DELTA DUNARII

La captulunui drum cedepete 2.860 km colectndapeleunuiimpresionantbazinhidrografic a cruisuprafaacopermaimult de 80% din suprafaaEuropei, Dunrea, cel de-al doileafluviu ca mrime al btrnului continent construiete la ntlnireasa cu MareaNeagr, de mai bine de 10 000 de ani, unadintrecelemaifrumoasedelte din Europa ichiar din lume, cunoscuti ca una din marile zone umede ale planetei. ntinderile de apiuscat care s-au format aiciconfercondiii de viabunepentru un numr mare de specii de planteianimale. Dintreacestea, stufulformeazunadintrecelemaintinsesuprafeecompacte din lume, iarpdurileLeteaiCaraormanreprezintlimitanordicpentrudouspecii rare naranoastr de stejar, frecventntlnitenzonelesudice ale peninsuleiBalcaniceiItalice.

Din punct de vedregeografic: Delta Dunriiestelimitat la sud-vest depodiulDobrogei, la nord de cel alBasarabiei, iarnest se varsnMareaNeagr. Delta Dunriiestetraversat deparalela de 45 latitudine Ni de meridianul de 29, longitudine E. La nord, braeleChiliaiMusuraformeazgrania cuUcraina. Delta ocup, mpreun cucomplexullagunarRazim-Sinoe5050 km, din care 732 km aparinUcrainei, Delteiromnetirevenindu-i o suprafa de 2540 km. Este ncadrat delimaneilacuriadiacenteicuprindesute de lacurintrebrae, dintrecarectevazeci de maridimensiuni. Datoritcelor 67 milioane de tone dealuviuniaduse deDunre, Delta Dunriicreteanual cu aproximativ 40m.GENEZAFormareaDeltei, ainceput in cuaternar in glaciatiavurnianaavanddoua faze distincte:- o fazacontinentalacauzata de regresiunea marina candtarmul era multretrassibrateleDunarii au lasatcanioanevizibile in actualaplatformacontinentala- o faza de golf care a urmatuneitransgresiuni. Ipotezalimanicaemisa de GrigoreAntipasicontinuata de V. P. Zencovici, admiteprezentaunui golf, barat de catrecusentiimarinipringrinduritransversalesitransformat in liman. Dunareaaadunatacestspatiu, in conditiileunei mare reduse de ~70 cm. Calmatarea continua a dus la actualul aspect.Flor

VegetaiaDelteiestereprezentatn mare parte de o vegetaiespecificmlatinilor(stuful,papura,rogozul, namestec cusalciapitic) iocup 78% din totalulsuprafeei. Zvoaieleocup 6% din suprafaadeltei, fiindpduri desalcie,frasin,arin,plop, care crescpegrindurilefluviatile, fiind periodic inundate, iarochiurile de apsuntacoperite de o vegetaieacvaticiplutitoare, ocupnd 2% din suprafaadeltei. De asemenea, existpduripecmpurileLeteaiCaraormanisuntalctuitedinstejarbrumriu,stejarpedunculat,frasin,plop tremurtor,ulm, planteagtoare.

FaunDelta Dunriiconinemaimult de 360 de specii de psrii 45 de specii de pete de apdulcennumeroasele sale lacuriijape. Acestaesteloculundemilioane de psri din diferitecoluri ale Pmntului (Europa,Asia,Africa,MareaMediteran) vin scuibreasc. Speciilemajore de petincadrulDelteiDunriisunttiucaisomnul.

Se poatespunecprindiversitateaimpresionant a habitatelori a formelor de viape care le gzduietentr-un spaiurelativrestrns, Delta Dunriiconstituie un adevratmuzeu al biodiversitii, o banc de gene natural de valoareinestimabilpentrupatrimoniul natural universal.Multespeciivegetalesauanimale au constituit, totodatiimportanteresursenaturale, exploatabile economic care au atrasoameniipeacestelocuri din celemaivechitimpuri. Aezrileomenetinfiinate s-au bazat, n principal pevalorificarearesurselornaturaledezvoltdu-se, astfelactivitieconomicetradiionaleirelaiisocialecaracteristice.Curiozitidespre Delta Dunrii:- estecelmainoupmnt din Europa (crete cu 40 m de pmntnfiecare an)- este a douadelt ca mrime din Europa (cea a Volgideineprimulloc) iocuplocul 23 nlume- este a treia ca importanecologic din cele 300 de rezervaiinaturale din lume- esteunadintrecelemaimariicompacte zone de stuf din lume (240.000 ha)- estelocul cu ceamaibogat fauna ornitologic din lume (peste 250 specii)- esteloculn care se gsescspecii de psrifoarte rare ipecale de dispariie, cum ar fi pelicanidalmaieni, cormoranimici, gte cu pieptulrousauPelecanuscrispus, Pelecanusonocrateus, Egretaalb, Egretagarzeta. Produs de Bud Denisa Maria, clasa a 12-a A