REGIUNEA TURISTICADELTA DUNARII

MATEI IONEL

TURISM SI INTEGRARE REGIONALA

CUPRINS

1. Introducere (definiţii, concepte, terminologie)

2. Aşezarea şi caracteristicile generale ale Regiunii turistice Delta Dunarii

3. Potenţialul turistic

4. Valorificarea potenţialului turistic

5. Concluzii

6. Bibliografie

7. Anexe

1. Introducere

Gratie unui complex proces interdisciplinar, de delimitare ştiinţifică a unor unităţi teritoriale

cu un anumit potenţial turistic pentru a fi cercetate în vederea stabilirii posibilităţilor de utilizare

în turism a fost posibila regionarea turistică a teritoriului. Aceasta reprezintă o modalitate de

cercetare şi valorificare superioară, într-o viziune unitară şi durabilă, a resurselor turistice şi a

altor resurse din teritoriu.

Valorificarea optimă a potenţialului turistic în strânsă corelaţie cu exigenţele unui turism modern

şi competitiv, cu cerinţele dezvoltării armonioase a ramurilor economice şi ale comunităţilor

locale şi în contextul protejării mediului înconjurător şi a moştenirii culturale s-a constituit in

scopul regionării turistice .

Delimitarea unităţilor turistice teritoriale are la bază un sistem de criterii realizat în urma unor

evaluări calitative şi cantitative ale potenţialului turistic şi a condiţiilor socio-economice din teritoriu.

De aceea, într-o viziune sistemică şi unitară, de la nivel naţional la cel local, trebuie să se urmărească

stabilirea unui model de evaluare, delimitare, ierarhizare, valorificare şi amenajare turistică a spaţiului.

Criteriile de regionare turistică a teritoriului sunt mult mai complexe, între acestea amintim:

configuraţia şi trăsăturile cadrului natural; prezenţa resurselor şi a atracţiilor turistice; gradul de

concentrare şi omogenitate a acestora în spaţiu; structura şi volumul potenţialului turistic natural şi

antropic; calitatea şi cantitatea resurselor şi atracţiilor turistice; tradiţia în valorificarea turistică; dotarea

cu structuri de primire turistică şi alte instalaţii şi dotări conexe; infrastructura generală; formele de

turism practicabile; funcţionalitatea turistică în profil teritorial; calitatea mediului natural şi construit;

capacitatea optimă de primire a spaţiului.

Regiunea turistică este unitatea teritorială cea mai mare ca dimensiune, cu condiţii naturale

variate şi o mare complexitate de potenţial turistic, care permite dezvoltarea mai multor forme de

turism (din care una-două sunt de bază) şi practicarea unor excursii de 1-2 zile şi organizarea de

sejururi ca durată diferite. Se caracterizează printr-o mare concentrare de resurse turistice şi include mai

multe obiective, localităţi, centre şi staţiuni turistice.

Regiunile turistice delimitate sunt grefate pe marile unităţi naturale: Regiunea Carpaţii

României; Regiunea Dealurile subcarpatice şi de podiş; Regiunea de Câmpie; Regiunea Delta

Dunării şi Regiunea Litoralul românesc al Mării Negre. Sunt unităţi teritoriale de mari

dimensiuni, cu condiţii naturale de mare varietate, au o complexitate mare de potenţial turistic şi

permit dezvoltarea mai multor forme de turism.

Subregiunea turistică este o unitate teritorială medie în ceea ce priveşte dimensiunile şi

complexitatea de potenţial turistic (complexitate medie), cu o omogenitate naturală relativă, şi

favorizează dezvoltarea a 1-2 forme de turism, din care una preponderentă. Subregiunile turistice se

delimitează pe unităţi naturale de dimensiuni medii, ca extindere, cu condiţii naturale mai puţin variate

(varietate medie), o complexitate medie de potenţial turistic care permite practicarea a 2-3 forme de

turism. O subregiune cuprinde un ansamblu de 2-3 masive montane (diferite ca relief, petrografie şi

peisaj) şi 1-2 depresiuni intramontane; aceste subunităţi naturale se integrează teritorial şi funcţional.

Arealul turistic este unitatea teritorială de dimensiuni reduse, cu condiţii naturale uniforme

(de regulă, se suprapune unei anume forme de relief, lac, plajă), un potenţial redus, dar cu o

anumită specificitate ca structură ce permite dezvoltarea unei singure forme de turism.

Arealul turistic cuprinde, de regulă, o unitate de relief, un lac, culoar de vale etc., are dimensiuni

reduse, un cadru natural uniform, un potenţial turistic redus care poate fi valorificat prin 1-2 forme de

turism.În arealele turistice se conturează celelalte unităţi teritoriale mai mici: centrele turistice (şi staţiunile

turistice naţionale – montane, balneare, de litoral); localităţile turistice şi staţiunile turistice locale (regionale) şi

satele cu funcţii turistice – sate turistice); obiectivele şi punctele turistice (centrele de schi şi recreere şi

localităţile balneare).

Centrul turistic reprezintă un oraş, de regulă, reşedinţă de judeţ, cu o infrastructură generală,

dotări tehnico-edilitare, de comerţ, cultură, sanitare, şi unităţi de prestări de servicii bine dezvoltate.

Singur sau împreună cu aria limitrofă (metropolitană sau periurbană) dispune de un bogat potenţial

turistic cultural-istoric şi natural, de o importantă bază de cazare, alimentaţie pentru turism, agrement şi

eventual tratament balnear. Pe lângă turismul de tranzit, permite şi dezvoltarea turismului de sejur

(cultural, religios, afaceri, congrese etc.), iar în aria limitrofă şi a turismului de odihnă şi recreere în

funcţie de resursele turistice şi nivelul tehnic de amenajare.

Localitatea turistică este o localitate, de regulă urbană, dar şi rurală, cu dotări tehnico-edilitare şi

unităţi comerciale şi de prestări de servicii, dispune de o bază de cazare adecvată, de obiective cultural-

istorice sau de altă natură; favorizează dezvoltarea unui turism de sejur scurt sau numai pentru vizitarea

anumitor obiective, alături de cel de tranzit. Alte definiţii delimitează localitatea turistică drept o

„aşezare urbană sau rurală cu funcţie turistică, care dispune de un patrimoniu turistic semnificativ şi în

care activităţile turistice ocupă o pondere importantă”.

Obiectivul sau Punctul turistic reprezintă o localitate cu un obiectiv turistic sau cu o

atracţie turistică, cu sau fără o bază de cazare, fie un obiectiv turistic natural sau cultural-istoric

izolat, sau o cabană, motel etc., amplasate în arii de concentrare sau de dispersie turistică.

2. Aşezarea şi caracteristicile generale ale regiunii

Istoria Deltei incepe cu peste 13.000 de ani in urma prin depunerea mai multor straturi de

aluviuni succesive, ce au colmatat golful maritim existent la varsarea Dunarii in Marea Neagra.

Aluviunile si nisipul marin au dat nastere marilor grinduri, insulelor Deltei, Letea si Caraorman.

Datorita acestui fenomen, s-au format cele trei brate ( Sf. Gheorghe Sulina si Chilia). Intre aceste

brate s-au format o multime de legaturi naturale, canale si lacuri, care adapostesc o vegetatie si o

fauna mirifica.

Delta Dunării este limitată la sud-vest de podişul Dobrogei, la nord formează graniţa cu

Ucraina, iar în est Marea Neagra. Delta Dunării este traversată de paralela de 45°, latitudine N şi

de meridianul de 29°, longitudine E. Delta ocupă, împreună cu complexul lagunar Razim - Sinoe

5050 km², din care 732 km² aparţin Ucrainei, Deltei propriu-zise revenindu-i o suprafaţă de 2540

km².

Dunărea ajunsă la Pătlăgeanca se bifurcă în două braţe, Braţul Chilia la nord şi Braţul Tulcea

la sud, braţ care mai apoi la Ceatal Sfantu Gheorghe, se desparte în Braţul Sulina şi Braţul

Sfântul Gheorghe.

Braţul Chilia, formează graniţa cu Ucraina, şi transportă pe cursul său de o lungime de 104

km², 60% din apele şi aluviunile Dunării. Datorită celor 67 milioane de tone aluviuni aduse de

Dunăre, Delta Dunării creşte anual cu aprox. 40 m².

Braţul Sulina este situat în mijlocul Deltei, şi spre deosebire de Chilia are un curs rectiliniu,

fiind permanent dragat şi întreţinut pentru navigaţia vaselor maritime. Are o lungime de 71 km şi

transportă 18% din volumul de apă al Dunării.

Cursul Braţului Sfântul Gheorghe este orientat spre sud-est, şi se desfăşoară pe 112 km,

transportând 22% din debitul Dunării. La vărsare formeaza insulele Sacalin considerate un

început de deltă secundară.

Delta Dunarii, ca unitate aparte de relief,se remarca prin cateva caracteristici proprii arealului

sau :

- cea mai tanara unitate de relief din Romania ;

- cea mai compacta suprafata stuficola ( c.240.000 ha);

- cele mai intinse dune de nisip de pe teritoriul Romaniei ( circa 20.000 ha);

- cea mai intinsa plaja de pe litoralul romanesc al Marii Negre ( circa 30 km lungime; 1-2 km

latime );

- cel mai mare lac din tara (Razim - 415 km 2);

- cel mai mare grind fluvio-maritim (Letea - 17.000 ha);

- cea mai joasa altitudine din Romania (Sulina - 3,5 m);

- cel mai estic oras al Romaniei ( Sulina - 29 0 41 ' 24 " longitudine E );

- cea mai bogata si mai variata fauna ornitologica din Europa ( peste 300 de specii ).

3. Potenţialul turistic

Delta Dunării se remarcă prin originalitatea sa peisagistică, morfohidrografică şi faunistică, fiind un

unicat atât sub aspect ecologic, cât şi al modului de habitat în mediul deltaic, iar turistic este una dintre

cele mai reprezentative şi valoroase destinaţii turistice din ţară.

Originalitatea cadrului natural, rezultă din îmbinarea în mod diferit, dar spectaculos, a suprafeţelor

acvatice cu terenurile mlăştinoase şi grindurile marine şi fluviatile, iar plaja mării şi dunele de nisip cu

peisaje aride şi exotice etc. se impun ca atracţii turistice importante, alături de sectoarele deltaice.

Se evidenţiază şi reţeaua densă de canale, gârle, bălţi şi lacuri (Furtuna, Isac, Gorgova, Puiu, Roşu etc.),

care, alături de braţele Chilia, Sulina şi Sfântu Gheorghe, constituie principale căi de acces şi de

circulaţie în deltă şi, totodată, locuri pentru excursii, agrement nautic şi pescuit sportiv. Ele se împletesc

cu crâmpeie de uscat, cum sunt grindurile fluviatile, de-a lungul celor trei braţe dunărene,

grindurile fluviomaritime, transversale, mai importante fiind Letea, Caraorman şi Sărăturile sau

martorii din uscatul predeltaic, precum câmpurile de loess de la Chilia şi Stipoc.

- Paduri monumente ale naturii

Pe suprafata de uscatat Deltei se remarca vegetatia inalta, majoritar salcia, plopul) si specii

rare in zonele declarate rezervatii.

Letea este padurea-monument aflata la 7 km sud de comuna Periprava (bratul Chilia). S-a

dezvoltat pe grindul cu acelasi nume, in fasii (hasmacuri); prezinta plante cataratoare de origine

mediteraneana, sub forma lianelor, intre arbori specifici - stejari brumarii (seculari de peste 25 m

inaltime), garnita, ulm, arin, plop alb si negru, salcie, frasin pufos (raritate botanica).

Adaposteste vulturi codalbi, serpi si vipere.

Caraorman, padure-monument localizata in vestul grindului cu acelasi nume dintre bratele

Sulina si Sf. Gheorghe, este o formatie de arboret in palcuri. Flora si fauna sunt asemanatoare

celor de mai sus.

Erenciuc, situata in extremitatea sudica a lacului omonim, este singura padure naturala de arini

din Delta. Aici cuibareste vulturul codalb.

- Rezervatii naturale

Prin Hotararea nr. 953 din 27 august 1990 a Guvernului Romaniei, intreaga Delta a Dunarii a

fost declarata REZERVATIE A BIOSFEREI.

Pe fondul rezervatiilor principale si secundare existente - determinate de necesitatea conservarii

procesului natural de evolutie, ocrotirii faunei si florei specifice - au fost precizate incinte strict

protejate cu o suprafata de cca 50.000 de hectare. Pot fi observate, in mare, trei unitati distincte:

I. Rosca - Buhaiova - Letea, puncte de reper ale perimetrului celor 12.000 de hectare localizate

in depresiunea Matita din nordul Marelui M (bratul Sulina). Lacul Rosca, Merhei si o imbinare

de ghioluri, mlastini stuficole, plauri gazduiesc mari colonii de pelicani, egrete, starci, tiganusi,

lopatari.

II. Sacalin - Zatoane se intinde in sudul comunei Sfantu Gheorghe pe cca 21.000 de hectare

limitrofe litoralului. Este o succesiune de grinduri cu lacuri izolate, zone mlastinoase, ape

fluviale si salmastre, balti nisipite, stuf, travesate de dune paralele. Lacurile Zatoane, in special,

sunt locuri de pasaj, de popas si de clocit pentru lebedele mut, starcii albi, rosii si galbeni,

tiganusi,-lopatari.

III. Periteasca - Bisericuta - Gura Portitei continua spre sud rezervatia precedenta, cu peste

4.000 de hectare. Se individualizeaza prin grinduri uscate scaldate de apele marii ori ale lacului

Razim, prielnice mai cu seama existentei pasarilor de tarm cu saratura si celor in pasaj.

In total sunt nominalizate 18 zone strict protejate. Se adauga celor de mai sus Raducu (2.500 ha),

Nebunu (115 ha), Rodundu (228 ha), Potcoava (652 ha), Vatafu-Lunguletu (1.625 ha),

Caraorman (2.250 ha), Saraturi-Murighiol (87 ha), Erenciuc (50 ha), Belciug (110 ha), Popina

(98 ha), Capul Dolosman (125 ha), grinduri Lupilor (2.075 ha) si Chituc (2.300 ha), Istria-Sinoie

(400ha).

Conform amintitei legi de protectie, aprobarea oricarei deplasari in zona este de competenta

Administratiei REZERVATIEI BIOSFEREI DELTA DUNARII (RBDD).

Cadrul natural este completat cu interesante obiective cultural-istorice situate în apropiere, cum

sunt: urmele cetăţilor greceşti de la Histria (sec. VII d. Hr.) şi Argamum - Jurilovca (secolele VI – V î.

Hr.), ale cetăţii dacice Aegyssus – Tulcea (VI – III î. Hr.), cetatea bizantină de la Enisala (X-XI), alte

monumente istorice, oraşul Tulcea cu Muzeul „Delta Dunării” şi numeroase elemente etnofolclorice

ale populaţiei locale (aromâni, ucraineni, lipoveni, ruşi), precum şi aşezările omeneşti cu specific

deltaic, cu arhitectură, mobilare, gastronomie etc.

Delta Dunarii este cea mai mare rezervatie de tinuturi umede din Europa si totodata tinutul

cel mai tanar al Europei - in fiecare an i se adauga prin aluviuni importante suprafete.

Un tinut exotic cu peste 1200 de specii de copaci si plante, cu cea mai bogata fauna ornitologica

de pe continent (mai mult de 300 de specii, printre care colonii unice de pelicani) si ihtiologica

(reprezentata de cam 100 de specii, din care amintim heringul de Dunare si sturionii, de la care

se obtine pretiosul caviar). Mai mult de 80% din suprafata Deltei o reprezinta apa. In acest tinut

poposesc peste 300 de specii de pasari, unele dintre acestea venind de la distante foarte mari,

respectiv din China si India. Delta este un loc de popas natural pentru pasarile migratoare.

Pelicanul obisnuit este pasarea cea mai reprezentativa pentru aceasta zona.

Hrana celor ce traiesc aici este asigurata in principal din pescuit. Multi dintre localnici sunt

lipoveni, care isi asigura cinstit existenta. O priveliste dintre cele mai obisnuite in partea locului

este lungul sir de barci de pescuit stranse laolalta pentru a fi remorcate de o barca cu motor care

le va duce departe in larg, acolo unde pestele se gaseste din belsug. Mici comunitati de pescari,

cum ar fi cele din Independenta, pe bratul sudic, si din Crisan pe bratul mijlociu, obisnuiesc sa-si

ofere serviciile strainilor sau sa inchirieze acestora barcile lor. In apele de aici poti gasi din

belsug calcani, bibani, crapi si moruni, purtatori de icrenegre.

4. Valorificarea potenţialului turistic

In 1990 UNESCO a inclus Delta Dunarii, cea mai noua forma de relief din Romania, ferita de

"progresul industrializarii", printre rezervatiile biosferei.

Tulcea, 277 km distanta de Bucuresti, este principalul oras al Deltei Dunarii si poarta de acces

catre minunatiile acesteia. Ridicat pe sapte coline si purtand amprenta stilului oriental turcesc,

acest fost oras comercial a devenit in prezent un important port riveran si maritim, precum si cel

mai important centru al industriei de pescuit din Romania. Muzeul Deltei Dunarii din Tulcea

ofera sansa initierii in flora si fauna acestei zone, precum si in modul de viata a locuitorilor

acesteia.

Valorosul potenţial turistic poate fi valorificat, îndeosebi, prin excursii de 1-2 zile, sejur pentru

odihnă şi recreere, agroturism, agrement nautic, ecoturism şi turism specializat (ştiinţific pentru

ornitologi, biologi, ecologi etc.), vânătoare şi pescuit sportiv, cură heliomarină pe plaja litoralului

deltaic de la Sf. Gheorghe, Portiţa şi Sulina combinată cu excursii în deltă şi pescuit sportiv.

- Excursii

Iubitor al naturii, dornic sa-ti apropii clipe de poezie, calator in cautarea ineditului, om de stiinta

sau doar indragostit de "marea cea mare" si singuratatea nesfarsitului plajai - Delta ofera

fiecaruia, de oriunde si la orice varsta, precum antica Ceres, cornul nemasuratei sale abundente.

Specificul zonei deltane - retea de ape cu dese modificari de structura, directie, adancime -

conditia folosirii sine qua non a mijloacelor de transport pe apa, distantele in general mari ce

trebuie strabatute intre diverse obiective, protejarea incintelor declarate rezervatii naturale, toate

acestea au condus la instituirea unor trasee speciale pentru excursii organizate capabile sa releve

o imagine cuprinzatoare, autentica a Deltei Dunarii.

- Trasee turistice

1. Tulcea - canalul Mila 35 - garlele Sireasa, Sontea - canalul Olguta - Dunarea Veche - satul

Mila 23 - Crisan - Maliuc - Tulcea

2. Tulcea - Victoria - canalele Litcov, Crisan - Caraorman - Crisan - Maliuc - Tulcea

3. Tulcea - Maliuc - Crisan - canalul Crisan - Caraorman - canalul Caraorman - lacurile Puiu,

Rosu, Rosulet - canalul Rosu - Imputita - canalul Bursuca - Sulina - Tulcea

4. Murighiol - canalele Dunavat, Dranov - golful Holbina - lacul Razim - Gura Portitei

5. Jurilovca - Gura Portitei

6. Crisan - Dunarea Veche - canalul Eracle - garla Lopatna - canalul Lopatna - Trei Iezere

7. Crisan - Dunarea Veche - canalul Magearu - Dunarea Veche - bratul Sulina - Crisan

Centre Delta Dunarii - Locuri de popas

Hoteluri

Tulcea :

Delta (3 stele, 234 locuri, restaurant, bar, terasa)

Egreta (2 stele, 234 locuri, restaurant)

Europolis (2 stele, 150 locurii, restaurant, bar, discoteca)

Maliuc :

Salcia (1 stea, 52 locuri, restaurant)

Crisan :

Lebada (2 stele, 148 locuri, restaurant)

Sulina:

Sulina (2 stele, 215 locuri, restaurant)

Sfantu Gheorghe :

Mareea (3 stele, 7 camere duble, cu bai in camera si pe hol, apa calda, 2 saloane restaurant, o

camera de zi (TV-video); alte servicii: salupa rapida 5-6 locuri pentru transfer Mahmudia -

Sf.Gheorghe si pentru excursii, ambarcatiuni cu rame si motor ce pot fi inchiriate pentru plimbari

si pescuit, parcare asigurata in Mahmudia)

Jurilovca :

Albatros (1 stea, 12 locuri, restaurant)

Uzlina :

Cormoran (2 stele, 18 locuri, restaurant, ponton-dormitor, 38 locuri)

Campinguri

Maliuc (80 locuri)

Crisan (80 locuri)

Murighiol(230locuri, restaurant)

Case particulare

La recomandarea Agentiilor de turism, se pot inchiria spatii de cazare in gospodariile

pescarilor din Murighiol, Dunavatu, Crisan, Mila 23, Sf. Gheorghe, etc. Este obisnuita si

angajarea pensiunilor complete.

5. Concluzii

In Delta Dunarii se poate efectua o gama mai larga de activitati de relaxare si agrement decat

in orice zona turistica, fie montana fie  litorala. Exemplificam : se poate face plaja , (la Sfantul

Gheorghe si Sulina se pot face si bai in mare ) , se poate pescui, se pot observa pasarile , fauna si

flora, se pot organiza expeditii  si excursii in padurile din Delta , se pot vizita dunele de nisip, se

pot face plimbari cu barca cu vasle sau cu salupa pe canalele si lacurile din Delta , se pot petrece

seri in salbaticie pe insule izolate la lumina focului de tabara , sau se pot precatica  sporturi

nautice , si nu in ultimul rand se poate vana .

In alta ordine de idei, esta nevoie , poate mai mult decat oricand, de o valorizare a Deltei

Dunarii, sub aspect turistic in special. Este necesara o abordare ecologica a acestui ecosistem

deosebit de fragil care este Delta, expus, din pacate, cum se stie, in ultima vreme unei agresiuni

fara precedent (Canalul Bastroe) agresiune care, datorita unor eforturi concertate, a fost pe

moment indepartata. Este benefica sporirea numarului de turisti in Delta, prin informare, fara ca

Delta sa sufere insa.

Visam la canale fara recipiente de plastic, la maluri fara cicatricile focurilor de tabara , la ape

limpezi si colonii de pasari .

,, Trebuie sa ramana ceva si nepotilor nostri” !

6. Bibliografie

- Glăvan Vasile, Geografia turismului, Editura Fundaţiei România de Maîine, Bucureşti, 2005

- Dinu Mihaela, Geografia turismului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2004

- www.wto.org

- http://ro.wikipedia.org/wiki

- http://www.edelta.ro/turism/informatii/2

Anexa 1.

Nuferi Captura de stiuca

Anexa 2.

Zone de protectie