delta dunarii

of 39 /39
Universitatea “OVIDIUS” Constanta Facultatea de Stiinte ale Naturii si Stiinte Agricole Analiza potentialului turistic si gradul de valorificare a acestuia din zona costiera martima a sectorului DELTA DUNARII Petculescu Florentina Constanta - 2013 -

Embed Size (px)

description

turismul in delta dunarii

Transcript of delta dunarii

Page 1: delta dunarii

Universitatea “OVIDIUS” Constanta

Facultatea de Stiinte ale Naturii si Stiinte Agricole

Analiza potentialului turistic si

gradul de valorificare a acestuia din

zona costiera martima a sectorului DELTA DUNARII

Petculescu Florentina

Constanta

- 2013 -

Page 2: delta dunarii

Capitolul I – Consideratii generale

Capitolul II – Elemente favorabile in aparitia si dezvoltarea turismului

2.1 Cadrul natural

2.2 Cadrul socio-economic

Capitolul III – Analiza componentelor activitatii de turism

3.1 Resursele turistice

3.1.1 Potential turistic natural

3.1.2 Potential turistic antropic

3.2 Infrastructura turistica

Capitolul IV – Valorificarea spatiului turistic

4.1 Tipurile majore de turism

4.2 Fluxurile turistice

Capitolul V – Analiza SWOT

Concluziii

Bibliografie

Page 3: delta dunarii

Prima coordonata geografica a Deltei Dunarii este situarea în emisfera nordica, la intersectia paralelei de 45° lat. N (deci la jumatatea distantei dintre Ecuator si Polul Nord) cu meridianul de 29° long. E, aproximativ între delta propriu-zisa si Complexul lagunar RazimSinoie, pe Dealurile Tulcei (figura 1 – Locatia europeana ).

Cel mai tânar pamânt al tarii, Delta Dunarii potrivit oamenilor de stiinta îsi are originile în urma cu aproximativ 13 000 de ani.

Delta Dunarii reprezinta o regiune joasa care acum 10.000 de ani, în urma ridicarii nivelului apelor Marii Negre, a fost transformata într-un golf. Aluviunile transportate de Dunare si cele aduse de curentii marini au creat bancuri de nisip desfasurate de la vest la est si, respectiv, de la nord la sud. Când acestea au atins suprafata apei, în golf a aparut uscatul, respectiv grindurile încadrate de canale prin care se scurgeau apele fluviului.

Fig.1

Sursa: www.ddbra.ro

Page 4: delta dunarii

Relieful se remarca prin dunele de nisip de pe grindurile Letea ( fig.2) si Caraorman (fig.3) asociate, de regula, cu o vegetatie si fauna specifice acestor forme de relief. Fâsia litorala - plajele (forme de relief de acumulare aflate într-o continua modificare), cele de la Sulina, Sfantu Gheorghe, Gura Portitei (fig.4), constituie resurse turistice naturale, valorificate direct prin practicarea activitatii de turism balnear,suportul fizic în cura heliomarina.

Fig.2

Sursa:panoramio.ro

Fig.3

Sursa:oco.ro

Fig.4

Sursa:locurisupere,ro

2.1 Cadrul natural

Page 5: delta dunarii

Relieful Deltei Dunarii cuprinde in regim natural terenuri joase si terenuri inalte.  Altitudinea medie a reliefului Deltei este de 0,5 m, iar altitudinea maxima de 13 m. in grindul Letea. Circa 3/4 din suprafata Deltei este situata la altitudini pozitive si 1/4 sub nivelul de 0 m.

    a) Terenurile joase cuprind mlastini, lacuri (Isac, Obretin, Matita, Merhei etc.), garle, canale (de exemplu: Litcov, Dranov, Dunavat), brate secundare (Tataru, Cernovca), ostroave (Tataru, Babina, Cernovca); sunt terenuri inundabile si partial, in partea de vest, indiguite si desecate.   b) Terenurile inalte sunt neinundabile (13 % la cele mai mari ape) si in general grinduri. Exista grinduri longitudinale (fluviale), transversale (fluvio-maritime) si continentale.  Grindurile longitudinale sunt create de aluviunile depuse de fluviu. Grindurile fluvio-maritime au fost formate in timpuri istorice, de aluviunile aduse de fluviu si de curentii circulari ai Marii Negre; aceste grinduri sunt Letea, Caraorman, Saraturile, Ivancea si Crasnicol.

Grindul Letea are altitudinea maxima din Delta (13m) si reprezinta o mare acumulare de nisip, dispus in fasii aproape paralele sub forma unui evantai, cu un relief de dune; pe acest grind se afla padurea Hasmacu Mare-Letea, monument al naturii (rezervatie de flora. Grindul Caraorman (cu o altitudine maxima de 8m) reprezinta de asemenea o mare acumulare de nisip; grindul Saraturile, situat la varsarea bratului Sfantu Gheorghe in mare, formeaza, pe tarm, cea mai lata plaja din tara.

Grindul Chilia (cu altitudinea de 9 m) este o portiune a uscatului predeltaic (Campia Bugeacului, de la nord) inclusa Deltei datorita formarii si evolutiei bratului Chilia; este acoperit cu loess. Grindul Stipoc (3 m) este mult erodat (genetic este tot un grind continental).

Page 6: delta dunarii

Reteaua hidrografica de baza a acestei unitati fizico-geografice este constituita din bratele Dunarii, reprezentând principalii factori cu actiune importanta si permanenta în desfasurarea proceselor morfohidrografice. În strânsa legatura cu acestea se afla gârlele, sahalele, canalele,lacurile, mlastinile.

Toate aceste componente au cunoscut numeroase modificari, mai ales în prezent, prin îndiguire si înaltare a grindurilor, precum si o serie de alte elemente de regularizare (trasarea unor noi canale, desecari etc.), încât imaginea hidrografica a Deltei Dunarii s-a modificat permanent.(Fig.5)

Fig.5

Sursa foto: www.oocities.org

Clima Deltei este determinata de pozitia ei in extremitatea estica, unde predomina climatul continental mai arid, de altitudinea coborata si de influentele marii (relativ reduse totusi), care ii dau o nuanta pontica. Temperatura medie anuala este de peste 10 gr. C, cea mai ridicata din tara noastra.

Lunile extreme au valori de 21-22 gr. C (ianuarie); precipitatiile sunt foarte reduse (400-450 mm/an), Delta fiind regiunea cea mai secetoasa din tara. Lipsa precipitatiilor este compensata de umiditatea datorata evaporatiei de pe suprafetele acvatice. Bat frecvent Crivatul (din nord-est) si brizele diurne.

Page 7: delta dunarii

Bratul ChiliaBratul Chilia - cel mai mare dintre cele trei brate ale Dunarii, având în vedere debitul, lungimea (117 km) si latimea (60-700 m) se ramifica în unele locuri în brate secundare (Câslita, Tatarin, Babina-Cernovca), care, la rândul lor, individualizeaza ostroave, depresiuni (1 Mai, Periprava s.a.). Apele prezinta pe Bratul Chilia adâncimi ce depasesc 30 m.(fig.6)

Bratul Sulina are o lungime de circa 63 km, fiind prelungit în mare pe circa 7,5 km prin doua diguri. Adâncimile apei ajung la 12 m. Acesta este bratul pe care se întreprind continuu actiuni de întretinere si de amenajare pentru navigatie. (fig.7)

Albia este sculptata în aluviuni.

Bratul Sfântul Gheorghe depaseste în lungime 100 km. Prezinta cea mai accentuata sinozitate care lungeste mult cursul care va impune rectificarea lui în viitor .(fig.8)

Fig.6

Fig.7

Fig.8

Surs

a fo

to:

hart

adel

ta.o

rg

Page 8: delta dunarii

Tabel 1 – GRINDURI FLUVIALE DIN DELTA DUNARII

Page 9: delta dunarii

Tabel 2 – Grindurile Maritime

Page 10: delta dunarii

Vegetatia terestra de pe grindurile Caraorman si Letea (padurile de stejar, plop, frasin,speciile de plante agatatoare dau un aspect exotic, subtropical padurii de pe grindul Letea si Caraorman: liana greceasca, hamei, curpen, vita salbatica) reprezinta o resursa turistica naturala care genereaza motivatii puternice pentru deplasari turistice în scopuri de recreere, ca si pentru turismul stiintific. Vegetatia sporeste valoarea turistica estetica si peisagistica a deltei, iar uneori potentialul fitogeografic devine esential pentru activitati turistice.

Fauna deltei este alcatuita dintr-o mare varietate de specii acvatice si terestre, sedentare sau migratoare; se remarca în mod deosebit aspectul avifaunistic (numar de 320 specii de pasari.O serie de elemente faunistice sunt resurse turistice naturale pentru practicarea anumitor forme de turism; ihtiofauna genereaza turism de pescuit sportiv (speciile care se pescuiesc sunt: caras, platica, babusca, scrumbie de Dunare în apele dulci, sprot în apele costiere marine).

Page 11: delta dunarii

Tabel 3

Page 12: delta dunarii

2.2 Cadrul socio-economic

Delta Dunării este un teritoriu complex atât datorită varietăţii patrimoniului natural, de biodiversitate, cât şi datorită celor 32 de localităţi, din care 25 în interiorul rezervaţiei, care găzduiesc o populaţie de aproximativ 27.000 locuitori(fig9). În cadrul reţelei de localităţi se remarcă Sulina – singura cu statut de oraş, înglobând peste 20% din populaţia aflată în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării. Celelalte localităţi sunt incluse, administrativ, în 7 comune aflate integral pe teritoriul rezervaţiei (Ceatalchioi, Pardina, Chilia Veche, CA Rosetti, Crişan, Maliuc şi Sf. Gheorghe), 3 localităţi situate pe teritoriul RBDD dar aparţin de comune limitrofe (Beştepe cu Băltenii de Jos, Nufăru cu Ilganii de Jos şi Murghiol cu Uzlina) şi 7 localități aflate pe teritoriul judeţului Constanţa (fig10). Aceste localităţi sunt concentrate în cea mai mare parte în lungul braţelor Dunării şi ocupă suprafeţe reduse de teren din cauza suprafeţelor mici de terenuri neinundabile.

Localităţile din Biosfera Deltei Dunării sunt concentrate în cea mai mare parte în lungul braţelor Dunării şi ocupă suprafeţe reduse de teren din cauza suprafeţelor mici de terenuri neinundabile existente.

Populaţia activă din rezervaţie reprezintă 35,3% din total, având un grad de ocupare de aproximativ 81.4% repartizat diferenţiat pe activităţi: pescuit şi piscicultură (15,3%) agricultură şi silvicultură (29%) industrie, construcţii, comerţ, prestări servicii (15,7%) turism, transporturi, comunicaţii (15,4%) sănătate (1,9%) învăţământ, educaţie, cultură (5,7%) administraţie publică (13,5%) alte activităţi (3,6%).

Page 13: delta dunarii

Fig.9

Page 14: delta dunarii

sursa:Romanescu Gh.,  Delta Dunării : privire geografica , Iaşi, Editura Glasul Bucovinei, 1995

Tabel 4

Page 15: delta dunarii

Tabel 5

Page 16: delta dunarii
Page 17: delta dunarii

Fig.10

Page 18: delta dunarii

3.1 Resursele turistice3.1.1 Potential turistic natural

Rosca-Buhaiova-HreciscaRosca-Buhaiova-Hrecisca-rezervatie faunistica în depresiunea Matita, între grindurile Letea si Chilia, are o suprafata de 15.400 ha. Aici se cuibareste în fiecare primavara cea mai mare colonie de pelicani din Europa. Vegetatia luxurianta mai gazduieste si colonii de egrete, lopatari si starci galbeni;(fig.11)

Perisor-Zatoane-rezervatie faunistica în estul depresiunii Dranov (în sudul localitatii Sf.Gheorghe). Pe o suprafata de 14.200 ha se cuibaresc cele mai numeroase lebede precum si pelicanul cret, cormoranul. Nucleul rezervatiei este format din lacurile Zatonul Mare si Zatonul Mic;(fig.12)

Fig.11- colonie de pelicani

Sursa:foto:www.dandindeltadunarii.com

Fig.12

Sursa :www.popovicidaniel.blogspot.com

Page 19: delta dunarii

Periteasca-Leahova- rezervatie faunistica în complexul lagunar Razim-Sinoe (3.900 ha) unde se întalneste cea mai populara regiune cu pasari de coasta. Cuprinde o serie de grinduri nisipoase si lacurile Leahova Mare si Mica, Periteasca, Pahane si Cosna;

Padurea Letea- rezervatie forestiera pe grindul cu acelasi nume (la 7 km sud de localitatea Periprava). Este caracterizata prin abundenta plantelor agatatoare care se încolacesc pe arbori, dand aspectul unei paduri tropicale. Dintre arborii întalniti aici amintim: stejari brumarii, ulmi, plopi, salcii;

În Padurea Letea se gasesc 500 de specii de plante si peste 3000 de specii de animale, dintre care mai mult de 2000 sunt insecte, adica peste 70% din speciile de animale din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, grindul Letea fiind considerat de specialisti drept unul din cele mai interesante medii naturale din România. Letea este cunoscută pentru sutele de cai salbatici care aleargă liberi prin pădure și peste izlazuri.  (fig.13)

Fig.13

Sursa foto:www.de-weekend.ro

Page 20: delta dunarii

Padurea Caraorman are o suprafata de 3 000 ha si este un loc foarte bun pentru adapostulavifaunei. Ea cuprinde alaturi de un variat arboret-sleau de lunca format din plop, frasin si stejar,subarboret de zalog si o vegetatie ierbacee de nisipuri.(fig.14)

Fig 14

Sursa foto:www.peisaje.com

Page 21: delta dunarii

În Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, cu deosebire în zona limitrofa/continentala, se gasesc numeroase vestigii, monumente, muzee, care atesta etapele de locuire din Antichitate si pâna în prezent. De asemenea, populatia din delta propriu-zisa este detinatoarea unor traditii - case, costume, obiceiuri cu valoare deosebita.

Edificii religioase

În localitatea Malcoci se poate vizita biserica romano-catolica construita în stil gotic, cu un turn de 33 m înaltime, înaltata între 1873 si 1851.

Biserica greceasca ,,Sf. Nicolae’’ din Sulina - zidita in anul Domnului 1868, fiind sfintita in anul 1869.    Clopotnita are trei clopote, doua dintre ele avand inscriptia: "Sulina 1933".(Fig.15)

Biserica „Sfântul Nicolae" din Chilia -monument arhitectural, construita la sfârsitul secolului XIX si începutul secolului XX si refacuta dupa bombardamentele din 1941, având caracteristica principala amestecul de stiluri arhitecturale: slav, gotic, românesc. (Fig 16)

Biserica romano-catolica Sulina - stilul constructiei este de tip italian, specific celei de-a doua jumatati a secolului IX,o parte din vitraliile bisericii sunt originale.Este o constructie din piatra de Malta si caramida. Cele trei clopote din clopotnita bisericii au fost turnate din bronz si dateaza din anul sfintirii bisericii, respectiv anul 1863 (fig.17)

Manastirea Saon – Cladirea adaposteste un corp de chilii, staretia si un corp de camere pentru oaspeti, are un cerdac foarte lung, sustinut de puternice coloanesi a luat fiinta sub stapanirea otomana in anul 1846, prin plecarea unor calugari de la Manastirea Celic-Dere. Manastirea este situata lânga aria de protectie integrala Lacul Rotund (fig. 18)

3.1.2 Potential turistic antropic

Page 22: delta dunarii

Fig 15 Fig 16

Fig 18Fig 17

Sursa foto: www.cjtulcea.ro

Page 23: delta dunarii

BASILICA, NICULITEL (la 15 km de Isaccea) -cea mai veche constructie cunoscuta pîna in prezent in tara noastra; unicat arhitectonic in Europa. Basilica - cripta a fost construita in timpul imparatului Valens (dupa anul 370 d.Hr.) (fig.19)

MANASTIREA COCOS -(la 8 km – Isaccea si la 9 km nord-est - satul Nifon) - ridicata in 1835 in stil oriental turcesc), dar cu puternice influente din arhitectura romaneasca. Detine un muzeu de arta medievala si modera ce include si colectii de carte veche si icoane. (fig 20)

MANASTIREA CELIK - DERE (satul Telita, comuna Frecatei, la 22 km de Isaccea) construita intre anii 1841-1844 de catre calugarii romani si rusi. Pastreaza o colectie de arta medievala. Langa manastire poate fi vazuta o raritate in peisajul romanesc: o moara de vant.(fig 21)

fig.19

fig 20

fig 21

Surs

a fo

to:

ww

w.t

uris

mla

nd.r

o

Page 24: delta dunarii

Fortareata medievala de la Enisala - se afla la 2 km de localitatea Enisala, pe un deal care domina zona lacurilor Razim si Babadag. Cetatea fost construita în scop militar, defensiv si de supraveghere a drumurilor de pe apa si de pe uscat, în a doua jumatate a secolului al XIV-lea, de catre o autoritate care viza zona de la Gurile Dunarii.(fig 22)

Fortificatia Troesmis - (la 3 km de comuna Turcoaia), cetate traco-getica mentionata în secolul III î. Hr. cu ocazia conflictului militar dintre Lysimach si Dromichete. În perioada romana a devenit un puternic centru militar, ridicata mai apoi la rangul de „municipium”. Cunoaste o mare înflorire dupa cum indica edificiile si monumentele publice.(fig.23)

Fortareata Noviodunum - Isaccea, cetate romano-bizantina cu nume celtic, construita în 369 d. Hr. A avut un important rol strategic si comercial fiind ridicata la rangul de „municipium”. Cunoaste o mare înflorire dupa cum indica edificiile si monumentele publice.(fig24)

Fortareata Arrubium - Macin, castru si asezare cu nume celtic, atestata documentar în 100 d. Hr., (în doua diplome militare). A fost un important punct la granita imperiului în timpul stapânirii romano-bizantine.(fig.25)

Cetatea Dinogetia - Garvan, numele ei a fost mentionat pentru prima data de Ptolemeu în cunoscuta sa lucrare „Geographia”. Initial asezarea geto-dacica si apoi romana, a fost ridicata în timpul împaratului Diocletian, (284-305 d. Hr.). Distrusa în 559 d. Hr. de un trib huno-bulgar, a fost reconsolidata si amplificata în secolul X d. Hr.

Edificii istorice

Page 25: delta dunarii

Fig 22. ENISALA

Fig.24 Fortareata Noviodunum

Fig. 23 Fortificatia Troesmis

Fig.25 Fortareata Arrubium

Sursa foto: www.turismland.ro

Page 26: delta dunarii

Edificii culturaleEdificii culturale

Muzeul Deltei Dunarii-Tulcea, cuprinde urmatoarele sectii; stiintele naturale (ce înfatiseaza flora si fauna Deltei, si include un acvariu ce prezinta diferite specii de pesti din Delta Dunarii, dar si exemplare exotice), istorie si arheologie (cu valoroase exponate privind trecutul zonei), etnografie si arta populara, arta plastica (ce include o colectie de grafica moderna si contemporana);

Expozitia de Arta Orientala de la Babadag care adaposteste o valoroasa colectie cuprinzând costume, tesaturi si broderii, ceramica.

Muzeul Gospodaria Tarâneasca de la Enisala, amplasat în centrul satului Enisala, reprezinta prototipul gospodariei taranesti dobrogene de la începutul secolului al XX-lea; aici se poate vedea obiecte care constituiau inventarul unei gospodarii de agricultori, începând cu locuinta si terminând cu ultimul obiect pe care îl utiliza taranul în munca sa, obiecte de arta populara pentru ornamentarea încaperilor (scoarte de lâna, cuverturi, stergare din borangic).

Casa memoriala Jean Bart - a fost comandatul portului Sulina. Jean Bart este pseudonimul lui Eugen P. Botez (1874-1933)  - cea mai de seamă lucrare a sa este romanul,

inspirat de viața de altădată a portului Sulina, Europolis (1933). Farul din Sulina a fost dat in functiune in data de 25 octombrie 1841 Este situat pe malul stang al Dunarii, iar legatura sa cu partea continentala se realizeaza printr-un lung dig de piatra. Farul inca mai pastreaza inscriptiile celor ce au participat la constructia sa.

Page 27: delta dunarii

Arhitectura gospodariilor traditionale ale lipovenilor: case cu acoperisul de stuf în doua ape, prispa îngusta pe doua laturi, timpanul ornamentat cu motive florale, zoomorfe si geometrice, pot fi vizitate în satele Mila 23, Sfistofca, Periprava, Chilia Veche, în delta, sau la Jurilovca,Sarichioi lânga lacul Razim. Alte elemente specifice gospodariilor lipovenesti sunt lejanca si bania.(fig.26) Creatia artistica populara (port popular, folclor literar, muzical si coregrafic), manifestari populare traditionale (sarbatoarea pescarului) si alte manifestari si forme de cultura populara au disparut aproape în totalitate din cauze sociale complexe. Totusi, turistii pot asista sau participa la evolutia unor formatii de dansuri si grupuri vocale la Sulina (românesti si lipovenesti), Sfântu Gheorghe si Crisan (ucrainene), iar în zona limitrofa la Murighiol, Dunavatu de jos (ucrainene), Jurilovca si Sarichioi (lipovenesti).(fig26)

Institutiile de stiinta, cultura si arta sunt amplasate aproape în exclusivitate la limita vestica a RBDD - Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunarii, Institutul de Cercetari Eco-Muzeale, Casa de Cultura, Casa Corpului Didactic, Casa Cartii - unde au loc manifestari cultural-artistice.

Arhitectura gospodariilor

Page 28: delta dunarii

Fig 25 – Casa lipoveneasca zona deltei

Fig 26 – Port popular lipovenesc

Page 29: delta dunarii

Satele turistice

Sate de interes cultural-istoricVârsta localitatii Nufaru se pierde în negura vremurilor; se considera ca s-a

ridicat pe vatra unei cetati romane, Prislava. La Nufaru, sapaturile arheologice au scos la iveala un strat gros de cenusa, ce presupune ca vechea localitate a fost distrusa de un incendiu. În anul 1854, o parte din piatra de fundament a vechii cetati a fost vânduta de localnici la Galati.

Localitatea Mahmudia reprezinta una dintre asezarile importante sub aspect arheologic, deci de interes cultural-istoric. Cercetarile arheologice au scos la iveala urme ale unei asezari geto-dacice. Localitatea a fost construita pe ruinele cetatii civile si militare romano-bizantine Salsovia, ale carei urme (santuri, ziduri, apeducte) se mai vad si astazi în apropiere. Cetatea era situata la capatul drumului militar

roman care o unea cu cetatea Aegyssus.

Sate de interes etno-folcloric (de creatie artistica si artizanala) :

Jurilovca - unde un interesdeosebit îl prezinta casele rusilor-lipoveni, construite dupa o anumita traditie: pe dinafara suntcaptusite cu scânduri, iar interioarele prezinta adesea picturi originale în ulei, în specialplafoanele, în curte un cuptor de pâine, iar în spatele casei nelipsita bania - originala baie de abur.

Partizani este un sat cu aproape 200 de case, care pastreaza aspectul etnografic al caselordeltei: constructii ridicate din pamânt, acoperite cu stuf si cu frontoane laterale, ornamentatecu figuri zoomorfe din scândura traforata - în locuintele oamenilor din comuna Crisan pot fi

vazute scoartele executate de localnici, care împodobesc peretii caselor. Mila 23 este un sat tipic de pescari, asezat la 12 km de comuna Crisan.

Page 30: delta dunarii

În privinta capacitatii de cazare se remarca o crestere a numarului de unitati de cazare, de la 66, în anul 1998, la 144, în anul 2006, cu un total de 4.276 de locuri (inclusiv municipiul Tulcea), în hoteluri, vile, cabane, moteluri, campinguri, tabere pentru elevi, sate de vacanta, bungalow-uri, pensiuni urbane si rurale, nave etc. În afara de municipiul Tulcea, capul de pod al deltei - unde sunt concentrate cele mai multe hoteluri (Delta, Egreta, Select, Europolis, Rex, Esplanada, Casa Albastra, City etc.).

Murighiol (Complex Pelican cu vile, motel si casute), Hotel Halmiris, pensiunea Morena, pensiunea La Traian. Gura Portitei (vile, sat de vacanta), Uzlina (Complex Cormoran, cu hotel, vile, pensiunea Tamarin), Rosu (vile, bungalow-uri), Crisan (cu mai multe pensiuni, printre care: Cherhana, Delia, Maria, Nufarul, Oprisan, Vital, Hotel Sunrise), Dunavatul de Jos (Hotel Egreta, pensiuni - Casa Verde, Delta), Mila 23 (pensiuni La Vica, Grig), Sfântu Gheorghe (Complexul Green Vilage pentru actiuni culturale, hotel, pensiuni - Mareea, Cristina), Sulina (hotel, pensiuni - Jean Bart, Coral) si altele la Vulturu, Gorgova, Chilia Veche, Periprava, Matita, Holbina.

3.2 Infrastructura turistica

Page 31: delta dunarii

Tabelul 6. Unitati de cazare in ariile protejate

Tabelul 7. Structuri de cazare 2006

Tabelul 9. Centre de informare si estimarea numarul de vizitatori

Tabelul 8. Perioada de functionare si gradul de ocupare in toate

structurile de cazare pe locatii

Page 32: delta dunarii

4.1 Tipurile majore de turism

turismul balneo-climatic - de la Sulina pâna la Capul Midia (si îndeosebi pe plajele de la Sulina, Sfântu Gheorghe, Gura Portitei), cât si în delta si în sud vestul RBDD(lacurile Histria, Nuntasi, Tuzla), componentele acestei forme de turism balnear sunt: baia de aer, baia de soare (helioterapie), cura de aerosoli naturali, baia de nisip, baia de mare (talasoterapie). Acesti factori de cura influenteaza pozitiv anumite afectiuni acute sau cronice ale cailor respiratorii (bronsite, laringite, rinite), scrofulozei, limfatismului, rahitismului infantil, starilor de pretuberculoza, anemiilor, convalescentei, reumatismelor articulare si musculare,etc.

turismul stiintific ( bird watching) - caracteristicile peisagistice, a speciilor de plante si animale care îi confera o importanta biogeografica, ecologica si estetica deosebita, cu valoare de patrimoniu natural national si universal a dus la intensificarea acestui tip de turism.

turismul sportiv (pescuit) - o forma de turism deosebit de atractiva pentru turistii români si straini, generata de bogatia piscicola a deltei, în perioadele si arealele stabilite de institutiile abilitate (Tulcea, Murighiol, Uzlina, Rosu, Crisan, Mahmudia si Sfântul Gheorghe).turismul naval ofera turistilor posibilitatea de a cunoaste valoarea peisagistica a deltei. turism sedentar rural - la Sfantu Gheorghe, Uzlina, Maliuc, Crisan, Jurilovca, Chilia Veche si în alte localitati

Tipurile de turism mentionate se practica, cu precadere, în zonele economice, unde se gasesc si amenajarile si dotarile corespunzatoare, sunt interzise în ariile strict protejate.

Page 33: delta dunarii

Fluxul turistic din perioada 1971- 2003, se constata, o crestere treptata de la cca 70.000 de turisti în 1971 (31.000 români si 44.000 straini) la 148.000 în 1979 (59.600 români și 89.600 straini). Dupa aceasta perioada s-a înregistrat, cu unele fluctuatii, o scadere de pâna la 54.624 de turisti în anul 2006 (42.835 români si 11.789straini).

Cauzele acestei descresteri sunt mai multe, printre care mentionam perceperea de taxe pentru turistii straini, posibilitatile financiare modeste ale turistilor români, lipsa unei structuri adecvate - alimentarea cu apa potabila în asezarile rurale si proliferarea unor poli, constituirea RBDD care a impus limitari în spatiul deltaic (ariile strict protejate si zonele de tampon), promovarea slaba a ofertei turistice în strainatate si în tara, infrastructura necorespunzatoare.

Dinamica fluxului de turisti

Sursa:Petre Gâștescu – Delta Dunarii Rezervație a Biosferei, București, 2008

4.2 Fluxurile turistice

Page 34: delta dunarii

PUNCTE TARIPUNCTE TARI PUNCTE SLABEPUNCTE SLABE

Mediul Mediul

- Patrimoniul natural al zonei Delta Dunarii constituie o importanta rezerva de biodiversitate de o inestimabila valoare, ce acopera cea mai mare parte a teritoriului administrativ considerat. - Existenta unor structuri institutionale) cu aatributii inconservarea si protectia mediului (APM, ANDIPRZM, Garda Ecologica). - Specificitatea si valoarea peisajului zonei si mare numar de situri, monumente si ansambluri de patrimoniu.

- Procese antropice ce pun in pericol integritatea mediului natural: activitati nespecifice Deltei, supradimensionarea exploatarilor specifice, lucrari hidrotehnice ce produc modificari in mediul natural, poluarea apelor. - Localitati care nu sunt, sau sunt superficial aparate impotriva inundatiilor cu diguri neintretinute. - Starea de uzura fizica a patrimoniului construit si degradarea specificului zonei datorita neincadrarii noilor constructii in caracteristicile peisajelor. - Izolarea localitatilor Deltei si populatia redusa a acestor asezari face dificil accesul locuitorilor la dotari de baza si la locuri de munca.

Reteaua de localitatiReteaua de localitati - Zona deservita de o structura administrativ - teritoriala ce contine 2 ranguri de localitati urbane -1 municipiu, 4 orase si 32 centre comunale; predomina satele medii cu 1.000-2.000 de locuitori.

- Zone lipsite de asezari urbane pe o raza de 25-30 km - Chilia Veche, Pardina, Maliuc, Mahmudia, Sf. Gheorghe. - Dotarile teritoriale, scolare, de sanatate, comerciale, sunt concentrate in localitati urbane,facând dificil accesul locuitorilor Deltei la aceste servicii. - Specificul localitatilor este periclitat de constructiile noi, fapt ce impune un regulament de urbanism pentru intreaga zona. - Reteaua de drumuri comunale nu este modernizarta, transportul nu permite viteze mai mari de 60 - 80 km/h. - Unele localitati componente ale comunelor alimentate cu apa nu au retele de alimentare cu apa.

Page 35: delta dunarii

Infrastructuri tehnice Infrastructuri tehnice

- Existenta drumurilor nationale si judetene, a unei linii de cale ferata a unui aeroport si a unor porturi fluviale, constituie o echipare variata si un atu pentru dezvoltarea zonei. - Existenta echiparilor pentru alimentarea cu apa în toate unitatile administrativ teritoriale cuprinse în zona, cu exceptia comunei I.C. Bratianu.

- Canalizarea apelor uzate este realizata întru-un numar foarte mic de comune - Lipsa statiilor de epurare a apelor uzate în localitat si importante (Tulcea si Macin). - Necesitatea utilizarii potentialul eolian si fotovoltaic pentru echiparea energetica a localitatilor zonei. - Dificultatea extinderii retelei de transport si distributie gaze naturale spre localitati din zona. - 2 zone cu un profil predominant agrar inefficient sau insuficient utilizate – zona deltaica Chilia –Pardina cu mari exploatari, ce intra în conflict cu procesele de mediu; zona continentala insufficient utilizata pentru culturi complementare.

Zonificarea teritoriului Zonificarea teritoriului

- Zona cu mari suprafete agricole, acvatice (stufopiscicole) si silvice, ce poseda o mare varietate de resurse primare. - Resurse turistice variate distribuite în toate zonele caracteristice ale rezervatiei. - Existenta unor zone industriale si pentru servicii constituie un avantaj în dezvoltarea activitatilor secundare si tertiare.

- Exploatari silvice daunatoare echilibrului ecologic ce produc saracirea potentialului biodiversitatii Deltei Dunarii. - Insuficienta si diversitatea scazuta a dotarii în zonele turistice nu face posibila valorificarea deplina a resurselor turistice. - Declinul unor ramuri industriale si a serviciilor pune probleme în asigurarea locurilor de munca si în dezvoltarea oraselor.

Page 36: delta dunarii

În apele Dunării se găsesc reziduuri de pesticide (HCH si DDT) în concentraţii medii anuale caredepăşesc maximele admise, cu 30% şi respectiv 45%. Cauzele acestor depăşiri sunt deversareaapelor industriale uzate în apa Dunării şi antrenarea pesticidelor de pe terenurile agricole.Alte substanţe poluante cu impact toxicologic sunt metalele, în special fier, cadmiu şi plumb.Acestea provin din deversarea in Dunăre a apelor uzate orăşenesti şi industriale.  Cauze poluare-transportul de către Dunare in zona deltei a unor însemnate cantiţăţi de compuşi aifosforului şi azotului.-transportul de către Dunare in zona deltei a unor compuşi ai metalelor grele, dintre caremenţionam in mod deosebit Zn şi Cd, a caror influenţă asupra florei şi faunei acvatice estedeterminată de depaşirea limitelor admise pentru ape de suprafaţă, acţiunea acestor compuşi asupra proceselor de metabolism, dezvoltare, hrănire şi îmultire este bine reflectată în lucrărilede specialitate.-scaderea gradului de oxigenare a apelor Dunarii in zona de intrare în deltă, curepercusiuni deosebit de importante asupra potenţialului de refacere biologică, a condiţiilor hidrochimice , concomitent cu prezenţa unor compuşi consumatori ai oxigenului(compuşisulfuroşi), şi hidrogen sulfurat, reziduri petroliere şi uleioase, alte substanţe organice.-transportul de către Dunarein zona deltei a unor cantităţi de reziduri de pesticide, atâtorgano-clorurate cât şi organo-fosforice.

Un raport al Administratiei Rezervatiei Biosferei Deltei Dunarii (ARBDD) a aratat ca marirea traficului naval pe Dunare a dus la cresterea poluarii apei cu produse petroliere. Practic, din2005, momentul in care traficul naval s-a intensificat, s-a inregistrat o crestere de doua ori mai mare a poluarii cu produse petroliere deoarece nu toate navele sunt dotate cu separatoare de reziduuri petroliere eficiente sau, atunci cand acestea exista, sunt exploatate necorespunzator.

Page 37: delta dunarii

In Delta Dunarii se poate efectua o gama mai larga de activitati de relaxare si agrement decat in orice zona turistica, fie montana fie

litorala. Este necesara o abordare ecologica a acestui

ecosistemdeosebit de fragil care este Delta, expus, din pacate in ultima vreme unei agresiuni fara precedent Este benefica sporirea numarului de turisti in Delta, prin informare, fara ca Delta sa sufere.

Page 38: delta dunarii

Condurațeanu Marinescu Simina - Parcuri si rezervatii naturale pe glob, Editura Albatros,Bucuresti, 1985Erdeli G, Gheorghilaș A. – Amenajari Tustice, Editura Universitara, București, 2006Gâștescu P., Știuca R. – Delta Dunarii Rezervație a Biosferei , Editura CD PRESS,Bucuresti, 2008http://www.eurogites.comhttp://www.gdrc.org/uem/eco-tour/eco-tour.html - dezvotare durabila, turismhttp://www.iucn.org / Definitii si Clasificari ale ariilor protejatehttp://www.mmediu.rohttp://www.planeta.com- Planeta.com : Global journal of practical ecotourism

Page 39: delta dunarii