delimitarea-zonelor-cu-constrangeri-naturale-sau-alte-constrangeri-specifice.pdf

18
Delimitarea zonelor care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice Statele membre delimitează zonele eligibile pentru plăţile prevăzute pentru zonele care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice în funcţie de următoarele categorii: (a) zone montane; (b) zone, altele decât zonele montane, care se confruntă cu constrângeri naturale semnificative; (c) alte zone care se confruntă cu constrângeri specifice. Delimitarea zonelor montane a fost realizată pentru PNDR 2007-2013 pe baza realizării unuia dintre următoarele criterii: - altitudinea medie la nivelul LAU2 (comune/oraşe, municipii) > 600 m; - altitudinea medie la nivelul LAU2 între 400 şi 600m şi panta medie peste 15%. Deoarece criteriile pentru delimitarea zonei montante nu au fost modificate pentru PNDR 2014-2020, delimitarea inițială a zonei montane aferentă perioadei 2007-2013 nu a suferit modificări, cu excepția introducerii unei UAT ca urmare a reorganizării administrativ- teritoriale a acestui UAT prin divizare. Delimitarea zonelor, altele decât zonele montane, care se confruntă cu constrângeri naturale semnificative se face la nivelul unităţilor teritoriale (LAU2) în funcţie de îndeplinirea pe cel puţin 60 % din suprafaţa agricolă a UAT a cel puţin unui criteriu biofizic pentru delimitarea zonelor care se confruntă cu constrângeri naturale definit în Anexa II a Regulamentului (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltarea rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR). Pentru calculul criteriilor biofizice utilizate pentru delimitarea zonelor care se confruntă cu constrângeri naturale au fost utilizate următoarele baze de date: - Harta digitală a limitelor unităţilor teritorial-administrative (ANCPI 2014) - Modelul digital al terenului într-un grid de 100 x 100 m bazat pe corectarea stratului SRTM 90 (NASA Shuttle Radar Topographic Mission) cu hărţile topografice la scara 1:10.000 (Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor) Modelul digital al terenului

Transcript of delimitarea-zonelor-cu-constrangeri-naturale-sau-alte-constrangeri-specifice.pdf

  • Delimitarea zonelor care se confrunt cu constrngeri naturale sau cu alte constrngeri specifice

    Statele membre delimiteaz zonele eligibile pentru plile prevzute pentru zonele care se confrunt cu constrngeri naturale sau cu alte constrngeri specifice n funcie de urmtoarele categorii: (a) zone montane; (b) zone, altele dect zonele montane, care se confrunt cu constrngeri naturale semnificative; (c) alte zone care se confrunt cu constrngeri specifice. Delimitarea zonelor montane a fost realizat pentru PNDR 2007-2013 pe baza realizrii unuia dintre urmtoarele criterii:

    - altitudinea medie la nivelul LAU2 (comune/orae, municipii) > 600 m; - altitudinea medie la nivelul LAU2 ntre 400 i 600m i panta medie peste 15%.

    Deoarece criteriile pentru delimitarea zonei montante nu au fost modificate pentru PNDR 2014-2020, delimitarea iniial a zonei montane aferent perioadei 2007-2013 nu a suferit modificri, cu excepia introducerii unei UAT ca urmare a reorganizrii administrativ-teritoriale a acestui UAT prin divizare. Delimitarea zonelor, altele dect zonele montane, care se confrunt cu constrngeri naturale semnificative se face la nivelul unitilor teritoriale (LAU2) n funcie de ndeplinirea pe cel puin 60 % din suprafaa agricol a UAT a cel puin unui criteriu biofizic pentru delimitarea zonelor care se confrunt cu constrngeri naturale definit n Anexa II a Regulamentului (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European i al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltarea rural acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rural (FEADR). Pentru calculul criteriilor biofizice utilizate pentru delimitarea zonelor care se confrunt cu constrngeri naturale au fost utilizate urmtoarele baze de date:

    - Harta digital a limitelor unitilor teritorial-administrative (ANCPI 2014) - Modelul digital al terenului ntr-un grid de 100 x 100 m bazat pe corectarea stratului

    SRTM 90 (NASA Shuttle Radar Topographic Mission) cu hrile topografice la scara 1:10.000 (Institutul Naional de Hidrologie i Gospodrirea Apelor)

    Modelul digital al terenului

  • - Harta digital a solurilor din Romnia (SIGSTAR 200) bazat pe Harta solurilor Romniei la scara 1:200.000 realizat de Institutul Naional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie i Protecia Mediului ICPA

    Harta solurilor din Romnia scara 1:200.000

    - Baza de date a profilelor de sol (PROFISOL) cuprinznd proprietile fizice i

    chimice pe orizonturi de sol pentru un numr de 2008 profile de sol georefereniat.

    - nregistrrile parametrilor meteorologici (medii lunare) din staiile meteorologice de baz deinute de Administraia Naional de Meteorologie pentru perioada 1961-2010. Valorile parametrilor meteorologici (temperatura medie a aerului, precipitaiile i evapotranspiraia sunt convertite ntr-un grid de 10 x 10 longitudine x latitudine (aproximativ 10 x 10 km) utiliznd algoritmul dezvoltat n proiectul ATEAM (Mark New, David Lister, Mike Hulme, and Ian Makin. 2002. A high resolution dataset of surface climate over global land area. Climate Research 21: 1-25)

    -

    Distribuia staiilor meteorologice utilizate pentru furnizarea parametrilor meteorlogici pe serii lungi de ani - Baza de date a profilelor de sol realizate pentru monitoringul pan-european n reea 16

    x 16 km - Utilizarea terenului pe baza stratului blocurilor fizice furnizat de APIA (varianta

    februarie 2014)

  • Criterii biofizice pentru delimitarea zonelor care se confrunt cu constrngeri naturale definit n Anexa II a Regulamentului Parlamentului European i al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltarea rural acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rural (FEADR) CRITERIU : Temperatur sczut Durata termic total (grade-zile) pentru perioada de vegetaie, definit n funcie de o temperatur medie zilnic acumulat > 5 C. Prag: 1500 grade-zile

    Figura 1. Suprafeele avnd folosina agricol n care se realizeaz criteriul biofizic Temperatura sczut

    Figura 2 Procentul din suprafaa agricol a UAT n care se manifest indicatorul biofizic Temperatur

    sczut

  • CRITERIU : Deficit de apa (Secet) Raportul dintre precipitaiile anuale (P) i evapotranspiraia potenial anual calculat dup metoda Penman (PET) Prag: P/PET 0,5

    Figura 3. Suprafeele avnd folosina agricol n care se realizeaz criteriul biofizic Deficit de ap

    Figura 4. Procentul din suprafaa agricol a UAT n care se manifest indicatorul biofizic Deficit de ap

  • CRITERIU: Drenaj limitat al solului Zone acoperite de ap o mare parte a anului Prag: Colorit gleic pn la 40 cm de la suprafa

    Figura 5. Suprafeele avnd folosina agricol n care se realizeaz criteriul biofizic Drenaj limitat al

    solului definit pe baza tipurilor de sol din SIGSTAR 200: Soluri gleice (cod 373-382) Soluri pseudogleice (cod 386-394)

    Figura 6. Procentul din suprafaa agricol a UAT n care se manifest indicatorul biofizic Drenaj limitat al

    solului

  • CRITERIU: Sol - Textur i schelet nefavorabile - Schelet i material grosier Prag: 15 % din volumul stratului superficial al solului const n material grosier, inclusiv aflorimente de roci

    Figura 7. Suprafeele avnd folosina agricol n care se realizeaz criteriul biofizic Textur i schelet

    nefavorabile - Schelet i material grosier definit pe baza cmpului Schelet din SIGSTAR 200: Schelet nerulat mixt, Schelet nerulat silicatic, Schelet rulat carbonatic, Schelet rulat mixt, Schelet rulat

    silicatic

    Figura 8. Procentul din suprafaa agricol a UAT n care se manifest indicatorul biofizic Textur i

    schelet nefavorabile - Schelet i material grosier

  • CRITERIU: Sol - Textur i schelet nefavorabile - Textura nisipoas sau luto-nisipoas Prag: Praf (%) = 2 * Argila (%) < 30%

    Figura 9. Suprafeele avnd folosina agricol n care se realizeaz criteriul biofizic Textur i schelet

    nefavorabile - Textura nisipoas sau luto-nisipoas definite pe baza cmpului Textur din SIGSTAR 200: Nisipoas (cod 1) Nisipolutoas (cod 2) Lutonisipoas (cod 3) Nisipoas-Nisipolutoas (cod 7) Nisipoas-Lutonisipoas (cod 8) Nisipoas-lutoas (cod 9) Nisipolutoas-lutonisipoas (cod 10) i a profilelor de sol din baza de date PROFISOL pentru care Praf (%) = 2 * Argila (%) < 30%

    Figura 10. Procentul din suprafaa agricol a UAT n care se manifest indicatorul biofizic Textur i

    schelet nefavorabile - Textura nisipoas sau luto-nisipoas

  • CRITERIU: Sol - Textur i schelet nefavorabile - Soluri argiloase Prag: Argila (%) > 60%

    Figura 11. Suprafeele avnd folosina agricol n care se realizeaz criteriul biofizic Textur i schelet nefavorabile Soluri argiloase definite pe baza cmpului Textur din SIGSTAR 200: Argiloas (cod. 6) Luto-argiloas (cod 17) Lutoasda-Argiloas (cod 18) i a profilelor de sol din baza de date PROFISOL pentru care coninutul de argil > 60%

    Figura 12. Procentul din suprafaa agricol a UAT n care se manifest indicatorul biofizic Textur i

    schelet nefavorabile - Soluri argiloase

  • CRITERIU: Sol - Textur i schelet nefavorabile - Soluri organice Prag: materie organic 30 % pe cel puin 40 cm din profilul solului

    Figura 13. Suprafeele avnd folosina agricol n care se realizeaz criteriul biofizic Textur i schelet

    nefavorabile - Soluri organice definite pe baza cmpului Tip sol din SIGSTAR200: Soluri turboase eutrice i turbe eutrofe (cod 468) Soluri turboase districe i turbe oligotrofe (cod 469)

    Figura 14. Procentul din suprafaa agricol a UAT n care se manifest indicatorul biofizic Textur i

    schelet nefavorabile - Soluri organice

  • CRITERIU: Sol - Textur i schelet nefavorabile - Soluri argiloase cu caracter vertic Prag: Argila (%) 30 % i proprieti vertice pe cel puin 100 cm din profilul solului

    Figura 15. Suprafeele avnd folosina agricol n care se realizeaz criteriul biofizic Textur i schelet nefavorabile - Soluri argiloase cu caracter vertic definite pe baza cmpului Tip sol din SIGSTAR200:

    Vertisoluri (cod 408-416)

    Figura 16. Procentul din suprafaa agricol a UAT n care se manifest indicatorul biofizic Textur i

    schelet nefavorabile - Soluri argiloase cu caracter vertic

  • CRITERIU: Adncimea redus a rdcinilor Adncimea (cm) de la suprafaa solului pn la stratul de roc dur sau la hardpan Prag:
  • CRITERIU: Sol - Proprieti chimice nefavorabile - Prezena srurilor, a sodiului schimbabil Prag: Salinitate: 4 dS/m n stratul superficial al solului sau Sodicitate: 6 % de sodiu schimbabil n jumtate sau mai mult din primii 100 cm de sol

    Figura 19. Suprafeele avnd folosina agricol n care se realizeaz criteriul biofizic Prezena srurilor, a

    sodiului schimbabil definite pe baza cmpului Tip sol din SIGSTAR200: Solonceac (coduri 395-398) Solone (cod: 399-407)

    Figura 20. Procentul din suprafaa agricol a UAT n care se manifest indicatorul biofizic Prezena srurilor, a sodiului schimbabil

  • CRITERIU: Sol - Proprieti chimice nefavorabile - Soluri acide Prag: pH 5 (n ap) n stratul superficial al solului

    Figura 21.. Suprafeele avnd folosina agricol n care se realizeaz criteriul biofizic Proprieti chimice

    nefavorabile - Soluri acide definite pe baza cmpului Tip sol din SIGSTAR 200: Soluri brune eu-mezobazice (cod 289-291) Soluri brune acide (312-336) Podzoluri (341-348) Soluri negre clinohidromorfe (cod 383-385) i

    a profilelor de sol din baza de date Monitoring-Sol pentru care coninutul pH

  • CRITERIU: Teren Panta Prag: >= 15%

    Figura 23.. Suprafeele avnd folosina agricol n care se realizeaz criteriul biofizic Teren panta

    Figura 24. Procentul din suprafaa agricol a UAT n care se manifest indicatorul biofizic Teren Pant

  • Suprafeele de teren agricol afectate de cel puin un indicator biofizic cu valori peste pragul considerat pentru realizarea condiiilor de constrngeri naturale pentru activitile agricole au fost agregate la nivelul UAT (LAU2). n procesul de agregare pot exista suprafee de teren afectate de mai muli indicatori biofizici.

    Figura 25. Procentul din suprafaa agricol a UAT n care cel puin un criteriu biofizic are valori peste pragul pentru realizarea constrngerilor naturale pentru activiti agricole. Unitile teritorial-administrative n care mai mult de 60% din suprafaa agricol au cel puin un criteriu biofizic satisfcut pot fi ncadrate n zone, altele dect zonele montane, care se confrunt cu constrngeri naturale semnificative.

    Figura 26. UAT care pot fi incluse n zone montane i n zone, altele dect zonele montane, care se confrunt cu

    constrngeri naturale semnificative

  • Ajustarea (fine tuning) a zonelor, altele dect zonele montane care se confrunt cu constrngeri naturale semnificative n cazul n care prin intervenii antropice constrngerea natural este eliminat arealul respectiv este eliminat din suprafaa agricol afectat de indicatorul biofizic corectat prin msurile luate. Ajustarea s-a efectuat pentru criteriul deficit de ap n cazul n care sunt aplicate irigaiile. Informaii privind sistemele de irigaii sunt cuprinse n stratul Hidrologie - Ape de suprafa dezvoltat de Administraia Naional Apele Romne. Aceste informaii nu in cont ns de funcionalitatea sistemelor de irigaii.

    Figura 27. Sistemele de irigaii conform stratului Hidrologie - Ape de suprafa

    O aproximare mai bun a situaiei reale din teren privind arealele n care se utilizeaz irigaiile se poate baza pe informaiile furnizate de APIA privind blocurile fizice n care exist cel puin un fermier care aplic irigaiile.

    Figura 28. Blocurile fizice n care cel puin un fermier utilizeaz irigaiile

    Blocurile fizice n care cel puin un fermier utilizeaz irigaiile sunt eliminate n procesul de ajustare (fine-tuning) din blocurile fizice evaluate ca fiind afectate de criteriul deficit de ap. Agregarea suprafeelor rmase afectate de deficit de ap la nivel de UAT genereaz un strat care poate fi considerat maximal din punctul de vedere al eliminrii de suprafee pe baza ajustrii din punctul de vedere al irigaiilor.bazat pe datele APIA.

  • Figura 29. Procentul din suprafaa agricol a UAT n care se manifest indicatorul biofizic Deficit de apa

    dup corectarea cu suprafaa potenial n care sunt aplicate irigaiile Utiliznd datele furnizate de ANIF privind aplicarea udrilor pentru fiecare amenajare de irigaii n anul 2013 i informaii provenite de la OUAI locale s-a evaluat suprafaa agricol a UAT n care se manifest indicatorul biofizic Deficit de ap dup corectarea cu suprafaa pe care s-au aplicat efectiv irigaiile (figura 30).

    Figura 30. Procentul din suprafaa agricol a UAT n care se manifest indicatorul biofizic Deficit de apa

    dup corectarea cu suprafaa n care au fost aplicate irigaiile n anul 2013 (conform ANIF) Utiliznd stratul corectat cu irigaiile pentru deficitul de ap n agregarea tuturor suprafeelor afectate de cel puin un criteriu biofizic rezult delimitarea zonelor care se confrunt cu constrngeri naturale semnificative ajustat pentru criteriul irigaii.

    Lista UAT care se confrunt cu constrngeri naturale sau cu alte constrngeri specifice este prezentat n Anex.

  • Figura 31. Uniti teritorial-administrative incluse n zone care se confrunt cu constrngeri naturale sau cu alte

    constrngeri specifice Concluzii

    Bazele de date de sol, clim, teren au furnizat informaiile necesare pentru desemnarea zonelor care se confrunt cu constrngeri naturale sau cu alte constrngeri specifice

    Pentru aplicarea criteriilor de ajustare pentru irigaii informaiile furnizate privind blocurile fizice n care cel puin un fermier utilizeaz irigaiile fr suprafeele exacte pe care se aplic irigaiile sunt utile pentru evaluarea suprafeei maxime care poate fi exclus prin procesul de fine-tuning. Pentru o mai mare corectitudine a ajustrii criteriului deficit de ap pe baza irigaiilor a fost necesar interpretarea la nivelul UAT a datelor centralizate de ANIF de la OUAI.

    Sistemul de indicatori propui prin Anexa II la Regulament decupleaz procesele din sol de cele de clim ceea ce conduce la o desemnare a zonelor cu constrngeri naturale care nu reflect n totalitate productivitatea agricol.