu ce folos?

Ilie C A U A N

• P.S. 1. M ulţum im d-lul Mitterand pentru frumosul cadou pe care n i I-a făcut de la Budapesta cu ocazia zilei de 24 Ianuarie: N-o să-l uităm. Ş i nu uităm că' şi în Franţa se fac alegeri. Explicaţiile ambasadorului -Franţei, ca şi cele din Pa­ris sînt cam stînjenite. Aş­teptăm reacţia presei eu­ropene. 2. „Prietenii" d in ­afară şi d in ţară — adică tot d in a fa ră— au semănat' panica în legătură cu aşa- pretinsele detaşamente da terorişti, care de ziua fostu­lu i dictator vor arunca ţa­ra în aer." S-au lip it afişe, la unele cămine elevii au plecat în oraşele şi satele ae baştină . . . Mulţum im , „prieteni", pentru grija pe care o manifestaţi faţă de liniştea noastră! N-o să vă uităm nici pe voi.

Desen dc Ovidiu M A EG 0

DUPĂ 50 DE ANI -Ieri, dis-de-dimineaţă, în Gara mare a municipiului

nostru a sosit domnul Ion Raţiu. N-a mai călcat pe păm înt românesc de 50 de a n i . . , Firesc, deci, să ple­căm pe urmele domniei sale pe meleaguri turdene. De ce? Pentru că, după o scurtă şedere la Hotelul „Transilvania", suita a plecat acolo unde fam ilia Ra­ţiu are vechi rădăcini. Un pelerinaj la „Statuia bă- trlnulu i Raţiu“, o pioasă vizită la biserica din Turda, construită de fam ilie In 1839. , /

Colegilor de la Televiziunea clujeană le-a declarat că intenţionează să revină definitiv în ţară. ,*M-ani întors acasă, aici e ţara mea" — a spus domnia sa, şi-l credem. O m ul, a cărui voce am ascultat-o la posturile străine, preşedintele U n iun ii Mondiale a Românilor Liberi, ne vorbea* de la Londra sau Paris cu o căldură care n i se strecura In in im i.

Acum, n u num ai exilaţii români sînt liberi. Acum sîntem şi noi in măsură să-l intervievăm po dl. Ion R a ţ ia <

Pe mline, decll ____Rada VIDA

ADEVĂRUL - IN LIBERTATE PAGINA 2

EMINESCU— e f i g i e —

Geniu singular, înalt şi pur, cu chip de zeu îndure­rat tăiat in marmura veşniciei, Eminescu rămtna cea mat tulburătoare prezenţă a spiritualităţii româneşti. Toate ce s-au scris f i se-vor scrie despre El şi creaţia Iul — date preţioase, analize ori sinteze savante, con­sideraţii pline de adevăr şi profunzime sau meşteşu­gite cuvinte imagini — nu pot şi nici nu vor putea epuiza cunoaşterea fizionomiei sale lăuntrice, împără­ţia gîndurilor lui, da t'fiind că stau în el, cum singuro mărturiseşte „nemargini de glndlre". ,

Ca lumina soarelui, care,.deşi .aceeaşi, dc-am pu- tea-o. cuprinde ■ cu privirea mişciridu-se, la nesfîrşit, In jocul ei t(rieşesc„sub arcul mereu reînnoit al altor ori­zonturi, ne-ar da .de fiecare-dată - senzaţia, de zare nouă, tot astfel creaţia poetului, -„ursit durerii , unei. vieţi eterne" — poartă, spre lumea-lăuntrtc deschisă a sufletului nostru, adincim i. şi prospeţimi de orizon­turi noi, căci, oridecîte ori încercam..să ni-o apropiem, îşi relevă, inepuizabil,\puteri de caplivare a. gindului, de înlănţuire *a sensibilităţii, de umanizare.«■ Sint. pu­teri ce rezidă in împrejurarea că totul în ea —• dq la natură şi om pînă la cosmos — se dimensionează şi se re-dimensionează, ’ în uimitoare viziuni spre esenţe, pentru a le surprinde ■ procesualitaiea dialectică şi ritmurile integrării lor în univers printr-un lim baj dc unică putere şi frumuseţe, care subjugă şi farmecă deopotrivă. •

Prezenţă vie nealterată de vremi, duh al Cetăţii, Eminescu stă printre noi ca gcniu-lumină şi drumul generaţiilor, cu -tot ce au. ş i .vor avea ele mai bun, în acest punct al lum ii tinde vieţuim ca popor, trece prin EL, şi nici că poate, nici că va putea fi, vreodată, con­ceput în afara LUI. ■

* Glieorghe NEAMŢU

In sfîrşit, ara In fată pri­mele două numere ale re­vistei — „carte** AGORA editată în S.U.A., In limba română, de către intelec-. tualitatea exilului româ­nesc; respectiv numerele 1 şi 2 din volumul I, 1987 şi mai 1988. Evident, seria nouă,' căci, se ştie, primul şi unicul ei număr apărea Sn urmă cu 42 de ani, 1947, fiind fondată de Ion Ca­m ion, A plecat la. noul. ei. drum avîndu-1 ' drept pre­şedinte d<x onoare al cole­giului ' de redacţie pe ilus- - trul Eugen lonesco, iar ca ;

‘ redactor şef pe Dorin- Tu»' dorân.' ^

, Oricum, vă amintiţi, mai .. ştiam cîte ceva ‘ despre ea; mai mult pe ascuns şi pe - şoptite; mai ales prin, pos-, turile de radio „subversi— ve“; mai cu ocazia vreunei plecări prin străinătate! Altfel, şi foarte pe' scurt. Eugen lonesco o considerao apariţie „absolut nece-' - sară*1 şi, mai ales, o stare de spirit activă;1 pentru e- xilul românesc extern ş i . : , intern, pentru cu ltu ra li ci­vilizaţia română în lume şi acasă. Acum, însă — şi cu promisiunea de a reveni asupra revistei — ne vom

0 revistă interzisă, cîndva, la noi;,AGORA”

SEPARATISM SAU / ŞI ARMONIEPrimim lă redacţie nu­

meroase scrisori şi telefoa- ■ ne, 'marcate de îngrijora­

rea unor români faţă de unele tendinţe ale naţiona­lităţii mag)iiare>din Româ­nia, ca şi scrisori de ex­plicaţii' din partea unor persoane sau grupuri din comunitatea maghiară. Ma­joritatea acestora sînt ’ fie prea lungi pentru a putea fi publicate — am solicitat şi repetăm şi de această . dată să ni se scrie scurt, în funcţie de posibilităţile noastre de gospodărire a spaţiului grafic fie a» bordează probleme minore, . ori insuficient argumenta­te, îneît nu dorim să „a- runcăm în groapa cu lei“ a opiniei publice semnatari mai stîngaei în mîriuirea condeiului. încercăm o sis­tematizare a problemelor. „

Educaţia' preşcolară şi şcolară în clasele mici. Şi pînă acum au existat gru­pe maghiare în grădiniţe şi clase în şcolile de opt sau zece clase — ca şi şcoli şi licee cu pondere maghiara. Nu este o chestiune de democraţie, ci de omenie şi bun simţ.-.Nu trebuie să fi , studiat în facultate Psiho­logia copilului, • Pedagogia! şi Metodica predării limbii materne sau a altei disci­pline pentru a înţelege că r a smulge un copil din me- f diul lingvistic familial şi a-1 supune presiunii unei limbi necunoscute este o greşeală cu consecinţe gra- ye pentru dezvoltarea lui, psihică. In cazul bilingvilor, sau al celor care au învăţat binişor o a doua limbă, impactul e mai puţin. grav. Deci, nu se, pune problema de a-i lipsi pe copiii ma­ghiari, germani, sîrbi de •dreptul de a învăţa în lim-.. ba maternă — uneori sin­gura pe care o cunosc pină la 6 vîistu mai îna­intată. Şi în directă legă­

tură cu aceasta, este firesc . ca universitatea să for­

meze profesorii necesari. '

Dar în- cazul învăţămîn-■ tului de specialitate, cu în— - ceputurile sale în . gimna­

ziu şi liceu, ’ respectiv în şcoala profesională, şi apoi în institutele de învăţă­mînt superior? O soluţie tranşantă este greu de i- maginat. Ea va trebui stu­diată de la specialitate la specialitate. Ca principiu,

-e' greu să ne imaginăm că se poate organiza,. de e- xemplu, o facultate de e-

■ lectronică în .limba ma­ghiară, iar pentru fiecare absolvent al ei să se înfi­inţeze o secţie dintr-o fa­brică, în care să fie numai maghiari. Ori să fie obli­gaţi ; românii să înveţe li mija maternă a domnului inginer. Există - principiul concursului pe posturile e- xistente în spaţiul geogra­fic al României. Un necu- noscătpr: al terminologiei româneşti va fi, în această. Situaţie, un handicapat Trecem peşte problema e- eoriomică a costului mai ri­dicat a l formării unui spe­cialist în altă limbă — po­porul român este generos şi n-o să se împiedice (nici măcar în cazul unei econo­m ii de. piaţă) de problema

, meschină ,a . costurilor. Tre­cem 'şi peste exemplul al­tor ţări, foarte dezvoltate, în care'există o unică, lim­bă în licee şi universităţi. Democraţia americană, dacă e şi ea ştirbă pc ici, pe

.colo, nu e din cauza en­glezei. Revenim la proble­ma absolvenţilor, la pro­blema muncii, într-o socie­tate de un mare dinamism a l , circulaţiei , bunurilor materiale şi spiritiiale. Ne putem-imagina, preluînd

un termen din biologie, un

fel de’ nişă ecologică, adi­

că ctnică, â maghiarilor din

România — lipsiţi de con­tacte cu iestul ţării?

Am impresia că unii — şi nici nu sînt mulţi — in­telectuali , maghiari din Transilvania, nu din Bucu­reşti, (linii - interesaţi poate de propriile şefii de cate­dre) omit aceste lucruri. M i s-ar putea reproşa că am exagerat; că există, mai ales în rîndui tineri­lor, maghiari care vorbesc foarte bine româneşte. Es­te adevărat: dar perfor­manţa de a nu-i putea re­cunoaşte după accent au realfzat-o nu prin separa­tism, ci prin buna Convie­ţuire cu românii;

ÎMi s-rar putea Teproşa că am exagerat unele peri­cole pentru maghiari. Este adevărat. Exagerarea este o stratagemă a retoricii, a artei conVingerii. Dar nu cumva, în condiţiile fireşti ale căutării de a se recu­pera ' drepturi pierdute ale naţionalităţii maghiare, nu cumva unii intelectuali maghiari au trecut într-o exaltare în care exagerea­ză mai m ult decît mine?! Un lucru este cert; atunci cînd maghiarii din. Tran­silvania au pierdut unele drepturi, le-au pierdut , o- dată . cu tragedia ' culturală a întregului popor român — şi nu din cauza aces­tuia. Dacă avem ceva de cucerit.şi de clădit — o pu­tem face împreună. Dar nu se va realiza • nim ic durabil dacă . un ii. o vor lua cea şi alţii hăis! Experienţa din prim ii ani postbelici ar. trebui. s ă , dea de gîndit tu­turor. Iar ideea — nici ea- nouă — pe care ara auzit-o şoptită, aceea a unei ElveT ţii transilvane, este o uto- * pie. Ilie CAJ.TAN

t f

mărgini la a invoca doar cîteva opinii de o-acuita­te indiscutabilă despre dic­tatură7 şi democraţie, apâr- ţinînd tinor mari persona­lităţi ale lumii contempo­rane (extrasele , sînt luate

■ din. gloselo- . lui Dorin Tu- rloran — „Farmecul discret al democraţiei.v.“). - . * . Gl.eorghe S. SUCIU

NOKMAN SITUMWAY,membru al Congresului Sta­telor Unite:

- „Drumul democraţiei , nu este uşor, n ic i, scurt,, şi nu este asigurat .de ţinerea: u- nor alegeri. Partea cea mai importantă o reprezintă ceea ce se petrece -între alegeri". ■. - ;. -.... .,

G IO R G K SI1UI.TZ, se-, cretar de stat american. „

„Avem nevoie să sim­ţim că democraţia şi liber­tatea nu sînt predestinate doar unui grup restrîns de societufi, speciale, dar că ele pot să fie la îndemîna

oamenilor din lumea în­treagă/, efi pot exista în culturi diferite. Şi pot!“.

. XAVIKR ZA VAI. A, di­rector al programului de.

■.'tipărituri.' „Libro L ib ie“, America centrală:,

i „Una este să accepţi că f oricine are dreptuj, să in-' 'fluenţeze deciziile publice,' şi alta e să fii pregătit să' ' pierzi; (! .,) lips ite dr \ n - j tuţiîe.democraţiei, o\pt 11- enţele'' noasti e demon .tiu e

; au “fost asemenea eladiri- . lor lipsite de.,'fundaţie*.- "

~ ARMANDO V A] L \I>A- j RES, poetj Cuba:!

. , „Modelele ..'comuniste-. ..sînt cele mai,, ferme, complet, etanşe, .dintre toate dicta­turile. L ibera , circulaţie a ideilor şi oamenilor slăbesc

: aceste regimuri",

■ ALV IN GUT IIR I ' Con -i federaţia Unităţii sindicale : din Nicaragua: ■ -

. „Ştim,; acum, că .muncâ- liberă .înseamnă, libertatea

: 'de oi’ganizare şi libertatea contractelor colective; l i­bertatea de mişcare şi l i ­bertatea religioasă; . liber- > tatea de exprimare şi li» bertatea de-a te informa**.

DORIN TUDORAN, re­dactor şef al revistei „A- GORA":

„Democraţia are nevoie de o infrastructură cit de cît închegată: un puternic.

, sector, particular indepen­dent cu instituţiile sale “ mai ales "sindicatc şi aso^ ciaţii cît mai variate: de partide ' politice stabile, credincioase proceselor de­mocratice; asigurarea unui dialog real. între diversele sectoare ale societăţii, diar log din .care să poată lua naştere^ soluţii pentru pror blemele naţionale; de «.'pu­ternică,.'educaţie civică

. parte a cu ltu r ii..

,. „Democraţia nu se tin- jeşte, se cucereşţc., Demo-j Graţia se pierde .şi sc-'recîş- tigă. Democraţia se uită si se reînvaţă. G îndul că a fost âobîndită pentru totdea;

, una n-a 'dus decît ia pier­derea ei.' Iluzia că ăi des­tulă democraţie, îneît poţi să şi exporţi, a ruinat de­mocraţii dintre cele . mai puternice". .

Semnificaţiile deosebite ale unei expoziţii/ Marţi, la oia 17,. în sala. mare de pe strada 6 Mar­tie din Cluj, va avea loc vernisajul unei expoziţii cu semnificaţii deosebite, în primul rînd, trebuie preci­zat că expoziţia cuprinde un mare număr de lucrări (pictură, grafică, sculptu­ră, artă decorativă), care urmează să' fie vînctute pu­blicului, banii încasaţi fi­ind destinaţi fondului „L i­bertatea". Dat fiind fa p tu l. că se doreşte ca, în măsura posibilităţilor, toate lucră­rile s ă1 fie vindute, «preţul fixat pentru fiecare lucrare de către comisia de eva­luare va fi redus cu 50 la sută. In aceeaşi ordine de idei, trebuie spus că se iau măsurile necesare pentru ca eventualii cumpărători din afjira C lu ju lui să poa-

1 0 . . . ŞI AGRICULTURA

‘.Pămîntul României,' sub -conducerea mea, a devenit mănesqu, iar oamenii au cules XÎoto cu bobu, fără ca eu să-i dăscălescu; am trimis la ex­port ■ orice' găinuşă, ’ pană .cu pană, că pentru astea pri­meam verdeţ să avem în curticeanu. Am făcut totu pentru ca ciobanu să ' aibă viaţa lina fără pacoste. Oa­menii au suportat p ină le-a crescut bărbulescu, că nu a- veau ce pune in fazeliaş, zic unii, dar cine-i oprea că le-am dat şi susana cu gîdea? Să le fi v’ăzut mocuţa, să-l fi văzut cum -ziceau, „ iu la i", cînd de sfintu] Ştefan le-am dat an­drei! Că şi indicam să nu se arunce copilul odată cu gă­leata cu 7-Oe fiindcă olteanu rămlne- t<jt oltean, indiferent de : ce . se petreseu.

i Cu ..asta va : doresc .pacepa bunii! . Pentru, conformitate:

. ' Cornel UDDEA

tă intra cît. mai repede. în posesia lucrărilor. Cei^din, C lu j's în t rugaţi însă să a- mîne preluarea operelor cumpărate p înă la închide­rea .expoziţiei, deci, după două săptămîni, pentru 'cn această manifestare artisti­că să-şi păstreze caracterul.. Mai trebuie menţionat că lucrările expuse' şi oferite spre vînzare au fost astfel selecţionate. îneît să se ar­monizeze cu interioarele viitorilor ' posesori ai aces­tora. Şi că la vernisaj, un grup de interpreţi de Iţi Conservatorul „G. Dima", alcătuit din Grigore, Pop, Dumitru Rus, Alexandru Melac şi Li viu Moga, va prezenta un concert cu-

, prinzînd lucrări de I. S. Bach, V. Herman şi C. Bel- lind.

Expoziţia cu vînzare de pe str. 6 Martie este prima rfetivitaţe mai importantă a comitetului Frontului Salvării Naţionale al plas- ticienilor clujeni', care îşi propune, în continuare, or­ganizarea lirici - expoziţii

comemorative a tînărului erou. Lucian Mâtiş (prima .şi ultima retrospectivă . ă acestuia),, bineînţeles, îţi colaborare cu familia ar­tistului-, ca şi '.alte expoziţii , de grup, în intenţia dc ş rc- vitaliza spaţiile d e . ex­punere de care se dispune:, am intita sală mare şi sala'.; mică, ambele de pe str. G, Martie (în ultima urmînd să fie vindute numai Iu-; crări de artă plastică), pre­cum şi sala mică din-Piaţa Libertăţii. Pe agenda de lucru a comitetuluNroai fi­gurează stabilirea propu­nerilor care să fie incluse - în noul statut al Uniunii Artiştilor Plastici din Ro­mânia şi a noilor membri ’ titulari ai Uniunii. Totoda­tă, Comitetul Frontului Salvării 'Naţionale ţine să precizeze că zvonurile pri­vind o eventuală separare a . plasticienilor maghiari sînt false, dovadă concretă fiind faptul că din acest comitet fac parte atit plas-

' (icieni români, cit şi ma­ghiari, iar la amintita ex­poziţie participă cu lucrări artişti plastici români şi maghiari. -

V. c h io r k a n u .

TINERETUL CREŞELOR Şl GRĂDINIŢELORA N U N Ţ A .. -y

Se înfiinţează PARTIDUL B E B E, categoria I şi II,'d in judeţul Cluj: Doritorii de afiliere să-se adreseze în scris la revista „Portocala liberă**. în partidul B E B E nu se admit cei ce au deţinut pe oliţă funcţii politice sau ad­ministrative, au fost ţinuţi în braţe de educatoare sau şi-au murdărit obrazul cu eiocolată.- Pentru recunoaşterea oportuniştilor se procedează ast7

fel: se ia o banană şi se aşează în faţa lor. Dacă o. reeu-N nosc şi ştiu. cum se mănîncă, sînt nişte „foşti**. Bananele se pot cumpăra- de r» oricare librărie prin simpla adresa- ■ re: „Vă rog frumos să-mi daţi ilustrate din Africa". •

Programul electoral va fi afişat imediat după alegeri.

COMITETUL DE IN IŢIATIVA

Pentru conformitate: Ioan IIERINEANU '

Concerte „EROICA”. încă din anul 1802, Bcethoven .intenţiona sâ scrie o

simfonie a-Revoluţiei. Simfonia a Ili-a „liroica“, îşi are geneza în ceea ce „a reprezentat, o.vreme, pentru omeni­rea însetată de libertate, tipul eroului ayîntaţ în fruntea mulţimilor*4. Dor cînd Napoleon se proclama împărat, Bcethoven, furios a rupt dedicaţia şi a strigat: „Nu e, prin urmare, decît un om obişnuit. De acum el va călca In picioare toate drepturile umane şi m i va mai trăi dc- cît pentru ambiţiile lu i . . . Va deveni tiran**.

Prezentată In primă audiţie Sn anul 1(105, ,,Eroica" bee­thoveniană avea să fie simfonia avîntijlui pentru liberta­te. Bcethoven este, deci, şi astăzi actual. Interpretarea dată de orchestra simfonică a Filarmonici, dirijată de E m il Simon, a reflectat parcă .suflul-eroic al .timpului nostru descătuşat. Să credem/.apoi, că.partea a- doiia a Simfoniei, „Marşul funebru", poartă In spaţiul timpului ,<le totdeauna expresia Jertfei. Dar, cită;: lum ină proclamă. «allegro molto" din finalul simfoniei. Asemenea,un.ui;.yer- «ict testamentar, .Beethoven ne spune şi a s t^ i prin con­ţinutul simfoniei ^ '„ S ă fie lumină!** E. D.

Un solist de ta lie in tern aţion a lăUn muzician, a l . cărui instru­

ment este specific cîntării în or­chestră, dar care ca solist a obţi; nut 7 premii internaţionale şi 5 re­publicane la concursuri de o exi­genţă europeană, dacă nu mai' mult, este 'un instrumentist, de ex­cepţie. Este vorba de contrabasis-' tul Dorin Marc din Orchestra Sim- ' fonică a Filarmonicii clujene. I’re-' zent ca solist, alături de doi aşi a i , muzicii , instrumentale — . Ştefan - Rulia (vioară), şi Mariii ' Cazacii

, (violoncel), dar şi de excelentul ' clarinetist idujean' L i viii Gocan," .confrabâsistul.Dorin M arc:a ititer-' pretat, -într-un " contert '" dedicat -muncii lu i Botesini, patru partituri extrem de dificile: Duo corfcerta'nt penti-u K’ioldncel,' contrab,^ ' or-' chestră.i Grari duetto peritrii elări- net, contrabas şi orchestră, Con­

certul nr. 2 în si minor pentru contrabas şi Gran duo concertant pentru vioară, contrabas şi orches­tră. A dirijat Daisuke Soga (Japo ftia). .

Dorin Marc, cu o tehnică in­strumentală. de performanţă, cu un rafinament muzical care-i relevă capacităţi artistice şi intelectuale deosebite, este cu certitudine un so- list de talie internaţională. De fapt, aplauzele obţinute pe marile scene din străinătate, aprecierile unanime ale cronicarilor muzicali îi confirmă valoarea, de acum competitivă. Dorin Marc este un nume de artist român care sc va înscrie în conti­nuare pc afişele celor mai exigen­ţe concerte. . . .. „

Em iliu DRAGKA Desen dc Ion OJ.AHHJ

PAGINA 3 ADEVĂRUL' = .IN. LIBERTATE

cil mm m mai bine în ultima parte a lumi. Cum era de aşteptat, aprovizionarea populaţiei Clnjtriui preocupă aclualcle or­gane de condaccre. Sarcina redresării aii- - mentare este, probabil, cea mai grea. Şi ■ cea m ai ingrată, totodată. Cum stăm în această lună cil hrana populaţiei? Cîteva răspunsuri ni Ie-a dat colonelul MiHai Po- 'pescu, vicepreşedinte a! Consiliului Jude­ţean al Frontului Salvării Naţionale.. — în această-lună continuă - să se, des­facă reglementat (pe porţie) doar zahărul, uleiul; brînzeturile. şi untul, !n lim ita can­tităţilor stabilite. Există ' stocuri pentru .;

-toate, mai puţin pentru ulei, produs la ca­re Panificaţia nu a reuşit să îmbutelieze cantităţile stabilite.' A fost luată o m ăsură. . clară: lucrul în două "şi trei schimburi. '• — Cum-stăm cu laptele? ’ - : — La lapte şi lactate proaspete nu-s-a.

'•realizat graficul stabilit. I.Â.S. M ihai V i­teazul. a livrat- exclusiv la Turda. 'Ince- \ pind eu 20 ianuarie această întreprindere ne livrează 3.000 1 lapte şii 400 1 sm întînă.,

— Cu pîinca nu. cred sâ fie probleme. . Ouă sînt? '

— Era planificată desfacerea a cinci mi- lioane. de oua. Se vor desface şase, mili-.. . oano. . . ■

— Ce cantităţi de carne se pun în vîn- , .zare? - . • . . . . . .. — La carne de pasăre avem 300 tone,

-din care s-a,u, comercializat. 150 de tona. Ceje 135 tone carne de porc şi.v ită, pro- ;

venite din resursele interne, au intrat în alimentaţia publică şi consumurile colec­tive. Am mai prim it o repartiţie de car­ne de 63 tone de la EONTIM. Vom mai aduce 420 de tone, aţa Inc it vom depăşi, pe lună, 600 tone. Din acest total au fosţ vîndute 254 tone. In decada a II-a a lu ­nii, deci, situaţia aprovizionării cu carne se va ameliora, urm înd să se comerciali-? Zeze peste 400 tone carne. în luna februa­rie, pentru' a asigura o desfacere, echita­b ilă a cărnii, vom , recurge la desfacerea reglementată. , . .. ;

— Care 'este situaţia Ia preparate din carne? i ■ ’ -

:— Aici, din resursele jude ţu lu i, avem asigurate. 550 de .tone, '. iar CONŢIM rie-a promis 300' tone., Nu ne-a. livrat ' decît 32 de' tone. -Pe întreagă lună, ..însă, avem a-. •ţigurote 700 tone, d|n, care :400 .vor. fi. des-, făcute în. aiUI-a deca^ă-a lunii. i , v ..... ,

— Cartofi sînt?- > ■. ^ -j.— Dă, în cantităţi- suficienţe. Problema

cea mare este c§ . I X J 1. nu are capacitate de sortare, iorţa, sa de .niuijcă; fiind .insu­ficientă. — < . t . . . . ;: -’i . f f ' J ; , ..■ t o ..

, în zilele următoare^ vom întreprinde rai- duri-anchetă pdntru a afla cum şi ,1a cine se desfac-produsele .alimentare. ;• * .

. , ; -.Convorbire consemnată dc M. SÂNGEORZAN

Ce mănîncă gherienii?-Scrisori/ Telefoane de a-

meninţare şi-delegaţi. Toţi din Gherla. Şi, mai toţi, au . dorinţa de a-„termina‘‘ un ziarist. ' Cum că omul s-a deplasat în primele zrle ale revoluţiei la Alimentara nr.1 din localitatea amintită, a constatat că ceva-ceva s-a îmbunătăţit (sigur, nu In punctele esenţiale) şi, asta îi e meseria, a scris,

„€e program are domnu’ acela. . .? “, s-a întrebat la telefon, „să-l linşăm. Că la „Ghenţiu (numele ş i . . . pre­numele magazinului cu pri­cina n.n.) nu găsim nimic". Şi alt apel: „îl invităm pe ziarist să' facă aproviziona­rea aşa cum şi-a dorit (ce credeţi? nici mai m ult nici mai puţin) Revoluţia11.

N-am cum, dragii mei, să vă satisfac dorinţele. Nu-s

reprezentantul cooperaţiei nici. cu I.C .R .A .; n-am ni­mic. Şi, încă o vreme, nici aceştia nu vor--plitea atirna cîrnaţul pe toate cîrîigele. Se poate face însă altceva. Mă puteţi, mînca pe mine. Sper s ă . nu dezamăgesc populaţia care va apucă

. ceva d in” mine.- Specia­liştii, vor ţine seama că am 74 kg, cu oase, zgîrci,- globule albe şi roşii. La

-care, cel puţin la ultimul cîntar, s-au adăugat şi o-

' chelarii.' . :. ’.,;.Aşadar, după- ce voi fi un

mort frumos, rugaţi Morga să mă' trim ită l a ; ; Gherla (riii părăsesc ' oraşul ' natal nici 'de frică!), mă spălaţi, m ă îmbăiaţi, alegeţi carnea de- pe ciolane (cu .grijă efi-s băiat sensibil) şi p’oririă ştiţi dumneavoastră: tocat

mărunt, .tratat, piper, sare boia ş.a.m.d, ? Iese un ... sa­lam . . :! Mai' mare dragul. E drept, cam puţin dar de unde nu-i n i c i . gherienii nu pot cere mai mult. ;

,/ -.- , ■ ■. - - . Radu V IDA

■ P.S. Am şi eu o ultimă dorinţă: oasele, oasele să le expediaţi la ,;Protan“, că e

- nevoie de făinuri proteice şi medicul; curant mi-a spus că am . chiar peste plan. Oamenii de acolo vor scoate un produs nou (în premieră mondială, că din om, şi încă ziarist linşat, nu s-a mai- auzit),' produs nou cu. care vor hrăni - ci­rezi întregi de animale şi, uite aşa, peste ani şi ani, gherienii vor putea mînca pe săturate. D in şeptelul propriu, vreau să zic. De care,- deocamdată, nu - le

■ pasă. -- . ;. .01 Poftă bună! . v .

Atenţie la neatenţie!In ziua de 6 ianuarie 1990, ora 1,40, un

puternic incendiu a izbucnit ' la hotelul „Potaissa“ din Turda. Rec'epţionera de serviciu şi-a exercitat foarte bine obliga­ţiile, a alarmat, compania de pompieri Turda şi dispeceratul I.G.C.L. Turda, du­pă ce a trezit şi evacuat cele 46 de per­soane cazate în noaptea respectivă în ho­tel, aşa că nu. s-au înregistrat victime* umane.■Compania de pompieri Turda, cu patru

maşini de luptăvşi o autoscara, împreună cu un pluton de m ilitari în termen de la

-*>-Unitate m ilitară a M.Ap.N., au acţionat pentru localizarea şi lichidarea incendiu­lui, precum şi pentru evacuarea bunurilor din -. clădire pînă la aproximativ, ora 5,30, în condiţii dificile, generate de gerul pu­ternic, fum dens şi suprafaţa, deosebit de alunecoasă ă , învelitorii din tablă a .acope­rişului.

Din cercetările întreprinse ulterior s-a reţinut că nu s-a respectat orarul de func­ţionare. a sobelor de teracotă.-alimentate. cu gaz metan, iar coşul de evacuare a fu­mului, supraîncălzit, a aprins elementele combustibile din componenţa planşeului,

de unde focul s-a propagat în pod afectînd 50 mp planşeu şi 40Q mp acoperiş. •

Proporţiile incendiului se explică prin observarea cu întîrziere;a focului — de către un trecător — . atunci cînd se mani­festa deja la nivelul acoperişului.

în anul 1989 şi anii anteriori s-au' mo.i înregistrat evenimente . asemănătoare îh podurile Facultăţii; de geografie-biologie, Seminarului, teologic, ortodox, Secţiei de hematologie a. Spitalului oncologic, hote­lu lu i „Melody“ etc., dar, observate la timp, au fost stinse operativ, fără a provoca pagube deosebite. 1 _ '

De aici se poate trage o concluzie cer­tă şi anume necesitatea organizării unei observaţii mai riguroase. De fapt, se im­pune respectarea normelor de protecţie îm- poti-iva incendiilor; pentru a preveni ge­nerarea unor asemenea evenimente.. . .Co­şurile d e ‘evacuarea fumului-şi gazelor. de ardere trebuie,verificate, ca să nu aibă f i­suri; sau goluri,, să fie izolate termic “faţă

,de elementele combustibile ale acoperişu­lu i ş l . beneficiarii să .respecte, _orarul .de funcţionare a'sobelor, realizînd în acest fel şi, o economisire a gazului metan; atît

• de necesar în aceste izile.; ; GRUPUL DE POM PIERI

A L JUDEŢULUI CLUJ

PRIMĂRIILE SĂ-ŞI EXERCITE A U TO R ITA TEA !(Urmare din pag. I)

sit, din păeate, tim pul şi cumpărăm cît dorim odată.

— Am văzut la „Central" cum s-au desfăcut găinile şi puii: - unii au cumpărat cîte 4—D bucăţi, chiar mai mult: alţii au rămas cu buzele .umflate, cum se spune.

- — Absolut greşit şi, cred, cctăţenil înţeleg şi trebuie să înţeleagă acest lucru: să ajungă toţi la ceea ce. se vinde, ; pentru că oricum situaţia sc va îmbunătăţi, sperăm, cu eforturile; tutu­ror factorilor implicaţi. ;

— Ce chestiuni , ridică noii primari vizavi de

•munca lor? C .....— Foarte iţiulto, mai a-

lcs -cei din mediul rurăl; Nici noi, nici altcineva' nu

i le va mai da 'ind icaţii cum : să-şi. gospodărească locali-

tatea, cconomia în terito- ' riul lor. Acesta va fi ma­rele examen al primarilor şi al locuitorilor fiecărei a- şezări într-o democraţie a- devărată ca cea cucerită cu

; utile a jertfe. Primăriile să-şi exercite dt; acum au­toritatea. De aici numeros-. scle întrebări: Ce ce întîm-

‘ plă cu terenurile trecute în ■ proprietatea- statului, ale celor ce nu s-au înscris fn C.A.P.? Ce se întîm p lă cu

• semănăturile, dc' toamnă a ', colo unde se desfiinţează ; GLA>P.-ul7 P o t'f i refăcute ̂păşunile satelor prin tre- ‘ cerca în acest mod de folo­sinţă '( f tcrenuHlor luate dih circuitul 'arabilu lu i?. Se se

'*în tîm p lă '" cu 'şantierele de ■ îmbunătăţiri funciare de*:

masate? Şi altele la care trebuie să' găsim răspun-

' suri judicioase grabnic.— Dar primăria judeţea­

nă ce mai are airzător pe agenda de-lucru? - , '•

— Soluţionarea în cel m ult 2 săptămîni a încadră-

- rii în muncă a circa 5.000 de '• oameni ce au solicitat acest ' lucru; Eforturile şe fac cu. : sprijinul fiecărei unităţi e- ‘ conomice şi instituţie socia­lă, astfel Incit sînt sigur căo. să ducem misiunea res-

; pectivă la bun sfîrşit. Toa- ’ tă lumea de bine doreşte î — şi este minunat' acest

lucru —- să muncească în- ; ţr-un mod cît mai util pen- ; tru" ea ”$i' ţară. E singurul

mod de a o ridica din ma- rasmul în. care a împins-o

’ cinica ţ i cruda dictatură ceauşistă...

Legiune proaspete şi de calitate— Aşa este, ne confirmă

ing. loan Hirceagă, directo­rul întreprinderii ; pentru producerea legumelor din Cîmpia Turiii. - P ină anul trecut, potrivit „preţioase­lor indicaţii", 80 la ‘ sută din tomatele,' castraveţii; salata şi gulioarele obţinute - aici, luau drumul exportului. - •>. începînd . din acest- an, toate legumele^vor. rămîne- pentru : consumul intern. Primele:' cantităţi, de .trufan-.- dale- realizate "---pînă-.'acum.-- ău fost- livrate-prin I.L.F. şi C.L.F. la C luj, Turda, Dej şi Gherla: - Este- vorba -de 342:930 bucăţi salată - verde şi de 85.470 legături de pu­ii oaie. ; Acesta ' este" doar

' începutul. ■5 Pe care sîntem - liotă-; rîţx să-l".dezvoltăm,- susţi­nea interlocutorul nostru, pentru a asigura, într-ade-J Văr, locuitorilor judeţului nostru,' cantităţi - îndestulă­toare de legume proaspete $i de calitate.. *; — în ce fel? ",! — Pentru . acest ' an; ne-am propus sâ obţinem3.800 t legume - de seră, 800 t legume din cîmp şi: circa/8 milioane fire de diverse sortimente • de - răsaduri: P înă în prezent,-pe o par­te din parcelele d in ; scre e- liberate de! salată şi guîi- oare âm început , plantatul tomatelor. D in cele 8 ha prevăzute, am plantat 3 ha,

- Pregătim 5 ha pentru, se­mănatul castraveţilor şî; în-

ordinea priorităţilor, vom continua cu pregătirea ce­lor 3 ha din serele reci pentru plantatul verzei. ■• în ceea ce priveşte răsa-

. durile, din păcate,.-pînă la această - dată, -foştii, noştrii

r beneficiari (I.A.S.-urile .• C.Â.P.-urile şi gospodăriile

populaţiei) încă n-au lansat- n ici’ o. comandă'pentru ne-,

cesaruL. de - răsaduri din primăvară.. Timpul- tace şi

~ trece! ^Aminte, deci!; ' In a ltă ordine de idei, ne p re o c u p ăm .d e .• creşterea,

: rentabilităţiic :* / activităţii• noastre/ începînd din acest

an, vom’ consolida bâza ma-; terială a întreprinderii prin realizarea ;a încă -12 ha sere

- tunel de pe .care: vom pvo-- duce, anual, în medie Ia hn,

peste^lCO -t «leguine1 şi: prin' înfiinţarea ■ -unei secţii de

conserve. de’ legume, care să valorifice, -anual,---500/t şi;, totodată, i să aplatizeze' con­sumul de v îrf al legumelor în stare proaspătă.1- ■1 Totodată, ; faţa de anul trecut, am sporit.suprafaţa

• destinată producerii florilor : de la un^ ha la două.- Deja- am livrat "12.200 bucăţi fre-• zii; 18.000" bucăţi garoafe; şi

187 bucăţi ghivece. în pe­rioada imediat următoare,

’ vom spori şi.m ai mult.pro* ducţiă de flori pentru a sa­tisface cererile mereu cre&-, cîiuîe. , ... „ . . ■ -

■j — Greutăţi?; ....... '.1 -Vf' Nu> ne. ocolesc. - A ■ ră­mas şi rămîne pentru noi,

ca o mare problemă, căldu­ra. Combinatul metalurgic ne livrează şi acum G.cal, la 170 lei. - Scumpă. . Deşi - pe total ne încadrăm îh „cote“ (încă n-au dispărut!), noi trebuie să asigurăm în

- sere, mai ales în lunile ge­roase, cel p u ţin '14 grade S.

- Deci, în funcţie 'de tempe­ratura .exterioara ar’ trebui să ne fie livrată .căldura şi

- nu d u p ă . rigurozitatea' unor „cote" - stabilite - arbitrai1. Dorim să scurtăm drum ul legumelor de la furnizor lâ

: consumator. Vom.-înlătura : astfel' stocările-ce - se nial . fac In depozitele T.Tj.F.-ului

şi ale >G.L.Fi-ului, C stocări care conduc la deprecieri şi ‘

- la pierderea , prospeţimii• legumelor. •' Pentru ‘ aceastaavem nevoie de magazine proprii.- Cele-; două magazi­ne din Turcia, două în C înv pia Turaii'şi numai.unul Iii C luj sînt - cu -totul insufici­ente! - •

Dumbrăvenii ■ şi Codlea au -asigurate spaţii, comer­ciale pentru .desfacerea flo ­rilor. ' Noi nu, ideşl ana s<> , lic ita t D in acest motiv, în multe cazuri, .pentru a: evi-

- ta deprecierea, florilor, sîn­tem nevoiţi să le vindem prin magazinele . . . D um ­brăvenilor şi Codlei. Halal de aşa rentabilitate! ; ,

Pentru înlăturarea aces­tor animozităţi, factorii in ­vestiţi - cu responsabilităţi fn acest sens, au cuvîntul.*

/ Ion CORDOŞ

locuinţele nii le construim pentru un an sau doi.., (II)(Urmare din pag. !) i

i-a spus omului de ştiinţă: ■JSe-’vede-, că nu ai înţeles politica energetică a par­tidului". Scurt. - , Să revenim l a : construc­tori. în continuare se fac propuneri . privind studie­rea amplasării şî proiectă­rii unei staţii la nivelul tehnicii mondiale, de ardere a gunoaielor menajere, de-

finitivarea legării canali­zării cartierului Mănăştur -în sisteme de,, canalizare a ■ .municipiului -Cluj p în ă . lâ Staţia "de. epurare, regula-'; .rizarea în întregime a Ca­nalului Morii.' 1 ’

Da, trebuie făcut ceva cu acest canal care ’ traver­sează oraşul- nostru. Cură­ţat, îndiguit, umplut cu apă, poate da un farmec deosebit. C lujului. - Şi dacă

sîntem- la accst-capitol, su­gerăm să ne gîndim şi la -rîul Someş.-Albia şi malur rile arată deplorabil, în el se aruncă te m iri ce. inclu- şiv anvelope de tractor,, se deversează, ape; uzate- ne­trecute prin * insta laţii: ,de epurare. Sigur, aceste- pro­bleme privesc în mare .mă-. sură.,pe edilii municipiu--. lui. Dar şi pe fiecare din­tre noi, , v

Olanda pentrrCfiij: QN SPITAL COMPLET ECHIPAT• La primăria municipiului C luj se află de acum.macheta unui spital ultramodern, oferit ca ajutor locuitorilor de aici de că-

-tre Societatea de binefacere AKTIEPLAN din Olanda, ai căre i reprezentariţi au fost recent oaspeţii oraşului. Spitalul, cu ca­racter-judeţean, va avea,-după cum ne-a declarat primarul municipiului,, domnul A l, Şcrban, 500 "de paturi şi va dispune de .toate secţiile necesare unei asistenţe me­dicale, complete, şi de înaltă ţinută ştiinţi

-fieă; chirurgie,, interne, obstetrică-gineco- logie ş.a., precum, şi de un bloc_ radiologie - •

(înzestrat cu aparate şi instalaţii din u lti­mele fam ilii aflate în fabricaţie pe p la n ,,

; mondial, în general computerizate, i ' De- asemerea, -alături de; corpurile spiţa- lu lu i propriu-zis, se prevede' şi înălţarea

'u n u i hotel ,unde. vor. găsi găzduire mem­brii fam iliilor care vin în vizită, hotel ce

va avea la parter numeroase unităţi de servicii şi. prestaţii, inclusiv unele cu ca­racter- alimentar. A tît spitalul, cît şi ho­telul, vor dispune de "instalaţii de aer con­diţionat, inclusiv^ pentru locurile de agre­ment, o uzină de purificare a apei, pentru care, într-0 a doua fază de realizare, se. are în vedere un lac de alimentare cu cir­cuit închis prin reciclare., După cum ne-a declarat ing. Gabriela Pâiş, şefa, secţiei de sistematizare a primăriei municipiului, în prezent-se întreprind studii febrile pentru

■ găsirea unu î amplasament potrivit de cir­ca 5 hectare- pe -care se va amplasa încă din -acest an viitorul spital clujean. în

orice caz, acest amplasament,va fi undeva

în -zona colinară ă oraşuluir apărat .de po-

luarea fonică şi de altă natură a mediului

înconjurător. (V, LAZAR) ,

i ' B IS liR ICA ROMAN’A U- NIXA- (GRECO-CATOLI-CA) îşi informează pe. a-

- ceastă cale preoţii' şi erc- ‘ dineibşii! din toate Diece-

zcle din ţară că pot lua le­gătura cu reprezentanţii autorizaţi ai conducerii B i­sericii, in toate problemele care ii interesează, la a-

1 dresa: Cluj," str.'Moţilor nr.' 26, sediul (vechi şi actual) al Episcopiei unite de Cluj-Gherla, telefon 1-24-0.1,

: între" orele 8—14 şi 6-49-56,; între orele 18—22.' * ‘

Totodată, anunţăm - că, ' la începutul l u i ' februarie,

va apare revista ‘ V IAŢA , CREŞTINA, publicaţie bi-- lunară (deocamdată) a B i­

sericii greco-catolice, cu- prinzind ştiri, şi materiale

. <Je orientare ’ ecleziastică despre viaţa Bisericii. Re­vista poatd fi procurată de

; la sediul Episcopiei dc C luj -Gherla şi prin reţeaua ac­tual ăd c- D i f u?.are h' Presei.

Pr. Tcrţuliait LANGAVicar-general al Episcopiei

: grecO-patollce de CJuJ- -: Gherla

Un:semnai de alarma:' AVORTURILE!Intre alte binefaccri ale revoluţiei se numără şl abro­

garea inum anului decret caro intcrzicea întreruperea cursului sarcinii. Dar simpla abolir’o a unei legi nu e su­ficientă, nu în'scanmă. c ă . problema o rezolvată. Ea tre­buie urmată nt apărat, de un set dc. măsuri complexe şi do o educaţie sanitară superioară. CSci s-ă trecut acum în altă extremă, foarte periculoasă şi gravă: numărul între­ruperilor este loarto mare. Noi, medicii din clinicilc gi­necologice Ie facem cu greu faţă, ncglijîiidu-ne celelalte meniri: asistenţa la naşteri, intervenţii chirurgicale, acti­vitatea curativă la patul bolnavelor. Iată dc ce conside­răm luarea grabnică dc măsuri pentru a importa sau fa­brica anticoncepţionale şau dispozitive intrauterine de anticonccpţie. Este apoi necesară o prevenire, o profi­laxie a sarcinii pe care o poate realiza fiecare femeie. Chiuretajul implică şi q serie de riscuri pe care le enu­merăm: infecţia,.sterilitatea, leziuni şi apariţia unor can- cere. Avortul trebuie să răniină u ltim a modalitate dc intervenţie. Noi îl socotim ca un eşec în profesie. Dacă în 1989 am avut 1.069 de avorturi provocate şi 500 auto­rizate. în perioada I — Î5 ianuarie a.c., în clinica noastră, s-au efectuat aproape 3001, E o problemă vitală dc Sănă­tate pe care forurile medicale şi dc ocrotire a sănătăţii trebuie să le trateze cU sporită grijă. ■

' ■ Clinica Ginecologic I

N- Episcopia Rom ână Unită (Greco-Catblică)-de C lu j- Gherla anunţă, că, dum inică, 28 ianuarie 1990, ora 10.‘în Piaţa Libertăţii, Va oficia o 's lu jbă religioasă întru cinsti­rea eroilor Revoluţiei1 d in : 22 Decembrie 1989. ., . Pr. 7’ertuliah LANGA, vicar general al Episcopiei

Române Unite (Grcco-Catolică) de C lu j-G herla

PAGINA 4 ADEVĂRUL - IN LIBERTATE

~mica

v Cu ocazia împlinirii a 60 de ani şl a pensionarii, dorim soţului şl tatălui nostru drag IOAN STUPARU. din Some- şenl. m ultă s&nâtate şl un călduros „La mulţi «ni*. So­ţia Aurelia, fiica Dana ţ i gi­nerele Vasile. (1061)

17 TFH

■ * Vlnd Dacia 1310, cu 23.008 knu, str. Rakoczi 124. Telefon l-SS-C». (124$)

• V lnd cabanS din lemn, vldeocasetofon Sharp, pompă dc apă manuală, dulap pentru haine cu 2 uşi şi masâ (pentru pretenţioşi). Telefon #-î*-ei. (1*72) .

0 De vînzare casâ familiala cu trei camere, confort Şl ga­raj. In cartierul Gruia. Accept schimb cu două camere. Te-

. leton 3-64-16. (ISIS)# Vind urgent, eventual cu

preluare rate, garsonieră. Z il­nic dupâ ora 18, telefon 3-71-18. (1693)0 Vlnd casă fam ilială pa

atr. Paris nr. 119. Telefon ' S-87-H. (1587)

' • Vlnd convenabil maşină ne tricotat „Dopleta 3B2“, nouă, cu două paturi, fire P.N .A .! Telefon S-40-12. (1877)

# Vînd apartament 4 came­re sau schimb cu casă. Te­lefon 1-36-37, orele 18—21.(2011),+ Vlnd apartament S came­

re,. cartierul Pata. Informaţii- telefon 5-73-00, Intre orele 17

—20. (1*50)0 Vind apartament două ca- '

mere, cu Îmbunătăţiri, infor­maţii telefon 7-63-52. (1980)

0 Vlnd garsonieră confort mărit, zona Pata. Telefon4-13-Î5, după ora 18. (2012)

' # Vind scroafă Bostantâ. In ­formaţii Intre orele l î —1*. Mănăştur, str. Mogoşoaia nr.1, ap. ÎS, bloc J 1, familia Rusu. (2013), • Vlnd garsonieră confort' mărit, zona Pata. Telefon4-03-93, după masâ. (2037)

0 V lnd: videorecorder, ;TV Cromatic, casete, Dacia 1S00. Informaţii telefon 3-55-52.(2046) -

• Vlnd icoane pe sticlă. Te­lefon 3-37-59. (2116)

# V ind convertor • satelit, pentru pretenţioşi. Telefon7-4J-00, după ora 17. (2098)

0 Vlnd apartament cu două camere, confort, ln cartierul Gheorghenl. Telefon 4-48-55. (2086)

• Vînd urgent, la preţ con­venabil, videorecorder „Na­tional* G so. HQ. str.* Cuza ' Vodă nr. 18—20, etaj v . ap.10. (2113)

, • Vind apartament t came- ~ Te plus garaj, cartierul Zo ri­lor. Telefon 2-03-54, Intre o- rele 8—10 şl 18—20. (2078)

# Vlnd apartament cu pre­luare de rate, la preţ conve­nabil, î camere,- Telefon '7-78-55, Intre orele 16—20.(2106)

♦ Cumpăr pendulă, ceas buzunar, busolă cu altlmetru vechi. Telefon 7-24-90. (2090)

i i i :

• Pierdut femelă şl mascul, 'rasă ciobănesc german. Mas­culul are *gardâ tip lanţ cu ochiurile alungite, are urechea dreaptă Intr-o parte cu clca-

. trice ln Interiorul urechii. A-' nunţaţl adresa str. Azuga *, ap. î. Recompensă. (2171)

• Pierdut In decembrie ctl- 'ne Doberman, negru, urecheadreaptă defectă. Cartierul Gheorghenl.. Găsitorului re*

. compensa. Eventual cumpăr . Doberman fără Pedigree. Te- . le îon 3-41-41. (2047) . .

+ Caut sâ Închiriez aparta­ment cu două camere sau gar­sonieră nemobilate. Telefon:

' S-Bî-2*, orele 18—21. (2196)♦ Dau ln chirie o cameră

. cu acces la dependinţe lncasă (vilă) central la două fele şl dau In chirie o came­ră dintr-un apartament In cartierul Clparlu unul băiat sau doi. Telefon ' 4-60-81. (1574)

SCHIMB DE LOCUINŢA• Schjmb apartament * ca­

mere, dependinţe, ultracen­tral, Deva cu sim ilar C luj. In ­formaţii telefon 856/1-70-82. (Î0M)

0 Azi,' 27 ianuarie 1990, se Împlinesc 6 săptăm îni de la dureroasa ş l , trista pierdere a Iubitului nostru sot, ‘ată, socru şl bunic VICTOR POP, fost salariat al Consiliului popular Ju- (ean Cluj. Va răm îne veş­nic In amintirea noastră. Mulţum im şi cu această

ocazie celor ce au fost a- lături de noi tn clipele de grea lncercarc. Soţia, f i­ica, ginerele şl nepoţii. (2178)

A S-au scurs 10 sâptâ- m inl de la trecerea In ne­fiinţă a dragului nostru

cumnat şl unchi NICU MOŞ. Nu-1 vom uita nlclo dală. Familia Mircea Stan, Ortenzla cu copiii. (2049)

0 Sint alături de colega mea Maria Crişan In m a­rea durere la pierderea mamei dragi. Colega Ma- rinela şl soţul. (2169)

• Cu Inima zdrobită de durere anunţăm plecarea fulgerătoare dintre no i t

dragei noastre A N IC A . PAL, In virstă de Si ani, sotle, m am ă ş l1 bunică de­votată, pe care am iubit-o mal m ult declt -am ştiut să-l arătim . Cel care ne împărtăşesc durerea pot s-o Însoţească pe u ltim ul drum dum inic i, 28 Ianua­rie, ora 13, de la capela cim itirului Mănăştur. In vccl nemlngllatl — Ghlţâ, Radu, Rodica, Nora şl Călin. (2134) .

• A plecat dintre noi, In25 Ianuarie a.c., după Îm­plinirea a 93 de ani, scum­pa noastră m am ă AURICA dr. ŞERB AN. Ne vom ruga pentru ea. Nestinsă adu­cere aminte. Inmormlnta- rea ln 59 Ianuarie a.c., o- ra 12, la cim itirul Central. Familia. (2130)

0 O moarte fulgerătoare I-a răpit dintre no i pe Iu­bitul nostru soţ, tată, so­cru şl bunic VASILE RUS (HlRBOI), la 65 de ani, pensionar C J .R . Înm or­mântarea; va avea loe lun i,29 Ianuarie 1990, ln comuna Feleacu, nr. 480, la ora 13,30. Soţia Maria, fiicele Mioara şl. Lenuţa, ginerii Bebe şl Nicu şi nepoţii Roxăna, Camelia, Bebe m ic şi Gicută. (3211)

• Al plecat dintre noi. Nu te vom uita niciodată

dragul nostru bunic DUMITRU VAIDA. Dorm i In pace. Nepoatele Sanda, Lucia şi Mariana. (1613)

• Un ultim omagiu fos­tului nostru coleg de birou GlRBOVAN GHEORGHE.

Colegii de birou de la I.L.F. C luj. (2009) _ _ _ _ _ _

0 Un u ltim omagiu ce­lei care a fost M ARIA

MARIAN din localitatea Pădurenl, comuna Chinte- n l. Sincere condoleanţe fa ­m iliei Marian Cornel. Fa­m ilia Vasile Mocan. (2119)

>• Vom păstra o frum oa­să amintire celui care a

fost un bun coleg GlRBOVAN GHEORGHE.

Colegii de Ia I.L .F .' C lu j. (2009'A) ____

© Un ultim şl pios oma­giu celei care a fost

SIMONA STĂNESCU. Condoleanţe fam iliei îndu­rerate. Fam ilia Ioan Sabău din Bucureşti. (2031) '

• Sincere condoleanţe doamnei Negru la pierde­rea fiului drag RADUCU. Ana Badlu. (2007) -

• Sincere condoleanţe finu lu i nostru Ioan Roşea la pierderea tatălui său drag. Familia Tat. (200C)

0 Sintem ' alături de naşii noştri Ioan Roşea şl Glna ln marea durere pricinuită de moartea părintelui drag. Familia Tompa. (2005)

. • Profunda noastră com­pasiune colegului

Alexandru Oros la trece­rea tn eternitate a tatălui drag. Sincere condoleanţe familiei. Corul F ilarm oni­cii de Stat. (2001)

• Sintem alături de doamna dr. Doina

Stănescu In durerea prici­nu ită de trecerea ln neri- lnţă a fiicei sale SIMONA. Sinccre condoleanţe. Com­partimentul adm inistrativ a l Spitalului C.F.B. C lu j. (2022)

• împărtăşim ■ durerea familiei ing. Stei lan

Nedelcu şl Lidla pricinuită de moartea mamei dragi. Fam iliile Simlonca şl Ilea Pop. (2016)

• Ne alăturăm m arii du­reri prin care trece colega noastră, profesoara} Uţa Bojan, la pierderea tatălui drag. Transmitem sincere condoleanţe. Colegii de la Şcoala nr. 29. (2029)

0 Sintem alături de co­legul nostru Aurel

Moldovan ln marea durere pricinuită de pierderea ta­tălui drag.' Colegii d in ate­lierele didactice ale Fa­cultăţii de chimie. (2021)

• Sintem alături de fa­m ilia col. dr.. (r.) Ştefan Stăncscu ln aceste clipe grele pricinuite de pierde­

rea scumpei tor fiice, SIMONA. Familia farma­cist col. Nlca Laurian. (2118)

I Un ultim omagiu ce­lu i care a fost colegul nos­

tru, ee. NICOLAE ŞERBAN, din Turda. S in­cere condoleanţe familiei greu Încercate, Colegii de la „Avicola* C luj. (2161)

49 Sintem alături de cum­natul nostru Marian

Cornel ln marea durere pricinuită de pierderea mamei dragi. Fam ilia Ioan Cimpean. (2096)

0 Adine recunoscători, mulţum im celor care au fost alături de noi ln cli­pele grele ale despărţirii

de draga noastră M IŢI LUCA (n. ŞUTEU). Fam i­lia. (2164) ____

SIMONEI STĂNESCU,i i vom păstra mereu o caldă amintire. Colegele din grupa 9 M .G .: Corina, Marta, Smaranda. (2092)

Sintem a lă tu ri dc Eu­gen Kovacs la marea durere pricinuită de dece­sul mamei dragi. Colegii de la atelierul mecanic .Farmec^. (207S/A)

0 Sintem alături de na­şul nostru Marian Cornel in marea durere pricinu­ită de pierderea mamei dragi. F in ii Vasile şl M a­riana. (2096/A)

• îm părtăşim durerea colegei noastre Floarea

Feurdean ln aceste mo­mente grele pricinuite de moartea tatălui. Colegii d in Centrul de librării. (2080)________________ - -

9 Sintem alături de fa­m ilia dr. Stănescu tn m a­rea durere . cauzată de pierderea fiicei lor dragi, SIMONA, ln condiţii tragi­ce, la tlnăra virstă cind Începeau Împlinirile. Fa­m iliile Nlcolae Staiicu, A- lexandru Budu, Ioan Vlad. ( 2110) ______________-

• SIMONA, răm ii . in su­fletul .şl memoria noastră aşa cum .te-am cunoscut. Colegii de liceu, promoţia 1983. (2091)

• Clubul „U“ şl supor­terii slnt alături de fam i­lia Şerban, d in Turda, la pierderea celui care a fost un suflet .dăruit sportului şi culorilor clubului. (8083)

0 împărtăşim . durerea colegei noastre Maria pop in aceste momente grele pricinuite de moartea ta­tălui. Colegii din Centrul de librării. (20S0/A)

# Sintem alături de Szabo Arpad Ia marea durere pricinuită de dece­sul tatălui drag. Colegii de la atelierul mecanic, „Far­mec*. (2675) __________

• Mulţum im rudelor, prietenilor şl cunoştinţelor care au fost alături de noi la marea pierdere a celui care a fost IULIU TRIF. Fam ilia îndoliată. (2157)

• împărtăşim durerea colegului nostru Mircea

Galoş, In aceste momente grele pricinuite de m oar­tea mamei. Colegii d in Centrul de librării. (2080)

0 Pios şl dureros oma­giu la un an şl respectiv3 an i de la trista despăr­

ţire de scumpii noştri GRIGORE ULEICAN fl GLIGORB ULEICAN. M a­m a, fratll, surorile şl ne­poţii. (1121) ________ '

• Se Impllncsc şase >ăp- t&mlnl de la trecerea In eternitate a dragului nos­tru IOSIF CIUPE. N u II vom uita niciodată. Fra­tele f l cumnata. (1595)

0 pios omagiu memoriei dragului nostru ” soţ, tată,

socru, şl bunic GUEORGnE PETRAŞ, la ani de la dureroasa des­părţire. Nu II vom uita ni clodată. Soţia şl copiii. (1208)

• Azi, 27 ianuarie, se Împlinesc « săptăm îni de lacrimi f l durere de cind ne-a părăsit pentru tot­deauna scumpul nostru sot, tată, socru şl bunle

ILIE SANDOR. In veci na- mingltaţl — soţia Maria, « i i Grigore, Sandu, Nelu şl Pavel cu familiile.(1*97)

0 Pios şi îndurerat o- magiu memoriei distinsu­lu i prof. unlv.-dr. NERV A PAINA, la doi an i de la treccrea ln nefiinţă. Fra­tele Octavian, nepoţii N l­colae şi Gheorghe cu fa­m iliile. (1839)

0 Lacrim i fierbinţi şl* dor nestins ln sufletele noastre la Împlinirea ce­lor 6 săptămtnl de ta tre­cerea ln eternitate a celui care a fost bucuria şi lu ­m ina vieţii noastre, conf. dr. ing. TRAIAN DANUL GLIGOR. Comemorarea va avea loc la Catedrala Or­todoxă Rom ână In 31 Ia­nuarie, ora 14. M ulţum im tuturor celor care ne-au • împărtăşit disperarea. Fa­m ilia . (1854)

• ln 28 Ianuarie se Îm­plineşte un an de cind ne-a părăsit pentru tot­deauna scumpa noastră sotle, m am ă, soacră şi bu ­nică ANA HULDUŞAN.

Nu te vom uita niciodată. Soţul Sim ion, Lucica şl Marioara : cu fam iliile. (1866)

• Azi, cind, se Împlinesc . săptăm în i de la deces, 11 pllngem cu aceeaşi durere pe dragul nostru soţ, tată

şl bunic VASILE SOMEŞFALEAN. Fam ilia

în d u r a t ă . (2070) , '

J Copleşiţi de tristeţe ne despărţim de iub itu l nos­

tru coleg profesor DUMITRU BĂLAN trecut fulgerător in nefiinţă. Con­doleanţe fam iliei Îndure­rate. Colectivul Şcolii nr.

-15. (2223)

• A u trecut şase săptă- m in i de cind florile du­rerii, udate de lacrimile mele, au răsărit pe m or­m intu l iub itu lu i meu soţ

VASILE ŞANDOR (VOSICA). Veşnic va fi

Ia fel de viu tn sufletul meu nemingilat. II voi pllnge mereu. Soţia Rave- cuţa. (1881)

• Mereu prezentă tn gindurile şl Inim ile noas­tre, am intim Împlinirea a 6 luni de la trista despăr­ţire de scumpa noastră soţie şi m am ă VERONICA URS. N im ic nu va putea şterge imaginea el de ne- inlocuit din sufletele noas­tre triste, comemorarea ln28 ianuarie 1990, la Bise­rica Bunavestire din str. Dr. Petru Groza. Soţul Dorel şi fiu l Florin. (2151)

0 A zi se Împlineşte un an de cînd scumpul nos­

tru soţ, tată şi ginere GORE UILECAN, a plecat dintre noi. Fie-t ţărina u ; şoară. (Maia, Doru şl fam. Radu. (2025)

• Ca in im llo zdrobite de durere ne despărţim de cel care a fost fiu , soţ, tată, ginere şl socru. Iub i­

tul nostru DUMITRU BALAN, tn virstă de 50 ani, decedat In data de 25 ianuarie, intr-tm tragic ac­cident. Inmormintarea are loc lun i, 29 Ianuarie ' 1990, ora 11 la cim itirul Central. Fam ilia îndurerată.' (2248)

0 Sinccre condoleanţe colegei noastre lu liana

Bălan In marca durere pe care o încearcă la trece­rea In nefiinţă • soţului el. Colegii de serviciu. (22*4)

0 Sintem alături de fa­m ilia Bălan ln marea p ier­dere suferită prin decesul

celui, care • fost DUMITRU BALAN. Sin­cere condoleanţe. Fam lll* Em il TUI cea. <2251)

Redacţia! Clnj, « r . Napoca nr. ts. Telefon 1-61-16! telefoane Interioarei secretariat — î î î t Becţla culturala — i i i f l »»: probleme sociale «I economice - 227, 228. 22»; administraţia — tU} tipografie — U3,m. Mic» publicitate w primeşte «linte, Intre orei* 10—16, a nua l la administraţie, strada Napoca or. l t , parter.

Teatrul National — ÎM ­BLÂNZIREA SCORPIEI, ora 18.

Teatrul Maghiar de Stat— INTR-UN PARC. PE O BANCA, ora 14,30,

Teatrul de păpuşi pre­zintă duminică, ora 10: HANSEL Ş l GRETEL (sec­ţia română); ora 12: FATA BABEI, FATA MOŞNEA­GULUI (secţia maghiară).

• DULCEA PASARE A , TINEREŢII-(8.30; 11; 13,15; 15,30; 17,45; 20) — Repu­blica • TRANDAFIRUL

GALBEN (9; 11; 13; 15; U, 19) — Victoria • NEA M A RIN M ILIARDAR (11. 13; 15; 17) • DESENE A.‘ NIMATE (10) • PASARl- LE (9; 11,30; 14; 16,30; »— Dacia • SUNETUL Ma Z IC I!, seriile I şi II (9; n 15; 18) • DESENE ANIMA^ TE (10) • MISTERELE BUCUREŞTILOR (12; U 16; 18,30) — Mărăşti < SUCCES, CHARLIE (9; 11 13; 15; 17; 19) — Muncii», resc • ROCHIA ALBA DE DANTELA (9; 11; 13; 15 17; 19) — Arta • OfUGA- RE FATA IUBEŞTE UN BA IAT (orele 9 ; 11; 13' 15: 17; 19) — 23 August « VERONICA (8,30) «GOL®. SUL DIN RHODOS. seniltI şl I I (10; 13; 16; 19) - Timpuri no} • TRANS­PORT SECRET (11; 13: 15;

CINEVA ACOLO SUS MA

IUBEŞTE <17; 19) — Stea­ua roşie.

. a p e l

Toţi micii meseriaşi din judeţul C luj sînt rugaţi să vini miercuri, 31 ianuarie 1990, ora 10, In sala de şedinţă dis str. Moţilor nr. 18. pentru a hotărî de comun acord (a problema impozitelor, rezolvarea materialelor şi unele probleme organizatorice.

Toadcr DUMITRU

A N U N Ţ

Inginerii şi subinginerii constructori din rază judeţului C luj sînt invitaţi să trim ită delegaţi din partea unităţilor In care funcţionează la şedinţa de marţi, 30 ianuarie 1998, la Institutul politehnic C luj, str. Gheorghe Bariţiu nr. % Amfiteatrul A II, ora 12,30, în vederea constituirii grupu­lu i de constructori al judeţului C luj. Delegaţii sînt rugaţi şă comunice numărul de constructori pe care îi repre­zintă. -

In legătură cu anunţul de vineri, 26‘ ianuarie 1990, îl rubrica „BREVIAR CETĂŢENESC", dorim să informăn iubitorii sportului clujean, sportivii, cadrele de speciali­tate, activul obştesc, cluburile şi asociaţiile sportive, care sînt sau aU fost în activitate şi au slujit cii sinceritate şi puritate nobilele idei ale acestei activităţi, câ prin conţi­nutul său, anunţul şi autorii lui, caută să producă, derută, să destabilească activitatea sportivă şi instituţiile sale.

Iri sensul adevărului, redăm mai jos conţinutul telexu­lu i transmis Consiliului judeţean pentru ' educaţie fizici şi sport din partea M inisterului Sporturilor în data de 4 ianuarie 1990.

Anexăm textul telexului Ministerului Sporturilor.Consiliul judeţean pentru educaţie fizică şi sport Cluj

' •

Conform decretului Consiliului Frontului Salvării Naţio­nale a fost înfiinţat Ministerul sporturilor.

P înă la aprobarea decretului de organizare şi funcţio­nare a Ministerului sporturilor, consiliile pentru educa­ţie fizică şi sport îşi vor desfăşura în continuare activi­tatea In actuala structură, în strînsă conlucrare cu co­mitetele de sprijin ale Frontului Salvării Naţionale orga­nizate în cadrul acestora.

Veţi lua măsuri pentru desfăşurarea normală a întregii activităţi Ia nivelul judeţului, localităţilor şi unităţilor sportive. >

• Dragă AUREL MERCA azi, 26 ianuarie 1990, nu-fl m ai pot spune „La mulţi an i!* decit „Să-ţi fie ţa­rina uşoară!*, precum -a fost sufletul tău nobil şi bun la tlnăra virstă de 34 ani, să m ai ştii AUREL câ din sîngele tău fierbinte pc care l-ai vărsat ln ziua de 21 decembrie 1989 a înflorit In InimUe noastre un trandafir pe care nu-1 vom lăsa niciodată să se ofilească, udindu-1 mereu cu lacrimile mele şl ale fiicelor tale pe care le-al Iubit şi ele te vor dori mereu. Sofia Ana şl fiicele Florina şl Adriana. Tie-ţl ţărina uşoară! (2137)

O întreaga noastră com­pasiune ramlllcl Bălan tn accsfe momente grele la despărţirea de cel care a fost DUMITRU BALAN.

Sincere condoleanţe. Fa­m ilia Gheorghe Zamfir. (2250)

• Au trecut şase s&ptă- m in i de lacrim i şl durere de cind scumpul meu fra­te VASILE ŞANDOB rn-a părăsit pentru totdeauna. Dragă frate, te pling şi te vom purta tn In im ă toată v ia ţa .. Sora Aurica, cum ­natul Nelu, nepoţii A lin f l Dănut, cuscrii Maria f l Ioan, d in Nădăşet. <1895)

O Aducem un pios oma­giu distinsului şi. iubitu­lu i nostru diriginte profe­sor DUMITRU BALAN.

Elevii fostei clase a VlII-a E, de la Şcoala nr. 15. (2222)

• Un ultim omagiu ce- lu i ce a fost DUMITRU BALAN şl condoleanţe fa ­m ilie i Îndurerate. II vom păstra o veşnică amintire. Echipa de handbal „U ni­versitatea* C.U.G. (2249)

• La 26 Ianuarie am aprlnJ cea de-a - 5-a lum inare pe mor­m intu l celui mal drag soţ, tată, socru şt bunic BALAZS ALEXANDRU SANYl. Nimic, niciodată, nu va stinge amin­tirea lu i d in Inim ile noastre. Soţia Lenuţa. fiu l cu familis. (1890)

♦ Sintem alături de familia dr.Stănescu la greaua Încercare prin care trece, prin pierde­rea fiicei lor, dragi SIMONA fosta noastră sportivă de p w formanţă. Sincere condoleanţe- Profesorii de la C.S.S.A. Cluj- (2002)

, • Azi, 27 ianuarie, se îm­plinesc fl săptăm îni de lacri­m i şl durere de cind ne-a pi- răslt scumpa noastră mainJ. MARIA MAN. fl 16 an i de cind ne-a părăsit scump»' nostru tată VASILE MAS. d in ' satul Tâuşenl. MormÎntâi lor va a udat de lacrim i presărat cu flori. F iu l fi fi­icele. (2117)

Tiparul executai la întreprinderea «oUtraficS Cluj. T irajul 74.355 «0.100