IORGU D. IVANASISTENT LA FACULTATEA DE TEOLOCIE DIN BUCURE4TI

DEMISIA DIN PREOTIESTUDIU DE DREPT CANONIC -

AUCIIREST1Tip Activitatea °ranch." Sir. Bret&lui 3S19 Sl

-

www.dacoromanica.ro

IORGU D. IVANASISTENT LA FACULTATEA DE TEOLOGIE DIN BUCUREJI

DEMISIA DIN PREOTIESTUD1U DE DREPT CANONIC

@

tsUCOESTITip. Activitatea Orafica" Sir. Bradului 331937

www.dacoromanica.ro

Cuvânt de lamurire.Exista astazi o intreaga categorie de clerici, preofi si

diaconi, care, fie pentru a ocupa anumite funcfiuni civile,necomptabile cu demnitatea Preofiei, fie pentru a puteasavarsi anumite acte, neingaduite de canoane unui cleric

cum ar fi recasatorirea au dat demisie din postulIn care se gaseau randuili In cler i s'au trecut In randullaicilor, de care nu se mai deosebesc nici prin ocupatienici prin costum. Chestiunea demisiei din Preofie si a situa-tiei canonice in care se gasesc clericii demisionali o intal-nim mai pufin discutata in legatura cu demisii de preolisi diaconi si mai mult In legatura cu demisia episcopilor.Acestia au recurs mai des la demisie, fie pentruca so-coteau la un moment dat di nu mai sunt In stare safaca fatà greutafilor pe care le impune buna chivernisirea unei eparhii si buna indrumare spre mantuirea suite-teased a credinciosilor, fie pentru cà autoritatea politicanu mai agrea ramanerea lor in acest post ; ba de multeori i pentru ca eparhia era prea saraca si veniturile numai corespundeau asteptarilor. In legatura cu demisiileepiscopilor vom gasi deci adevarata doctrina a Bisericiiasupra acestei chestiuni. Caci sfinfii Parinfi discutandhotarind asupra cazurilor izolate cum a fost cazuldemisiei mitropolitului Eustafie al Pamfiliei, de care s'auocupat sf. Parinfi ai sinodului III ec. au fixat principii cucaracter general si obligatoriu pentru toate cazurile. Fredafiind una, numai de grade deosebite, normele stabilite decatre sf. PArinti in legiiturà cu demisiile episcopilor, pri-vesc si se aplica deopotrivä si preofilor vi diaconilor. De-aceea, dui:A cum stabilesc canoanele pentru episcopi ei se

www.dacoromanica.ro

4 Iovigu. D. Ivan

vede limpede din comentariile la aceste canoane, nu esteîngàduilà demisia clericilor, in general, nici din postul ce°cup& nici din preotie. Nimeni nu poste renunta de bunävoie la starea sa preoteascit i sti se treacift in randul laicilor,Nici autoritatea bisericeasca nu poate sà rezolve favo-rabil astfel de cereri. Numai printer) sentintti judedito-reasca, clericii pot fi desbriSicati de demnitatea Preotiei

trecuti in randul laicilor, dacil se constata ca au sà-vtiroit greseli care Ii fac nevrednici pentru aceastä dem-nitate. Aceasta a fost oi a rtimas in mod constant doc-trina Bisericii noastre. Practica a cunoscut ins& i exceptii.Astfel de exceptii intalnim in toate Bisericile ortodoxe ;mult mai putine ins& decal in Biserica

Pentru liSimurirea ohestiunii propuse, vom arata : intaipentru care motive Biserica nu ineidue ca un cleric stipodia renunta de bunii voie la starea sa preoteascii sisit se- treaai in randul laicilor sau numai la postul pecare-I ocupii, farsEi a renuntEr oi la starea preoteascift ;dupei aceea, cum s'a inttodus oi s'a practicat, impotrivadoctrinei, sistemul demisiei clericilor din scaunul ocupatoi. din Pteotie.

www.dacoromanica.ro

CAP. 1

Doctrina Bisericii asupra demisiei din Preotie.

I. Hirotonia realizeaza o legator& indisolubilti intrecel hirotonit si biserica sa.

Biserica crestinti a inv6tat dela inceput c sfintirea cese transmite unei persoane prin actul hirotoniei dindeste stivtirsità dupil rEmduialä si cu respectul condiliunilorcerute de canoane nu i se mai poate lua si ca oconsecintil, nici persoana sfintità si consacratti lui Dum-nezeu nu mai poate renunta de bun& voie la starea sapreoteasca. Prin actul hirotoniei se stabileste intre per-scans sfintitä i biserica pe seama ctireia a fost

1) Chestiunea aceasta a fost disculatii mult in Biserica romano-ca-tolicii, in legitturii cu caracterul indelebilis al hirotoniei, care dinsec. XVI, in urma hotEtririi sinodului tridentin, a dobiindit caracterdogmatic: Si quis dixerit, per sacram ordlnationem non dart Spiri-tum sanctum, ac proinde frustra episcopos dicere : Accipe Spiritumsanctum; aut per eam non imprimi characterem vel eum, qui sacer-dos semel fait, talcum rursus fieri posse: anathema sit-. (Ses. XXIII,De sacramento ordinis, can. 4). Pentru doctrina si practica dinnaintede sec. XII, de cfind incepe sh' se impungt conceplia favorabilii ca-racterului indelebilis" al hirotoniei, v.: L'Abbé Louis Saltet, Les Re-ordinations, Paris, 1907 Asupra acestei chestiuni s'a pronuntat fay°.rabil si Sinoclut Palriarhiei din Constantinopol, in 1879, insusindu-sipunctul de vedere al Comisiunii Sinodale care fusese institultil in 1876cu cercetarea chestiunit Hirotoniei. Aceastil comisiune la rgindul ei isiinsusise preriIe i concluziunile la care ajunsese Mitropolitul Vasileal Smirnei si Arhimandritul loan, mal t lrziu Mitropolit al Cesareei,insarcinaji de Patriarhul Ioachim al Oonstantinopolului, in Sept. 1874,sà cerceleze dried si cum ingaduesc s'intele canoane ale Bisericiisd fie primit preotul hirotonisit de un eolscop caterisit l shismatie

xal Eacog oi t£00i, 'ExxkirCag xamíveg kuret'notroi 8gXEUNLI,Tiw 1576 XCLOwl !AMU XCLi Cri MILO:Ma &rnazírrov xEtposovililivra kega.).Mitropolitul Vasile al Smirnei si-a publicat cercetarea si concluziilesale, sub titlul : :CEO, TO15 xívoug TfiC X£1.90TOV(CLg 70,1W IYAV{1711') l'ILL6X6NOU 131111.1iVOU Wit 011(41 UV X0i1 ZS( Q orortifi irrore (lucraredespre validitatea hirotoniei clericilor hirolonisiti de episcop caterisitsi shismatic). 'Ev .10Qvu, 1877,

www.dacoromanica.ro

6 Iorgo D. Ivan

o legaturil tot asa de striinsti Si de indisolubila caleglitura ce se stabileste intre biirbat si sae, cand seunesc prin clisEttorie legiuità si binecuvéintatil de Bisericti.Asemilnarea aceasta se intalneste foarte des la sf.Astfel SI. Cyprian acuzit de adulter pe Novatian 2), pentrucà s'a facut sttipan, in mod arbitrar, pe scaunul episco-pului legal al Romei, Corneliu a) Influenta acestei con-ceptiuni se vede si din mustrarea aspra pe care sinoduldin Alexandria 4) a fiicut-o lui Eusebiu, episcopul Beyrut-ului, cand acesta si-a %sat Biserica i eparhia si a trecutla episcopia Nicomidiei ; pentru ca mai trarziu, din egoism

Novatian, presbiter din Roma, care impreuna cu Novaf, presbiterdin Cartagina, au intemeiat shisma novatiana, din sec. 111. Apropiereade nume mire acesti doi, a facut pe multi istorici si-i confunde atuncicand a fost vorba de stabilit rolul fiectirula la intemelerea shismel.Asifel Eusebiu (Ist. bis. VI, 45), Socrate (Ist. bis. IV, 28), Balsamonsi Zonara (Sint. Ai. 11, 134), au considerat pe Novat, presbiter al bi-sericii din Roma. In realitate Novat a fost presbiter al bisericii dinCartagina, unde si-a intemeiat shisma. Sf. Cyprian ii cunostea ca pres-biter al sau si nu-1 confunda cu Novatian, care a intemeiat la Roma,ca adept al lui Noval, o secta similara, sustinand acelas excesiv ri-gorism fat& de cei care amused' dela dreapta credinta, in timpul per-secutiilor.e fag de cei recasatoriti dupa moartea primei sotil, nepri-mindu-i la imparlasire toe& vie*. Adeptii acestei shisme (Zonara,Balsamon si Aristen (Sint. At. 11. p 133-136) considera Novattanis-mul eres; Sf. Vasile cel Mare (Sint At. IV, 90) il considera shisma)au fost numiti Calan i curall sau Novalieni. v. N. Milo?, Canoa-nele, I, p. 11, pag. 47.

Cperian, Epist. L11, ad Antonianum de Cornelio el Novatiano :Nisi episcopus tibi videtur, qui episcopo in ecclesia a sedecim coe-piscopis facto odulter atque extraneus episcopus fled a desertoribusper ambitum nititur K. M. P61),11, llu augauciiumg Lttox6.7row XaTettò Sfxcuov zfig kilo86tou avcruoktxfig 'ExxAmoio.g", iv 'Affilvat5, 1911, pg.2 n. 5, (Despre demisia episcopilor dupa dreptul Bisericii, ortodoxeorientate).

K. M. Pukkg, in Ilepl tteOutioaog" pag. 14 arala anul 340, larin migatzíluecog imozoaow, p. 2. anul 339 la care Sinodul Alex-andriel ar fi mustrat pe Eusebiu pentretransferarea dela Beyrut laNicomidia. M. I. Pe6eaw, in 1-10.-cougxmot aCvaxe5" Constantinopol1890, pag. 115, spune cA Eusebiu trecuse la scaunul Nicomidiei cumulti ani inainte de Sinodul I ec. dela Nicea, pentrucil la 325, nevoindsä semneze condamnarea lui Arie, a incetat sA mat pästoreasci. Dupäun an, bland ad t de ciintä, si a reluat scaunul, indepärländ pe Am-fion, care fusese hirotonisit in locul tut. l'ESEeov II aratä ca Patrlarh laConstanlinopol mire 341-342, pe ciind Zux. N. Mafia, in Kazákoyogi(stoozk TalV TECIÚYUDV intax6ncov Wet, Te6V peiç HUTQl6C(0)V tflgKcovcrrartivointoXet. [tErikrig TOD XQIffral 'ExxXiiaíag" ed. II,

'Abívut.g, 1884, pag. 7, il area' in an. 343. Ocapfind scaunul dinConstantinopol, Eusebiu a tnfriint pentru a doua oarä opririle fixate desfintele canoine penlru transferarea episcopilor. 1'F8F(;)v, mixotargotoinivaxeg, p. 116.

www.dacoromanica.ro

Demisia din Prsotic 7

oi din dorinta de a avea mai mari venituri, s'o parasescaoi pe aceasta i sa treaca la cea a Constantinopolului,sprijinit de imparatul Constantiu. Sinodul 11 face atentasupra legaturii episcopului cu Biserica 5), exca 1.8( (55 aQistv 'Entaxonliv, iv !I &kill 6 intcrxon05, i mai ales cu episco-pia in care a fost aoezat, caci episcopia Ii este ca oi osotie de care, daca vrea sa se desparta, se face vinovatde adulter. Aceasta asemanare a legaturii dintre episcopoi episcopie, cu legatura dintre barbad si sotie, a fostaplicata de catre sfintii Parinti in toate consecintele ei.Astfel dui:A cum barbatul nu poate avea decat o singurasotie, cu care formeaza un singur trup 6), tot astfel epis-copul nu poate avea decat o singura episcopie oi preotulo singura parohie 7), in acelao timp. Sf. Ambrozie larnu-rind sensul cuvantului SE. Apostol Pavel, dupa care celce primeote preotia trebue sa fie barbat al unei singurefemei 8), area ca potrivit acestui cuvant apostolic, dupacum cel casatorit de douti ori nu poate fi hirotonit preotsau episcop, tot astfel li este oprit acestora sa aiba doll&biserici sau dotal episcopii 9) Deasemenea dupa cum nueste considerat casatorit in mod valabil dealt barbatulcare s'a unit cu o singura femee si numai daca a res-pectat conditiunile cerute de Biserica, tot astfel nu esteconsiderat hirotonit in mod valabil decat acela care, in-

Hardouin, Concilia, tom. I col. 378. Ag8ecrat iii crri yuvatxf,*aim; vet xox2LaCtfis 6.7ecnitfig. toi.-kro faxim dig 2stzik Tirv yova1xa,

xcxxic p.rítovu X6yov xpccret cbg apòç vv 'Exxklicríctv xca to5Cq. Wg 71* Ay'El/tic:mm/11v, gv f iscixth 6 iataxonog, etva xca '1°1165 actO taig ffiCat;eiv(crxe/raL ypacecag). K. M. P6.22a1 Merafticicog intax6mov MILT&Tò Stxcuov .615 oe086to1 &cm:Aixg 'Exx2t1aiag's, iv 'AfrvivaLg, 1898, pag.14 n. 2 (despre transferarea episcopilor dupii dreplul Bisericli orto-doxe oriente le).

M'at. 196: (7)(FTE OiXiT1 EtOLV HO 131141 (TeLQ

Can. 15 Sinod. VII ea.: larmy.òg 6...1s6 TOO act.Q6v-rog d1 CLTaTa.TTio8(0v halm ixxknoCatg." Sint. at. II p. 620; Pentru respeclareaacestui principio, in cazul and interesul Bisericii cerea mutaren unuicleric dela o biseria la alta, clericul pierdea once drept asupra pri-me! biserici: ttgv TOL TOT TLg itETETOTI iikkrig el; eikkrivcr=v, lug/iv Tot; Tfig :.7(10Tk(Lg intxavawitv nQclyttacn." Can.4 Sinod. IV ec. Sint. at. 11 p. 241; Dr. D O. Boroianu, Dreptul Bise-ricesc, vol. II, p. 201 [Iasi 18991: Cel hirotonisit sit' nu poata ovendeal locul pentru care s'a hirotonisir.

I. Dina 3, 2.Sf. Ambrozte, De dIgnitate Sacerdot. c. 4: Unius uxoris virum

al ad superficlem tantum literrae respiciamus, prohibet bigamum epis-copum ordinari ; si vero ad altlorem sensum conscendimus, inhibetepiscopum dues usurpare ecclesias".

www.dacoromanica.ro

S Iorgu 11. Ivan

deplinind i celelalte conditiuni cerute de canoane, a fosthirotonisit pe seams unei biserici determinate. Hirotoniasilvärsitá MIA indeplinirea acestei conditiuni, este decla-ratá färá valoare, de dare Sf. Párinti ai sinodului IV ec.

Si dupti cum legátura dintre barbat si sae este pentrutoatá vieata si asa de puternicá Malt numai moarteadesparte unul de altul, tot astfel legtitura spiritualdintre episcop i episcopie numai prin moartea episco-pului se desface. Deaceea la moartea episcopului, epis-copia este declarará vdduvei Asemifinarea aceasta nueste limitará ins& numai la raportul dintre episcopepiscopie, ci priveste deopotrivá si pe ceilalti clerici.Tocmai pentru respectul sfinteniei legáturii dintre ei sibisericile pe seama dirora sunt sfintiti, canoanele nu in-gAdue clericilor sEi se mute dela o biseriai la alta, decla-rându-i excomunicati, dadi nu se inapoiazift la bi-sericilelor, iar hirotonia sa le fie far& valoare, dacti impotrivaopririi canoanelor ar indrasni sti facil acest lucru si arfi primiti de catre un alt episcop, färgi incuviintarea epis-copului respectiv

Conceptiunea aceasta, cà leggitura dintre episcop siepiscopia sa este asemenea legaturii ce se stabileste, princastitorie, intre barbat si sotie, se gäseste exprimatá intermeni tot asa de clari si la reprezentantii Bisericii Romei.Astfel Episcopul Romei Siriciu, in epistola adresará Galilor,aseamiinti pe episcopii cari trec dela o biserica la altacu sotul care-si piíráseste sotia si ia alta, adilogiind al unastfel de episcop nu poate rtimane nepedepsit, ci trebuelipsit de episcopat 13). Papa Inocentiu III (1198-1216), dupti

Can. 6 &nod. IV ea.: Mq8iva dzoXEXultivrog xetporovEtote tulTeISQ£01315TEQOV, ¡Ate Stitocovov, Ate etXcog -met Tirtv iv -al) éxOtriamaTosítiTayttaw ...Taug Si anoktfraog XELQOTOVOULLiVOlig, (VLOS-V i ayCa crtívoSog,ecalQov ézetv Tqv Totaiírqv xewahoíav,..." Sint. at. 11, p. 230.

Can 25 Sinod. IV ec.: LtéV TOL AQ6008ov Tijg ziostmíarISkx?ainíat:. IT6av JTOOlti. Tq.) obtov6itq) tirig (Vail; gxxkloCag wukcirrToDatg.Sint. at. 11 p. 273; K. M. PCOLX11, IIEQL naQuaqaTcog kaax67oov, p. 3.

Can. 16 Sinod. I ec. : Toti presbiterii, sau diaconii, sau in ge-nere cei randuiti in cler, carl cu indrasneala, nici teama de Dumne-zeu inaintea ochilor avand, nici canonul bisericesc stiind, vor piecedela bisericile lor, acestia nicidecum nu irebue sa fie primiji la allabiserica; cf... sa se inapoeze la parohille lor ; far daca persistii secuvine si fie excomunicati ; N. Canoanele Bis. ort. (trad. N.Popovici si Uros Kovincici, Arad, 1931) v. I p. 11 pag. 69 ; Sint. At.11,p.148-149,

&rick', Epist. X ad Gallos, c. 5 n. 16; ,,Item de his, qui deecciesia ad ecclesiam transeunt, fuss' sunt haber quasi relicla uxore

www.dacoromanica.ro

Dema Preetie 9

cx2rriplul Sfintilor Pärinti 14) ai sinodului VI ec , care austabilit cà rudenia spiritual& este mai mare dead rude-nia dupifi trup 15), considerti legtitura spiritualà dintre epia-cop si episcopia sa mai puternicO dectit legtitura dintrebeirbat si sotie 18). Biserica crestirai a avut dela inceputsi a practicat totdeauna aceastO conceptie, care se inte-meiazA pe dreptul divin. Preotii sunt niste slujitori ai luiHristos si niste ispravnici ai tainelor lui Dumnezeu17). Inaceastä calitate ei trebue sà ràmânà toatii vieata credin-ciosi slujbei pe care si-au ales-o, din chemare lOun-tricti") si pentru care in chip solemn au fost sfiniili siau promis fidelitate "). De acest drept divin au fost

ad alienam acceserint, quod impunitum esse non possit. Talem epis-copum, invasorem pactoris atieni, episcopatu privan ) iusserunt"; K. M.Pcia.11, trEEQ1 IIETWHOECO; intaxemov, p. 16 n. 2.

Ca I. 53 St od. VI ec.: 'EactSit ReCtow f xatù Tgo nveiíRa oixeu5.Trig Tfig nr5v acoRcinov ouvacimiag,...", Sint. At. 11, p. 428.

N. Milav Canoane e v. 1 p. II, pag. 422.Innocent. Ill, c. 2. X. de trnnslat. episcop. 1.7: Cum fortius sil

spirituate vinculum, quam carnale, dubitari non debet, quin omnipoptens Deus spirituale coniugium, quod est inter episcopum ecclesiam,suo tantum judicio reservaverit dissolvendum ; qui dissolutionem etiamcarnalls coniugii, quod est inter virum et feminam. suo tantum ludidoreservavit, praecipiens, ut, quos Deus coniunxit, homo non separet.cf. K. M. Pcian, Ilzpinapatrricrecog iznoxicuov, p.3 n. 10.

I Coda 4,1-2: ,Oirrnog Ala; kortgcruo givaciamog çinrriegragX(nOtOili XCL1 OLZOVÓI.LON pvarriQCov fiea. ÖE kotagov tlitEital v Toig ot-xoviqlotg V -natóg tLÇ eiTettri.

I Corint. 7,2(1: gxecrrog v 1-5 xkilcreL j xXtth,gv Tamp Revinog.Aceasta conceptie este expusi in mod ciar si de Mitropolitul

Antim Ivireanu, in raspunsul-desvinovglire pe care 1-a dat Domnito-rului Constantin Brancoveanu. in anul 1712 luna lanuarie 13, candacesta ii somase sa demisioneze. La punctul 9 al' desvinoviltiret (pag.XXVII, Predice facute la Praznice Mari de Antim Ivireanui Mitre-politul Ungroviahiel, 1709-1716. publicate de Prof. I. Blanu, Bucurestl,1886), Mitropolitul Antim spune: Ear pentru paretisis ce mi-au. venitporunca dele Maria Ta ca sa fac, zic cum-ca nu indriznesc, pentraffigadueltle care dgm nol inaintea tut Dumnezeu, and necare si insine nol de voea noasirli de vom face paretisls,càIcAmpo-renca l fliggduéla ; sl Dumnezeu nu glumeste, cA zice marele Pewit.gmaTog iv Athj xer, xut i.tEVÉTCOa (fiecare unde au fast chematacolo sa ramfie; tar pentru dragostea M'ariel tale, de ne vet po-rune!, vom face, peniru ca sit nu socototi digi slam impotrivg;numal fa Mgria-Ta socotéla drépla I cu frica tut Dumnezeu, de tasteca dreptul sfi zica cineva until om cu sita despartg-te de mueree ta,si lipseste din casa ta §i din [oat!! agonisita ta, far de nici o vinii;pentruca taste zis (mam ca taste impreunare trupeasca) unde Dum-nezeu au Impreunat omul sa nu desparta"; dar ca cat mai vartos saindemne cineva pre un Arhleren sa-si lase eparhia far de vina sl firde judecata, ca este impreunare duhovniceasca, camele are datoriepana la vfirsarea sangelut sa nu-si paraseasca turma, dupg tam zice

www.dacoromanica.ro

Iorgu D. Nan

lauziti Sfintii Pärinti cand au stabilit canoanele, prin cares'a evidentiat legatura stains& dintre persoanele preotestiOi Biserica pentru care, in mod determinat, a fost sfintitfiecare, si superioritatea stàrii preotesti, ca o consecint&a sfinteniei tainei prin care se transmite aceast& stare.

2. Leg&Aura realizatil prin Hirotonie nu mai ingiidueclericului sá pifiriíseascii Biserica sau starea sa preo-teascii, prin transferare sau demisie.

Caracterul de sfintenie al preotiei §i al starii preotestinu mai ing&clue celui odata consacrat sti rup& legtituracu Biserica sa i sa se trenc& in randul laicilor, desbra-candu-se de starea sa preoteasca. S'ar pierde acest ca-racter de sfintenie al preotiei ") si oamenii in societatear fi scandalizati, dac& ar vedea cA unii, care ieri erauInca sfintiti si mijlocitori inaintea lui Dumnezeu prin tai-nele sfantului Altar, astäzi s'au facut simpli laici. Impor-tanta pe care Sfintii Parinti au arätat-o acestei legaturi aclericilor Cu starea lor preoteasai, pe care n'o mai potparasi toata vieata, rezulta si din sanctiunea asprä, pre-vtizut& de canoane, impotriva acelora care ar desconsi-dera sfanta slujb& a lui Dumnezeu si ar imbratisa oslujb& lumeasca. Canonul 7 al sinodului IV cc. hotärastepedeapsa anatemei contra clericilor care ar injosi dem-nitatea preotiei, intrand in oaste sau in all& dregatorielumeascli. Prin aceste masuri se pastra si sfintenia stariipreotesti neintinat& dar 'se realiza si un folos practicpentru Bisericti. C&ci fixand pe episcop §i preot de epar-hie si parohie, fiecare ajunge sA cunoasca in deaproapenevoile Bisericii §i ale credinciosilor peste care este puss& pastoreascifi i astfel poate lua la timp masurile potri-vite pentru inlaturarea nevoilor i promovarea vietii cres-tine. Stabilitatea clericilor, necesar& si din punct de vederepractic, a fost favorizatä si de felul de vieat& si organi-zare al primelor comunittiti crestine, Fiecare comunitatese considera o familie spiritual& i oricine ar fi ptirasitaceasta familie spiritual& era considerat infidel si traclä-tor 29. Totusi existenta masuri!or prev&zute de sfintelecanoane, impotriva acelora care ar partisi starea si slujba

Hrislos: pastoral cel bun isi pune sufletul pentru oi" ear Inca i eupohtesc sà fac voea Mariei.lale, ear nu a mea".

N. Miles, Canoanele Bis. Ort. (trad. Arad. 1931)v.1p.11 pg. 381.N. Milaf, canoanele Bis. ort. trad. Arad, 1930, v. 1 p.1 peg, 211-212.

www.dacoromanica.ro

preoteascii, aratti di nu toti considerau ca skint& Oi in-disolubilä legatura dintre clerici i bisericile pentru careerau consacrati. Astfel can. 14 ap opreste pe episcop sä-silase eparhia si sit treacia la alta "); iar can. 15 ap. faceaceeasi oprire pentru preoti, diaconi si oricare din catalogulclericilor. Exceptia pe care a admis-o can. 14 ap., ingà'duindepiscopului sà poatä trece la allá eparhie, dacii ar exista unmotiv binecuvântat, care lar obliga la aceasta ettt; ebloyog attta wino 13Latopiv1 draw notetv trebue sä fidat loc la multe abuzuri, pentru ca Sf. POrinti ai sino-dului din Antiohia (341) sti intervina si sä interzica Intermeni categorici episcopului ski' se mute la allá eparhie,nici de voia sa, nici silit de popor, nici constrans de episcopi;ci set remind la biserica pentru care a fost sortit dela incepatde Dumnezeu i set nu se mute dela ea 23), potrivit ho-lei rIrii date deja mai Inainte In aceastei privinfei"u).räsirea cu usurintä a eparhiei era Insa un obiceiu destulde intins si destul de Inrädticinat. Asa se explicti faptulcá numai la cativa ani dele sinodul din Antiohia, sino-dul din Sardica (343) "), insist& mult asupra acestui Tauobiceiu Si aratá dificultatea ce rezultà pentru dirmuireaafacerilor bisericesti, din Ingtiduinta episcopilor de a trecedele o eparhie la alta ; este vadit pretextul acesteicauze"), pentru care se fac unele ca acestea. Càci nici-oda fa nu s'a putut afla vreunul dintre episcopi, caresä fi nazuit a se muta dele o cetate mai mare la o ce-late Mdi micä ; de unde s'a dovedit cá unii ca acestias'au aprins cu un 1nfocat chip al lacomiei dupà averi siau slujit mai mult trufiei, ca sa se parä cti au dobtindit

Can. 14 ap.: 'EnCenconov tiari naval, xeuraketapaysa T1V Eav-roti ant.QOLICCO.V itiect énutri4v,... Sint At. v. 11 p. 18; D. G. Barataria, Drep-tul Bisericesc, vol. 11 pg. 58... Episcopul nu poate Witsi scaunul epis-copiei nentru care a fost ales, spre a se muta la abut'.

Con. 21 Antioh.: t'Entaxonov dotò acteoncía5 itivg et; &de=Raiatitcracti., ATE CLOC4L(linag iallaCTMOVTOL ittUti)V, pilt£ irlEò XI:16V iXf11.-

Revov, inrò into-xi:maw civayxatkierov. OVELV Si et; fiv ix2triedyt11Sni) 'Mil ilea 4 ápxfis Txxknatus, aì OCcrraaaut etinfig, xottet tòvijS1 nOTECIOV neol Toírrou étevexOirca Seov., Sint. At. 111 p. 164.

PSG Prof. N. PopovIci (N. Milas, Canoanele Bk. Ort vol. 11 p.1 pag. 78) in ullima parte a canonului reprodus, traduce cuviiniulprin acum" in loc de ,,dejo". care exprimh mutt mai exact sensul;ciict este vorba de o hottirire daiii deja mat inainte, Lar nu datfi acummai inainte.

Asupra datet acestui sinod, comp. N. Milaf, Dreptul bisericesc,pag. 77, n. 32.

Can. 1, Sardica; N. Milas,Canoanele bis. ort. vol.11p.1,pag.120(trad. Arad, 1934).

Delnisia din Prange 11

www.dacoromanica.ro

12 Iorgu D. kan

mai mare autoritate 27). Impotriva acestei lacomii dup&avere si a orgoliului, care ispiteau pe clerici sa i schimbeparohiile, provocand multa turburare si multe certuri, aluat mäsuri Of sinodul I ec. Prin can. 15, acest sinod in-terzice episcopului, preotului sau diaconului sti treaca din-teun oras in altul, rxtntruca obiceiul e cesta este impotrivacanonului apostolic si provoaca multa turburare "). Inpractica ins& areas.a oprire n'a fost observat& in modabsolut 29). lstoricul Socrate, area catre jumiltatea sec.V, ca transferarile episcopilor erau posibile si se faceauoridecAte ori interesul Bisericii cerca aceasta. Intre altiiel enumiíra pe Sf. Grigorie, care fu Episcop de Sasima,cetate in Capadochia Oi pe urmti de Nazianz. Meletieconduse Biserica de Sebastia, mai inainte de a conducepe acea de Antiohia. Alexandru episcop de Antiohia,transfer& pe Dositeu dele cetatea Seleucia la acea dinTars. Reverentius fu transferat dela Arca Feniciei la Tir.loan de la Gordo-ul Lidiei la Proconesa. Palladius fu trans-ferat dela Helenupole la Aspuna. Alexandru dela Helenu-pole la Andriana. Teofil dela Apamia cetate in Asia, laEudoxiopole, numit mai inainte Salambria. Policarp delaSexantaprista din Moesia, la Nicopole in Tracia. Hierofildela Trapezupole din Frigia, la Platinopole in Tracia. Optimodele Ogdamia Frigiei, la Antiohia Pisidiei si Silvan deleFilipopole la Troada"").

Osia episcopal Corduvei, autorul canonulut este ingrijat gi deacest rau obiceiu, dar mai alos de corupl/a cea foarlein lucrurile bisericesti. care trebue desrädiicinalli din temeliesot:min-1w fi (pall 1311V110£1.Cl, 13601, Acti3epcovirri -rctiv nouyptivov, itairrilív TiBV OEREMCOV &nil/ ixzQt orria"; pede psa aspril a indepfirliiriicontravenienjilor din societaien laicilor, arnlä hoifirirea cu care sereacjiona ISitt. At. v. Ill pg. 228)

Can. 15 Sinod I ec.: 41.6 tòv no?Lin, ViCIUX0V, xu Titg crsacimgrag ywogivag, P.'S* naminacn. neptatecOilvat ti1v ovplitstav, rirv nopelTM, ci7COCriCaLX6V XO.V6VC1 EiSQE*EICKIN V TM ligQECTLV, Cbtò nókung it;Itaxv ilEtigkíVELV, ATE L'tkiX07t0V, [1.1)TE TCQEOPTEQ01', [LATE 8icixorov..."(Sint. At. II p. 1451. In al 11-lea comentar la acest canon, Balsamon metacum trebue Injeles canonul and vorbesie de mutaren din ores in oras.Act aratil el 51 deosebirea dintre transferare (aetafIcat.5), Irecere (as.vál3amg) si inoonare (inC(3acit5). Asupra acestei deosebiri. comp. Dr. los.Doshmon, Die Synoden und die F.piscopal-Amter... Wien, 1867, pag. 15-16.

291 K. M. Pdavi, Depi. pcsafticrcing imaxóncov... p. 9.30) %%orate Istorie bis., trad de losif Oheorghian, Mi-

tropolit Primal, Buc 1899 Cap. XXXVI, pag 348. Traduciitorul men-jionearfi pe Palladius, ca transferat la Adriana, in loc de Aspuna,a mal aminti pe Alexandru, transferal dele Helenupole la Adriana. So-crate ist. Bis., ,cartea VII, cap.-XXV. comp. Migne. P. G. t. LXVII,C. 820-21,

www.dacoromanica.ro

Demisia din Preotie 13

Astfel de exemple istorice inlalnite in primele veacuriale Bisericii crestine, ca si mai tarziu, aratä ca se fii-ceau exceptii dela principiul general, care opreste muta-rea clericilor dela o parohie la alta. Motivul binecuvantat

eiíkoyog uttta pentru care canonul 14 ap. ingaduemutarea episcopului dela eparhia sa la alta eparhie, inpractica a lost destul de larg interpretat. Astfel s'a admismuta rea episcopului: a) cand episcopia la care a fostnumit se aseste in prea mare stramtorare 6i saracie, iarpoporul crestin s'a imputinat prea mult, incat nu maipcate asigura episcopului o intretinere demna caz incare- Sinodul poate uni sub o singura conducere dotalsau mai multe episcopii 32); b) cad o episcopie se ga-seste amenintata de un dezastru sigur si exist& convin-gerea ca n'ar putea fi salvala decat de priceperea incer-cata a unui anumit episcop 33); c) cand eptscopul nu

Holiffirea sinodaI luatil sub Patriarhul loan X111 Olycys (13151320 v. M. I. PESEÚW, IICATCO 10 Q XLXO rIvuxç, p. 415-416; Z. N. Ma0(1,Kanikoyo;... p 89-90) in anul 1315, (Acta Patriarchatus Constantino-politani, v. I pag. 34): crmvótri; %at Mayen% Toil mamma ?ma; inanul 1317, (Acta Pair Const. 1, p. 74); 7tevict xat avayxotiorv aréotat5; inOctombrie 1318, (Acta Pair. Const. f p. 82): egv8efa NEK08N, FtcY"117.0. E(U. xat aveLyxrp.

J. Zhishman, Die Synoden... p. 17 n, 4, arat'it cif sub PatriarhulFilotei I in anul 1368 s'ar fi luat o astfel de holifrire, cu privire launirea' episcopiel Pyrgium cu Mitropolia din Efes (Acta Patr. Const. Ip. 499): xatet tìv et; TGWU( 01INVELCI.V xat 8tec vò tEQtcpaviç toit 0o6vou'Li]; t(10.762,604'Eqcioii %al TO rQoYyEvOthv1v coil gvästav vat MM.VOCI CON in,(6611 urj xxXriota II'uoyíoxh Dupii Z. N. Matta, Eilotei I aocupat tronul palriarhal prima deli) dela 1362-1365 (Katakoyog p. 93),ter a doua °aril dele 1369-1375 (Kardloyog, p. 94), ter dop5 M. I.Pcb8(I3v, prima dalii Infra 1354-1355, (ThrrQtaozotot níva.mg, p.428) si adoua oarli Mire 1364-1376 (II. II. p 431). Declziunea mentionati deZhishman nu corespunde timpului arilítat de Z. McrOet, cfind Filotet Iar fl ocupat tronul patriarhal Cif MaM greseste, se vede limpede dininformatiile amiinuntite pe care le dà M. I. rebeeov (II. II. pp. 431-438)cu privIre la bogaia aclivilate a lui Filoiet I, in iimpul and a ocupata doua omit tronul patriarhel.

Can. 15, 1 ec. Bals. 'ETgQa goilliVEUL tux6v gataxoNos,mavzokc aotpta xotoatawivoc,., astaxklifrij naoet akii0oN gmaxamov, stçugtova ixx2matag xriocudgm; 3oil6Etuv, xtyburewnlo-n5 7moi.tiv sitagflauv.otav SE yiyovEv, Et5 Terv piya.v PoriyaolOV T611 Oeok6yov, ant) Tan_Nuointovi Eig KowaravrtvointoXtv acturs&rarg Sint. AI. vol. II, 147; comp.

dectzia sinodalä !until in 1250, Iulie, sub Pafriarhul Manuil II

(1240-1254, cf. Z. Maftc1, Kuretkoyo; it-6v nQdynov ktox6mov... p. 82;1244-1255 cf. M. re826w, nwrotnextxot ntv(xeg... p, 338), asupra Iran-sferfirii episcopilor: Mot nesattiou)g i.max6mova in Sin!. AL. V p. 116118: c...Et ye 1.1EteL tijç oixdag o-uv6Sau òmoorrokirng, Marko,i..7rusvou4viiv, xut cbrokoytuy cirrmanmnov, (cbcpaeut Waiírn .tlyuxt7)v, xul

.1:UP é VT] Ol; xx atotarocijg utaarciaecos),.., bfler xa bev.tit korafilioe.rat

www.dacoromanica.ro

14 Iorgu D. han

poete infra in stäpginirea Episcopiei pentru care a fosthotarit, din cauza räzboiului sau a altor imprejurari ne-favorabile "), ptisträndu-si ins& demnitatea i numele epis-copiei si pe timpul ctind nu poate sgt-si exercite drepturilecorespunzatoare acestei demnitäti "), piinti ce i se gä-seste un alt loc in care este trecut prin transferare;d) cand din cauza situatiei politice nu se poate face ale-gere i hirotonie canonicé, pentru un scaun vacant, cise trimite prin transferare un alt episcop "). Toate acestemotive si imprejurtiri pentru care Biserica a ingäduit inmod exceptional transferarea episcopilor si a clericilor ingeneral, n'au schimbat totusi dispozitia canonic& fixatäde ctitre Sf. Pàrinti, prin care este opritä transferarea cle-ricilor dele o bisericti la alta. Deaceea Dimitrie Choma-tinul, arhiepiscopul Bulgaria', in räspunsul dat lui Con-stantin Cabasilas, arhiepiscopul Durrahi-ului, dei recu-noaste cti transferarea episcopilor se face deseori, ocaracterizeazti totusi ca o mäsurti i ca o practicti ne ca-

ttivittiais, Sick sip, etorgiivriv atríav... Sul xatavriattòv T(76v koyix65v*pew/Limy tijg 'ExxXliata; XEHOSOii, xat imagatao-m(76v npay0Tcov xuflievrinivu. (Sint. V p. 118).

Multi confunda pe patrIarhul Manuil II (care, pe langa chestiuneatransferfiril eplscopilor, s'a pronuntat asupra dreptului clitoricesc. [S. At.V p. 119-120] si a dat interesante deslegari unor intrebari canonice),ci Manuil I Hartlopol (1221-1226, cf. Z. Ma*ii, xottaoyog: p.81; 12151222, cf. M. FeSict)v, natplautv.ot nívaxig... p. 3831. Astfel K. M. P(Darbneet aitaNneav;... p. 25 n, 5, face aceasta confuzie, desi in SintagmaAteniana vol. V, p. 114 n. 1 se atrage atentia asupra distinctiei cetrebuie facuti intre acesti dot Patriarhi. Pcilkg a fost influentat, probabil,de Zhishman, Die Synoden, pg. 13 n. 4 $i 7 si pg. 15 n. 1 el 4. Z. Maft(iop cit p. 258-274 desvolta n. 172 reproducand din decizia sinodalidata sub Manull II e din canoanele care trateazii asupra transferarilor ;completeazä epoi cu interesante informatiuni i cu o lista de 121 tran-sferari facuie dela St Crigore ce! Mare t379) !Ana la Grigore al Pe-lagoniei (1848).

34) Acta Patriarchatus Constantinopolitani, 1, p. 593-594; p. 274.275;v. K. M. P(Pag, .TreQ1 arraOgnew... p. 26 n. 1.

351 Can. 36 Ap. Coment Zonara: *Et Si 6 piv intaxonog (i.1-0.0evitg tgv kaxotinctv a:6-r6v, 6 Si. Ti)g 701(101.2dUS &EN.% ka6g. cnix MitCCTOEititiY1/ SL'ObtECOLV civuxotatCav, XUL (ivaíSetav, eaVo.6 SUS. TINCL CEIT(CLV TOi1"

ixtoxónou ...niapoyov, Ô giv inioxonog fiEVET -615 oixiCag LEI-n41(04, Tijg 4646114a8h...,* Sint. Al. II p. 49; Acta Potr. Const. 1 p. 465 468 inefrceo'67(6 Tfig te6V 2LQuyilcircov eivcoaaliag TE Wit nuyx6ainK 61covii W.L1 Card]ytk/OVE -mac (Mint; ix0Q615, 6Ui ailOog tittavriciiv, 'in, Si civetymi adoaaotpiva Y. noCk(viov iXEL Ei Si fig, n(76g eix6s(o5 angrily óvoncitotto;

36) los. Zhishman, Die Synoden... pag 14 n. 3; Acta Patr. Const.1 p. 242: decizia sinodalä sub Patriarhul loan XIV Calecas, din Aprille1345, prin care Episcopul din Sozopolis a lost mutat la Antiohla Pisidiei.

www.dacoromanica.ro

Demisia J Prèot;e 15

nonica Tatia XUNOVLX6V tliV 0i5X, gam, 31) din articolul6 al Canonismos-ului (regulamentului) Patriarhiei Ecume-nice, unde sunt aratate calilatile necesare celor aleoipentru arhierie, se vede ca transferarile dela o eparhiela alta, fara motiv bine justificat, sunt oprite 38) Acelaolucru rezulta oi din declaratiunile scrise pe care erauobligati sa le dea episcopii dupa alegerea si hirotonialor, Patriarhului Ecumenic oi Sf. Sinod, 6i prin care seangajau ca niciodata i pentru nici un motiv sa nu sedesparta' de Episcopia incredintata "). Situatia intalnita latransferarea clericilor, o gasim oi in legatura cu chestiuneademisiei clericilor. In principiu, pe baza opririlor prevazutede canoane, nu se indidue unui cleric sa demisionezedin postul ce ocupa in cler oi in care a fost randuit inmod canonic 6i legal. In practica ins& ca i la transfe-rare, pentru un motiv binecuvantat se primeote demisia,de catre autoritatea chema la sa aprecieze seriozitatea 6itemeiul canonic al motivului pentru care se prezin lademisia.

'Epdroicn.5: Et 86, telv linicpvAgvra, XÇL. XaSC4 Setcímov, xa.1 etanu-ricittEvov, jasaseftilvwi si.ç itgQ(IV La X 0 7 . 3ATC6XCOVILG : TOUT() XCEVOVIY.ISV

thv 01)X earn,' wiite ptiv tfig irtecbspoti etypetcpou ésszkiatacrrmilg86aecog. ytve-rn.t. 8è nokXcixtg, Paatlicog 140.6orro;, Stki TLV oixovo[t(u.vktraiteXotiaav xont.... Sint. At. V, pg. 428.

....At fine, wag Et g Mary t actcrACuv ge-rcrUcset; evrayomíovta.t,Xouroi," Civeu SE8txcuokorittivrig a.triag,..; v. K. Pcin,41, awl tieTo.fticrecog,pg. 26.

Acta Pair. ConstantInopolitani, 1, p. 182-184. leromonahul Ciril,ales episcop al Sidiel, pentru inliiturarea oricárel indoell, cfi °datasfintit nu se va mol duce acolo sau va rimilne toatil vieafa, a adresatPatriarhului vi Sf. Sinod o promisiune scrisit ; K. M. Pakri neQ1ttvrabécrecoç, p. 27-28 n. 1.

www.dacoromanica.ro

CAP. II

Demisia din episcopat.---MM--

1. Cazuri istorice de demisie din episcopat.Vom aminti acum la inceput, cateva cazuri de demisie

din episcopat, pentru a vedea in linii generale, cum s'aformat practica Bisericii, alaturi de doctrina expusa, inaceasta chestiune si cum a fost interpretat in decursultimpului, motivul binecuvantat pentru care canoanele in-gaduesc demisía clericilor din postul ce ocupa sau dinpreolie. Cazuri mai recente si referitoare la practica tu-turor Bisericilor ortodoxe nalionale vom aminti inteunalt capitol, cand vom cerceta arnanunlit motívele pentrucare s'a Invoit clericilor sa demisioneze.

Prima demisie din episcopat cunoscuta in Biserica °den-tala este demisia lui Meletie dela scaunul Sebastiei, unorasel in Armenia 40). Pulin mai tarziu, Meletie a ajunsepiscop al Antiohiei, ceea ce insemneaza ea demisia luin'a fost judecata cu toata asprimea cu care au fost ju-decali allií, potrivít doctrínei si canoanelor, care consider&pe cel demisionat, desbracat de toata demnitatea preo-leasca 51 trecut complect in randul laicilor. 0 alta demisiedin aceste prime timpuri, este demisia Sf. Grigorie Teo-logul, dela Sasima, un mic sat in Capadocia, unde fusesefacut episcop (372) de catre colegul de studii si prietenulsau, Sf. Vasile cel Mare, obiectand acestuia dificullatilepe care le-ar in(ampina in conducerea acelei biserici. intrealtele") si din cauza saraciei 5i pustietalii locului 42). El

Teodoret, 1st. bis. 11, 27; K. M. Peakri, awl naoarrhcrecog. bucsxó.:row... p. 4 n. 12.

Grig. de Nazianz, P. G. XXXVII, eplst. 48 (81): Sasimorum Ore-gorlus episcopatum recnsat, plurIma gravIaque Basilic objiclens, quodillius Ecciesiae curam sibi demandasset y. 97.

Grim de Nazianz, P. G. XXXVII, v. 439-446: ....ZtatI6g tk iv}ticrn 2tewcpeopq) 1* Kana8oxiiiv, 65 axítef et; Tom* 686v, avv8vg,

www.dacoromanica.ro

flema din Preotic 17

a preferat sä ràmânà ca vicar 43) al tatalui sau la Na-zianz "), pentru a-1 ajuta mai departe in conducerea epar-hiei, e$3 cum 'II ajutase Si mai inainte ca simplu preot 45)Dupä moartea tatälui (375) Si a mamei sale, Sf. Grigories'a retras la Seleucia Isavriei, unde a dus cativa ani,vieatid de calugiir. De aci, indemnat de Sf. Vasile ce!Mare $i chemat stäruitor de alti luptätori ai ortodoxiei, ela plecat la Constantinopol, 'uncle s'a distins in mod strä-lucit"), prin lucrärile sale de dumnezeeascii intelepciune,ca apärätor al ortodoxiei, amenintatä de turburarile Ari-enilor.

Inferioritatea in care se gäseau In acest timp Ortodoc$ii,fatä de Arieni, la Constantinopol si lipsa unui conducätorinvätat Si energic pe scaunul patriarhal, au indreptat pri-virile tuturor spre SI. Grigorie. Inipäratul mnsui, admirändvirtutea si elocinta lui, IL credea cel mai demn de aceastäinsemnatä sarcinii" "), inciit a fost u$or ca Sf. Grigoriefie ales patriarh al Constantinopolului, prin transferaredela Nazianz, unde fusese numai vicar al tatälui säu.

Datoritä priceperii i puterii lui de munca, in scurt timpel a reu$it sä impunä iarä$i ortodoxismul, reduaind nu-märul arienilor. Cu toate acestea, observänd cà nu poatereu$i prin strtiduintele lui, sä facä.. sá inceteze complectshisma lui Meletie, mai ales din cauza reactiunii epis-copilor din Egipt48) si Macedonia, care protestau contraalegerii lui pe scaunul Constantinopolului, socotind neca-canonicti mäsura transferdrii, Sf. Grigorie oi-a friaintat de-misia din scaun, Sinodului II ec (381), $i s'a retras insatul sàu natal, Arianz, unde a Wait incti 8 ani. Sf. Pä-

eixXa115, Skco5 AkE150.Epog, SELvCog. clite-UXT6V VAL OT£V6V WOR1580.0V.Kóvtg Ta 36.Vra,, Xcti 1.1169OL, X0.1 6.Q[LCATCE, Opfrot., atEvayi.1.0C, apt:ix-m(1E5,crypißkaL, niSat, 1.a65 8'd1O VOL -re xat akavoígiyot,. Mr1Maail.t.aw u.-tívAaci.w iMaTIOCCA tOlít01; 11'6 neyrrIxovta xcepEatax6notg CYTEV015[16V0g 6g8COXE*rfiç 61VUXiagi"

43) Orig. de Nazianz, P. O. XXXVII, epist. 49 (94), y. 101 sq,44: De aceia s'a §i numit eplscop de Nazianz in(axono5 Natavtoi1lar nu numai NazIanzeanul Nattavtnyk nume dup.& patrie ;

Z. MuSt7t, macaoyo5... p. 12.M. I. TESsioy, Ilatptapxmot 3E(vax65... p. 129.Z. Ma011, xatáloyo5... p 12-14; M. I. rEsEeov, op. cit. p. 129-130.Sozomen, Isi. bis., VII, 7 : Agyetw, yap, Telv ßacraga. ttiy Occup.titov-

TU. 131:011 túlv ktflyow rprlyknov, Raw lirra(aaGOCAL TCLIírlig r11-5 i7TRTX0.afg crow/Axiom Si xaltoç akEt'Ant5 tf15 o-uv68au, aiSot -615 (Lima cipetfig;"

trad. 1. P. S. losif Oheorghian, Buc. 1897, pap. 279.Sozomen, 1st. bis. VII, 7 aim561tEvov SA -ma.; &repay xai watcrra

toit5 At AlyCnrrou, aaparaiaaaftac..

www.dacoromanica.ro

15 Iorgu D. hav

rinfi ai acestui sinod au recunoscut ca legalà transferareaSf. Grigorie 49) si au caterisit pe Maxim Cinicul, ca eretic.Intelegéind ins& temeinicia motivului pentru care SI. Gri-gorie isi inaintase demisia "), ca sd nu mai dea ocaziedumanilor stti sà turbure linistea Bisericii, dupti ce aucaterisit pe Maxim, ei au primit demisia Sf. Grigorie si auales in locul stiu ca patriarh, pe preotul Nectarie, in rid-dejdea ca astfel se va putea readuce mai usor pacea inBiserica.

Un alt caz de demisie din episcopat, mult mai cu-noscut, pentru cá hottirirea luatá asupra lui de clitre Sf.Pifirinfi ai Sinodului III ec. a fost invocatia toldeauna canorm& canonic& de catre partizanii conceptiei c& episcopiiau dreptul sA demisioneze duo& plac, din scaunul ion,farrI sà se expunti la vreo sancfiune, este cazul mitro-politului Eustaiiu al Pamfiliei "). Acest mitropolit simfin-du-se coplesit de greutafile pe care le Intiimpina In BO-rarea. drepturilor Bisericii sale si de suptinarile pe care ile provocau vecinii, a inaintat scrisoare de demisiepq3XCov napctmloecog din scaun, sinodului respectiv. Sinoduli-a primit demisia, alegtmd indatil in locul siiu pe unanume Teodor ; dar ca o consecinfii canonicii a primireidemisiei, pe Eustafiu 1-a desbrticat de demnitatea 5i func-fiunea de episcop, 1-a lipsit de cinstea numelui si 1-aexclus din comunitate. ArruIrtit de starea injositoare Incare 1-au adus urmtirile actului stiu, indemnat si de mi-tropolitul Teodor, succesorul sä'u, care-I compiltimea, darnu-1 putea ajuta cu nimic, pentrudi importanfa actuluidepdsea competente lui ca mitropolit, Eustafiu s'a adresat

49) M. I. reSeWv, natQw.Qxocoi aCvmse5 p. 133.501 'Eyd)TE yd.Q, gcpri Tdiv nksuívorv cppovriScov amtkotya;, thy époi cpariv

6..nokippop.o.L. i)o-uxCav, X 40:5 Thy Tpur6fti1rov EIQ7INTIV ILLETet "aw pan&éxetvov xat xulenew dato?appscrOE na,s[tova a spus Sf. Grigoredu-st demisia in lunie 381. (v. Teodorit. 1st. bis. V, 8).

51) flefeleLeclercq, Histoire des Conciles, tome 11 p I pg. 340:.0n ignore si eel Eustalhe élan métropolitain de Pamphylue ol evé'que&Attalla". In nota t p, 341 se arati cri aceastl incertitudine provinedin aceia c6 devl in scrisoarea sinodal6 Eustatiu are LIU de mitre,-polite lotusi cele doua mitropolli ale Pamfiliel,Perga vi Sida,erau alum'ocupate de Verinian vi Amfilochle, dap& cum se vede din semnfiturileeplscopilor prezenti la Efes (Mans!, Concil. ampliss. Coll. t. IV col.1214 st 1226; liardoula. Concilia, t. 1 col. 1423 vi 1431); lar pe deMI6 parte in numarui Pririntilor SInodului din Efes se gfisevte un Teo-dor de Aitalia, pe care Tillemont 1-a presupus a fi succesorul lui Eus-tap; K. M. Pearl, 7rEqi, navoxilaEon..., p. 4, il arat6 pe Eustatlu camitropolit de Perga: 7[6.0.C-cyst; rof, Iliceyas ECierroltkni".

www.dacoromanica.ro

Sinodului III ecumenic ca singura autoritate in masurasá modifice hotarirea unui sinod local, si a cerut cu la-crimi in ochi, ca Sf. Parinti, din gratie, sa-i incuviintezesa se bucure mai departe de demnitate nu ins& side scaun i sá poatti purta numele de episcop.

Din scrisoarea 52) pe care SI. Parinti ai Sinodului III ec.au trimis-o sinodului din Pamfilia, intervenind in favoarealui Eustatiu, se vede ea nu ilegalitatea masurii sinoduluidin Pamfilia pe care dimpotriva o lauda ca perfectconforma' canoanelor i-a determinat sa acorde luiEustatiu numele Si cinstea i comuniunea de episcop, cinumai mila fatil de batran.

Atitudinea aceasta binevoitoare a sinodului este asadar, o simpla exceptie, care trebue limitata la capul izo-lat al lui Eusta(iu, iar nu socotita ca o norm& cu caratergeneral, pe care Sfintii Parinti ar fi stabilit-o pentru tot-deauna si din care s'ar putea deduce indreptatirea epis-copilor de a fi liberi sti demisioneze din scaun, oricandar voi.

Deasemenea ne este cunoscula demisia patriarhuluiPyrros al Constantinopolului (638-641)53), ales patriarh lacererea imparatului Iraclie, care-1 favoriza pentruca im-Piirtasea erezia monotelita ca Si fostul patriarh Serghie I(610-638) 54) Pyrros a fost nevoit sà tlernisioneze dinscaun la anul 641, in urma revoltei poporului care n'amai ingaduit sa fie condus de un eretic.Patriarhul Gherman I (715-730)55), transferat dela Cizic 55),luplator hotarit impotriva ereziei iconomahilor, a trebuitsa-si dea demisia in urma refuzului cu care a raspunsrugamintii insistente a lui Leon Isaurul de a semna fo-mos-ul impotriva icoanelor. El si-a depus omoforul pe

N. Milli?, (Canoanele trad. v. I p. 11 pg. 166), consideri aceastiscrisoare ca al 9-lea canon al Sinodului In ec., asa cum se gäseatein Cormciata !davit, edilia din anul 1787, I, 91; Beveregtu, Synodi-con, I. 106-107, a asezat-o separat de celelalte canoane ; tot astfel segiseste in Sintagma At. II, 206, $1 in edifia ruseasci mal noui a ca-noanelor, (din anu11853 p. 47-48: din an. 1862 p. 72-77 Odin en. 1877p. 137-141); in Previte de la Targoviste se giseste ca al 9-lea canon alsinod Ill ec. (Colec. Bujoreanu, p. 342-343).

M. I. FESEWv, nawictexixol nivang... pg. 242-243; Z. Mu0a, xu-scaoyog.. p 29-30.

M. I. reSeeov, II. II. pag. 238; Z. Mabel op. cit. p. 29.M. I. rESeaw, H. H. p. 255-258; Z. Matii, op. cit. p. 35-36.Din tidal transferidi 'Astral de cronicarul Teofants se vede cif

aceasta s'a ficul in urma alegerii 81 examlnirli de dike prow% diacont.Intregul cler $1 popor al cetifil; mat Boxtitaatá ray fkoaeßecrui-

Demisia die Preotie 19

www.dacoromanica.ro

20 Iorgu D. Iran

Sfeinta Mas657) a unei biserici a Palatului oi s'a retras dela conducerea afacerilor bisericeoti, trilind tot restul vietiiin casa lui parinteascil, aoezatil in locul numit Platanion.

Patriarhul Pavel IV al Constantinopolului (780 784)9ne mai puttind face fattl turburtlrilor din Biserica i im-bolntivindu-se, a demisionat la 31 Aug. 784 oi din scaunsi din arhierie, retragandu-se in mantistirea Floru, unde aluat shima monahalk ftirtí avizul conductitoarei deatunci a Statului, imptirateasa Irina, pentructl aceasta 11dispretuise ctind ceruse dela ea demisia oi-i nrtitase ctinumai sinodul ecumenic poate inlätura turburarea icono-mahiei. Un caz deosebit de demisie din episcopat MUM-nim la Patriarhul Trifon (928-931) 5°). Acesta, dei batriln-si putin invtitat, a fost chemat pe scaunul patriarhal, cuconditia ca dupti un timp determinat sti demisioneze oisti lase locul lui Teofilact, fiul imptiratului Roman Leca-"pinul, pe caie tared II facuse cleric oi sincel Inca de copil.Dar) numai dupti 3 ani i s'a cerut dea demisia. Trifoncalculand ctí Teofilact nu ajunsese la varsta canonicti lacare putea fi ales oi hirotonisit episcop, n'a voit deademisia. Atunci imptiratul, vilztind cti nu poate determinape Trifon, cu nici un chip, sa nu renunte la scaun, a re-curs la inseltitorie, pe care a realizat-o folosindu-se deMitropolitul Teofan al Cesareei Capadociei, care in calitatede prieten cu Trifon, s'a dus oi i-a spus cA rauvoitori 1-au1)&11 imptiratului cti nu otie nici sti se iscaleascii. Deaceea

scrie repede numele cu intreaga formulti, pentfudiel se duce sa i-o arate Imparatului, ca st1-1 convingt1 denetemeinicia acuzatiei. Trifon, de bunti credintk a scris 6°).

-Deasupra semnilturii însà, Mitropolitul Teofan

TCOV JCQE0fl1itiQCOV xo.i. &axe:iron!, xat nav-rbg TO171 Einyoi35 x2611Q0u, xat -615tEpEtg o-urskirrou, vat TO coloxpfarcru Xaoi3 rijç -asocpukcixtou tain-rig13aaa(8o5 ateascog, *Eta zet.et5 aáltiOte T& aaffevil flEpartseJoutra xattet ikEbtorta auititkripoi3aa RETUTITEMIL rE(111101.V6V Tent tialAtaTOV 1171TQOTIO.kitriv xat noieSoor rijç Kuttxoli tairponókecog Ek &dam/my taúnig Ti.;ileocpuketx-rau xat f3aatk(Sog neaccog" ; v. reSeeov,II. II. p. 255.

Acest procedeu se intiiineste si la demisiile episcopilor dinTärile Romilnesti. Astfel Ierotheiu. episcopul Husilor (1744-1752) in de-misia sa spune: ...Am inchinat omoforul pre sflinffil Prestol, si pate-rila intru mfinele prea luminatului si de Dumnezeu incoronatului siprea fnita1ulu1 Domn lo Constantin Mihail Cehan Racovilii,..." cf. Mel-chisedec, Cronica Husilor p. 224.

M. FeSecInt, H. H. p. 265; Z. Meta, op. cit. p. 39.M. re8u.bv, II. H. p. 300: Z. MaThi, op. cit. p. 57.Iscfilitura datil de Trifon : Teilcpon, Agcp 0Eoii '.4xtosiaxoaoc

Koaveravrtvotaasol; xat Oixotlicrtx6g flusQvieri.; cf. Maffii, op. c. p. 58.

www.dacoromanica.ro

Demisia din Preotie 21

si tradatorul prieteniei, a lipit o alta hartie pe care a scrisdemisia din scaun, de bunt' voie, ca nevTednic si astfels'a ajuns ca Trifon sa fie indepartat. Scaunul patriarhal n'afost totusi ocupat imediat, ci abia dual un an si cinciluni, cand Teofilact a fost ales si hirotonit patriarh, deiavea numai 16 ani 0 altä demisie din episcopat, dincare se poate vedea ca doctrina Bisericii in legatura Cuaceasta chestiune a ramas aceeasi In decursul secolelor,cu toate exceptiile intalnite in practicti, este cea a Patriar-hului Nicolae IV Muzalon (l147-1151) "). Ales de tânti,-catre anul 1100, Arhiepiscop al Ciprului, acesta a de-misionat curand dui:A unii numai dela conducereaafacerilor Arhiepiscopiei, dupa altii insa si din arhierie ")

i luand shima monahala a trait timp de 37 ani caigumen al manastirei Cosmidion. Dui:A indepartarea Pa-triarhului Cosma II, supranumit Aticul (1146-1147), inurma miscarii clericilor impotriva lui, pentruca adaposteain palatul patriarhal pe monahul Nifon, afurisit de pre-decesorul sat', Patriarhul Mihail 11 (1143-1146), ca ere-tic-bogomil, scaunul patriarhal a ramas vaduv 10 luni,pentruca membrii SI. Sinod nu se intelegeau asupra suc-cesorului. Cand s'a supus imparatului Manuil Comnin(1143-1180) sa arate, dupa parerea sa, pe cine soco-teste vrednic sa fie ales patriarh, imparatul a indicat pebatranul Nicolae, care la inceput a refuzat, dar in celedin urma a consimtit, pentru supunere fata de imparat,si a primit demnitatea patriarhala In Dec. 1147. Alegerealui a intampinat insa o puternica opozitie, fiind socotitaca anticanonica "), pentruca demisionand dela tronul Ar-

61) Tig filattev, tin eig rtiv De6vey reaffirm)/ DEiGOV aargecov tc6)0.; 45gtL AEtà TCYV (136TION. LEXXEV, `IV°. eLVC43fi HUI 815 IICATO L6QX1G [1.6261.g (MackZuweefiv Ig'. x3') gniív 16 TO ikixtav ; Kut iipco; xca kinicpítroyi xei gxit.oorevOri paotkkatc OFeEpa.exteg°... cf. Z. MaSii, op cit. p. 58.

621 M. I. rEsEeor, 11.11. p. 354-356; Z. N. Mallä, xarcaoyeg p. 74.631 v. Leunclavius, neremextxtiv xarakeyov, §1 comentariu la can. 10

al Sf. Petra al Alexandriei: comp. M. I. reSeaw, 11.11. p. 455:A.aog Moutacov, aextentaxercog yEV611£110.; TCQ6LEQOV Kikpau, xat napet-rriadp.svog, 6); nokkei aiv gkeyov Xat CIQXLEQ(0015VTIV noAloi[L61,01' lip, SLOC,XliaLV te5V 7tQC4y116.TUYV, XL i igt TQLCiXOVT17. &1st& irn Gxcacicrag, Etta avePtpciallri Eig tòv {}061,01, Kcovarevnvouro5Xiox;. xca notalaugxOCIVOUg tpEtç, pilvag Ti(100.(204. EITC1. UQtiUUtOel[uptflawg, gx f3Ce.5 rayaneaxtaftgvraw 6.7E' 0.tilt0i3, ;TODAY CIVVOV WIA n (-cirri); 4,eteer(')vriapvv.

Z. N. Mccati, op. cii p. 74; M. I. l'iSE6r, H. II. p. 353.H. K001.1.1tit11, Tyx6)loor El; rim, Ilereicitg/tv Nixactov A.' rim,

Mautakewa, aFetefi. `E/Ilivtxe Z.' reiTz. 2. Acestei lucrrI, In care au-orul publicA elogiul anonim al Palrlarhului Nicolae IV, t-a fAcut o re-

www.dacoromanica.ro

22 lorgu D.. han

hiepiscopal al Ciprului si fiicandu-se monah, si-ar fi pier-dut demnitatea arhieraticeascii (4xteQc1stxòv etthopu), potrivitcan, 2 al Sinodului din Biserica Sf. Sofia ") (879), carehotaräste cà cei odatA trecuti in catalogul arhieresc si inposturile de pastori nu se mai pot pogori in vieata mona-hiceasck pentru pocàintä. Cel care ar indrasni sit mai feat'aceasta dispune canonul se lipseste de treapta ar-hiereascil Oi nu se mai poate intoarce la demnitatea din-ainte, de care s'a lepifidat prin faptele sale"). Multi ausprijinit alegerea lui Nicolae Muzalon, sustintind canoni-citatea acestei alegeri 68), Opozitia format& impotriva luia fost ins& mai puternicii si I-a determinat prezintedemisia, in Aprilie 1151. Putin mai tarziu a demisionatsi Patriarhul Teodosie I (1178_1183)69), care fiind con-stains de imparatul Andronic Comnin, supranumit Ti-ranul, sà ingklue o distitorie ilegalk a preferat deamai degrabil demisia, dead sà incuviinteze acest lucru.La aceasta mäsurii a demisiei a recurs si PatriarhulGrigore II") (1283-1289) din cauzii de boalk dar si dincauza neintelegerii cu cativa mitropoliti, care 11 acuzauar învàta gresit asupra dogmei purcederii. Retaigandu-sedin scaun, acest patriarh s'a dus inteo mântistire, undea incetat din viatti, dupti putin firnp (1290). Din ordinulimparatului el n'a fost slujit i frimormcIntat ca patriarh71),ci ca simplu ortodox, spre a servi drept exemplu, cà si-aptidisit turma in imprejurifiri turburi, ciind ar fi pututmane sà lucreze pentru unirea bisericeascli i indreptareacelor ce se aflau in gresalti.

Din acest timp, cazuri de demisie din scaun se intal-

cenzie Arhiepiscopul Atenel, Hrisosiom Papadopulos, in revista teco-XoyCo.» iom. X111, Dec. 1935 pag. 361.

66) Sint. At. 11 p. 707.67). N. Mila$ Canoanele vol. 11 p, 1 pag. 329.

La discutiunile puternice care s'au iscat in jurul acestei chest'.uni, a hint ,parte I Nicolae al Methonei (MEOWvrig), compunind lucrarea

TF1; E;t1 XCLTOLCFCCiGEt. tOi na-KnetQX01/ etvtikoyío.g xal 3LEei `IEVLQXhie('Avbe. kgriteCIZOIt0a01), 'Exxkric. flittlioNpol, p. 266-292) sprijinindalegerea Patriarhului Nicolae 1V, ca deplin canonlci; v. si comenta-riul Jul Zonara la can. 10 Pelru al Alex., Impotriva Jul Muzalon. (Sint.At. IV p. 32-34).

M. I. retieWv, II. II. p. 369-371; Z. N. MuOcl, op cit. p. 76-77.M. I. rcSsiov, II. II. p. 398-402; Z. N. Multd, op. cit. ro; 86-87.;Mack Sto.rayfi Tot; ctirroxpecropog ixviSE1501 XCla Enlyri cog 606.

bo.;og'Air (UV oinci, W.; (1QXLEQEil;, ItOg nuectbetyputiospòv, Stem eupci;tirv 'ExxX;Icliev iv copcim atartroDactv aCLOUTACKATO, £V6) 106/01t0 'VEL

pan 7TV1.(161.1£1104 rijc izArrisurrocii; k.4!IrirrN VJil Tric, 81.006(TE0x; Tirn,7CCOtah; ÉX6VTCOV cf. H. H. p. 401.

www.dacoromanica.ro

Dem;ela tija Preope 23

nesc si mai des "), mai ales dupa caderea Conslantino-polului, de cand s'a introdus obiceiul ca ei patriarhii,mitropolitii Si 'episcopii indepartati de catre autoritateacivila sa-oi prezinte demisia prin act scrig. Dela Constan-tinopol acest obicei a trecut oi s'a practicat in toate ce-lelalte tari ortodoxe "), deci i in Principatele romane ").In actul scris prin care se prezenta demisia, atta cei carefaceau aceasta nesiliti de nimeni, cat si cei care erauconstranoi, trebuiau sa spuna cA demisioneaza de buncivoie. In aceste acte s'a introdus curand o alta inovatiune,pe cat de necanonica, pe atat de periculoasa pentru bunaordine ce trebue sa domneasca in Biserica si pentrutrarea prestigiului Preotiei in cinstea i demnitatea pecare i-a fixat-o Mantuitorul Hristos, cand a intemeiat-o,Anume, Episcopul spunea ca demisioneaza din scaun,dar nu oi din Arhierie afiQUATOZ[LCIA vòv t)(16V0V (rijg intaxonfig),oi piv 8è Efig etextewcrúvrig Despre aceasta inovatiune, vomvorbi cand vom arata si felurile de demisie cunoscute oipracticate in Biserica. Inainte de aceasta irisa vom aminti caprocedeul demisiei este intalnit Oi in tarile apusene, Franta,Italia, Germania, Anglia, ca o practica tot asa de veche ca siin Orient. Astfel este amintit episcopul Justus al Lyonu-lui, care dupa ce oi-a dat demisia, in anul 381, a plecat

Astfel Patriarhul Afanaste 1 a demisionat de doui ori. Ales la1289, a demisionat la 16 Oct. 1293; ales a doua °ara la 1303 a demi-sional din nou la 1311, nesuferind si fie acuzat cA ar face hiroloniipe han!, desi se pare ci incetaseri aceste acuzafiuni, cind a demi-*tonal el. (cf. reSeeov, H. H. p. 402); Patriarhul loan XII (1294-1303II. II. p. 404) ales dupi prima demisie a lui Afanaste I, a demisionatpentruci era acuzai de simplitate; Patriarhul loan XIII Glycys 11151320, II. II. p. 415-417) a demislonat si s'a retras la manistire ; etc.Mulle din cazurile de demiste vor fi amintite ciad vom arita motívelepentru care s'a admis ca un episcop si poeta demisiona.

Colectille: , Acta Patriarchatus ConstantInopolttani", Miklosich-Millter, vol. 1-11, Vindebonae, 1860, 1862 si ellawtaandúv iyndspo.w.,Aoxitt. Kollivtxot, AeXtvirri, vol. II i 111, Constantinopol 1904, 1905,confin multe acte din care se vede cid de des s'a folosit proceden!demtsiel.

Pentru Miiropolia UngroNlahiel cazurile de demisie se pot vedenin Condice Sfintr publicati de Arhiereul Ohenadie Craioveanu,vol. 1, Bucuresti, 1866.

Episcopul Antim al Buziulut demisioneazi la 11 August 1757:.ni.tecutotiqtaL rijg i.ntaxonflg, o giv 8i Tiig clextepoonívrig", CondicaSkintef. p.404; Rafall al Buziului demisionenzi la 4 Sept. 1764:ealtalICLL TI); inaQxtug Rou stal. 8)(1, dutipwcrúvig, C. S. p. 174;Mitrop. ~tarta al Ungroulahiel demisioneazi la 19 Mal 1819: ...Ila.QUIX0i)1.1.04 TM, tepim 001'CW ti g Mijeonaecog GlywofiXaxtag, crS tîv 81xal cipp.ipcocrírniv C. S. p. 418.

www.dacoromanica.ro

sa traiasca o vieata retrasa in pustiul Egiptului 76); epis-copul Lazarus dela Aix, care a dat scrisori de abdicare 77)(411); episcopul Vilicarius, sia parasit eparhia Vienne,si s'a dus la Roma pe king& papa Stefan, succesorul luiZaharia ; a revenit apoi oi a intrat in manastirea Agau-num sau Sf. Mauriciu "), unde a dus o viata cucernica").El nu spune daca a cerut oi Papa i-a aprobat deslegareade ladatoririle ce avea fata de Biserica sa. Demisiile nuerau ins& admise cu uourinta. Papa Grigore I cel Mare(590-604) ingaduia episcopilor sa-oi ja coajutatori, bachiar succesori, deed s'ar gäsi cu totul in neputintaindeplineasca i'ndatoririle episcopatului ; dar nu obliga penimeni sa-5i dea demisia, oricat ar fi fost de pronuntatäinfirmitatea capatata. Astfel n'a ingaduit sa fie depus unepiscop, care din cauza unor ingrozitoare duren i de capioi pierdea cateodata judecata ; pentruca oricat ar fi demizerabila situatia in care Il aduce suferinta sa spuneapapa Grigore nu-I face criminal. El a dat totuoi dis-pozitiuni ca in cazul cand acest episcop ar avea oi mo-mente lucide oi atunci ar vrea sa-oi dea demisia, sa sealeaga un succesor care sa-i serveasca o pensiune

pentru Ingrijire oi intretinere, cat va trai ; iar dactisuferinta nu 1-ar mai slabi, Inc& n'ar putea nici sa de-misioneze nici sa-oi administreze eparhia, atunci sa i sealeaga un coajutator, care sa conduca Biserica, WA afi consacrat episcop, atata timp cat va trai episcopulbolnav ").

Aceiao conceptie se intalneote oi mai tarziu, in sec. XI.

76). Sed el Lugdunensis episcopus Justus, mirae sanclifatis vir, quipostmodum relicta sede gut episcopalus, inter sanctissimos patres ana-choritas mira umilitate Wens, moritur in Aegypto..." Migne, P. L.CXX111, 96.

Migne P. L XX, 13. 656, 663.Dictionnaire de discipline ecclésiastique, de Louis Thomassin,

editia reveautil de J. J. Bourassé, 1856, 2 vol. cuv. demission t. 1

col. 775.ldem Wilicarius, cum furioso et insano salis consilio Eranci

res sacras ecclesiarum ad usus suos retorquerent, videns ViennensemEcclesiam suam indecenter humillad, relicto eplecopatu, in monasteriumsanctorum martyrum A gaunensium ingressus, vitam venerabilem duxit..`.Adonis Archiepisc Viennensis Chronicon, in Migne P. L. CXX111col. 122 sq , K. M. Pcinai 7rEel. ItaciaLrimewq, p. 6 n. 25. (Bourassé. Dietcit. I c 779,pune plecarea Jut Vilicarlus la anul 727, lar K. Peakr), laanul 752).

Dict. de discipline eccles , 1. a. 773: ,,Quis vivenie episcopo, quemab officio suo necessilas infirmitatis, non crimen adducit. alium locoejus recusante eo, nulla ratio sinit ordinari....".

24 lorgu D. Ivan.

www.dacoromanica.ro

Damieis diok Ptcotie 25

Episcopii nu erau obligati sti se dernit& din demni-tatea lor, orictit ar fi fost de suptirtitoare si incurabilebolle corporate care ii puneau in imposibilitate sti-si in-deplineasc& indatoririle ; dar li se primeau demisiile, dactiei, de bun& voie, le prezentau. Astfel sinodul din Soissons,din an 853, nu inlocuieste pe episcopul din Mans, Aldric,lovit de paralizie, ci instircineazti pe mitropolitul dinTours sti se duct( in persoanti si sil dea ordinele nece-sare pentru buna randuialti, in acea Bisericti. Aceiasatitudine binevoitoare o are sinodul si fat& de Heriman,episcop de Nevers, a carui boat& corporal& ii influentase.puternic spiritul Oi moravurile, flictindu sti stiv&rseasctiacte usoare si necompatibile cu demnita tea sa de episcop.Sinodul in loc sti-1 depunti, a trimis pe Arhiepiscbpul deSens, ca impreunti cu alti ctitiva episcopi sti 1 ia la Senssi s&-I ingrijeasci& cu toat& atentiunea, pentru a-1 des-obisnui de 611.11 care-i provocase boala. In urma ingriji-,rilor date, Heriman si-a rectiptitat stintitatea, si a fost res.tabilit iartisi la conducerea Bisericii sale. Mai tiirziu cii-ztind din nou in aceias boalti, Papa Nicolae I (858-867),cu toatti asprimea sa naturalä, nu 1-a consträns sti renuntela episcopal, ci, socotind di este vorba de un pticat, iarnu de o crimti, 1-a tratat cu comptitimire si dragoste.

Numai crima apare, asa dar, ca un motiv pentru carese primea demisia, Mr& discutie. Altituri de crimd, PapaGrigore I considera si infirmitatea incurabild ca o cauz&canonic& pentru care se putea ren unta la episcopat. Pen-tru acest din urm& motiv a primit el demisia Arhiepisco-pului lustinianei prime si a episcopului de Rimini 'caredin cauza durerilor mari de cap nu-si mai puteau inde-plini de mutt& vreme functiunile. Aceste dou& cauze le-aadmis si Hincmar de Reims ca motive legate pentrucare un preot isi poate prezenta demisia si sti se retragilla mtintistire : a) slabiciunea corpului, care-1 face inutilturmei 9 si b) crimti secretti, necunoscutti poporului, darcare ji intunecti constiinta si-1 face nedemn de sarcinapastoral& "). In mtintistire nu intra ins& niciunul, dada nu-sida mai int&i demisia dela postul pe care II ocupa

Si infirmitate corports sensed( se non posse proflcere plebisibl commIssae

SI latente animae peccaio senseril se non debere preeesses.cf. Diet de dtsc. eccles v. 11 col 920. cuy. resignatio".

v. Capllul Htncm., Conc Gall., t. 111, p. 638: Si quisquampresbyter parochtae nostrae, aut Inftrmitaie corports, aut latente animae

www.dacoromanica.ro

Ceva mai tarziu, Papa Inocentiu III (1198-1216) a ariitatease cauze diferite pentru care un episcop poate demi-siona, redate de obicei prin cloud* versuri: ,,Debilis, igna-rus, male conscius, irregularis. Quem mala plebs odit ;dans scandala, cedere possit" 84). Pentru aceste motiveputeau demisiona i Papii.

Prima demisie sigura a unui papa"), este cea a luiBenedict IX (1033-1045), care ternandu-se de ura popo-rului ei de izbucnirea unei noui miscari Impotriva lui, ademisionat din scaun pentru arhipresbiterul Gratian "),cunoscut ca papa sub numele de Grigore VI (1045-1046),Unii 87) sustin ca i acest papa a demisionat din scaun,In timpul sinodului din Sutri, spundnd : Ego Gregoriusepiscopus, servus servorum Dei, propter turpissimam ve-nalitatem haereseos, quae antiqui hostis versutia meaeelectioni irrepsit a Romano episcopatu iudico me submo-vendum" ") ; dupa altii Insä "), el a fost depus de sinodla insistenta Imparatului Enric, ca un uzurpator simoniacal tronului apostolic. Leon de Ostia, care fi este mai fa-vorabil, spune di Papa Grigore ei-a dat demisia dupa cea fost convins de simonie: Simoniacus probatus, spontesua sede desiliens, etc. Demisia aceasta este fncadratdde obicei intre demisiile foliate "), 'sea cum a fost cea alui Arnulnhe, Arhiepiscop de Reims, care sub regeleHugues Capet a fost convins de episcopii sinodului dinReims dea demisia, In aparenta de fauna voie, caski evite rueinea unei caterisiri inevitabile. Cei care sus-

peccato, senserit se non posse proficere pleb] sibi commissae, velnon debere praeesse, et voluerit monasterii portum ad agendam poeni-tentiam secundum decreta Bi Leonis expetere, professionis suae Melloab ordine et Milo ¡stelae reglmine plebis, secundum Oregorli decretase exuat, ut in monasterium intret"

L'Abbé André Cours Alphabitique de droit canon, t. I. col.936, cuv. clémission".

v. nota 95.861 Mane. P. L. CXLV. 441 Opuscalum 19. P. Damiani: Aa non

et minor Benedictus papa aposiolicl se culminis administrations privavitsuccessoremique sibi Oregorium, qui Oratianus clIcebatur, in Romanssede constituir?

K. M. Pa?, awl napamlaEolg..., p. 7 n. 32; Dict. de discipl.eccles. (ed. Bourassé) t. 11 col. 929 cuy. résignationc.

ME& Monumenta Gregoriana, Berolin, 1865 p. 628.Migne P. L. CXLV, 441, Opusculum 19, P. Damian : Super

quibus praesente Henrico- Imperatore, cum disceptaret postmodumsynodale conctlium, quia venalitas intervenerat, depositas est quisueepit; non excommunicatus est, qui deseruir ; Herman, I. 11. 80.

Baronlas- Kaynaldt, Annal, eccles4 en. 1046.

26 Iorga D. han

www.dacoromanica.ro

Demisie dn Preotie

tin ca Papa Grigore VI nu putea sit' fie depus"), pentruca pe Papa numai Dumnezeu poate sti-1 judece "), dauca exemplu i cazul lui Celestin III (1191-1198), caresimtindu-si apropiat sfarsitul vietii a cerut cardinalilorsa i aleagä succesor pe Cardinalul preot loan de SanctoPaulo, pentru care a declarat cti demisioneazä. Cardi-nalii au raspuns Insii cà nu vor alege pe cel propuspentructi nu s'a mai auzit ca un Papa summus Pon-tifex oti se depunä"). Din discutiunile asupra acestuicaz si din atitudinea lui Inocentiu 111"), succesorul luiCelestin, manifestatä si cu ocazia demisiei acestuia, cändse opusese In calitate de cardinal, se vede cä in aceastäepoch* era bine sustinuta doctrina general& a Bisericii,dupä care legatura casatoriei spirituale dintre episcopBiserica sa nu poate sá fie desfäcutä decal prin moarte,sau pentru adulter §i erezie, nu insä i prin demisie debuna voie. Papa Inocentiu se refer& in deosebi la legit%tura pe care o stabileste actul consacrtirii intre Papá siBiserica romanä"). Un punct de vedere cu totul contra-riu se gaseste fixat intr'o constitutiune pe care a dat-odare sfarsitul sec. XIII, Papa Celestin V. Aceasta con-stitutitine 11 fost datà de catre Celestin, la 13 Dec. 1294,numai ca sa poata renunta la scaun, si anume duo&sfatul celui ce avea sa-i fie succesor, sub nu mele de Bo-nifaciu VIII Gaetan. S'a stabilit di Papa poate sä re-nunte la sarcina sa, iar Colegiul Cardinalilor poate säprimeascä aceastä renuntare "). Ca o consecinta a abdi-

9i) Hauck, Kirchengeschichte Deutschlands, Ill, p. 589.Watterich, Vitae PP. RR. Lipsiee 1862, 1 p. O.

Praeterea praefatus Papa obtulit, quod ipse seipsum depo-neret a Papatu, si cardinales consentirent in electione praefati Johan-nis de Sancto Paulo. Sed omnes cardinales una voce responderunt,quod ilium conditionaliter non eligerent, dicentes, quod Inuditum era!,quod summus Pontifex se deponeret" Rogeri de Hoveden Chrontca,ed. Stubbs, London 1871, IV, 32 cf. K. M. Ptak% aN), nuearrilcrRog, p. 8.

V. pag. 5 n 14.Innocent, III, Sermo III, de consecratione Pontificis (Mite, P. L.

CCXV11, 664): Sacramentum autem (matrimonli spirituel's) inter Ro-manum pontificem et Romanam ecclesiam tam firmum el stabile perse-verat, ut non nisi per modem unquam ab Invicem separentur ; quiamortuo viro mutter, secundum Apostolum, solute est a lege viri"(Ron). VI12). Vir autem isle alligatus uxori, solutionem non queer%non cedit, non deponitur ; nam suo Domino out sial, aut cadit" (Rom.XIV') Qui autem iudicat, Dominus est" (I Cor. IV'). Propter causam verofornIcationis ecclesia Romana posset dimitiere Romanum pontificem".

Hefele-Leclercq, Histoire des Candies, VI, p. 1 pag. 338-339.Cardlnalul Oaetan, care ere socolit cal mal mare canonial.al Cole-

www.dacoromanica.ro

28 Lorgu. D. lYan

carii sale, Celestin s'a desbrécat imediat de toafe hainelesi insignele pontificale, parasind sala imbracat ca simplumonah. Dual aceea Bonifaciu VIII fiind auuzat di prinmasinatiunile lui a impins pe Celestin sa demisioneze 97)si ea atat demisia acestuia cat si alegerea lui ca succe-soy nu sunt valabile, a cautat sa publice documenteledin care sa se vada ca Pontificele Roman poate sa de-misioneze, in mod liber, din sarcina si demnitatea sa. Inacest scop aminteste constitutiunea predecesorului still,Celestin V, data' dupa ce s'a consultat si a luat avizulcardinalilor, toti fiind de piirere ca Romanum Pontificemposse libere resignare". In leg-alma cu acest punct devedere exprimat de Bonifaciu VIII, face o justa obser-vatie K. M. 13614198), cand socotesteintemeiaia observatia ad-versarilor lui Bonifaciu, care sustin di Papa nu poate filipsit de demnitatea sa Si de drepturile ce decurg dinaceasta demnitate, caci once treapta ieraticeasca, dataprin actul sfintitor al tainei Hirotoniei, nu poate fi niciluatat, nici cedata Aceste trepte, cu drepturile lor, sepierd numai prin autoritatea canoanelor 99) si pe baza uneicondamnari, data de catre justitia bisericeasca, cu inde-plinirea tuturor conditiunilor cerute de canoane. Deaceeanu se poate ingadui celor nevrednici sa se indepärtezede slujba si demnitatea preoteasca prin renuntare, ci trebue sa fie condamnati, dupa cum merit& pentru faptele'or "9. Dar K. Pedal.' mai departe, referindu-se la deciziaPapei Inocentiu III asupra indisolubilitatii ctislitoriei spi-rituale, a Papii cu Biserica, exagereaza, cand afirma Ca

giului Cardinalilor, i-a spus cli poate invoca precedentul creel deClement I, din timpurile apostonce, pentru care nu se gäsesc insidovezi sigure. Un caz necontestat si mutt mal vechi, de demisie aunui Papi amintesie H. Leclercq tom. VI p. 1 pag 339 n. 2 : de-misia Papel Pontien, in an. 235, evidentiatä mai inainte de P. Allard,Hist. des persécut., 1905, t. II p. 213 sq.

v. Histoire des Conciles, t. VI p. 339 n. 4. Balan", in ProcessBonifaz' VIII, 1881, publicii protestul a 16 cardinali, flicut in 1297.pentru a aplira pe Bonifaciu VIII contra calomniilor rfispindite de01/le Colonna, care pretindea a Oaetan ar fi sfituit pe papa sä ri-m brit' pe scaunul St Petra, sii nu demisioneze.

K. M. Pcikki, nica naeattiiamg..., p. 10.Can. 31159 Cart.: ...4acaíso.)5 arittgamat, SU Wei TA ixOolatuauxck

lxixpCxt.a, ijyouv Tel. dexovaxta, OVX Et& TiN nouatag viiv iitt0x67taw, (7)gswig Xiyoutsw, &ACE tfiç Ti'a xavóvaw aikevriag, xal plottaia5,..., Sint.At. Ill p. 385-386.

Can, 3 Ciril Alex. coment. Balsamon : ...'Avgtoi Si Swig, ill)dal) 2ta()C41:6CFECOg itCUOCICAV, ILLY* tilItOXOVELTCO6C/N ülig 1tCLOCUTO1lpFV0I., ea?:

xatercoal.tivot ini, nedyl.taatv,..." Sint. At. IV p. 360.

www.dacoromanica.ro

Demiaia cl;a Preptie 29

aceasta constitutiune nu trebue inteleasa ca o imposibi-litate pentru papa de a demisiona. Oki Papa, ca ceamai Ina& autoritate in Biserica romana, poate demisiona,daca s'a convins de neputinta sa de a conduce Bisericasi ca ar fi in paguba Bisericii, dad(' ar ramane mai de-parte in aceasta demnitate. Vom vedea, cand vom cer-ceta cauzele pentru care s'a primit, in practica, demisia,daca acest motiv, convingerea personal& asupra incapa-citaiii de a conduce Biserica incredintat& spre pastorireconstitue un motiv legal de demisie.

Acum, duo& ce am vtizut ca. impotriva doctrinei Bise-ricii, existä suficiente cazuri de demisie din episcopat,al aror numar, din sec. XV, dun& cucerirea Constan-tinopolului, creste si mai mult in Biserica orientala, iar incea occidentala ajunge o adevarata plaga, prin introdu-cerea demisiei sub forma renuntarii in tavoarea altuiaresignatio in favorem pe care au practicat-o si epis-copii §i preotii, sti vedem daca aceasta procedurä ademisiei, in forma si pentru motivele pentru care s'a dat,are vreun temeiu canonic, asa cum au incercat multi sasustina, sau este practicata numai prin abuz si printr'ogresita interpretare a canoanelbr.

www.dacoromanica.ro

CAP. III

Motive pentru care s'a admis demisia clericilor.

Din cazurile de demisie din episcopat, mentionate incapitolul precedent, s'a putut vedea, in linii generale,pentru care motive s'a ingaduit clericilor sa recurga lademisie. Dar nu toate aceste motive, pentru care s'a datsi s'a primit demisia, fie numai din scaun, fie si din scaunsi din preotie, isi gilsesc temeiu in dispozitiunile icanoa-nelor Bisericii orientale. Multe din ele au fost socotite camotive canonice de demisie, numai prin asimilare cu celeprevazute de canoane, admiterea lor fiind justificata caservind interesul Bisericii. Vom arata la fiecare din acestecauze, daca se incadreaza dispozitiunilor canonice si co-respund interpretarii date acestor dispozitiuni de calrecomentatorii clasici, sau primirea lor intre motivele dedemisie s'a facut numai din gresita interpretare a canoa-nelor si a doctrinii Bisericii, in privinta legaturii careuneste pe clerici cu bisericile pe seama carora au fost hi-rotonisiti. Pentru ca un cleric sa poata demisiona, trebuesà aiba un motiv binecuvcintat 94',1_oyog (aria. Astfel afost socotita demisia cand a fost dala':

1. Pentru iniciturarea sau evitarea shismei sau altorcerturi peigubitoare interesului $i pcicii Bisericii. Pentruacest motiv Parintii sinodolui II cc. au primit demisia Sf.Grigorie de Nazianz, din scaunul patriarhal de Constan-tinopol 19. Pentru acela motiv Parintii sinodului dinCartagina au primit demisia episcopului Maximian, care,intorcandu-se dela secta donatista, n'a mai fost primit depopor, in aceasta calitate. Pentru intronarea linitii inBiserica, Maximian a demisionat din scaunul episcopalal Bagensiei 102) Sinodul i-a laudat aceasta atitudine, prin

y. pag, 18 nola 50.Sint. Al III p. 518; N. Mil Canoanele, trad. Arad 1934 vol.

II p. I. peg. 252.

www.dacoromanica.ro

care a dovedit cei a pus mai presus de scaunul seiu epis-copal, interesul pAcii obstesti. In deosebi Fer. Augustinaccentuiazti cei nu este motiv mai canonic, pentru episcoP,de a renunta la episcopia sa, deceit acela pentru readucereapacii in Bisericet. Deasemenea nu este virtute mai epis-copal& spune el, deceit aceea de a renunta la scaunulsiiu, din iubire fatei de Bisericii. Ceici episcopul care nueste in stare set' renunte la eparhia sa, atunci cand esteamenin(arii unitatea Bisericii, iar prin renuntare ar serviace/aster' unitate, acela iubeste mai mult fastul acestei dem-nitetti si pe sine, deceit interesul multimii 103). Si episcopiinu sunt episcopi pentru ei, ci pentru Bisericet. De aceeaprincipiul intràrii i ieirii lor din episcopat, trebue sti fiefolosul oi binele Bisericii 104).

In lumina acestui principiu trebue interpretatei horeuireacelor 300 de episcopi ortodocsi ai Africei de a renunta laepiscopiile lor pentru a deschide o portitei de revenire insetnul Bisericii adevetrate, episcopilor donatisti, care urmauset fie titularii scaunelor leisate de episcopii orlodocsi 19.

Principiul canonic pe care se intemeiaza demisia pentruacest motiv, se geiseste stabilit de canonul 36 apostolic,care a fost reprodus si de sinodul din Antiohia in can.17 si 18. Mtisura canonului 36 apost. cuprinde deopotriviipe episcop, preot si diacon 106). Oricare din acestia (lacernu se va duce la parohia pentru care a lost hirotonit, vafi afurisit. Dar dear din vina poporului sau din alter pri-cinet, in afarti de ei, nu-si vor putea lua in primire parohia,isi vor perstra cinstea si slujba de care au fost invred-

Fer. Augustin Epist. 69, P. L. XXXII!, 239: Longe est glo-eosins episcopatus sarcinam propler ecciestae vitanda pericula depo-suisse, quam propter regenda gubernacula suscepisse. 111e quippe sehonorem si pacis ratio pateretur, digne accipere potuisse demonstratqui acceptum non defendit indigne. Comp. N. M(1af, loc. cit. nota 2;Dict cedes., Bourassé, 1 col. 341, cuy. Cession" ; K. Rulli.nEo. MICICLIA7103£();..., p. 20-21, D. 15.

Fer. Augustin, Contra Crescon , c. 11 cap. 2: Neque enimepiseopi propter nos summus, sed propter eos, quibus verbum et sa-cramentum Dominicum minisiramus ; ac per hoc ut eorum sine scan-dalo gubernandorum sese necessitas tulerit, ita vel esse vel non essedebemus, quod non propter nos, sed propter altos sumus".

Din acesti 300 episcopi, numai 2 s'au declarat impoiriva hot&riril luati; un Willi), care al.a manifestat impotriyirea in mod deschissi. un altul, a anti impotrivire 1 s'a citit pe faith Bitirfinul coplesit demustrarile celorlalti prelall, a revenit, st prin exemplul tut a deter-minat ksi pe celfilait sa se 'stature hotiírirli, comp. Dict. de Disclpl,eccles., loc. cit.

Can. 56 Ap. Sint. A4.-11 peg, 48-49.

Deasisia din Preotie 31

www.dacoromanica.ro

52 Iorgit 6. Ivan

nicifi 109, putand sa slujeasca cele ale tfeptei, cu ingtidu-inta episcopului in eparhia caruia se vor gash sau duff)cum va hotari sinodul complet al eparhiei.

Patriarhul Pavel IV I.") 5i-a inaintat demisia din scauntot din cauza turburarilor din Biserica, pentru inlaturareacarora el socotea cti numai convocarea unui sinod ecu-menic poate da rezultat. Dar fiindca turburarile nu se in-dreptau impotriva persoanei lui, el a inteles ca recurgandla mijlocul demisiei nu se poate folosi de dispozifia ca-noanelor de mai sus, pentru pastra cinstea oi slujba,demisiontind numai din scaun. De aceea a demisionat,In acelas timp si din arhierie.

Demisiunile date pentru acest motiv, nu pot confinenicio dispozitiune asupra succesorului, cad s'ar interpretaca renuntari in favoare altuia i acestea nu suntduite de canoane.

2. Pen(ru seiudrirea unui delict. Clericul are datoria sase cerceteze cu toata atentiunea, nu numai inainte deprimirea slujbei preoteoti, pentru a vedea daca este con-vins de insemnétatea acestei slujbe "9) si vrednic de asluji Altarului, ci in tot timpul vietii sa aibà conotiintalimpede, ca n'a stivaroit niciun pacat, care 1-ar face ne-vrednic de sfintenia starii preotesti. Dew& in timpul slu-jirei stiviirseote un astfel de pticat, clericul poate demi-siona. Crima motiv pentru care se poate primi demisiaclericilor, din postul oi starea preoteasca ce ocupti arfi trebuit sa ducti totdeauna pe cel care a stivaroit-o ina-intea judectitii oi sa fie caterisit. Totuoi s'a socotit caatunci cand clericul care are conotiinta induced& de unpacat, pe care numai el il otie, oi care daca ar fi cunos-cut oi de altii ar fi motiv de sminteala oi scandal, ar cereprintr'o pocainfa sincera sti i se primeasca demisia, estemai bine sti fie indepartat din preotie, sub aceasta forma,dealt printr'un proces scandalos 119.

Si dupa SI. loan Hrisostom, episcopul care se stie pesine vinovat de un asemenea pacat, pentru care, daca armerge inaintea judectifii, ar fi caterisit, poate sA demisio-neze de bun& voe din demnitatea lui ; procedand astfel

Can. 18 Antioh., Sint. At. 111 p. 159: fiTOL 8te). t4ìv to0 XcLo07taQaírnow, 8L'itiQav aLsCav mix (Lima yeroneviv, roDrov prOxEtvtfig unfi; XCAL Tr]; 2,EIT011(ly(Ç .."

y. pag. 20 n. 58.N. Map, Dreptul bisericesc, p. 230.Mot. discIpl. ecclés, Bourassé I col. 774. cuy, démitsteinq.

www.dacoromanica.ro

toemisia din Preotie 33

va fi mai plilcut inaintea milostivului Dumnezeu, carestie toate, decal &Ica s'ar încàpàtina sá rifimanil maideparte in slujbil m). Aceastil conceptie s'a impus inBiserica si o gäsim formulata in modelul de demisie dinPidalion 19, pe care Il foloseste Biserica oriental& Deaceastä conceptie s'a condus Mitropolitul Veniamin Cos-

111) Si. loan Hrisostom, Despre Preotie, 111, 10, P. 0 XL V111, c. 648'Expii-y 86, otaaL, tocsairmv -rob npayacaog gxav ei,kat3eíav, ç 'ma Tilgdexils .v.(puysiv Tolw iíyxov, CU'L ACt tò yEVICOT1L V Limb JXI tECILl1érelVTag 7CO.Q'itieCOV XQUIEIG, E ITOTE 013[113C1111 641.6.QtrilICG %O.00ACQECILV NCINCIV ge-yacrao-Dat., aka IrQoxct36vra ixpdaketv iCE-OT61, apx.fig, Oiít ttiv yapxaì aeov imanacaaftaL nap& TOii feoi3 Eixeog Av." comp. K. M. Ralli, op.cit. p 31 n. 26; N. Miles, Dreptul bisericesc, p. 231.

132) Pidalion, ed. Neamtu, 1844, f. 501 : Stiu, cu adevgrat $tiu,Prea Sfinte si prea dumnezeescule Stgpane, i dumnezeescule i sfin-litule sinod al sfintijilor Arhierei, cà episcopilor celor ce se in dedreggtoria arhieriei cu vrednicie i precum se cuvine, $i care dupgcanoane cu adeviirat pfistoresc si chivernisesc cuvantiitoarele turmelelui Hristos, nici intr'un chip pentru oreo oarecare din necuviiniele carepot atrage asupr6-le chiar caterisire, i pentru care II oseindeOelduntru constiinla lor, nu le este Cu putinja a se paretist $i a trimitelibele iscrisori), precum sfintele canoane cuprinzfitor grilesc si mai aleseel a trellea al Sfantului Ciril, si epistola cea catre sinodul ce s'auMont in Pamfilia a sfantului i icumenicului sinodului al treilea. Cgde$i este mare $i infricosatii cu adevarat vrednicia arhieriei insiisiputerilor cere$ti; totusi eel care a primit-o odatii nu cu nevredniciesi nici nu o poartil cu osanditä con$tiintg, se cuvine sä o poarte cubfirbiitie duhovniceascii, $i sä sufere oarecum ostenelele, $i de voiesä rabde sudorile cele ce au plata; si nu din nelucrare, sau din 1e-nevire $.1 trandfivire sa se opreascii dela purtgrile de grijä cele puseasuprg-i si dela neprevitzutele intiimplari ale treptei sale, fiindcii yiacestea le zice in mai sus pomenita epistolä sfantul $i icumeniculsinod al treilea. Dar fiinddi eu, vai mie I smeritul episcop (sau mitro.polit) al cutiirei opiscopii (sau Mitropolii) cu nevrednicie petrec inacest fel de epanghelmi (slujbg) $i inA $tiu pe sinemi cg Intru ascunsam crtzut in oare care vinovglii, care de ar fi vfidite $1 argtate, negre$itas suferi dreapta $i legiuita caterisire, si acelea desi color multi suntascunse, ar fi o binecuvantatil pricing de canoniceasci paretisire.Pentru aceasta mai inainte apuclind, mä scot pe sinemi din vredniciaarhiereascii, ca prin chipul acesta ski pot trage spre mine dumne-zeeasca milA. CA aud pe dumnezeescul Hrisostom zicgnd : Se cuveneaatata evlavie a avea de lucrul acesta, inch' si din inceput a sciipa degreutatea lui. Si dupii ce s'au bigat cineva inteinsul a nu a$teptajudeciitile cele dela altii, de cumva i s'ar intampla a face vreun pticatindestulat de a-i lucra caterisire, ci inainte apuctind sg se scoatii pesine din incepatorie. CA asa cu adevärat ar fi vrednic a trage $i delaDumnezeu milg. Iarg a se tinea preste cuviintii de dreggtorie, este ase lipsi pe sine de loath' iertarea, $i mai mult a aprinde urgia lui Duna-nezeu, adriogand o a doua mai cumplitg greolg". Pentru aceastaeu de a mea con$tiinta mustrAndu-mii $i pentru a mea nevrednicieostindindumg, nu Wept viidirile si osandirile cele dela altii. Ci prinparetisirea mea aceasta, ma paretiseso lmpreuna §i dela eparhia mea

www.dacoromanica.ro

34 Levi D. Ivan

tachi, dind si-a prezentat demisia din scaun 113) a douaoaril 114), caci in urma traducerii Pidalionului, luase cu-no§tintii de doctrina canonicii a Bisericii, care nu ingilduedemisie numai din scaun 116), iar nu i din arhierie 116).

Dar, in privinta consecintelor 117), conceptia aceasta dinformularul Pidalionului, din care rezultä di un arhiereupoate sA demisioneze de bun& voie, nu se deosebeste de

aceasta, ce o am avut, i cu ea vi de vrednicia arhieriei, vi de insuvnumele episcopului. Cii col ce nu este vrednic a sta inaintea dum-nezeescului Altar, niel a se cinsti cu insfivi numirea episcopiei nueste vrednica. Precum canonul al 3-lea al sfintului Ciril poruncevte.Drept aceea spre vtiinrei am dat si libolul (scrisoarea) acests al pare-tisirii, subscris de insavi mans mea. In anul. ..... luna

v. Textul intreg al demisiei : in Arhim. Connie Delicanis, narot.°TVs& 'gyypacpa, Constantinopol, 1905, vol. 111, p. 61 8-610,

Textul primei demisii a Mitropolitului Veniamin Costachi, datala 20 Fobruarie 1808, necunoscut ping acum, 1.a publicat P. S. TitSimedrea, dupii un manuscris aflat in biblioteca P. S. Sale, intr'uninteresant studiu fficut asupra acestei demisii, in Biserica OrtodoxiiRomOnfi" an. LIII, 1935, Nr. 7-8 Inlie-August.

Din motivarea primei demisii si din semnfitura pusi pe aceastiidemisie Smerittil proin mit [ropolit] al Moldovii, Veniamin" (v.Bis. Ort. Romiinfi Nr. 7-8, an 1935, p. 326) se vede ci la aceastildati Mitropolitul Veniamin s'a condus de coneeplia intrndusi de Pra-vila Mare, care ingidue ca un arhiereu sà demisioneze numai dinscaun, piistrftndu-vi arhieria: lepidare iaste vi se chiamii careIasi Arhiereul vi scaunul si arhieria.

Chlaroi-se lepfidare vi aim]. Iasi nurnai scaunul si-vi line Arhieriavi se di care dfinsul alt scaun exarvesc, sau se vi face adeviratArhiereu intr'insul.

In vremes lui Zinon Impiirat, s'a lepidat de scaunul patriarhicesc,Mirtirio Patriarhul dela Antiohia, 5i erau adunati toli oamenil preoli

mireni, vi a zis, pentru neplecatul clime si nesmeriiul om,lepfid de scaun, iar rânduiali Arhieriel mele, voi sA mi-o (In curati vinespurcati, vi se lepadi de sraun iar nu de arhierie". cf. Pravila lufMotel Basarab, Tiirgovivte 1652, glava 31 (ed. I. M. Bujoreanu, Co-lecflune de Legiuirile României vechi vi celei noui, vol. III, Bucu-revti, 1885, pag, 1511)

De aceea spro deosobire de prima demisie, unde Iv' pfistreazfinrhieria, cici sernneazii numai proin" mile& fost mitropolit al Mol-dovii, Mr& si rerun* Ja titlul de mitropolit, in demisia a doua, con-ducfindu-se de textul modelului din Pidalion, renunti vi la eparhie vila vrednicia arhieriel gi la numele episcopiel. Aceasta rezulta gi dinscrisoarea pe care Mitropolitul Veniamin a trimis-o Domnitorului,arfitfind ci, dupli cum a serie vi Patriarhului ecumenic vi SffintuluiSinod, considerandu-se cu tutu' nev, ednic, demisioneazi vi pe viltor seva numi simplu monahul Veniamin": vi de astfizi mO mimesis mo-nahul Veniamina ma, Cote, virig mluseov xaXo0nat Bevtap,ilv p.ova.)(6gv. Arhim C. Delicanis, op. cit. pag. 610 nota.

Dupii cum se vede din textul formularului, col demisionat seexpune aceloravi consecinte, considerfindu-se caterisit. desbrilcat dedarul preofiei, rfimOnind sImpla ¡ajo sau simplu monah.

www.dacoromanica.ro

DemiIda -din Preotle 35

conceptia mai esprit' a Sfäntului Ciril al Alexandriei, carespune cà episcopii si clericii in general, nu pot sá renuntede bund voie, prin demisie, la scaunul ce ocupti sau lastarea lor preoteascti ; ci dactí sunt nevrednici, sil fie cer-cetati si judecati, pentru ca indepärtarea lor sit' se factiprin sentintii 118). Ciici nu once gresalil ii face nevrednicide preotie si-i supune pedepsei ea terisirii. Multi se soco-teau nevrednici sti mai rtimimii in preotie si-si dau de-misie pentru greseli care nu prezentau atäta gravitate,inciit sä fie caterisiti. In aceastä privintä, exagertiri se in-tiilnesc si la pärinti bisericesti, a diror autoritate estedestul de mare, dind este vorba de doctrina Bisericii.Astfel Fer. Augustin care admite ca si Sf. loan Hrisostom,cti episcopii pot sä demisioneze, daca-si stiu constiintaincärcatä de delicte. care-i fac nedemni sti rtimiina maideparte slujitori ai Sf. Altar, chiar dacä aceste delicte suntnecunoscute altora a voit 86 demisioneze din scaun,socotindu-se vinovat ca ucenicul lui Antonie, pentru caretinuse sii fie ales si hirotonit episcop de Fussala, in locsti aibti o vieatti demnti si edificatoare, cum se asteptaoricine de la un ucenic al stiu, a ajuns sit fie indeptirtatdin slujbti, pentru vieata lui scandaloasii si pägubitoareBisericii. Despre aceastä hotärire, fer. Augustin a anuntatpe papa Celestin, inaintea ctiruia Antonie apelase sentintaepiscopilor Africei si dela care obtinuse un decret favo-rabil. Augustin se temea ca nu cumva Antonie sä incercesä aducä la indeplinire decretul papal, adicti sii-si reiascaunul din care fusese alungat, sprijinit de forta armatäsi astfel sä provoace noui turburari si umilire Bisericii.De aceea, intemeindu-se pe cuvéintul Sf. Apostol Pavel 119,vrea sä se pedepseascä singur 129, mai inainte, pentru aa sctipa de pedeapsa lui Dumnezeu.

118) Can. 3 Cirll at Alexandriet, ....st Si civgLot, Ril dab nctQattliaswgiVuocsav, xaterwapivat Si ttakov ki nocty[taatv, irw av tig noX2ti1v 7COL.hacwro AV xatafiohy, dig Ro) Tux6rrow netcrrig cbcoXauD(ag Sint, At.1V p. 359.

119 I Corint. XI, 31: st Si éctutok SLENívottsv, aim Ilv ixeivey.E.01Vw120) Augustin, Epistola 209 (al. 261), Migne P. L. XXXII), col. 956-

957 : ..Me sane, quod confitendum est Beutitudini tuae, in isto utrorumque periculo tantus timor moeror excruciat, ut ab officio cogitemgerendi, episcopatus abscedere, et me lamentis errori meo conve-rdentibus dedare, si per eum, cuius episcopetui per imprudentiamsuffragatus sum, vastari Ecclesiam Dei, et, quod ipse Deus avertat,etiara cum vastantis perditione perire conspexero. Recolens enimquod ait Apostolus : Si nosmetipsos iudicaremus, a Domino non lu-dicaremur (I Cor. XI, 31) iudioabo meipsum, ut parcat mih1, qui iud1-

www.dacoromanica.ro

36 lorgn D. Ivan

Nu s'a impus insa aceasa conceptie, ci s'a admis canumai ce! nevrednic Comittog din cauza unui pacatdestul de gray, poate sa demisioneze, nu insa i acelacare exagereaza, din umilintà, socotindu-se nedemn

áltog sa mai slujeasca. Impotriva acestora din urmii,Biserica s'a pronuntat In mod hotarit, neadmitand demisialor decal in urma cercetarii motivelor care-i determina laacest act. Daca din cercetarea acestor motive nu se do-vedea cá cel demisionat a saviir6it intradevar pacate care11 fac cu totul nevrednic de demnitatea preotiei, nu i seprimea demisia, iar daca persista in demisie, era caterisit.Pacatele mai u§oare, care impiedica pe cleric numaipentru un anumit timp sà slujeasca la sf. Altar, nu potfi primite ca motive de demisie. Aceasta aplicare se in-talneote §i la patriarhul Mihail Anhialu, in cazul episco-pului Macris Teodulos, cánula i-a anulat demisia, cutoate ca ii fusese primita', in mod sinodal, de catre pa-triarhul Luca, pe motiv ca in cererea de demisie n'a spusca este nevrednic, ci numai nedemn sa slujeasca Cadnu tot cel ce este nedemn sa slujeasca, este 6i nevred-nic 19, Din acest exemplu se vede cift motivele demisieitrebuesc cercetate cu multa atentiune, ca sa se vada ince masura pot constitui un moth) binecuucIntat.

Multi au interpretat dispozitiunile canonului 16 Sinod.I-II Constantinopol, ca o incurajare a demisiilor de buna-voie Cei care au tras aceasta concluzie au cetit fu-

caturus eat vivos et mortuos". cf. Thomassin, Dict. discipl. eccles,(cd. Bourassé) I col. 342, art. cession` ; K. M. Ralli, .TrEQ1 zapaurtlaccug...p. 31 n. 24.

Balsamon, comentariu la can. 16 sine& 1-11 Constantinopol(ÉTÉCKIL ÉQRTFECCI) : c3I8Wv yap 6 ToLarrog 3raTQL.tiQX71g vfrv MICIattliaLV 'Laentaxónau, L1 SiaXaitPávoucrav 7tapavre1crilat tew infaxonov thç livatov,Can't); efaev, ÖtL &1a.QCESEx-rog ToLculvi navívlaig gam." Sint.At. IL p. 700.

Ibid, coMi yew 6 d1út tog etg tò iivoupyetv, {j81 wet. etvdtukicrw. ; comp. Ghedeon, Kavovosal Stanitetg, 11, p. 27: 4.7ceel, tfig act-earrlicraog toi3É.ITLOX6It011, Trig XOLVOVI.Xfig xcatiç cixasovío-rov».

Se face distincjie mire cel care se considerii nevrednic acesta secondamnli singur i intre cel care din limiting spune di este ne-demn. Acesta poate sluji, &id nu este demisionat potrivit canoanelor.

Pr. C. Dron, Canoanele, 11 p. 142-143, crede c dispozijiileacestui canon au incurajat demisiile de bunlivoie. In realitate acestcanon a fost dat ca o reacjiune Jmpotriva practicii care se introdusese,ca episcopii s demisioneze pentru ori cat de neinsemnate motive, hire-tonindu-se imediat altii in locul lor. Din aceastii cauat se intiimplaumulte turburral si dezordini, pentru inniturarea ciirora Sf. Pärinji auhotfirit ail nu se hirotoneascil, cu niciun chip, episcop pentru o eparhie

www.dacoromanica.ro

Demhia din Preotie 37

gitiv dispozitiunile canonului, ctici dei este vorba dedemisii de buntivoie, totusi acestea nu erau acceptate,decât duptí o amOnuntitti cercetare, i numai dupti ce avealoc caterisirea 124) celui ce urma sti fie indepiírtat, se pro-ceda la promovarea altuia in locul lui la episcopie 125).In acest sens comenteaztí, Zonara, Balsamon si Aristenacest canon 129, Balsamon avOnd grijà sA rtispunda, prinformulare de principiu, celor care spuneau cti obiceiulindelungat trebue stí aibà tOrie de canon in privinta de-misiilor, precizOnd cA obiceiul indelungat nescris, nu aretat-le acolo unde se opune legei scrise sau canonuluiIn principiu au ramas deci in vigoare si dup.& intocmireacan. 16 sinod. 1-1I Const., dispozitiunile can. 10 al luíPetru al Alexandriei si can. 3 al lui Ciril al Alexandriei,care nu ingaduesc clericilor päräseascia prin demisie,posturile pe care le ocupti pe baza hirotoniei. Consecin-tele la care se expun toti cei care demisioneazti, rOmânaceleasi, caterisirea siYafurisirea. Gratia pe care Sinodulo poate acorda, in mod cu totul exceptional, ca episcopuldemisionat sa-si ptistreze cinstea i numele, asa cum aprocedat cu Eustatiu al Pamfiliei, nu poate schimba prin-

al clirei titular traeste, ci numai dui:4 ce acesta a fost cercetat cano-niceste $i caterisit.

Can. 16 Sinod. IU Const,: vimp intaxonov xa-Taircijvcu iv Tfi ix:1l-104, fig tL Ô Z(10EGT6g tfi, Itai iv Tfi 184 CTUVIVratCLIt1.141, dIIU uirck WflV Alt iaLMLOAV TECCQUIXTIGETIM. XVI ycici 3tOTEQOVClitiCAV p,i7tiorrog TiÇintaxonfig iX8IAXEMICEL, XCEVOVLX6g 4ETat011iVTIV,Et; 7Cg(ifig. eiyecalcv sir o

'iíre) !AEUà tilV aka xa0.01,Qeatv, itECIOV dye akob-

sig rìvgall:D:07GO ITQOPlfkitEcalat-. Sint. At 11 p. 696.Pr. C. Dron, op. cit. p. 143, din textul de mai sus al can..'16

Sinod 1-11 Coast. trage concluzia ca In douä feluri poste un episcopsä paräseascä sceunul: sau prin demisie sau prin calm-Mire'. Dintext se vede msa limpede cä nu poate fi vorba de douä feluri deose-bile, prin care episcopul poate sa paraseascii scaunul, ci caterisreaeste o consecinjä inevilabilii a actului demisiei. Faptul ca demisiaeste data de buna vote nu impiedecil cercetarea canouica a motivelorsi caterisirea celui demisionet.

Pentru a fi consecvent cu princlpiul introdus in Pravila deisVirgoviste (v. nota 115) traducatorul sinopsei lui Aristen, la comentariulcanonului 16 sinod. Const , n'a mai tradus i partea care spuneca numai dupa caterisire sa se inainteze altul, ci s'a marginit la primaparte... ca se cade sa se caute vine celuia ce vor sa-1 goneascircf. Pravda dela Tdrgoul*te (ed. Bujoreanu, v. 111, p. 396); comp. Sint.At. 11 p. 701.

Balsamon, coment. can. 16 sinod. I-11 Const.: nCocpsastv jag 11EQ1 Vi3V 2tfleCtIXTICTECOV liaXEI&V aUVOELCI.V xpatstv,

xa.21.65g 2lgy01161,* 11.0.XVI ytio 01AVELCC eiyolcpog oi xpant, &flu iyyeckpq.)van), WILV6VI. évuvnarcou." Sial. At. II p. 700; comp. N. Milas, Canoa-nele v. I p. 11, p. 174.

www.dacoromanica.ro

58 lorgu D. Iran

cipiul ca cel demisionat se despoaie desavOrsit de dem-nitatea si autoritatea episcopala 128).

3. Pentru alegerea uietii monahiceei. Multi dintre epis-copi, framantati de grija conducerii eparhiilor, simteaunevoie, pentru linistea lor sufleteasca, sa se retraga dinavid in cand la manastire. Unii intrau in cinul caluga-resc i depuneau chiar voturile monahale prescriseDar prin aceasta ei isi creeau o noua situatie cu totulnecompatibila cu situatia pe care o aveau ca episcopi,conducatori i supremi invatatori de eparhii. Cad ca mo-nahi, potrivit votului monahicesc, erau obligati la supu-nere i ucenicie, intreaga vieata dedicandusi-o numaipocaintei. Pentru inlaturarea acestei situatii, când epis-copii erau in acelasi timp si monahi, deci si pastori sipastoriti, a intervenit canonul 2 al sinodului din BisericaSf. Sofia, interzicand pe viitor ca cineva din catalogularhieresc sa se mai pogoare la vieata monahiceasca.Oprirea este facuta sub sanctiunea pierderii demnitatiiarhieresti, fara putinta revenirei la aceastä demnitate 13O).Canonul nu opreste, asa dar, pe episcopi Si arhierei ingeneral, sa imbrace shima monahala. Cei care se hota-rasc insa la aceasta, nu-si mai pot pastra Si demnitateaarhiereasca, la care nu mai pot reveni toata vieata. Bal-samon in comentariul la can. 16 Sinod. I-II Const. admiteparerea acelora care spun ca episcopii pot sti demisio-

Can. 16 Sinod 1-11 Const.: ô TOLOOTOg.. tijg TOT/ 'Entax6nou rittfigts xcla ettuktg cikkorpaoffirmn notvreketígs. Sint. At. 11 p. 696; comp.Sint. At. 1V, p 33.

N. Milas. Canoanele, v. 11 p. 1, pag. 329.Can. 2 Sf. Sofia : .Cu bale ca pana acum unit dintre arhierei,

care s'au pogorit in shima monahala, erau siliti sil ramana la iniiiii-mea arhieriei, si facand aceasta au fost trecuii cu vederea ; acest stintsi ecumenic sinod insa indreptand si aceastii scapare din vedere si in-torcand aceastil fapta Ilegala la legiuirile bisericesti, a hotiírit ca dacavreun episcop sau oricare altul din demnitatea erhiereasca ar voi sise pogoare lavieala monahiceasca si si indeplineasca locul pocainiii,acesta si nu mai &IA pretenite la demnitatea arhiereasca. Cfici aoe-zamintele monahilor au cuvant de ascultare necondilionata si ucenicie,lar nu de a Invita si a fi conduclitor; nici nu cer a piistori pe alit', cia fi (el insisil pastoriti Drept aceea, precum s'a zis mai inainte, dis-punem ca nici unul dintre eel ce sunt trecuil in catalogul arhieresc eldintre pistori si nu se pogoare pe sine la locul celor ce sunt pas-foriti si se pocilesc. lar de va Indrazni vreunul sa facA aceasta dupifglasuirea si publicarea hotariril huata acum, acela lipsindu-se pe sinede treapla arhiereasca, si nu se mal intoarca la demnitatea dinainfe,de care s'a lepiidat prin faplele sale" cf. IV. Milag, Canoanele, v. 11p. 1 pg. 329; v. text grec. Sin!. At, 11, pg.707-708.

www.dacoromanica.ro

neze prin tundere si imbratisarea vietii monahale, asacum a facut §i marele Grigorie Teologul 139 ; cum amvazut 132) ca a procedat Patriarhul Pavel IV, cand s'a re-tras, la anul 784, din scaunul patriarhal si a imbracatshima monahala si tot astfel Ghermanos II '9, la anul 1240si leremia Pa') la anul 1545. Canonul 2 al sinodului dinBiserica SÍ. Sofia a fost aplicat si in Biserica rasariteanasi in cea rom. catolica. Cazul Patriarhului Nicolae Mu-zalon 19, care a fost nevoit sa-si dea demisia din scaunulpatriarhal, din cauza opozitiei puternice ce i se faces, pemotiv cà alegerea lui a fost anticanonica, pentruca im-bracand shima monahala nu mai putea fi restabilit indemnitatea arhiereasca, arata cat de mult se Linea la res-pectarea acestui canon in sec. XII "8).

Totusi au fost cazuri cand s'a incuviintat celor care auimbracat shima monahala sa revina la demnitatea arhie-reasca, pe care o avusesera mai inainte. O asemeneaaprobare a dat Patriarhul Mihail III Anhialu (1169-1177),privind pe episcopul Nicolae Mouzalon al Amicliei 137),care fusese fortat de autoritatile lumesti sA intre in mo-nahism, cu toate ca Patriarhul Luca (1156-1169) 11 re-fuzase mai inainte. Tot astfel Mitropolitului Antim al Un-grovlahiei, care pe la 1389, fiind bolnav, se facuse schim-nic, dar, capatandu-si din nou puterea, i se ingadui dePatriarhie, la 15 Februarie din acel an, sa iea din nouasupra-si pastoria terii, caz care e adus inainte inteo dis-cutie din veacul al XV-lea 139".

Dar cu toate aceste exceptii, masura luata prin cano-nul 2 al sino dului din Biserica Sf. Sofia s'a pastrat mereuIn vigoare, iar la anul 1663, cand Patriarhii Dionisie alConstantinopolului, Paisie al Alexandriei, Macarie al An-

Balsamon, coment. la can. 16 sinod 1-11 Const.: ,Ei Si ;repot-tciottat. Oiket.5 i.mazórroug Savwxdpoion, xal. ÖLcÌ Tub inagtao-OaL SLayco-yilv govaSoolv, mad); ma 6 Oyu.; rQrly6Qtog 6 Clcokóyog inoCricri,met Tomirccov 2taeCILAGEWV kgyElg Tin! XCEV6VCE TCYÜTOV Stakapf36.vc1r, aura.-Octtal, sat airck. Sint. At. 11, p. 700.

V. pag. 20: M. Ghedeorr, II. II. pag. 265.M. Ghedeon II. II; pag. 384.M. Ghedeon, II. II. pag. 505.v. pag. 21-22, nn. 63-68.comp. N. Mila$, Canoanele, vol. II p. 1 pag. 330 ; Balsamon,

comentariu la canon. 3 Andrei, Sint. At. 111, pag. 27.M. Ghedeon, II. II. pg. 366; Sin!. At. 111, p. 27.cf. N. lorga, Istoria Bisericti romAnesti, ed. 11, vol. I Bucure01

1929, pag. 49.

Demist& clin Preotte 39

www.dacoromanica.ro

40 Iorgu D. Ivan

tiohiei ì Nectarie al lerusalimului au in locmit tomosulctItorva chestiuni necesare Tó[tog tritrittat(oy tuytTyv etyctyxcawy

deslegate prin intrebbri si alspunsuri, in conformitatecu dogmele si canoanele Bisericii universale i aposto-lice "9), au trecut si masura acestui canon, in tomos, lartispunsul intrebtirii a 14-a, unde se aratti cà episcopulcare s'a pogorit in starea celor ce se poctiiesc, nu maipoate reveni la eparhie i nici sà cearti cinstea ar-hiereasca 149).

Pe liingti aceste motive de demisie, care-si gtisesc untemeiu in textul canoanelor, s'a dat si s'a primit demisiadin episcopat pentru multe alte motive care s'au impusIn practicil, dar nu pot fi declarate canonice, oricat deindelungatti ar fi practicarea lor, dead in mtisura in carenu contrazic legea scrisà i canoanele. Vom amintidintre acestea, pe cele mai des intillnite in practicti.

a) Pentru neputingi rezultaki din beitreinete, boalei saudefect, ca surzenia, orbirea, aliena tia.

In aceastil categorie se intEtlnesc cele mai multe cazuride dernisie, desi cel slabit de btitrilnete sau de boalti nuposte fi constrtms dea demisia. Cad de obiceiu,celor care ajung in aceastil sítuatie, li se da un coaju-riltor, un vicar. Ca ajuttitor, ca vicar a stat Sf. Grigoriede Nazianz pe langti tattil säu i dup./A ce a fost biro-tonit episcop de Sasima, asa cum 11 ajutase Si mai inainteca preot 149 Din exemplul lui Eustatiu al Pamfiliei, care fu-sese caterisit, pentru difiduse demisia din scaun, nemai putand face fatti greuttítilor conducerii eparhiei, dincauza btitrilnetelor si a suptirtirilor pe care i le filceau veci-nii, se vede cti biltrânetea nu constitue un motiv de demisie.Cel hirotonit trebue sà ramanil la parohia sau eparhia luitoatil vieata, legiltura ce se creeazil intre cel hirotonitparohia sau eparhia respectivii fiind indisolubilà. Cu toateacestea, pentru biltriinete i pentru board incurabilti s'aadmis demisia episcopilor i preolilor, atilt in Bisericaortodoxil cal si in Biserica rom. catolicil. De cele mai multeori ins& motivul neputintei si al biltranetelor era numaide form& altele fiind motivele care determinau retra-

Acest tomos se giiseste ca anexii la vol. I din ,,Karoymat &a-Tame (pg. 841--368) al lui Ohedeon si in vol. Ill lIct-retctextx6gyypacpct.* al lui Kalinic Delicani (pg 93-118).

gu Sinttoftta clvaectitely et; shy gm:witty, xca tlyrstv tip.xteeauxhv ; cf. Ohedeon, xavoymat Stct-rastg, I p. 357.

Vezi pg. 17 un, 43, 45.

www.dacoromanica.ro

gerea din scaun. In Apus, inainte de a se impune siste-mul demisiei in favoarea altuia resignatio in favorem

se cauta ca prin alte mijloace sti se ajungti la acelasrezultat, de favorizare a acelora pe care doreau &ID&succesori 1.9 In Condica sfântà a Mitropoliei Ungrovla-hiei 143) gasim un insemnat numiar de demisii, date pentrusliThiciune din cauza bEitranetelor si din cauza boalei 144).In toate se precizeazil ins& at se dia demisie numai dinscaun, lar nu oi din arhierie 145). De aceea multi din ceicare au demisionat pentru aceste motive, se intialnesc re-aleoi fie in aceleasi, fie in scaune egale sau superioare 146).

Demisii pentru acest motiv oi redactate aproape inaceeasi termeni se intalnesc multe oi in celelalte biserici

142) lstoricul Flodoard spune el insuvi ce Rind de 70 ani, vi-a datdemisia in mâlnile episcopului, care a investit imediat pe nepotulsell: Ego vero fractus aetate et atiritus infirmitate. ministerio me ab-dicavi praelaturae, coram eodem praesule. Quique me hoc absolvensJugo, imposuit illud per electionem fratrum meorum Flodoardo nepotimeo, septuagesimo aetatis meae anno cf. Thomassln, Dict. discipl.eccies. (ed. Bourassé), t. 11, col. 922, art. resignatio".

1431 Mitropolta LIngro VIahiei, Condica Sflintd, publicate dupre ori-ginal de Arhiereul Ghenadie Craioveanu, vol. J. Bucurevii, TipografiaCerlilor Bisericevti, 1866.

Cond. Sfdntd, p. 149 Act. No. LXII, demisia episcopului Climentde la Rämnic : Viizendu-mil cä am ajuns la multä slibiciune din cauzablitriinefelor, si a dese boale ce m'au cuprins vi vezendu-mii ce numal pociu 54 sevarvesc adesea ale arhieriet slujbe vi sä pestoresc vise port grijii dupe cum se cade de eparhia mea... nefiind silit da ni-menea m'am plirAsit de eparhia mea... 8 Mai 1748: Demista episco-pului Climent al Cervenitor (1752 lulie 27): inaintareaboaia Orate' mele... am dat de acum demisiune din demnitatea preasfintei episcopii a Cerventior,... nu vi din a Arhieriei...` cf. C. S. pag.159-160 nr. LXV11; Tot astfel este redactat actul de demisie al epis-copului Rafail al Buzeului (4 Sept. 1764); v. C. S. pag. 173-174 nr.LXXV; Demist(' Mitropolitului Filaret al UngroViahiet (Sept. 1793):...Vezend di din zi in zi puterile mete dispar, din cauza deseior boale,ce des mi se inifimple i canoscend greutatea unei ingrijirl spiritualeat este de mere vi greu de purtat... mA retrag din Ironui meu acestaal Mitropoliei Ungro-Vlahiei de bunevoie,..." cf. C. S. p. 278, nr. CXII ;Demtsia episcopului Antim al Buzeului (11 August 1757): din cauzaboalei ce mi s'a intemplat si a paraliziei intregului vi ticelosului meutrup... demisionez dela Eidscopia Buzeului..." cf. C. S. p 408, nr,CCV111; pentru betrilnele i neputinjh si-a dat demisia si MitropotilulNectarie al Ungro-Vlahiei (19 Mai 1819), cf. C. S. p. 418 nr. CCX1;pentru bode vi beirenefe, Constantin, episcopul BuzAului (1819 tulle27), cf. C. S. p, 434, nr. COXV111; pentru debilitate corporate, Milro-politul losif al UngroViahiei (cf. Montt. Oficial din 16 Martie 1893).

Pentru formula intrebuinlate, v. peg. 23 n. 75.comp. K. M. Rat, awl naeatrilason..., p. 85 sq. n. 82 si ur-

mitoarele.

Demists. din Prof:e 41

www.dacoromanica.ro

42 Iorga D. Ivan

ortodoxe t"). Dar, dupti cum am spus, acest motiv nueste aratat de canoane ca motiv de demisie. De aceea,in asemenea cazuri, se da celor ajunoi la adanci Mira-flete sau suferinzi de vreo boala incurabila, ajutatori, ar-hierei titulan i "8). Pentru Biserica Greciei, art. 17 din legeaei organica 149) arata ca pentru cauza de boala indelun-gata sau batranete se poate prezenta sf. Sinod demisiecanonicei scrisa ,.yypompov xavoloxilv napaítriocv si se fixea-za drepturile materiale pe care le au cei carora li se pri-meste demisia, precum oi celor care s'ar fi retras sau arfi fost indeparta(i pentru alta cauza decal boala sau JD&tranetea. In al. III al acestui art. se precizeaza cA Sinodulpermanent poste hotari oi din oficiu, dar pe baza unuivot luat Cu unanimitate, in privinta incapacittitii continuesi totale a unui arhiereu de a-oi mai indeplini indatori-rile din cauza de boala sau batranete, dupa avizul datsub prestare de juramant de trei doctori. In cazul canddoctorii constata incapacitatea arhiereului, acesta trebuesa demisioneze, iar daca nu demisioneaza, este declaratincapabil. Impotriva acestei hotariri a sinodului perma-nent, arhiereul interesat poate sa faca apel la SinodulIerarhiei, care la prima sa sesiune ordinara sau extraor-dinara hotaraste reexaminarea ierarhului in cauza, de 4doctori, 2 numiti de cätre decanul Facultätii de medicinaoi 2 de catre Sinod. Avizul acestor doctori este supus

Demister Mitropolitului Ieremia al Belgradului i Tulle 1784):s'EnaSh8U1 tò iacxoCliEvew got. ypag xai oicrEtivEcav acoaanxiiv, ethwitcogExcotau 047C0b Eig StOCXTICYLV btOCCIXECig Xat amp:iron, ÉTERTTCLOCCW,... 7CUOCEL-

Tattat.... 6.7tapxf,a5 Tco5trig Tor, MicacyeaSkru, oi itip Si xcti Tijg *ILE.Qcooírng tam° cf. K. Delicants, Ilatecaexcxec hypacpa... t. 111, p. 700;pentru acelas molly demisioneazii Grigorie al Ahridei (1688), cf. Deli-cants, op. cit. p. 789; Dania al Anliohiei (15 Dec. 1791) cf. Delicanis,op. cit. vol. 1, p. 215: 8ca tò yfipag... ; Neofit de Halep (1 Oct. 1812):pentru bitrande nu mal poate stiviirsi nido tainä; cf. Delicants, op.cit. 11, p. 234; Neetarie al lerusalimului (19 Ianuarie 1669) penlru bii-Iran* *1 neputintä ; cf. Deficanis, op. cít.11, p. 374; Meletie al Ie-rusalimului (1739), pentru britranete; cf. Delicanis op. cit. 11, p. 494.

Art. 7 al Canonismos-uluí (regulamentului) patriarhiei ecumenlce,despre calitätile necesare celor alesi pentru demnitatea arhieriei, pre-vede acest lucru. De asemenea in Rusia, dupä ce se constata nepu-linta vreunui lerarh sii-si mal indepliaeasa indatoririle din cauza bi-trânetii sau a suferintei (board Incurabilii), se numea un administratorbisericesc sau un alt episcop.

Karacrsamk vottog -615 aircoxEq)caou 'ExxknoCag tfig TA.Xcielog"(legea nr. 5187 publicará in Monit. Of. 255 din 4 Aug. 1931, cu modi-Bartle aduse prin iegea 5348, publicati in Montt. Of. 143 din 6 Mai1932), in colectla de leg' bisericeti ,'ExxXiiata* Atena, 1932, p. 106 sq.

www.dacoromanica.ro

Demisia rlin Preotie 43

Sinodultti lerarhiei, care, dactl avizul este favorabil arhie-reului, anuleazti hotiirirea Sinodului permanent, iar dacAeste defavorabil arhiereului, hottialste, in mod liber, con-firmând sau anultind hottirirea sinodului permanent, dualcum va socoti potrivit. Aceastä hottirire trebue luatii Insii,sub sanctiunea nulittitii, cu votul a douà treimi din nu-mtirul total al membrilor sinodului.

Pentru Biserica roman& nu s'a legiferat amEtnuntitin privinta motivelor pentru care un episcop sau un ar-hiereu poate demisiona. In Statutul pentru organizareaBisericii ortodoxe romane gäsim folositi termenii retrassau pensionar"'") 5i ,,retra5i sau demisionali",151) Maialta precizare a conditiunilor in care poate avea loc re-tragerea 152) sau demisia

Pentru inbiturarea unui scanda/, care ar ptigubidemnitifi(ii episcopale, chiar dacti episcopul acuzat n'arfi st1varsit delictul care i se imputti. Pentru acest motivsi-a dat demisia Patriarhul Ghenadie Scholarul, ca sti e-vite scandalul pe care urmtlrea sti-1 starneascti acuzatiaadusii de o femee de moravuri usoare, at ar fi avut le-gaturi cu ea. 153) Tot pentru un astfel de motiv, in zilelenoastre, a demisionat din scaunul episcopal dela Hui,actualul mitropolit al Moldovii, Nicodem ; iar cu 26 aniin urrnti, mitropolitul Atanasie Mironescu al Ungro-V1a-hiei.

Pentru dificulteiti in conducerea eparhiei. Pentru a-cest motiv si-a dat demisia dela episcopia Sebastiei, inArmenia, la 361, patriarhul de mai tàrziu al Antiohiei,Meletie 154). Din scrisoarea trimisti de Sinodul III ec., si-nodului din Parnfilia, in cazul lui Eustatiu, se vede di a-

Statutul pt. organizarea Bis. orf. rom., art. 96: ,.Dacii in vreomfiniistire s'ar afta vreun arhiereu retras sau pensionar, el poate fiales, cu aprobarea episcopului si dacli soborul il doreste, starer,

Statutul, art. 111: Episcopii gi arhierell retraft sau demtstonalisunt obligati a locul in mtudislirea dela care au metania sau in etamfiniistire des'gnatil de Sf. Sinod.

Mitropolitului Vladimir de Repta al Cerniutului, ajuns la adfinclbAtriinete, I s'a dat un vicar, el rilmfiniind in scaun Ora la moarle.

1531 M. Ohedeon, HaTQLO.QXLX01 nívaxsg, p. 472.154) cf. K. M. Rail!, 7CEQL napattliaung..., p. 26 n. 18. Tot pentru acest

motiv a demlsionat Patrlarhul Pavel IV la 784 (v. pag. 20): Arsente alAhridel, la 16 Ianuarle 1767 (cf. K. Datum-ifs, na-mtctoxixet i'yyeacpu,vol. 11I, p. 893), Veniarnin Costacht (vezl textul prime' demist' in ..Bis.Ort. rom." An. LI11, 1935, nr. 7-8, lulle-Aug. pag. 325). Un numfir marede demisii date pentru acest molly, mentioneaza K. M. Rail!, op. cit.pag. 25.

www.dacoromanica.ro

44 Iorgn D. Ivan

cest motiv nu poate fi considerat ca motiv canonic dedemisie, cad trebuia ca cu ori ce pret, dupa ce odata s'ainsarcinat cu grijile ierarhice, sa suporte pana la sfarsitcu putere sufleteasca i sa sustinä fara privire la obo-seala si cu voie buna sa rabde sudorile care aduc ras-plata" 19. Aceeasi concluzie se trage Si din cazul Petri-arhului Grigorie II al Constantinopolului, care n'a fostslujit i inmormantat ca patriarh, ci ca simplu ortodox,pentru ca-si daduse demisia si parasise turma In vremuriturburi, care constituiau pen tru el dificultali in conducere 156).

Pentru neintelegere cu autoritatea politicä. Pentruacest motiv s'au dat multe demisii, 157) chiar din cele mo-tivate altfel.

Din cauza climei, daca nu prieste episcopului si-ipune viata In primejdie 1").

S'au dat Si s'au primit demisii i pentru alte motive,cum ar fi: prea marea lipsa, sareicia eparhiei i pentrulipsa cunoVintelor necesare conducerii unei eparhii. A-ceste motive constituesc insa o vina din partea celui carea primit demnitatea episcopiei, fara sa se cerceteze arna-nuntit, inainte de acceptare, sa vadia daca este sau nuin masura sa corespunda greutatilor legate de aceasta

N. Miles, Canoanele, v. I p. 11 pag. 165.M. I. Ghedeo n, II. fl. pag. 401; v. pag. 22 n. 71 prezenta

lucrare.Pentru neinielegerea cu imperatul Leon Isaurul a demisionat

Patriarhul Gherman I la anul 730 refuzind si semneze tomos-ul imp°.triva icoanelor. y, pag. 19 n. 55. Depunindu-si omoforul pe sf. mesaa unel biserici a palatului imperial, Gherman ar fi spus : 'Eav elgt

' Icovag, 1362.kesi Re Et5 Tip/ {fawn:saw vopig yap oixoup2vixii-5 carv6Sotyxawo-ropilaaL níanv, ßaalleb", eauvatíti (cf. Ghedeon, II. II. p. 257),Mitropolitul Dositei al Ungroylahlei, in demisia inaintate Domnitoruluiloan Gheorghie Caragea. spune ce a fost isgonit dela Mitropolie, nusi-a Ifisat turma fare pastor, asa cum este acuzat (cf. C. S. p. 379 nr.CLXV11). Patriarhul Nicon al Rusiei care a fost caterisit pentrucii si-adal demista, la anul 1666, fare se mai revine, la cercetare a spusdemisioneazil din cauza persecutiei imperatului Alexie Mihailovici (cf.Delicanis, op. cit. Ill, p. 121-123; dupe moarte a fost iertat de cate-risire, op. cit. p. 197).

mire altele, vi pentru acest motiv SI. Origorie de Nazianz nus'a dus la Sasima pentru care fusese hirotonit episcop. cf. P. G.XXXVII, epist. 48 (81) y. 439 - 446 ; Calinic al Alexandriei in demist&date la 24 Mai 1861, in Constantinopol, arate cà nici clima nu priestesànAtälll lui vl nici mantuirea si aità trebuinfit spirituale a credincio-silor crestini nu va cevtiga dace se va duce acolo. Are grije sà ada-oge insil dà demisioneazii nurnai din scaun, nu si din arhierie:,...'Evvoittat. Si Su htteig zapavrolíttivoi, TOîi1/Q6V011, oi,Sizrote tfig 'Aext.eptocrúrrig..." cf. Delicanis, op. cit. II, pag. 142.

www.dacoromanica.ro

Demisia din Preotie 45

demni(ate. De aceea odat& hirotonit, el trebue sil se su-pun& Cu resemnare tuturor lipsurilor si sa se straduiasaisa-si indeplineasc& indatoririle cu cinste, caci nu estetotdeauna nevoie de prea multe cunostinte, dac& se ad-ministreaz& cu cinste. Altfel, unii ca acestia trebuesc in-departati, prin caterisire.

De asemenea se intalnesc cazuri de demisii pentru ase dedica lucreirilor §tiintifice. In asemenea cazuri tre-bue sti se acorde dispensa' de indatoririle corespunzti-toare demnitatei pe care o ocupa cel care se dedic& stu-diilor si sti i se numeasca din oficiu un ajutor, dar sa nuse dea si cu atat mai mult sa nu se primeasca demi-sia pentru un asemenea motiv. Clericul trebue s& ptistrezetoata vieata, leg&tura cu parohia sau episcopia pe seamacareia a fost hirotonit.

Spre deosebire de practica celorlalte biserici ortodoxenationale, in care s'a impus doctrina canonic& a Bisericiiortodoxe, ca un preot si in genere o persoana sfintit& nupoate stl renunte la starea sa preoteasc& din motive per-sonale si nici a utoritatea bisericeasca superioarä, careiai-ar cere sa i primeasc& demisia din aceasta stare, dinastfel de motive, nu este indreptatita s'a aprobe o astfel decerere, pentruca numai prin sentinta judecatoreasca a fo-rului competent un preot poate ti trecut in randul laicilor,in Biserica ruseasca, prin decretul din 30 Aprilie 1724 siprin art. 86 din regulamentul consistoriilor spirituale din1883, s'a admis conceptiunea contrarti, stabilindu-se prinregulament cum se poate ajunge la scoaterea din staresoficiului sacramental si din fagaduinta monahala la ce-rere proprie. i") Cele mai multe cazuri in care s'a aplicataceasta conceptie, sunt ale preotilor vaduvi si ale mona-hilor care doreau sti se casatoreasca. Printeo interpretarecu totul original& a canoanelor 26 apost. si 6 sind. VI ec.,dar departe de continutul canoanelor, Sf. Sinod da a-ceasta aprobare, intemeindu-se pe invatätura Sf. ApostolPavel despre castitoria a doua (I Cor. VII). Sf. Apostolnu se refer& insti la casatoria a doua a slujitorilor sa-cramentali, ci a laicilor. Cu aceasta practicti nu sunt deacord nici canonistii rusi, care au artitat necanonicitaleaei si gresita interpretare pe care Sf. Sinod o da canoa-nelor amintite, ca s& poat& satisface cererea slujitorilor

169) cf. N. Mi/a?, Canoanele, y. I p. II. pag. 380 sf. Comentorin lacan. 21 trul.

www.dacoromanica.ro

46 lorgu D. Ivan

sacramentali, de a fi demisi din stares lor preoteasca.In Biserica rom. catolica, Papa, ca cea mai Malta au-

toritate legislativa, poate sa primeasca demisia episcopilor,pentru once alte motive, pe care le crede potrivite. Deasemenea poate sa dea si el demisie, deed socoteste caeste in interesul Bisericii, Para a mai fi nevoie ca demi-sia lui sa fie acceptata de Colegiul Cardinalilor sau deall& autoritate 1.60).

Pentru ca o demisie sa fie valabila, pe langa motivulcanonic pe care se intemeiaza, trebue sa indeplineascasi alte conditiuni, a caror lipsa atrage duo& sine nulitateaactului.

Astfel demisia trebue sa fie data cu stiinta si vointalibera" dupa o arnanuntitä i serioasa cercetare. Deaceea nu este valabila demisia data de altcineva si nicidaca a fost data in urma amenintarilor sau in momentecand starea sufleteasca era turburata, sau a fost smulsaprin inselatorie t").

Toate aceste conditiuni trebueE.c cercetate in mod ama-nuntit de cake autoritatea superioara bisericeasca respec-tivä, farti aprobarea careia o demisie nu poate fi vale-bit& Astfel diaconii i preotii trebue sa-si inainteze de-misia episcopului respectiv, iar episcopul, mitropolituluisau sinodului eparhial 163) Se cunosc totusi si cazuri deepiscopi, care socotind ca au un motiv binecuvantat care-iindreptateste la demisie, si-au parasit episcopia fArà sa maiincunostiinteze autoritatea bisericeasca superioara 169. Pro-

cf. Can. 221 Corpus juris canonic!. comp. Adrian Conga, LeCode de Droit canonique, Paris, 1927, t. I pag 227-8; comp. pag.27-28 prezenta lucrare.

Can. 16. Sinod. 1-11 Canslantinopol: clink gsalwi.maxoniv napamIcrritat.. Sint. At. 11 p 696. Chiar in cazul and seconstara cA demisioneazi de buniivole, clericut poate fi supus pedepseicaterisiril, dacii motivul pentru care se prezintii demisia, nu este unmotiv canonic.' 162) Prin inselillorie s'a putut ajunge la demisia patriarhului Trifonal Constantinopolutul, ca sii poeta fi ales Teofilact, fiulLeon Lecapen. y pag. 20 n. 60.

Sf. Grigorie de Naztanz si-a inaintat demisia din scaunul pa-triarhal de Constantinopol, Sinodului 11 ec.; Eustaliu, a arui demisiea formal obiectul epistolei Stnodului Ill ec. si-a dal demisia sinoduluieparhial al Pamfiliei si sinod. III ec. a recunoscut acestui sinod com-peteniii complea de a hotiiri asupra demisiel lui Eustaliu.

Aslfel a procedat Meletie al Sebastiei (cf. Teodoret Ist. bis. 11, 27),

www.dacoromanica.ro

cedeul acesta nu poate fi indreptatit, pentruca nimeni nu-sipoate fi judecator, chiar atunci cand se condamna pentrugregalele sale. Procedeul urmat dupti formularul de de-misie al Pidalionului, dei ingadue episcopului sa demi-sioneze, inainte de judecatil, daca se gtie vinovat de unpacat gray, care-I face nevrednic de a mai ramane slujitoral altarului, nu indreptategte totugi pe episcop sa-si pa-raseasca scaunul, fara a incunostiinta autoritatea supe-rioara, Sf. Sinod.

In Biserica rom. catolica dreptul mitropolitilor gi al si-nodului eparhial de a primi demisiile episcopilor din epar-hiile respective, a fost micgorat treptat, acest drept reve-nind astazi numai Papii, care poate sa aprec'eze in com-pleta' libertate motivele

Pe langa aprobarea demisiei de cake autoritatea bise-riceasca superioara, este nevoie ca demisia clericilor safie adusa la cunogtinta i autoritatii politice 166).

Aceasta este conceptia care s'a impus dela inceput, inraporturile dintre Biserica gi Stat, gi s'a practicat atat inimperiul romano-bizantin, cat gi in Bisericile ortodoxe na-tionale. Cazurile izolate din care s'ar parea cà imparatiibizantini gi conducatorii politici ai Statelor nationale ar fiavut rol exclusiv la numirea episcopilor gi mitropolitilor,ca gi la primirea demisiilor acestora, sunt cu totul excep-tionale Si neconcludente, intrucat chiar imparatii la cares'au intalnit astfel de acte, au recunoscut competenta ex-clusiva a Bisericii de a-si orindui chestiunile dupa doc-trina si canoanelei Ei 107). Nu se poate trage, aga dar, oconcluzie favorabila parerii ca autoritatea politica poate

pairiarhut Martirie al Antiohiei (cf. Teodoret, 1st. bis. 1 20-22, MigneP. G. LXXXV1, 176).

Papn nu este obligat, cand vrea s demisioneze, s asteptevreo aprobare a demisiei, din partea colegiului cardinalilor, care tre-bue incunostiintat de aceasta demisie act demisia se inainteazaacestui cotegiu nu ca unei superioare, indreptatita sa aprobesau S respinga demisia, ci numai ca sa la din vreme, masurile ne-cesare pentru alegerea succesorului.

Rolul autoritätii Politice la primirea demisiei clericilor nu poatefi dectit acela pe care 1-a avut e la alegerea lor, adica de confirmarea alegeril in spela a demisiei pentru a da caracter obligatoriuin Slat actului respectiv. Un episcop si un cleric in general, nu poatedemisiona, am dar, direct inaintea autoritatii politice.

Justinian (Nov. CXXII1, c. 5) recunoaste sinodului dreptul dea hotiiri singur asupra chestiunilor bisericesti, 1 numal dupa aceeasa fie publicate st prin legile de Stat. comp. gi Leon Filosoful, Nov,Vil vi Vill, care proclama legea bisericeasca drept iegea sa proprie.

bemiela din Preotie 47

www.dacoromanica.ro

48 larga D. han

primi direct demisia clericilor. In formularele de demisieale episcopilor i mitropolifilor din Ungro-vlahia se poategasi spriiin pentru oricare din accste pareri 168). Ceea ceintereseaza Insà, cand este vorba de concluzie, este con-formitatea sau neconformitatea procedeului cu doctrinacanonic& Caci daca' un procedeu este contrar doctrineicanonice, oricat de indelungat timp ar fi fost practicat, elnu poate dobandi caracter canonic.

Dupa dreptul Bisericii ortodoxe, °data primita demisia,clericul devine laiel"), îi pierde toate drepturile cuvenitelui dupti canoane, chiar si dreptul de a purta numireatreptei in care se afla hirotonit 170), dar& de cazul candautoritatea canonica in drept nu i-ar fi acordat aceasta,din gratie. In consecinta locul dimane vacant, ca si candcel demisionat ar fi murit si se procedeazti la ocuparealui, dupa normele canonice si legale.

\N.o, /'....mr "

Astfel episcopal Climent al Ramnicului (cf. C. S. p. 149, nr.LKII) zice ...Am venit dup6. cum am puta! aici la scaunul domnescin Bucuresti i m'am ruga! de Stapanul mieu prea Sfintia sa parinteleMilropolitul tärIl Kirie Kirie Neofii si de Marta so prea luminatulnostra Domn lo Grigore Ghica V. V., ca sà faca' mita ca slabiciuneamea si si randulascil pa alt frote sa fie episcop la eparhia mea...";episcopul Climent al Cervenllor (cf C. S. p. 159-160 nr. LXVII:.-.am dat de acum demisiune... si las demnitatea prea sfintitulul meustaret Mitropolitului de tarnova, D. Teofil, ca sil aleaga pe cel ceare sil perneasen aceasta episcopie...` ; Mitropolllul Filaret al Ungro-Vlahiei (cf. C. S. p. 278 nr. CXXII): ,...ma retrag din tronul meaacesfa..., depunând sortii In manele prea inaltatului, prea piosuluiprea blandului nostru Domnitor, pentru ca sä aleagli pre acela pentrucare Domnul va lamina cunostinta domneasen.." Tot asIfel pentrupreoli, care isi inaintau, de obiceiu, demisia primarului i acesta oinainta protoiereului. Dosarele cu astfel de demisii le-am cercetat inArhiva Sf. Mitropolii. prin bunavointa Par. Diacon Gh. Moisescu, carole-a eranjat sistematic, pentru usoara cercetare v. dos. nr. 2/1877.Demisia preotului lordache din Com. Milreni, Jud Ilfov : .DomnulePrimar, pentru motiv cil santa cu total povarnii in varsta batranetelor,din care cauza vederea ochilor mi s'a curmat si mai cu osebire ea intot momentul simt durere, de aceia nu mai pot indeplini servicialdivin ce-mi este incredintat ca preot la aceasta comuna; vA rog darcu binecaviintare a priimi aceasta ca demistune pe de o parte; iar pede alta aratati locuitorilor a face sil fim remplasat ca altul spre a nusuferi acest servida'.

14. 1. Gheddon, Kavo-vmai. Statntsi. , vol. I p. 13: .1Eeekvrlaivog f rapwriaivog kabcóg ÉCITL.

.170) Asupra consecintelor demisiei, in mod amanuntit, vom insistaIntr'un alt aludía; Caracterul indelebilis al Hiroinniei.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro