Turism Delta Dunarii
-
Upload
valentinaobreja -
Category
Documents
-
view
84 -
download
2
description
Transcript of Turism Delta Dunarii
UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA ‘’ION IONESCU DE LA BRAD ‘’ IASI
PROIECT LA
TURISM RURAL
Îndrumător proiect: Student:
RADU MORARU
2014
1
Tema proiectului
TURISMUL – factor de dezvoltare rurală în zona Delta Dunarii
CUPRINS
INTRODUCERE – Turismul rural şi agroturism
2
Capitolul I – Potențialul turistic si agroturistic din zona Delta Dunarii
1.1. Asezarea geografică
1.2. Relief
1.3. Conditii climatice
1.4. Apele
1.5. Vegetatia si fauna
1.6. Resursele turistice
1.7. Tipurile de turism practicate in zona
1.8. Potentialul economico-social si dotarile tehnico-edilitare
1.9. Agroturism
Capitolul II – Organizarea si functionarea pensiunii Casa Olimpia
2.1. Resursele umane
2.2. Teren agricol si efectiv de animale
2.3. Activitati desfasurate
Capitolul III – Analiza eficentei economice a pensiunii Casa Olimpia
3.1. Veniturile si cheltuielele pensiunii Casa Olimpia
3
3.2. Structura cheltuielelor
3.3. Fluxuri de turism
Capitolul IV – Concluzii şi recomandări
4
Cap.I. Potențialul turistic și agroturistic al zonei Delta Dunării
1.Așezare geografică
Delta Dunării işi trage apele din masivul Pădurea Neagră, de sub varful Kandel din
Germania, prin cele două paraie, Brigah, la 920 m şi Brege la 1000 m altitudine ce se unesc
langă localitatea Donaueschingen- Dunarea are un bazin de recepţie de 817 mii km2, care este
de 3,4 ori mai mare decat suprafaţa Romaniei, reprezentand cam a 12- a parte din suprafaţa
Europei (10 050 mii km2).
Cel mai tanăr pămant al ţării, Delta Dunării potrivit oamenilor de ştiinţă işi are originile
in urmă cu aproximativ 13 000 de ani. In formarea Deltei se conturează foarte clar mai multe
faze distincte.
Figura 1.Delta Dunării-așezare geografică
5
Delta Dunării se află acolo unde Dunărea, apropiindu-se de locul de vărsare a ei in Marea Neagră, se ramifică şi işi duce apele pe o largă campie, ale cărei limite se indepărtează la peste 100 km.
In cuprinsul ei se găsesc albiile braţelor fluviului, insoţite de-o parte şi de alta de lacuri,
zone mocirloase, garle şi canale. Intreaga vale pană la ţărmul mării are o pantă redusă, ceea ce
face ca apele să inainteze incet. Toate braţele deltei au lăţimi considerabile. Intreaga deltă se
prezintă ca un ansamblu amfibiu, adică o intindere de apă din care se ridică grinduri reduse ca
inălţime şi suprafață.
La nord, Delta se mărgineşte cu Cîmpia Bugeacului, la vest cu munţii din nord-vestul
Dobrogei, la sud cu podişul Dobrogei, iar la est cu Marea Neagră. Zona de vărsare a Dunării se
prelungeşte in mare pană la o distanţă de 10-15 km de la ţărm şi, uneori, chiar dublul acestei
distanţe.
Sulina reprezintă braţul care serveşte prin excelenţă la navigat. Intre gura principală a
braţului din nordul Deltei, Chilia, şi gura braţului din sudul deltei, Sfantul Gheorghe, distanţa pe
mare este de 80 km. Pe cand braţul Sulina curge spre vărsare prin mijlocul deltei, braţele Chilia,
la nord, şi Sfantul Gheorghe, la sud, inchid suprafaţa deltei propriu-zise.
Delta Dunării se aseamănă aşadar cu un triunghi avand varful indreptat către vest, spre
interiorul ţării, iar baza către est, spre mare; baza şi inălţimea triunghiului măsoară fiecare cate
80 km. Impreună cu delta propriu-zisă se socotesc şi suprafeţele invecinate, cum sunt cele
ocupate de lacurile de la nordul braţului Chilia şi mai ales de la sudul braţului Sfantul
Gheorghe, suprafeţe unde apele Dunării se revarsă in timpul viiturilor.
Delta Dunării este limitată la sud-vest de podișul Dobrogei, la nord formează granița cu
Ucraina, iar în est se varsă în Marea Neagră. Delta Dunării este traversată de paralela de 45°
latitudine N și de meridianul de 29°, longitudine E. Delta ocupă, împreună cu complexul
lagunar Razim - Sinoe 5050 km², din care 732 km² aparțin Ucrainei, Deltei românești
revenindu-i o suprafață de 2540 km². Datorită celor 67 milioane de tone aluviuni aduse de
Dunăre, Delta Dunării crește anual cu aprox. 40 m².
Teritoriul Deltei Dunării se împarte în două subregiuni geografice și anume: Delta
propriu-zisă ce ocupă o suprafață de 4.250 km2, aflată între brațele fluviului,și zona
complexului Razim, cu o suprafață de 990 km2. Din punct de vedere fizico-geografic Delta se
împarte transversal pe brațele fluviului în două mari subregiuni naturale: delta fluvială și delta
maritimă.
Delta fluvială ocupă peste 65% din suprafața totală a deltei și se întinde de la ceatalul
Izmail, spre aval, până la grindurile Letea și Caraorman, pe linia Periprava (pe brațul Chilia) –
6
Crișan (pe brațul Sulina) – Ivancea (pe brațul Sf. Gheorghe) – Crasnicol – Perișor. Această
subregiune a Deltei Dunării este împărțită în mai multe unități naturale cum ar fi: Depresiunea
Sireasa, Depresiunea Șontea-Furtuna, Depresiunea Pardina, Depresiunea Matița-Merhei,
Grindul Chilia, Grindul Stipoc, Ostrovul Tătaru, Ostrovul Babina, Ostrovul Cernovca,
Depresiunea Litcov, Depresiunea Erenciuc, Depresiunea Roșca-Buhaiova, Lunca Tulcea-
Murighiol și Depresiunea Dranov-Dunavăț, etc.
Delta maritimă ocupă mai puțin de 35% din suprafața Deltei Dunării, la răsărit de linia
Periprava-Crișan-Ivancea-Crasnicol-Perișor. În această subregiune, ca și în cazul deltei fluviale,
întâlnim zone cu relief pozitiv și negativ dar, spre deosebire de prima subregiune, fundul
depresiunilor este sub nivelul mării în cele mai multe cazuri. (Soil of the Romanian Danube
Delta Biosphere Reserve, 1996).
Figura 2. Delta Dunării
7
1.1.Relieful Deltei Dunării
Relieful Deltei Dunarii cuprinde doua mari formatiuni: depresiunile deltaice, cu cote
medii sub un metru, care ocupa cea mai mare suprafata din delta si se afla intr-un continuu
proces de colmatarea aluvionarea sau organica si grindurile care au cote de 0,31 m fata de
nivelul MariiNegre. În mod succesiv, apele acoperă ori eliberează uscatul deltei, după cum ele
vin mari sau suntin scădere.
Subunităţile geografice compunand delta sunt privite ca elemente morfo-hidrografice, fiind
deopotrivă atat elemente geomorfologice (adică forme ale reliefului) datorită poziţiei lor in
interiorul uscatului, cat şi hidrologice (care aparţin diferitelor specii de ape), ca urmare a
situaţiei pe care o au in domeniul apelor.
In Deltă sunt două categorii de elemente morfo-hidrogragice : pozitive, care au o inălţime
mai mare decat nivelul mării, constituind suprafeţe ale uscatului sau, cum li se spune,
„uscăturile”deltei; şi negative, care se găsesc sub nivelul mării, constituind deci locurile joase cu
apă.
Elementele morfo-geografice pozitive sunt: resturile uscatului predeltaic, grindurile
fluviatile şi grindurile maritime care se intalnesc pe marginea deltei, in lungul braţelor sau in
aproprierea mării.
In categoria uscatului predeltaic trebuie introduse in primul rand, grindurile continentale, Chilia
şi Stipoc, aflate in nordul deltei. Tot in categoria uscatului predeltaic intră insulele
Popina,Grădişte şi Bisericuţa din lacul Razim.
Figura 3. Forme de relief în Delta Dunării-platou
8
1.2.Condiții climatice
În Delta Dunării există o climă temperat continentală, cu influenţe marine, caracterizată
printr-o temperatură medie anuală de 11oC, cu variaţii moderate, influenţată favorabil de apele
mării din vecinătate şi de abundenţa lacurilor şi a bălţilor din interior. Actiunile turistice
specifice deltei isi gasesc conditii optime de practicare aproximativ „5 luni pe an, din luna mai
pana in luna octombrie, perioada caracterizata printr-o temperatura medie de 19oC, prin
cantitatile reduse de precipitatii (sub 200 mm) prin numarul mic al zilelor ploioase, nebulozitate
redusa, durata mare a stralucirii soarelui.Deci particularitatile climei influenteaza activitatile
turistice precum si durata lor de desfasurare.
Primăvara intarzie sub influenţa frigului pe care marea l-a acumulat in adancurile apelor
sale in timpul iernii.
Vara, pe linia hotarelor dinspre apă şi uscat, adierea vantului, oricat ar fi de slabă, se
simte in clipoceala apei pe langă maluri, unde se produce un clăbuc gălbui. In lunile de vară,
mediile lunare ale temperaturii aerului şi cele ale temperaturii apei la orele 13 variază in modul
următor: in luna iunie 22oC şi respectiv 20,2oC; in luna iulie 24,4oC şi respectiv 22,4oC, iar in
luna august 25oC şi respectiv 21,8oC.
In timpul verii, suprafeţele mari de apă din deltă, situate in vecinătatea zonelor de stepă
dinspre nord, avand o temperatură mai constantă decat uscatul, determină apariţia in straturile
aerului a unor mişcări descendente. Norii se destramă, iar cantitatea de precipitaţii se
micşorează.
Anual cad doar 300-400 mm de apă de ploaie şi de zăpezi, cantitate caracteristică
regiunilor secetoase de pe glob, cu vegetaţie de stepă. Ceaţa se formează relativ rar.
Delta Dunării este considerată ca o regiune cu cer senin şi nebulozitate scăzută. Prin
comparaţie, verile sunt răcoroase.
Toamna, vremea se menţine călduroasă mult timp. In luna septembrie, mediile lunare ale
temperaturii aerului şi cele ale temperaturii apei la orele 13 sunt de 21oC şi respectiv 18oC.
Numai către sfarşitul toamnei, vremea se răceşte.
Iarna apar vanturile de nord, de nord-est şi de nord-vest ca rezultat al anticiclonilor
continentali. Un fenomen deosebit de important pentru viaţa fluviului şi a deltei este ingheţarea
apelor. Vanturile dominante sunt cele din sectorul nordic, care sunt mai frecvente iarna, iar
vanturile din sud suflă cu o frecvenţă sporită numai in interiorul deltei şi predomină uşor vara.
9
1.3.Hidrografia
Reţeaua hidrografică de bază a acestei unităţi fizico-geografice este constituită din
braţele Dunării, reprezentand principalii factori cu acţiune importantă şi permanentă in
desfăşurarea proceselor morfohidrografice. In stransă legătură cu acestea se află garlele,
sahalele, canalele, lacurile, mlaştinile.Toate aceste componente au cunoscut numeroase
modificări, mai ales in prezent, prin indiguire şi inălţare a grindurilor, precum şi o serie de alte
elemente de regularizare (trasarea unor noi canale, desecări etc.), incat imaginea hidrografică a
Deltei Dunării s-a modificat permanent.
Braţele Chilia şi Tulcea sunt primele două mari artere de apă rezultate din bifurcarea
Dunării la Ceatalu Chilia. După această primă separare, mai in aval, Braţul Tulcea se subdivide,
la Ceatalu Sfantul Gheorghe, in braţele Sulina şi Sfantul Gheorghe care se varsă separat in mare.
Braţul Chilia, cel mai mare dintre cele trei braţe ale Dunării, avand in vedere debitul,
lungimea (117 km) şi lăţimea (60-700 m) se ramifică in unele locuri in braţe secundare (Caşliţa,
Tatarin, Babina-Cernovca), care, la randul lor, individualizează ostroave, depresiuni (1 Mai,
Periprava ş.a.). Apele prezintă pe Braţul Chilia adancimi ce depăşesc 30 m.
Braţul Tulcea este delimitat intre cele două „ceatale”(cum sunt numite ramificaţiile
braţelor) Chilia şi Sf. Gheorghe, avand o lungime de circa 19 km, o luncă asimetrică, iar lăţimea
braţului de aproximativ 300 m. Adancimile ajung la 40 m. Braţul Sfantul Gheorghe depăşeşte in
lungime 100 km. Prezintă cea mai accentuată sinozitate care lungeşte mult
cursul care va impune rectificarea lui in viitor.
Canalele sunt numeroase, dintre acestea cele mai importante sunt: Magearu care se
desprinde din vechiul braţ al Sulinei şi are o lungime de aproximativ 8 km ajungand in campul
Letea;Canalul Litcu-Puiuleţ-Puiu-Roşu care porneşte din Braţul Sfantul Gheorghe şi ajunge la
Marea Neagră, desfăşurandu-se pe o lungime de 13 km; Canalul Busurca cu o lungime de circa
4 km din el pătrunzandu-se in complexul lacurilor Roşu şi Puiu; canalele Uzlina, Ceamurlia cu
lungimi de peste 3 km; Canalul Dunavăţ, cel mai vechi din deltă, prin el alimentandu-se cu apă
dulce Lacul Razim.
Lacurile mai importante sunt:intre braţele Sfantul Gheorghe şi Sulina-Roşu, Lumina,
Puiu, Gorgota etc., iar intre braţele Sulina şi Chilia-Matiţa, Furtuna, Tatanir.
10
1.4.Vegetația și fauna
Vegetația ocupă o suprafaţă de circa 3 000 km2, aproximativ 68% din suprafaţa deltei;
pădurile, 2%;păşunile naturale, circa 9% şi stufăriile aproape 57%.
Elementul dominant in vegetaţia deltei il constituie stufăriile, in suprafaţa de 2 530 km2,
formate din stuf omogen şi stuf in amestec cu alte plante de baltă cum ar fi: papura, feriga de
baltă, rogozul etc.
In zona cuprinsă intre braul de stuf şi părţile ferite de inundaţii cresc specii de rogoz,
pipirig, coada calului, crini de baltă etc.
Impărăţia apelor este in cea mai mare parte acoperită cu vegetaţie acvatică, diferenţiată in
funcţie de nivelul apei, de sol etc. Vegetaţia submersă, care se dezvoltă in apele stătătoare, are,
in cele mai multe cazuri, rădăcinile infipte in mal, suprafaţa apei fiind străbătută de organele
florale.
O largă răspandire o are mălura bălţii şi cosorul, apoi broscăriţa, sarmuliţa, ciuma apelor,
adusă din Canada in mai multe ţări din Europa centrală. La noi există numai planta femelă,
inmulţirea făcandu-se doar vegetativ.
Mai aproape de mal se dezvoltă plantele cu frunze plutitoare, cu o structură a ţesuturilor
care le permite menţinerea pe suprafaţa apei, aceste plante fiind fixate sau nu prin rădăcini. Din
prima grupă, nufărul alb şi nufărul galben dau o notă deosebită garlelor din deltă.
Cand este in plină vegetaţie, delta apare ca o nesfarşită intindere verde alcătuită din stuf
şi trestie, intreruptă de nenumărate faşii sau ochiuri de apă, mărginite de zăvoaie, cu plopi sau
sălcii albe acoperite de covorul frunzelor plutitoare ale nuferilor, şi altor plante acvatice, ale
căror flori albe şi galbene aduc in peisaj o notă de gingăşie.
Grindurile aluvionare neinundate au părţile inalte ocupate de ierburi care alcătuiesc
păşuni; pot apărea şi specii rezistente la secetă: obsiga şi zazania. Restul uscatului este ocupat
de salcie,răchită, zălog şi cătină.
Pe grindurile fluvio-maritime, cu dune de nisip care ating inălţimile cele mai mari din deltă
(circa 7 m) se găsesc unele suprafeţe de teren lipsite de vegetaţie, iar altele oferă condiţii de
viaţă invelişului vegetal, fiind acoperite de stepe ierboase, zăvoaie şi păduri, cu dezvoltare
luxuriantă, cum sunt cele de pe grindurile Letea şi Caraorman.
11
Fauna este alcătuită dintr-o mare varietate de specii. Astfel, intalnim animale terestre
care sunt legate de apă prin modul lor de viaţă, animale care işi caută hrana in apă sau pe uscat,
animale care sunt strans legate de zona inundabilă, animale acvatice şi altele. Dintre speciile de
mamifere de uscat enumerăm: cerbul, iepurele, vulpea, dihorul de stepă, dihorul pătat, bursucul,
iar lista speciilor de mamifere de apă include printre altele: vidra, nurca, hermina, nevăstuica,
mistreţul, pisica sălbatică şi cainele enot. Există şi specii care pot fi considerate rarităţi pentru
Delta Dunării: nutria originară din America de Sud şi crescută la noi fie numai in captivitate, fie
lansată in libertate in zona localităţii Caraorman in anul 1971.
Adevăraţii stăpani ai deltei sunt păsările. In stufărişuri, pe grinduri, in zăvoaie trăieşte o
populaţie inaripată formată din 327 specii, din care cuibăresc in deltă 218 specii şi sunt in
trecere spre alte ţinuturi 109 specii. Originea diferită a păsărilor: de tip mediteranean, mongol,
siberian, european, chinez, arctic, face ca Delta Dunării să fie considerată una dintre cele mai
interesante delte ale lumii. Dealtfel, cele 327 de specii de pasari care cuibaresc sau trec in pasaj,
reprezinta 80,5% din avifauna Romaniei care cuprinde un numar de 401 specii iar cele 141 de
specii acvatice reprezintă 82% din avifauna acvatica europeana.
Figura 4. Nuferi albi ,nuferi galbeni, Lacul lebedelor
Figura 5. Fauna (cerbul, pelicanul, vidra)
1.5.Resursele turistice
12
Delta Dunării sau „Ţara Apelor”, arată că această impărăţie a bălţilor şi stufului, a
grindurilor şi cordoanelor litorale, imprăştiată in 3 braţe: Chilia, Sulina şi Sfantul Gheorghe.
Delta Dunării trezeşte in minte tabloul celui mai nou pămant al ţării, al unei naturi
primitive, formată din plante şi al unei sălbăticii ascunse, alcătuită din animale, toate ocrotite de
un intins de ape, acoperit cu masive de stuf şi intrerupt de grinduri indepărtate, pe care cresc
păduri de sălcii şi de plopi. Este locul preferat al păsărilor de baltă şi al celor răpitoare, care işi
impart cu pescarii mulţimea peştilor cu solzi de aur şi argint.
Farmecul turistic il formează caracteristicile terenului: tăramurile nou ieşite din apă,
canalele şerpuitoare şi lacurile sclipitoare populate in adancul lor cu cele mai diferite soiuri de
peşti.
De-a lungul unui an infăţişarea deltei se schimbă după anotimp. Primăvara este o
explozie de viaţă, tot ceea ce este viu reclamandu-şi dreptul de a trăi. După trecerea iernii,
deşteptarea naturii răscoleşte o goană a vietăţilor, unele după altele, către adăpost şi hrană.
Vara o vegetaţie luxuriantă se avantă din păienjenişul de canale spre lacurile cu apă
adancă şi limpede. Oglinda apelor stătătoare se acoperă cu flori de nufăr.
Toamna ia naştere o adevărată simfonie a culorilor: frunzele capătă diferite nuanţe de
roşu, portocaliu, galben şi verde; lacurile completează paleta cu albastru, indigo şi violet.
Pe grinduri se coc gutui parfumate şi dovleci gigantici.
Iarna e o ingrămădire de zăpadă şi gheaţă de un alburiu cenuşiu in care palcurile de
sălcii desfrunzite se văd imprăştiate la depărtări in aparenţă mari. Mamiferele se retrag in
scorburi şi vizuini pentru odihna mai mult sau mai puţin profundă a hibernării, intreruptă numai
cand se imblanzeşte vremea. Canalele şi ghiolurile au valurile impietrite de stuful gerului.
13
Figura 7. Primăvara în Delta Dunării
Figura 8. Vara și toamna în Delta Dunării
Figura 9. Iarna în Delta Dunării
14
Particularităţile cadrului natural al deltei a generat forme de turism specifice numai
acesteizone. Astfel, pe măsura dezvoltării bazei materiale a turismului de deltă, motivaţiile
turistice principale care au determinat deplasarea turiştilor spre această zonă au fost:
• cunoaşterea unui cadru natural original cu caracter de unicat in lume;
• petrecerea unor sejururi prelungite in acest mediu de viaţă aparte;
• petrecerea unor sejururi complexe mare-deltă;
• efectuarea curei balneo-medicale;
• practicarea sporturilor nautice in condiţiile deosebite ale deltei;
• practicarea pescuitului şi a vanatului sportiv, in limitele prevăzute de lege.
Potențialul turistic
Paduri monumente ale naturii
Pe suprafata de uscatat Deltei se remarca vegetatia inalta, majoritar salcia, plopul) si
specii rare in zonele declarate rezervatii.
Letea este padurea-monument aflata la 7 km sud de comuna Periprava (bratul Chilia). S-a
dezvoltat pe grindul cu acelasi nume, in fasii (hasmacuri); prezinta plante cataratoare de origine
mediteraneana, sub forma lianelor, intre arbori specifici - stejari brumarii (seculari de peste 25
m inaltime), garnita, ulm, arin, plop alb si negru, salcie, frasin pufos (raritate
botanica).Adaposteste vulturi codalbi, serpi si vipere.
Caraorman, padure-monument localizata in vestul grindului cu acelasi nume dintre
bratele Sulina si Sf. Gheorghe, este o formatie de arboret in palcuri. Flora si fauna sunt
asemanatoare celor de mai sus.
Erenciuc, situata in extremitatea sudica a lacului omonim, este singura padure naturala de
arini din Delta. Aici cuibareste vulturul codalb.
Rezervații naturale
Rosca - Buhaiova - Letea, puncte de reper ale perimetrului celor 12.000 de hectare
localizate in depresiunea Matita din nordul Marelui M (bratul Sulina). Lacul Rosca, Merhei si o
imbinare de ghioluri, mlastini stuficole, plauri gazduiesc mari colonii de pelicani, egrete, starci,
tiganusi, lopatari.
Sacalin - Zatoane se intinde in sudul comunei Sfantu Gheorghe pe cca 21.000 de hectare
limitrofe litoralului. Este o succesiune de grinduri cu lacuri izolate, zone mlastinoase, ape
fluviale si salmastre, balti nisipite, stuf, travesate de dune paralele. Lacurile Zatoane, in special,
sunt locuri de pasaj, de popas si de clocit pentru lebedele mut, starcii albi, rosii si galbeni,
tiganusi,-lopatari.
Periteasca - Bisericuta - Gura Portitei continua spre sud rezervatia precedenta, cu peste
15
4.000 de hectare. Se individualizeaza prin grinduri uscate scaldate de apele marii ori ale lacului
Razim, prielnice mai cu seama existentei pasarilor de tarm cu saratura si celor in pasaj. In total
sunt nominalizate 18 zone strict protejate.
Trasee turistice
1. Tulcea - canalul Mila 35 - garlele Sireasa, Sontea - canalul Olguta - Dunarea Veche - satul
Mila 23 - Crisan - Maliuc - Tulcea
2. Tulcea - Victoria - canalele Litcov, Crisan - Caraorman - Crisan - Maliuc - Tulcea
3. Tulcea - Maliuc - Crisan - canalul Crisan - Caraorman - canalul Caraorman - lacurile Puiu,
Rosu, Rosulet - canalul Rosu - Imputita - canalul Bursuca - Sulina - Tulcea
4. Murighiol - canalele Dunavat, Dranov - golful Holbina - lacul Razim - Gura Portitei
5. Jurilovca - Gura Portitei
6. Crisan - Dunarea Veche - canalul Eracle - garla Lopatna - canalul Lopatna - Trei Iezere
7. Crisan - Dunarea Veche - canalul Magearu - Dunarea Veche - bratul Sulina - Crisan
Centre Delta Dunarii - Locuri de popas
Hoteluri
Tulcea :
Delta (3 stele, 234 locuri, restaurant, bar, terasa)
Egreta (2 stele, 234 locuri, restaurant)
Europolis (2 stele, 150 locurii, restaurant, bar, discoteca)
Maliuc :
Salcia (1 stea, 52 locuri, restaurant)
Crisan :
Lebada (2 stele, 148 locuri, restaurant)
Sulina:
Sulina (2 stele, 215 locuri, restaurant)
Sfantu Gheorghe :
Mareea (3 stele, 7 camere duble, cu bai in camera si pe hol, apa calda, 2 saloane restaurant, o
camera de zi (TV-video); alte servicii: salupa rapida 5-6 locuri pentru transfer Mahmudia -
Sf.Gheorghe si pentru excursii, ambarcatiuni cu rame si motor ce pot fi inchiriate pentru
plimbari si pescuit, parcare asigurata in Mahmudia).
1.6.Tipurile de turism practicate in zonă
16
Turismul de cunoaştere este forma particulară practicată şi care va continua să deţină
ponderea principală in fluxul turistic, vizitatorii căutand să cunoască intr-un timp scurt
frumuseţile naturii deltei, locurile şi oamenii, din această zonă, istoria şi obiceiurile lor. In acest
sens, sunt organizate excursii scurte pentru vizitarea deltei cu durata de una, două sau mai multe
zile cu turişti romani şi străini la odihnă in staţiunile de pe litoral sau cu cei ce se deplasează la
Tulcea cu diverse mijloace de transport, astfel:
Excursii pentru vizitarea deltei cu durata de o zi
Excursii pentru vizitarea deltei cu durata de două zile
Excursii pentru vizitarea deltei cu durata de mai multe zile
Turismul de odihnă, promovat in localităţile din Delta Dunării şi de pe litoralul Mării
Negre, este foarte mult preferat de turişti, in special de romani, datorită condiţiilor naturale pe
care le oferă zona. Această formă de turism nu este coordonată de organizaţiile de turism, din
care cauză nu se poate face nici o inregistrare riguroasă a turiştilor. Cazarea se face in hoteluri,
popasuri turistice, pensiuni şi la localnici. Pentru accesul turiştilor in localităţile preferate se
utilizează in special navele rapide, iar pentru navigaţia pe canale şi lacuri se folosesc bărcile
proprii ale localnicilor.
Turismul balneo-medical se realizează prin valorificarea insuşirilor curative ale
nămolurilor sapropelice de la Murighiol, indicate in special pentru reumatismele cronice.
Turismul sportiv este cel care conferă specificul activităţilor turistice in deltă, prin
organizarea turismului nautic şi a partidelor de vanătoare şi pescuit sportiv, astfel:
Turismul nautic este o formă de turism deosebit de interesantă şi instructivă, care dă
posibilitatea unei mai bune cunoaşteri a deltei, dar care cere turiştilor o mai bună pregătire
sportivă pentru parcurgerea deltei cu ambarcaţiuni mici.
Pescuitul sportiv este o formă de turism interesantă pentru turiştii romani şi străini,
generată de bogăţia piscicolă a deltei. In vederea practicării acestei forme de turism s-au folosit
mijloacele de transport şi bazele de cazare existente in deltă prin măsurile luate de imbunătăţirea
condiţiilor de confort ale acestora. O atracţie deosebită a prezentat-o organizarea unor competiţii
internaţionale, care s-au desfăşurat şi se desfăşoară periodic in extrasezon, imbunătăţind astfel
exploatarea bazei materiale a turismului de deltă in sfera sezonului turistic clasic.
Vânătoarea sportivă este o formă de turism care prezintă interes nu numai pentru turiştii
17
romani, ci şi pentru străini şi se organizează in conformitate cu prevederile legii privind
economia vanatului pe fondurile de vanătoare Razim, Caraorman, Uzlina, Gorgova, Crişan,
Sulina, Mila 23, unde se vanează primăvara, toamna şi iarna păsări şi animale sălbatice, ceea ce
contribuie la folosirea mijloacelor de transport şi a bazelor de cazare din deltă şi in afara
sezonului turistic de vară.
Turismul tehnico-ştiinţific de organizare ca urmare a cadrului natural al deltei şi
indeosebi a rezervaţiilor sale naturale, floristice şi a monumentelor naturii.
Bineinţeles că in acest scop s-au dezvoltat şi se dezvoltă bazele de cercetare şi in acelaşi timp
condiţiile de desfăşurare a unor manifestări ştiinţifice cu caracter naţional şi internaţional.
Pentru cunoaşterea şi formarea unei imagini de ansamblu asupra deltei se pot organiza, pentru
toate categoriile de turişti, zboruri de agrement deasupra deltei cu avioane şi elicoptere.
2.Potențialul economico-social și dotări tehnico-edilitare
Populatia Deltei are un mod de viata neschimbat de secole. Implantarea umana discreta a
permis supravietuirea uimitoarelor ecosisteme din Delta. Intinderea mare a apei explica numarul
mic al locuitorilor (in jur de 22000 de locuitori), cu toate ca sporul natural este mult peste media
tarii (7-8%). Mobilitatea teritoriala cunoaste deplasari definitive si deplasari temporare pentru
lucru, studii etc.
Populatia Deltei este grupata in 15 localitati rurale si doua orase: Tulcea si Sulina.
Tulcea: poarta de intrare in Delta, oras cu putin sub 100 000 de locuitori, construit pe
locul asezarii geto-dace Aegyssus, datat acum 2 600 de ani, mentionat cu actualul nume in1595
pe harta lui Paolo Giorgici. Este un oras cu functie navala, industriala si turistica.
Sulina: cel mai estic oras al tarii, situate la gura bratului Sulina, orasul romanesc cu cea
mai mica altitudine (3.5m), port de intrare a vaselor maritime pe Dunare.
Economia Deltei Dunării este susținută în mare parte de activitătile agricole si turistice:
Cultivarea grindurilor, ostroavelor, luncilor
In deltă, suprafeţele care ar putea servi exclusiv ca teren agricol, cum sunt cele ale
grindurilor inalte şi ale unor ostroave ridicate.
Terenurile care urmează să fie folosite pentru agricultură sunt apărate prin diguri
submersibile ori insubmersibile. Aceste terenuri se indiguiesc de regulă in sectorul din amonte
al ostrovului precum şi in locurile joase, pe unde s-ar putea ridica nivelul apei.
18
Suprafeţele sunt indiguite sunt golite de apă, fie prin gravitaţie, cand Dunărea are un nivel
scăzut, fie prin pompare, cand sunt revărsări. Sistemul indiguirii insubmersibile se aplică numai
in ostroavele in care se asigură in permanenţă o productivitate economică ridicată.
Grindurile se pot uşor amenaja pentru cultura cerealelor. Se cultivă indeosebi porumb şi mai
puţin grau şi secară.
Ramurile zootehnice sunt bine reprezentate, in special avicultura, de exemplu creşterea
raţelor şi gaştelor. De asemenea, este extinsă creşterea oilor. Stuful tanăr este mancat cu plăcere
de către vite care umblă de-a lungul marginii grindurilor.
Piscicultura este şi ea o ramură economică specială care, in deltă, se inţelege de la sine,
găseşte cele mai bune condiţii de dezvoltare, prin amenajarea de noi crescatorii piscicole, in
principal in regim furajat, dezvoltandu-se totodata pepinierele de puiet pentru popularea cu puiet
de crap sau specii de fitofage si planctonofage produse in pepiniere proprii si crescute in regim
furajat sau nefurajat.
Terenuri silvice, economia vânatului
Silvicultura se ocupă cu plantaţiile de arbori, cum sunt variatele specii de salcie, plop şi
pin sau alte soiuri cărora le priesc condiţiile mediului fizic al deltei şi care ar fi rentabile in cazul
in care ar fi cultivate. Folosinta silvica are in vedere suprafetele existente, precum si
impadurirea unor noi suprafete cu specii repede crescatoare (plop american si salcia
selectionata), impadurirea zonei digmal cu perdele forestiere de protectie a digurilor, in special
cu salcie, crearea de perdele forestiere de protectie a culturilor in incintele amenajate agricol,
precum si gospodarirea si protectia fondului cinegetic. Silviculturii i se pot atribui 20 000 ha,
care se repartizează pe marginile nu prea inalte ale grindurilor fluviatile din lungul braţelor
fluviului şi pe tot cursul grindurilor maritime.
Pe grindurile Letea şi Sărăturile se experimentează infiinţarea unei plantaţii de pomi de
pădure: coacăz negru, măceş şi zmeur sub forma unor culturi forestiere, pentru a se obţine de la
ele fructele de pădure care ar putea servi ca materie primă in industria conservelor.
Pescuitul
Din cele mai vechi timpuri, pescuitul a constituit principala ocupaţie a locuitorilor din
Delta Dunării. Deşi astăzi resursa piscicolă a cunoscut un regres, pescuitul este in continuare
principala preocupare. Localităţile unde pescuitul reprezintă principala activitate a locuitorilor
sunt: Crişan, Mila 23, Gorgova şi Sfantu Gheorghe. Cea de-a doua ocupaţie principală a
locuitorilor Deltei o constituie creşterea animalelor, care dintr-o activitate temporară
(transhumanţa) a devenit o preocupare permanentă la sfarşitul secolului XIX.
19
Localităţi cu tradiţie in creşterea animalelor sunt:Letea, Periprava, C.A.Rosetti, Sfiştofca
şi Caraorman Agricultura tradiţională a fost practicată mai ales in zonele cu suprafeţe mari de
teren arabil: Chilia, Pardina, Plaur, Sălceni, Ceatalchioi şi Pătlăgeanca, formate din soluri
aluviale de pe grindurile fluviatile cu risc mic de inundare. Din cauza solurilor sărace
(nisipoase), agricultura a cunoscut o mai mică dezvoltare pe grindurile marine Letea şi
Caraorman. După 1960, pescuitul şi agricultura au cunoscut modificări prin intensificarea
exploatării stufului (mai tarziu abandonate), amenajări piscicole, mari incinte agricole şi silvice.
Dintre dotările tehnico-edilitare ale zonei Delta Dunării necesare agroturismului
enumeram și care sunt diversificate și optimizate din ce în ce mai mult enumeram:
Terenuri pentru practicarea diferitelor sporturi;
Existența utilităților pentru desfășurarea activităților turistice și agroturistice în condiții
cat mai bune ( apă curentă, gaz, canalizare), deși uneori aceste servicii nu sunt dorite
întotdeauna de către turiști, aceștia căutând tot mai mult activitatea gospodarească
naturală fără amprenta intervenției tehnologiei avansate și a automatizărilor.
Starea bună de funcționare a drumurilor;
Funcționarea diversificată a transporturilor (căi ferate, căi rutiere, căi navale ș.a.);
Calitatea seviciilor atât în domeniul turistic, cât și în alte domenii);
Servicii pentru pregătirea consumului turistic, legate de organizarea
călătoriilor, publicitate, informarea clientelei, elaborarea programelor de călătorie
pe diferite itinerarii, editarea ghidurilor și hărților turistice, rezervarea serviciilor
pe itinerariile solicitate, procurarea documentelor de călătorie, obținerea vizelor
turistice etc.;
20
3.Agroturismul rural
“Agroturismul este un concept care cuprinde activitatea turistica organizată si condusă de populatia locala si care are la baza o strânsa legatura cu mediul ambiant, natural si uman”.
Satul românesc - în general, și cel cu vocație turistică - în special,
reprezintă un produs turistic inedit în egală măsură pentru piața națională cât și
pentru cea mondială. Pe de altă parte satul turistic românesc poate contribui la
descoperirea țării noastre - ca posibilă destinație turistică, creând interesul față
de România ca loc ce oferă o largă gamă de experiențe, de vacanțe de calitate și
chiar oportunități de afaceri. Afirmația se bazează pe:
gama largă de resurse naturale și culturale,
facilitățile și experiențele turistice diverse,
bunul raport preț / calitate,
trăsăturile de specificitate și unicitate ale ț ării noastre: oamenii (grupuri și religii
diferite), istoria (clădiri, evenimente, legende).
Teritoriul satului românesc din Delta Dunării prezintă o mare varietate de valori cultural
istorice - artă populară, etnografie, folclor, tradiții, vestigii istorice - un cadru natural
armonios îmbinat, cu un fond peisagistic variat și pitoresc. Toate acestea se constitue într-un
valoros potențial turistic și în certe valențe al turismului rural românesc. Apărute și dezvoltate
pe cele mai variate forme de relief, încă din vremea traco-dacilor, așezările rurale românești au
păstrat și mai păstrează încă în bună măsură datinile și obiceiurile străvechi, un bogat și variat
folclor, elemente originale de etnografie și artizanat, ce pot fi valorificate turistic în cadrul unei
strategii de organizare și dezvoltare a turismului rural.
Muzica populară românească de aici, interpretată in acompaniamentul de suflători,
fluier, caval, cimpoi, etc., reflectă prin sinuoasa sa linie melodică domolul peisaj dobrogean, dar
şi unele influenţe, e drept destul de vagi, ale melosului oriental.
Folclorul nord-dobrogean, atat cel literar cat şi cel muzical, absorb in timp noi realităţi
social-istorice, le imbracă in haină artistică şi le transmite pe diferite căi spre a le face
cunoscute. Aceeaşi unitate indestructibilă a folclorului romanesc in general este atestată şi de
folclorul coregrafic care, cu toată diversitatea sa, cu toate influenţele olteneşti, munteneşti,
ardeleneşti sau aromane, demonstrează prin numărul imens al jocurilor, prin extraordinara
varietate a figurilor şi paşilor, aceleaşi surse originare cu jocurile din celelalte zone folclorice
ale ţării.
21
Jocurile populare se impart in două categorii bine distincte: jocurile obiceiurilor şi cele
legate de momentele de relaxare,de destindere ale colectivităţii.
Extrem de interesante sunt jocurile obiceiurilor de iarnă care, ca in mai toate zonele
folclorice din ţară, aduc in faţa spectatorilor şi motivele atat de cunoscute in intreg folclorul
romanesc al cerbuţului, căpriţei, precum şi al altor personaje mascate. Folclorul muzical, atat cel
ce insoţeşte textul unor cantece bătraneşti, al doinelor, al jocurilor populare, cat şi cel
instrumental, deşi se deosebeşte oarecum ca linie melodică de folclorul muzical al altor zone
folclorice romaneşti, prin uşoara influenţă a muzicii populare orientale, rod al atator secole de
convieţuire a populaţiei romaneşti cu elemente orientale, sau prin preponderenţa unor
instrumente ca fluierul, cimpoiul şi cavalul, cu cele două variante proprii zonei tulcene.
In interiorul caselor ţărăneşti se intalnesc toate elementele specifice tradiţionalului
romanesc: vatra, patul, laviţele, lăzile de zestre, alături de textilele decorative, cearşafurile de
perete, feţele de masă, perdelele, pologul şi lăicerul, ştergarele, sunt numai cateva dintre
elementele de bază. Deşi in prezent toate acestea au cedat locul mobilierului modern,
şifonierelor, frigiderelor, maşinilor electrice de uz casnic, unele elemente tradiţionale sunt totuşi
păstrate. Dintre ele, cel mai important este ştergarul.
Arhitectura populară, de la colibele pescăreşti şi pană la clădirile propriu-zise destinate
locuirii, lasă să se descifreze nu numai dragostea pentru frumos şi imbinarea acestuia cu utilul,
ci şi apartenenţa arhitecturii populare tulcene la arhitectura romanească. Există in această zonă
şi unele aspecte in arhitectura populară care remarcă o realitate istorică. Desele invazii şi
războaie pustiitoare au determinat populaţia să folosească cele mai ieftine materiale de
construcţii şi care se găseauoricand la indemană.
Figura 10. Satul românesc în Delta Dunării
22
4.Analiza SWOT a turismului rural din zona Delta Dunării
Analiza Swot
Puncte tari Puncte slabe
Patrimoniul natural al zonei Delta
Dunării constituie o importantă rezervă de
biodiversitate de o inestimabilă valoare, ce
acoperă cea mai mare parte a
teritoriului administrativ considerat.
• Pozitia geografica – peisaje naturale atractive;
• Relief variat – o zona naturală deosebita;
• Flora, fauna – foarte diversificată
• Resursele solului si subsolului – bogate
• Ecosistem,rezervatii naturale
• Existenta arealelor turistice ( zone) deosebite
• Posibilitatea de a practica diverse tipuri de turism in tot timpul anului (toate anotimpurile).
Resurse turistice variate distribuite în
toate zonele caracteristice ale rezervaţiei.
Exploatări piscicole ineficiente economic sau nefuncţionale care necesită renaturare.• Insuficienta valorificare si dezvoltate a potentialului turistic de care dispune județul.
• Insuficienta pregatire de specialitate a unor lucratori din industria ospitalitații
• Insuficienta comunicare si coeziune pentru realizarea unor obiective majore in domeniul turismului.
Exploatări silvice dăunătoare echilibrului
ecologic ce produc sărăcirea potenţialului
biodiversităţii Deltei Dunării.
2 zone cu un profil predominant agrar
ineficient sau insuficient utilizate – zona
deltaică Chilia – Pardina cu mari
exploatări, ce intră în conflict cu
procesele de mediu; zona continentală
insuficient utilizată pentru culturi
complementare.
Oportunitari Riscuri
Dezvoltarea unor noi statiuni turistice Sustinerea proiectelor care introduc, valoare turistica, obiective, evenimente culturale si spirituale din Delta;
• Incurajarea dezvoltarii unei noi forme de turism (de exemplu: stiintific, de aventura).
Dificultatea modernizării axelor de
infrastructuri ale extremităţilor de N şi E
ale zonei Deltei Dunării, întârzie
dezvoltarea zonei şi a rolului mun. Tulcea
în plan regional.
• Cele mai importante ameninţări –
poluare, inundaţii;
23
Cap.II. Organizarea și funcționarea pensiunii agroturistice OLIMPIA, Maliuc, Delta Dunării
Pensiunea Olimpia are o capacitate de maxim 31 de persoane, in camere pat
matrimonial sau cu 2 paturi dotate cu mobilier modern si deservite de bai moderne cu cabina de
dus si apa calda permanent.
Pensiunea dispune de o bucatarie moderna, accesibila turistilor, sala de mese dotata cu
aer conditionat si instalatie audio-video, crama, cuptor, o curte cu teren cu gazon si grup sanitar
pentru corturi, teren de joaca cu plasa de volei si hamac, gradina, vie si livada, locuri amenajate
cu mese, banci, scaune, sezlonguri in aer liber si dependinte.
Pensiunea mai dispune de parcare tip marina formata dintr-un ponton de acostare, loc de
parcare privat situat pe malul drept al Dunarii vis-a-vis de locatie, pista betonata pentru lansat la
apa, barci de pe peridoc, mijloace de transport si agrement: vaporas pentru transportul a 10
persoane, 5 barci cu motor cu pacitate de 6 persoane fiecare si o barca rapida pentru 6 persoane
pentru cazuri speciale sau de urgenta.
Figura 11. Pensiunea agroturistică Olimpia
24
Facilităţi
Servicii
Parcare, Loc de joaca, Teren de sport, Aer conditionat, Sala de conferinte, Sala de mese.
Obiective turistice
In apropiere de pensiune se gasesc locuri deosebite ce pot fi vizitate cu vaporasul sau barca
cu motor: lacurile Fortuna, Baclanesti si Gorgova, canalul Sontea, Dunarea Veche si satul Mila
23, canalul Stipoc si Schitul Sf. Atanasie, localitatile Maliuc, Gorgova, Crisan, Caraoman.
Situata in satul Vulturul, fost Vaideei din comuna Maliuc, jud. Tulcea, in dreptul milei 26
pe partea stinga a canalului navigabil Bratul Sulina, Pensiunea Olimpia are un bun
amplasament, avand de o parte si de alta fondurile de vanatoare Rusca si Papadia, la nord o
fosta ferma piscicola de circa 500 Ha, iar la vest si la nord-vest o padure de plopi canadieni,
ceea ce ofera posibilitati pentru pescuit si vanatoare dar si pentru plimbari sau drumetii in
scopul de a vedea fauna si flora specifice Deltei Dunarii. In departare se profileaza muntii
Mahmudiei-Bestepe, cei mai vechi - era hercinica - din Europa.
Servire masă
CAPACITATEA DE SERVIRE :
salon cu şemineu cu 30 locuri la mese ;
terasă exterioară cu 30 locuri şi grătar exterior pentru barbecue .
SPECIAL :
bucătărie tradiţională dobrogeană ;
ingrediente ecologice, în mare parte provenind din micro-ferma proprie ;
specialităţi locale: păstrăvi, știucă umplută, știucă cu sos,borș pescăresc, șalău la cuptor, ciorbă de crap ș.a. ;
băuturi alcoolice şi non-alcoolice preparate în activitate proprie (afinată,socată, bere de casă) ;
posibilitatea organizării de mese festive.
25
Activități
- Partide de pescuit
- Partide de vanatoare
- Plimbari pe lacurile Deltei
- Plimbari pe canalele Deltei
- Plajă
Figura 12. Plimbări cu barca
Figura 13. Specialități din pește la pensinea Olimpia
26
1.Resursele umane ale pensiunii Olimpia
Pensiunea Olimpia este administrata de întreaga familie formată din 2 persoane (soț și soție) în permanență, iar ocazional li se se alătură si cei 2 copii studenți, cărora li se adaugă și personalul angajat.
Structura personalului:
Personal Sex Varsta Studii1 menajeră feminin 30 Liceu, calificat
2 ospătari feminin 22 Liceu, calificat1 ospătar masculin 25 Liceu, calificat
1 ospătar şef masculin 28 Liceu,calificat1 recepţioneră feminin 27 Studii superioare,
calificat1 administrator masculin 45 Studii superioare1 administrator feminin 44 Studii superioare
Număr Total = 8 - - - Tabel 1.
Activitățile de întreținere a culturilor agricole, a plantațiilor pomicole și viticole sunt efectuate de cei 2 administratori, precum și activitatea economică a pensiunii.
Cheltuieli cu personalul pensiunii
Nr. Angajați
ValoareLei/luna
Total lei Activități suplimentare
Lei
menajeră 1 700 700 300ospătar 3 900 2700 900
Ospătar-șef 1 1200 1200 300Recepționeră 1 1200 1200 300
Total lei 5800 1800 Total lei/lună 7600
Tabel 2
27
2.Teren agricol, efectiv de animale
Structura efectivului de animale
Efectivul de animale Valoarea stocului (RON)
Vaci de lapte 3 4500
Oi 10 2800
Porci 4 3200
Cai 2 6000
Găini 100 600
Rațe 10 1000
Prepelițe 10 2000
Total valoare efectiv de animale
21100
Tabel 3
Sectorul zootehnic este destinat pentru obţinerea unor produse de origine animalǎ
necesare activitǎţii de agroturism. Produsele obţinute sunt : lapte de vacǎ, carne de preparate din
lapte de oaie, carne de oaie, carne de porc, carne de pasǎre, ouǎ. O parte din producţia obţinutǎ
în acest sector este destinatǎ comercializǎrii, ceea ce are o influenţǎ beneficǎ asupra creşterii
veniturilor gospodǎriei.
Mod de folosinţǎ al terenului
Suprafaţa ocupatǎ
ha
Teren agricol 5
Teren neagricol (drumuri, clǎdiri) 1
Total 6
Tabel 4
28
Structura culturilor
Cultura Suprafaţa
ha
Valoarea producției
Lei/an
Legume 0,5 5000
Grădină de zarzavaturi 0.2 1500
Cartof 0,1 2000
Viță de vie 1 22500
Livadă 1 40000
Căpșuni 0,1 2000
Plante furajere 2 4500
Fragi 0.1 1500
Total 5 79000
Tabel 5
29
3.Activitatea desfășurată
Durata totală a perioadei de primire a turiştilor în exploataţie şi numărul total de zile –
turist se stabilesc în felul următor : deşi pensiunea ar putea primi turişti, practic, tot timpul
anului, este hazardant să se ia în calcul tot timpul disponibil al familiei, deoarece experienţa
arată că cererea turistică, mai ales în mediul rural, nu se distribuie uniform în fiecare săptămână
a anului şi în fiecare anotimp. De aceea nu se vor lua în calcul toate cele 52 de săptămâni ale
anului ci numai o durată mai redusă, de cca 8 luni de zile, 56 săptămâni. Spaţiul de cazare
disponibil pemite cazarea concomitentă a 30 turişti.
Tariful mediu utilizat pentru cazare este de 100 lei/cameră/zi, la care se adaugă preţul
mesei de 30 lei/persoana/zi, tariful pentru pensiune completă fiind deci de 130 lei /persoană/zi.
Activitatea economică a pensiunii este suplimentată de organizarea unor evenimente
precum: nunți, botezuri, zile de naștere , zile onomastice ș.a.
Oaspeţii acestei pensiuni sunt familia Popa, formată din Popa Adriana, Popa Marin, fii
lor,Popa Alin și Popa Radu. Cei doi soţi se ocupă cu cazarea, asigurarea meselor zilnice a
clienţilor şi organizarea activităților. Popa Alin, in varstă de 25 de ani ocupă postul de ghid local
al pensiunii, avand pregătire profesională in acest domeniu.
Cazarea se face intr-o casă cu etaj, in dormitoare cu două sau trei paturi dotate cu saltele
Relaxa.
Pensiunea dispune de băi (cu apă caldă, grup sanitar, etc), cate una la două dormitoare.
Bucătăria se bazează, in general, pe reţete specifice zonei, din carne, peşte, vanat,
moluşte, crustacee cat şi pe reţete tradiţionale romaneşti. Meniurile se stabilesc in funcţie de
sugestiile turiştilor. Sunt folosite produse de pe piaţa locală, proaspete, fără tratamente chimice.
Dacă turiştii se cazează mai repede de ora 06:00 vor fi nevoiţi să plătească şi pentru ziua
anterioară. In ultima zi de şedere la pensiune, turiştii beneficiază de gratuitate pană la ora 15:00,
dar dacă depăşesc această oră sunt obligaţi să plătească şi pentru ziua următoare.
Servicii opţionale: Partide de pescuit, fotosafarii, birdwatching, excursii in imprejurimi, cu căruţe trase de
cai, şalupe, bărci cu motor sau la rame. De asemenea, se pot organiza, la cererea clienţilor,
microcircuite personalizate pe durata unui week-end, a cinci zile, a unei săptămani, etc. Aceste
circuite vor include cele mai pitoreşti locuri din Delta Dunării şi vor avea ca scop observarea
florei şi faunei, a culturii şi tradiţiilor locului, a modului de viaţă al pescarilor. Preţul tuturor
acestor activităţii este negociabil, in funcţie de mărimea grupului, durata deplasării, mijlocul de
30
transport ales. Pentru partidele de pescuit se oferă momeli (gratuit) şi se obţin permise de
pescuit (la cerere). Pentru toate aceste activităţi seoferă serviciul specializat de ghid. La cerere
se organizează seri festive.
Pentru o şedere de peste trei zile, pentru grupuri mai mari de 6 persoane (inclusiv), se
organizează excursii gratuite cu destinații alese de turiști, în zona Maliuc.
Serviciu rezervări:
Pentru serviciile de cazare şi masă, rezervarea se va face cu minimum 15 zile inainte.
Solicitările făcute in afara acestui termen se vor rezolva in limita locurilor disponibile.
Rezervările se pot face la numărul de telefon 0740 821422 (Popa Marin).
31
Cap.III.Analiza eficienței economice a pensiunii Olimpia
Eficienţa economicǎ reflectǎ legǎtura dintre resursele alocate pentru desfǎşurarea unei
acţiuni şi rezultatele obţinute de pe urma acesteia, concept care determinǎ orientarea resurselor
spre acele domenii de activitate unde se asigurǎ folosirea cu eficienţǎ maximǎ a acestora în
condiţiile unei dezvoltǎri raţionale, armonioase a gospodǎriilor.
Dezvoltarea continuǎ pe care cunoaşte agroturismul se datoreazǎ în mare parte eficienţei
activitǎţii economice şi sociale înregistrate în acest domeniu de activitate. Conceputǎ din
perspective raportǎrii efectului la efort, eficienţa trebuie înţeleasǎ ca un proces, o acţiune sau
rezultatul unui ansamblu de evenimente. Eficienţa activitǎţii economice în agroturism trebuie
apreciatǎ atât prin reflectarea şi comensurarea afectelor economice, cât şi a celor sociale,
perspectiva socialǎ fiind luatǎ în considerare complementar în decizia macroeconomicǎ de
alocare a resurselor pentru dezvoltarea ramurii şi în politica tarifelor pentru serviciile prestate.
Latura economicǎ a eficienţei agroturismului este relevatǎ de datele furnizate de analiza
economico – financiarǎ.
Sistemul de indicatori ai eficienţei activitǎţii de agroturism se bazeazǎ pe principiile
generale ale eficienţei, pe structura resurselor utilizate şi pe componentele efortului şi efectului.
Structura resurselor utilizate cuprinde: forţa de muncǎ, baza materialǎ, mijloacele circulante,
resursele naturale şi antropice. Forţa de muncǎ, privitǎ ca resursǎ a activitǎţii desfǎşurate în
domeniul agroturismului poate fi exprimatǎ valoric şi fizic cu ajutorul urmǎtorilor indicatori:
numǎrul mediu de personal muncitor, numǎrul mediu de personal operativ, fond total de timp de
muncǎ. Baza materialǎ poate fi analizatǎ ca resursǎ a activitǎţii de agroturism pe baza
urmǎtorilor indicatori: capacitate de prestaţie şi valoare medie a activelor fixe. Soldul mediu al
mijloacelor circulante este un alt indicator a resurselor utilizate. Resursele naturale şi antropice
sunt exprimate fizic prin indicatori ca: suprafaţa totalǎ a amenajǎrilor în mediul rural în
agroturism, suprafaţa totalǎ a zonelor rurale cu resurse turistice naturale.
32
1.Veniturile și cheltuielile pensiunii
Tabel 6.
Camerele Tip camera Baie Pret cameracursul sapt.
Pret cameraweekend
1,2,3 Camera dubla matrimoniala
DA 60lei / zi 70 lei / zi
4,5,6 Camera dubla DA 70 lei / zi 80 lei / zi
7,8,9 Camera dubla DA 80 lei / zi 90 lei / zi
10,11, 12 Camera tripla DA 100 lei / zi 120 lei / zi
* Toate preturile sunt valabile pentru o singura noapte de cazare.
Total venituri cazare: 2960 zile turist x 130lei/zi = 384 800
Nr. Mediu de turiști/zi: 12.
Tabel 7.
33
Producția animală
Valoare producție animală
Lei/an
Ouă de găină 4000
Ouă de rață 1000
Lapte 8000
Ouă de prepeliță 2500
Tineret taurin 4000
Total 19500
Specificare
Total venituri
Lei/an
Venituri din cazări 384800
Venituri din vanzarea producției vegetale (25% din producție)
19750
Venituri din vanzarea producției zootehnice (15 % din producție)
4875
Venituri din organizarea evenimentelor
215000
Subvenții 20000
Total venituri 644425
Tabel 8
Ca şi în alte activitǎţi economice şi în agroturism se urmǎreşte obţinerea unui profit
suficient de mare pentru a asigura remunerarea capitalurilor, pentru a menţine potenţialul
economic existent şi pentru a realiza o creştere a eficienţei economice în funcţie de evoluţia
pieţei turistice şi de factorii conjuncturali.
34
Specificare Total cheltuieli
Lei/an
Cheltuieli cu salariile 91200
Cheltuieli cu asigurarea şi protecţia socialǎ
34000
Cheltuieli cu energie electricǎ 60000
Telefon, internet,cablu 6800
Cheltuieli cu materiale consumabile 45000
Cheltuieli cu reclamǎ şi publicitate 8800
Cheltuieli cu reparaţii şi renovǎri 20000
Cheltuieli combustibil 2700
Cheltuieli cu amortizarea 6000
Taxe şi impozite 15000
Cheltuieli cu achiziţionarea alimentelor 58000
Cheltuieli cu producția vegetală 2500
Cheltuieli cu producția animală 4500
Total 350000
Tabel 9
Profit brut = Total venituri-Total cheltuieli= 294425 lei/an
Profit net = Profit brut- Impozitul pe profit = 294425-47108=247317 lei
Pensiunea agroturistică Olimpia obtine un profit de 247 317 lei(2011) realizat nu numai din activitatea turistică, ci și din valorificarea producțiilor agricole,viticole,pomicole și din valorificarea producției animale, acestea având o contribuție importantă în rentabilitatea activității pensiunii.
35
3.Estimarea fluxurilor de turiști
Ca și în oricare altă activitate turistică, fluxul turistic este variabil și depinde de foarte
multe variabile precum: raportul calitate-preț, atracția zonei și preferințele turistice, potențialul
turistic,anotimp, condițiile meteo ș.a.
Pentru pensiunea agroturistică Olimpia fluxul de turisti este variabil de la an la an.
Astfel, am determinat că pensiunea are turiști în medie de 8 luni din 12 luni, cu un număr mediu
de 12 turist. De aici a rezultat,pentru anul 2011, un număr de 2880 de turiști din care 30% sunt
străini, dornici sa cunoască Delta Dunării și sa exploreze satul românesc.
36
Concluzii și recomandări
În urma realizării acestui studiu se pot trage următorele concluzii, tendinţe cu privire la
turismul din Delta Dunarii: un număr mereu crescand de turişti doresc să-şi satisfacă hobby-
urile şi interesele lor speciale, bazate pe natură, activităţi economice şi interese profesionale;
turiştii devin mai experimentaţi şi sofisticaţi şi aşteaptă atracţii de bună calitate, utilităţi şi
servicii pe măsură şi tarife /preţuri adecvate calităţii in călătoriile lor.
Deasemeni, sporeşte numărul turiştilor care sunt preocupaţi de problemele de mediu
natural, prin urmare, cresc căutările unor destinaţii foarte puţin poluate şi fără probleme de
mediu; ca urmare aacestor orientări, foarte multe destinaţii sunt preocupate in adoptarea unor
programe de dezvoltare şi doresc să incurajeze turismul de bună calitate, care evită problemele
de mediu, optimizandu-se şi beneficiile economice;
Turismul utilizează intr-o măsură tot mai mare, tehnologia modernă in domenii ca
servicii de rezervare sau marketing; in ultima perioadă Internet-ul a devenit un mijloc tot mai
important de informare şi marketing.
Potenţilaul turistic de care dispune această zonă este foarte variat şi bogat, atat cel
natural cat şi cel antropic. Cel natural este reprezentat prin peisaje mirifice, formaţiuni
calcaroase, stimulănd astfel imaginaţia vizitatorilor.Turismul antropic este reprezentat prin prin
tradiţiileşi obiceiurile incă păstrate.
Numeroasele trasee turistice sunt puse la dipoziţia turiştilor, pentru a ajunge cat mai
uşor la obiectivele turistice pe care doresc să le viziteze.
Oferă posibilităţile de agrement fiind o zona destul de prielnică pentru diferite sporturi.
37