AUTISMUL

Autismul este o tulburare a creierului care interfera adesea cu abilitatea de a comunica si de a relationa cu cei din jur. Semnele autismului se dezvolta aproape indotdeauna inaintea implinirii varstei de 3 ani, desi aceasta afectiune este uneori diagnosticata abia mai tarziu.In mod tipic, parintii devin ingrijorati atunci cand observa ca fiul/fiica lor nu incepe sa vorbeasca su nu raspunde sau nu interactioneaza ca si ceilalti copii de aceeasi varsta. De regula, copiii cu autism nu au o dezvoltare normala a vorbirii si pot sa "para" surzi, desi testele de audiometrie sunt normale. Autismul afecteaza modul in care copilul percepe si proceseaza informatia senzoriala. Severitatea autismului variaza. Unii au nevoie de un insotitor in aproape toate domeniile vietii lor cotidiene, in timp ce altii pot fi capabili sa functioneze la un nivel foarte ridicat si pot chiar sa mearga la o scoala normala Cauze factor genetic factori de mediu (vaccinurile) Simptome: - probleme semnificative in dezvoltarea abilitatilor de comunicare nonverbala, cum ar fi privirea ochi-in-ochi, expresii faciale si posturi ale corpului; - incapacitatea de a stabili relatii de prietenie cu copiii de aceeasi varsta; - lipsa interesului in a impartasi bucuria, preocuparile sau realizarile cu alte persoane; - lipsa empatiei . Persoanele cu autism pot avea dificultati in intelegerea sentimentelor altor persoane, cum ar fi durerea sau tristetea.

Diagnostic nu gangureste, nu arata cu degetul sau nu face alte gesturi pana la varsta de 12 luni nu spune cuvinte simple pana la 16 luni nu spune spontan propozitii de 2 cuvinte pana la varsta de 24 luni, cu exceptia celor pe care le repeta dupa ce au fost rostite de alte persoane (ecolalie) orice pierdere a achizitiei limbajului sau abilitatilor sociale la orice varsta.Programul complex de terapie a copiilor cu autism conine pe lng alte terapii, i terapia prin micare, profilat pe dezvoltarea motricitii grosiere, a coordonrii i funciilor muchilor corpului, realizate prin activiti fizice, incluznd exerciiile fizice. Micarea ajut copii s se dezvolte, nu doar motric, ci i emoional i social. Starea lor de bine poate fi sporit dac sunt puse bazele in toate ariile nc din primii ani.Aceste aptitudini se vor dezvolta pe masur ce ei inii vor crete i vor nva att acasa ct i la scoal.In programele de kinetoterapie abilitile sociale, emoionale, cognitive i comunicarea sunt exersate la fel ca i aptitudinile motrice.Activitile motrice sunt o component important a programelor educative, micarea ajutnd copilul nu doar din punct de vedere motric, ci i emoional i social. Copiii cu autism pot avea deficiene n ceea ce privete: fora muscular, coordonarea, echilibrul, insuirea deprinderilor motrice de baz i utilitare, funciile senzorio-motrice, motricitatea fina si capacitatea de relaxare. Un program de kinetoterapie complex ii ajuta pe copii att prin exerciiile practicate ct i prin atitudinea de relaionare susinut de ctre kinoterapeut, s-i cunoasc mai bine propriul corp, s se integreze mai bine in mediul inconjurtor i s relaioneze mai bine cu ceilali oameni. S-a dovedit, de asemenea, c exerciiile fizice intense au dus la diminuarea agresivitii si autoagresivitii, a autostimularii, a comportamentului hiperkinetic i a stereotipiilor la copii autiti. Reducnd aceste elemente, copiii se vor putea integra mai bine in mediul social inconjurator. Exerciiile fizice intense au duc la diminuarea agresivitii si autoagresivitii, a autostimularii, a comportamentului hiperkinetic i a stereotipiilor la copii autiti. Reducnd aceste elemente, copiii se vor putea integra mai bine in mediul social inconjurator.La Copiii cu autism dezvoltarea motricitii are o importan major, prin aceea c este implicat n deprinderile motorii i apoi n deprinderile de munc, absolut necesare unui copil cu autism pentru a face fa exigenelor vieii sociale. Obiectivele programul kinetoterapeutic

-Dezvoltarea motricitii generale (a aptitudinilor motrice i a deprinderilor motrice);-Dezvoltarea motricitii fine si a indemnrii motorii, necesare autoservirii i diverselor activiti cu caracter practic;-Educarea echilibrului static i dinamic;- Educarea ritmului i a coordonrii micrilor;Dezvoltarea dominanei laterale;- Dezvoltarea capacitii de percepie, orientare i organizare spaio-temporal;- Formarea percepiei corecte a schemei corporale. Programul trebuie adaptat de fiecare dat cnd este nevoie. Toi copiii au nevoie ca deprinderile motrice de baz, jocurile, sau activitile de micare s fie defalcate n componente pe care le pot executa. Jocurile i deprinderile trebuie s fie modificate pentru a avea activiti sigure i de succes.Activitile trebuie adaptate la abilitile copilului, nu copilul s trebuiasc s se adapteze la joc sau activitate.Kinetoterapeutul folosete i recomand familiei un program de activiti fizice adaptate etapei de dezvoltare motorie la care se afl copilul n momentul evalurii iniiale sau altor nevoi observate de ctre terapeut n timpul edinei (autostimulri, micri stereotipe). De asemenea acesta stabilete obiective terapeutice pentru o perioad de 3 luni i ntocmete un raport de evalure care va fi prezentat apoi printelui. Dup aceasta perioada de 3 luni se face reevaluarea, se consemneaz cte obiective au fost ndeplinite i se stabilesc altele noi. ntrzierea nregistrat n aria motricitii grosiere se datoreaz n primul rnd ntrzierii din sfera socio-afectiv sau a unor dificulti de integrare senzorial de aceea kinetoterapeutul trebuie s ina cont n stabilirea obiectivelor terapeutice att de tonus muscular sczut, postura corporal, dezvoltarea motricitii grosiere, ct i de mbunatirea interaciunii i a stabilirii contactului vizual cu copilul.Astfel, la fiecare activitate pe care o face cu copilul, kinetoterapeutul va ncerca s atrag privirea acestuia ct de des cu putin. Colaborarea cu parinii este foarte important pentru ca acetia au un rol vital n continuarea terapiei prin respectarea programului pentru acas recomandat de ctre kinetoterapeut. Activitati in decubit ventral: Rastogolirea din decubit dorsal in decubit ventral; Intoarcerea din decubit ventral in decubit lateral; Decubit ventral cu sprijin pe antebrate; Decubit ventral cu sporijin pe palme; Cvadipedia; Decubit lateral cu sprijin pe antebrat; Pe genunchi; Pozitia cavalerului; Ridicare in ortostatism;

Activitati in decubit dorsal Rastogolirea din decubit ventral in decubit dorsal; Intoarcerea din decubit ventral in decubit lateral; Trecerea din decubit dorsal in asezat pe o parte; Asezat pe o parte; Trecerea din asezat pe o parte in patrupedie; Asezat alungit; Asezat la marginea mesei; Ridicare in ortostatism;

Este important ca exercitiile pe care acesta le face sa fie sub forma unui joc pentru ai capta atentia un timp mai indelungat deoarece copii in general nu numai cei cu autism se plictisesc foarte repede. De ex: sa transporte diferite obiecte de diferite marimi,numar si greutati. Mers pe 5 metri cu doua mingi pe palme acestea fiind in lateral paralel cu corpu:Mers pe 10 metri cu mingi mari de baschet mainiile fiind pozitionate lateral sub forma de concurs mingiile fiind predate kinetoterapeutului la terminarea traseului:Se va trece apoi la 3 mingii:Aruncarea unei mingi la kinetoterapeut sub forma de pase;Ocolirea unor obstacole dispuse pe o suprafata de 10 metri: