Grup Şcolar ,,Vasile Sav” - Roman

PROIECT DE CERTIFICARE ACOMPETENŢELOR PROFESIONALE

Nivelul 3 de calificare

Specializarea:TEHNICIAN ÎN AUTOMATIZĂRI

Absolvent ÎndrumătorPintili Gicuta Gabriela Ing. Stolnean Marioara

2011-2012

XII E

TEMA:

Decodificatoare si Demultiplexoare

Cuprins:

1.Argument2.Generalitati cu privire la CLC3.Decodificatoare4.Demultiplexoare5.Anexe6.Norme de Protectia Muncii7.Bibliografie

1. Argument

Ştiinţa este un ansamblu de cunoştinţe abstracte şi generale fixate într-un sistem coerent, obţinut cu ajutorul unor metode adecvate şi având menirea de a explica, prevedea şi controla un domeniu determinant al realităţii obiective.

Descoperirea şi studierea legilor şi teoremelor electromagnetismului cu un secol şi jumătate în urmă au deschis o eră nouă a civilizaţiei omeneşti

Mecanizarea proceselor de producţie a constituit o etapă esenţială în dezvoltarea tehnică a proceselor respective şi a condus la uriaşe creşteri ale productivităţii muncii. Datorită mecanizării, s-a redus considerabil efortul fizic depus de om în cazul proceselor de producţie, întrucât maşinile motoare asigură transformarea diferitelor forme de energie din natură în alte forme de energie direct utilizabile pentru acţionarea maşinilor unelte care execută operaţiile de prelucrare a materialelor prime şi a semifabricatelor.

După etapa mecanizării, omul îndeplineşte în principal funcţia de conducere a proceselor tehnologice de producţie. Operaţiile de conducere nu necesită decât un efort fizic redus, dar necesită un efort intelectual important. Pe de altă parte unele procese tehnice se desfăşoară rapid, încât viteza de reacţie a unui operator uman este insuficientă pentru a transmite o comandă necesară în timp util.

Se constată astfel că la un anumit stadiu de dezvoltare a proceselor de producţie devine necesar ca o parte din funcţiile de conducere să fie transferate unor echipamente şi aparate destinate special acestui scop, reprezentând echipamente şi aparate de automatizare. Omul rămâne însă cu supravegherea generală a funcţionării instalaţiilor automatizate şi cu adoptarea deciziilor şi soluţiilor de perfecţionare şi optimizare.

Prin automatizarea proceselor de producţie se urmăreşte asigurarea tuturor condiţiilor de desfăşurare a acestora fără intervenţia nemijlocită a operatorului uman. Această etapă presupune crearea acelor mijloace tehnice capabile să asigure evoluţia proceselor într-un sens prestabilit, asigurându-se producţia de bunuri materiale la parametri doriţi.

Etapa automatizării presupune existenţa proceselor de producţie astfel concepute încât să permită implementarea lor mijloacelor de automatizare, capabile să intervină într-un sens dorit asupra proceselor

asigurând condiţiile de evoluţie a acestora în deplină concordanţă cu cerinţele optime.

Lucrarea de faţă realizată la sfârşitul perioadei de perfecţionare profesională în cadrul liceului, consider că se încadrează în contextul celor exprimate mai sus. Doresc să fac dovada gradului de pregătire în meseria de ,,tehnician automatist’’, cunoştinţe dobândite în cadrul disciplinelor de învăţământ.

În acest fel am corelat cunoştinţele teoretice şi practice dobândite în timpul şcolii cu cele întâlnite în documentaţia tehnică de specialitate parcursă în perioada de elaborare a lucrarii de diploma.

2.Generalitati ale circuitelor logice combinationale:

Circuitele logice combinaţionale (c.l.c.) sunt circuite fără memorie (independente de propriile stări anterioare), caracterizate prin faptul că semnalele de ieşire sunt combinaţii logice ale semnalelor de intrare, existând numai atâta timp cât acestea din urmă există. Ţinând seama de faptul că un c.l.c. reprezintă un ansamblu de porţi logice elementare interconectate între ele în diverse moduri, astfel încât informaţiile prezente la

intrări parcurg, de regulă, în drumul lor către ieşiri, un număr variabil de porţi logice elementare, rezultă că efectul modificării valorilor logice ale intrărilor c.l.c. se propagă către ieşiri în intervale de timp diferite, întotdeauna multipli de tpd.Presupunând că cea mai scurtă cale intrare-ieşire parcurge a porţi, iar cea mai lungă – b porţi, înseamnă că vectorul ieşirilor va începe să varieze la un interval de timp a·tpd după modificarea vectorului de intrare şi se va stabiliza abia după un interval de timp b·tpd de la momentul respectiv.Prin urmare, în intervalul (b-a)·tpd, vectorul de ieşire înregistrează variaţii neconforme cu relaţia (1), cunoscute sub denumirea de hazard combinaţional sau hazard logic. Eliminarea inconvenientelor pe care le implică hazardul logic poate fi realizată numai printr-o proiectare riguroasă care constă fie în asigurarea unor întârzieri egale pe toate căile intrare-ieşire, fie prin citirea informaţiilor de la ieşirea circuitului numai după terminarea intervalului (b-a)·tpd, corespunzător procesului tranzitoriu.

Schema bloc a unui C.L.C

3. Decodificatoare

Definitie:

Decodificatorul (DCD) este un circuit logic combinaţional care permite (serveşte) la identificarea unui cod de intrare prin activarea unei singure linii de ieşire, corespunzătoare acestui cod.

Scema bloc a unui DCD:

Functia generala a decodificatoarelor:

Functiunea generala a unui decodificator este sa activeze una sau mai multe iesiri ale circuitului dupa detectarea unei stari digiale particulare (intrare). Cel mai simplu decodificator este reprezentat de o poarta logica, cum ar fi NAND sau AND, ale caror iesiri sunt active cand toate intrarile sunt HIGH. Combinata cu unul sau mai multe inversoare o poarta NAND sau AND poate detecta orice combinatie unica de intrari binare ( intrari ce au valori binare).O extensie a acestui tip de decodificator este un dispozitiv care contine mai multe porti (asemanatoare cu cele de mai sus), fiecare raspunzand la o alta intrare. De obicei, pentru o intrare pe n-biti, exista  porti logice, fiecare dintre ele decodificand o combinatie diferita a variabilelor de intrare. O variatie (pulsatie)  este un BCD (binary coded-decimal) dispozitiv cu 4 variabile de intrare si 10 iesiri, fiecare dintre iesiri activandu-se pentru o diferita BCD intrare.Anumite tipuri de decodificatoare transforma (traduc) intrarile binare in alte forme, de exemplu decodificatoarele care realizeaza afisarea pe sapte-segemente, acea figura familiara-8 pozitii de LED-uri sau

DCD

A0Y0

A1

An-

1

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

Ym

-1

Y1

LCD-uri (iesirile). Decodificatorul are o iesire pentru fiecare segment de pe display.

3.1.1. Decodificator BCD-zecimal:

Este un circuit care la aplicarea pe intrare a codului BCD (8421) a unei cifre din sistemul zecimal la iesire va fi activata doar una din iesiri (1 din10) si anume cea corespunzatoare codului aplicat la intrare.

Starile 1010, 1011, 1100, 1101,1110, 1111 nefiind incluse in codul BCD(binari-decimaly cod) sunt considerate false, astfel ca la iesirile Y0 ... Y9 vor avea in aceasta situatie starea falsa de 0 logic.

Prescurtarea BDC semnifica in limba romana “zecimal codat binar”.

Fig. 3.2. Schema bloc a decodificatorului BCD – zecimal

Tab. 3.2a. Tabelul de adevăr al decodificatorului BCD - zecimal

A3 A2 A1 A0

0 0 0 0 0 0 1 1 1 1 1 1 1 1 11 0 0 0 1 1 0 1 1 1 1 1 1 1 12 0 0 1 0 1 1 0 1 1 1 1 1 1 13 0 0 1 1 1 1 1 0 1 1 1 1 1 14 0 1 0 0 1 1 1 1 0 1 1 1 1 15 0 1 0 1 1 1 1 1 1 0 1 1 1 16 0 1 1 0 1 1 1 1 1 1 0 1 1 17 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 0 1 18 1 0 0 0 1 1 1 1 1 1 1 1 0 19 1 0 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 010 1 0 1 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 111 1 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 112 1 1 0 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

DCD

Y0Y1

Y9

A0

A1

A3

A2

.

.

.

.

.

.

13 1 1 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 114 1 1 1 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 115 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

Functia logica de iesire:

3.1.2. Decodificatorul BCD - 7 segmente:

Acest tip de decodificatoare transforma comanda pentru afisarea fiecarui caracter exprimata in cod BCD in 7 semnale de comanda pentru fiecare segment al circuitului de afisaj (vezi fig.1 ).

  

D,C,B,A- intrari de dateY0,Y1,Y2,Y3,Y4,Y5,Y6- iesiri

a (Y0),b(Y1),c(Y2),d(Y3),e(Y4),f(Y5),g(Y6)-intrari pentru circuitul de afisaj

Dacă cele 7 ieşiri ale decodificatorului sunt active în stare “sus”, ele se notează cu a, b, …, g şi vor comanda un display cu 7 segmente, fig. 3.1.2.5a, în care LED-urile se află în conexiune catod comun (KC), fig. 3.1.2.5b.

Ca şi în cazul celorlalte circuite logice combinaţionale studiate până în prezent, ne propunem să realizăm sinteza unui decodificator BCD - 7 segmente cu componente discrete.

În acest scop, alcătuim tabelul de adevăr al decodificatorului, tab. 3.1.2.1, trecând în prima coloană numerele zecimale de la 0 la 15, în coloanele 2 … 5 – combinaţiile logice de intrare corespunzătoare numerelor zecimale din prima coloană (cod binar natural), iar în următoarele 7 coloane – ieşirile a, b, …, g, active în 1 logic.

Se completează, linie cu linie, cele 7 coloane corespunzătoare funcţiilor de ieşire, astfel încât segmentele activate să formeze cifra înscrisă în prima coloană a tab. 3.1.2.1, conform corespondenţei din fig. 3.1.2.2.

Tab. 3.1.2.1 Tabelul de adevăr al decodificatorului BCD – 7 segmente

A3 A2 A1 A0 a b c d e f g0 0 0 0 0 1 1 1 1 1 1 01 0 0 0 1 0 1 1 0 0 0 02 0 0 1 0 1 1 0 1 1 0 13 0 0 1 1 1 1 1 1 0 0 14 0 1 0 0 0 1 1 0 0 1 15 0 1 0 1 1 0 1 1 0 1 16 0 1 1 0 1 0 1 1 1 1 17 0 1 1 1 1 1 1 0 0 0 08 1 0 0 0 1 1 1 1 1 1 19 1 0 0 1 1 1 1 1 0 1 110 1 0 1 0 x x x x x x x11 1 0 1 1 x x x x x x x12 1 1 0 0 x x x x x x x13 1 1 0 1 x x x x x x x14 1 1 1 0 x x x x x x x15 1 1 1 1 x x x x x x x

De exemplu, combinaţiei binare 0000 îi corespunde în zecimal cifra 0 a cărei vizualizare presupune aprinderea LED-urilor a, b, c, d, e şi f, deci activarea prin 1 logic a liniilor de ieşire corespunzătoare ale decodificatorului. Prin urmare, se completează prima linie a tabelului 3.1.2.1 cu 1 logic, exceptând locaţia corespunzătoare ieşirii g, care rămâne în 0 logic.

Se procedează similar pentru toate combinaţiile binare corespunzătoare numerelor de la 0 la 9.

Fig. 3.1.2.2. Vizualizarea cifrelor zecimale pe un display cu 7 segmente

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

Pentru combinaţiile binare care corespund numerelor de la 10 la 15, interzise în BCD, starea ieşirilor decodificatorului este “indiferentă”, situaţie pe care o marcăm prin “x” în tab. 3.1.2.1.

Observăm că funcţiile de ieşire a, b, …, g, corespunzătoare celor 7 segmente, sunt incomplet definite,.

Se completează diagramele Veitch-Karnaugh ale celor 7 funcţii de ieşire, fig. 3.1.2.3, şi se alege minimizarea de tip conjunctiv, deoarece din analiza diagramelor se constată că locaţiile care conţin 0 logic sunt mai puţine. (a) (b)

(c) (d)

(e) (f) (g)

Fig. 3.1.2.3. Diagramele VK corespunzătoare celor 7 segmente

Observaţie: Locaţiile libere din diagramele VK sunt cele în care în mod normal ar fi trebuit înscrisă valoarea logică 1. Din motive de simplitate a desenului şi uşurinţă a grupărilor, locaţiile respective au fost lăsate libere.

00 01 11 10

00

01

11

10

0

0

x x x x

x x

A1

A0A3A2

00 01 11 10

00

01

11

10

x

0

x

0

x x

x x

A1A0

A3A2

00 01 11 10

00

01

11

10

x x x x

0

x x

A1

A0A3A2

0

00 01 11 10

00

01

11

10

0 0

x x

A1A0

A3A2

x x x x

00 01 11 10

00

01

11

10

x x x x

0 0

x x

A1

A0A3A2

0 0 0

00 01 11 10

00

01

11

10

x x x x

x x

A1A0

A3A2

0 0 0

00 01 11 10

00

01

11

10

x x x x

x x

A1A0

A3A2

0

0

Fig. 3.1.2.4. Schema sintetizată a decodificatorului BCD – 7 segmenteExpresiile formelor minimale conjunctive sunt:

(3.1.2.3)

iar implementarea lor conduce la schema decodificatorului BCD – 7 segmente din fig. 3.1.2.4.

Dacă insa ieşirile decodificatorului sunt active în stare “jos”, ele se notează cu şi vor comanda un digit ale cărui LED-uri se află în conexiune anod comun

Decodificatorul BCD 7 segmente de tip CDB 446 ,functioneaza conform tabelului de adevar (reprezentat mai jos).La aplicarea la intrare a codului BCD a unei cifre din sistemul zecimal vor fi activate iesirile care comanda segmentele cifrei respective. De exemplu pentru codul 0111 corespunzator cifrei 7 se vor activa iesirile a, b, c ce vor determina afisarea cifrei 7 pe afisajul cu 7 segmente. Pentru codurile 1010 ... 1111 vor fi afisate diferite caractere (c.f. tabelului de adevar). Daca la intrarea L se aplica valoarea 0 logic indiferent de

A3

A2

A1 A0

aFMC

bFMC

gFMC

3A 2A 1A

valoarea celorlalte intrari, toate iesirile sunt active (afiseaza 8), aceasta intrare fiind utilizata pentru testarea afisajului.

L Z D C B A Functia a b c d e f g

1 1 0 0 0 0 afiseaza 0 0 0 0 0 0 0 1

1 X 0 0 0 1 afiseaza 1 1 0 0 1 1 1 1

1 X 0 0 1 0 afiseaza 2 0 0 1 0 0 1 0

1 X 0 0 1 1 afiseaza 3 0 0 0 0 1 1 0

1 X 0 1 0 0 afiseaza 4 1 0 0 1 1 0 0

1 X 0 1 0 1 afiseaza 5 0 1 0 0 1 0 0

1 X 0 1 1 0 afiseaza 6 0 1 0 0 0 0 0

1 X 0 1 1 1 afiseaza 7 0 0 0 1 1 1 1

1 X 1 0 0 0 afiseaza 8 0 0 0 0 0 0 0

1 X 1 0 0 1 afiseaza 9 0 0 0 0 1 0 0

1 X 1 0 1 0   1 1 1 0 0 1 0

1 X 1 0 1 1   1 1 0 0 1 1 0

1 X 1 1 0 0   1 0 1 1 1 0 0

1 X 1 1 0 1   0 1 1 0 1 0 0

1 X 1 1 1 0   1 1 1 0 0 0 0

1 X 1 1 1 1 led stins 1 1 1 1 1 1 1

1 0 0 0 0 0 stinge 0 1 1 1 1 1 1 1

0 X X X X X test LED 0 0 0 0 0

Este uşor de înţeles faptul că, în condiţiile în care LED-urile au catozii legaţi împreună (KC) şi conectaţi la masă, singurul potenţial care, aplicându-se pe anozi, poate deschide LED-urile, este +VCC, deci 1 logic. Un raţionament similar poate fi făcut pentru conexiunea AC.

(a) (b) (c)Fig. 3.1.2.5. Display-ul cu 7 segmente

ab

c

d

e

f g...

.

.

.

KC (la masă)

b

g

.

.

.

.

.

.

AC (la +VCC)

a) notarea segmentelor; b) schema electrică pentru KC; c) schema electrică pentru AC.

3.1.3 Decodificatorul de adresă:

  Decodificatoarele de adresa sunt CLC care activeaza linia de iesire a carei adresa este prezenta pe intrari. Un decodificator de adresa cu n intrari va avea 2n iesiri distincte.

Schema bloc a unui decodificator cu 2 intrări şi 4 ieşiri

Tab. 3.c. Tabelul de adevăr al decodificatorului cu 2 intrări şi 4 ieşiri

A1 A0 Y0 Y1 Y2 Y3

0 0 1 0 0 00 1 0 1 0 01 0 0 0 1 01 1 0 0 0 1

3.1.3.1 Decodificatorul de adresa(din 3 la 8) :

    Decodificatorul cu n=3 intrari va avea 23=8 iesiri . Iesirea va lua valoarea logica 0 cand este aplicata la intrare combinatia corespunzatoare iesirii respective, conform tabelului de adevar. In practica decodificatoarele sunt completate cu o intrare de validare de mai

notata cu (chip enable). Daca aceasta intrare are valoarea logica 0, dispozitivul va fi activat. Iesirile sunt active in 0, ceea ce inseamna ca ele au valoarea logica 1 si devin 0 pentru a indica activarea.

Simbol:

DCD

A0

A1

Y0Y1

Y3

Y2

A0,A1,A2-intrari de date

-intare de validare

-iesiri

Functia logica la iesire: Functia logica a fiecarei iesiri (presupunand intrarea de validare =0 ) poate fi determinata cu ajutorul termenilor canonici. Expresiile acestor functii sunt:

Tabel de adevar:

Aplicatii ale decodificatoarelor:

Decodificatoare de adrese pentru selecţia unei locaţii de memorie sau a unui periferic de intrare-ieşire. Memoriile şi porturile perifericelor sunt legate la aceleaşi linii prin care sunt trimise adresele de selecţie. La un moment dat numai un periferic (sau locaţie de memorie) poate fi selectat şi anume acela care este legat la ieşirea activată a decodificatorului adresei.

Implementare de funcţii logice (aplicații, cursul nr. 11 cu DCD 3-în-8), aplicaţie bazată pe faptul că decodificatorul este un generator de termeni canonici (mintermeni).

Decodificatoare BCD-zecimal, care pot fi realizate prin proiectare specifică cu ajutorul diagramelor V-K şi apoi implementate în circuite logice (de exemplu circuitul 7442).

Decodificatoare pentru afişoare pe 7 segmente, care au ca intrări cei 4 biţi ai codului BCD (zecimal codificat binar) iar ca ieşiri cele 7 segmente ale cifrelor zecimale ale unui afișor cu LED-uri.

4. Demultiplexoare:Demultiplexoarele sunt circuitele logice combinationale (CLC) care permit transmiterea datelor de pe o intrare de date pe una din iesirile selectate. Selectia iesirii se face printr-un cuvant de cod de selectie numit si adresa.Cand intrarea este activa,circuitul functioneaza ca un decodificator obisnuit;cand intrarea este inhibata,iesirile sunt dezactivateDemultiplexorul se comporta ca un “comutator logic” care permite cuplarea intrarii de date cu oricare din liniile de iesire,selectabila prin cele m+1 linii de adresa.Exista circuite DMUX cu mai multe intrari de validare dintre care unele nenegate ceea ce faciliteaza extinderea decodificarii si demultiplexarii

DMUX

Ap-

1

A0

A1

Ym-

1

Y11

Y0

I ...

.

.

.

. . .

. . .

Fig. 4.13. Schema bloc generală a unui DMUX

OBSERVATII: 1..Demultiplexoarele cu numar mai mare de iesiri se obtin prin cascadare. Se pot folosi la conversia din serie in paralel a informatiei.2 .DMUX reprezinta un fel de “comutator logic” care permite cuplarea intrarii de date cu oricare dintre liniile de iesire selectabila prin cele (m+1) linii de adresa.

4.1. Circuitul de demultiplexare cu 4 ieşiri

Circuitul de demultiplexare cu m=4 ieşiri (Y0,Y1, Y2, Y3), are p=2 bare de adresă (A0,A1).

Tab. 4.6. Tabelul de funcţionare al unui DMUX cu 4 ieşiri

A1 A0 I Y0 Y1 Y2 Y3

0 0 I I 0 0 00 1 I 0 I 0 01 0 I 0 0 I 01 1 I 0 0 0 I

Pornind de la tabelul de funcţionare al unui astfel de circuit, tab. 4.6, se scriu funcţiile de ieşire:

(4.14)

şi se obţine varianta de implementare din fig. 4.14.

Fig. 4.14. DMUX-ul cu 4 ieşiri

I

A1 A0

Y0

Y1

Y2

Y3

+Vcc

4.2. Demultiplexoare-exemple:

DEMULTIPLEXOARE HART.

O problema, relativ recenta, o constituie decodificarea semnalului HART, pentru convertirea semnalului digital, in semnal analogic, care poate fi utilizat direct intr-o bucla de reglaj sau poate fi trasmisa unui indicator digital oarecare, fara pretentii, cu intrare analogica pentru afisarea locala a valorii masurate. De asemenea, exista traductoare de tip Multivariabil, care au inclus in semnalul de iesire informatie codificata digital pentru mai multe marimi. 

 

De exemplu, calculatoarele de debit care contin atat presiunea de linie, cat si presiunea diferentiala

si temperatura, masurate simultan, sau traductorul pentru masurarea coroziunii, CORRTRAN mV,

care masoara simultan coroziunea generalizata, coroziunea punctuala si conductanta mediului.

Aceste traductoare au o singura linie de comunicatie si pot transmite sub forma analogica un sigur

semnal din cele trei pe care le contin. PEPPERL+FUCHS ofera trei module specializate, cu facilitati de

conversie a semnalelor HART, pentru utilizarea in bucle de automatizare locale:

1. KFD2-HLC-Ex1.D Demultiplexor HART/ 3 canale 4-20 mA;

Modulul poate fi conectat la orice bucla care contine semnal HART, avand trei

posibilitati de conectare: in derivatie, fara a influenta bucla printr-o impedanta

proprie, doar preluand componenta de frecventa HART; in serie, ca un element

de circuit al buclei de 4-20 mA alimentata dintr-o sursa exterioara; ca sursa de

bucla, asigurand alimentarea traductoarelor de tip sink (pasive). 

Sunt disponibile trei iesiri de curent 4-20 mA configurabile atat ca semnal

activ, sursa de curent, cat si ca element pasiv de circuit (sink).

Parametrizarea modulului se poate face fie din cele 4 microtaste cu ajutorul

unui mic display LCD incorporat, fie prin conexiune seriala, utilizandu-se un

cablu adaptor pentru comunicatia cu un PC la un port serial RS/232 sau USB.

Softul pentru comunicatie este bazat pe PACTware si este disponibil gratuit.

2. KFD2-HLC-Ex1.D.2W Demultiplexor HART/ 3 canale 4-20 mA cu 2

praguri de semnalizare;

Modulul prezinta aceleasi facilitati cu cel anterior. In plus, este echipat cu 2

relee cu contact basculant pentru semnalizarea unor praguri critice in

semnalele de iesire.

3. KFD2-HLC-Ex1.D.4S Demultiplexor HART/ 3 canale 4-20 mA cu 4 praguri de

semnalizare;

Modulul prezinta aceleasi facilitati cu cele anterioare. In afara acestora, este prevazut cu 4 iesiri de

contact simple, pentru semnalizarea unor praguri.

Toate variantele sunt certificate conform ATEX ca aparat asociat pentru conectarea unor dispozitive

aflate in zona 0,1,2 cu pericol de explozie. Mai mult, certificarea ATEX pentru aceste module permite

montarea in zona 2 cu pericol de explozie.

Concluzie:

Decodificatoarele si demultiplexoarele semnalizeaza la iesire termeni canonici disjunctivi prin care aceste circuite pot fi utilizate pentru implementarea directa a circuitelor logice combinationale fara a apela la minimizare In majoritatea cazurilor demultiplexoarele si decodificatoarele se intalnesc sub forma integrata avand iesirile (si eventual intrarea) active in 0 logic.

Decodificatorul- lucrare de laborator:

Aplicaţia 1

Completaţi spaţiile libere din enunţurile de mai jos:1. Decodificatorul reprezintă un circuit ............ combinaţional-CLC, cu

n........... şi un număr de ........ ieşiri.2. Dacă la ......... decodificatorului se aplică o anumită combinaţie

logică este ............ numai una dintre ieşiri.3. Decodificatorul binar-zecimal realizează ...................... numărului de

la intrare, prezentat în cod ................., în echivalentul zecimal.

Aplicaţia 2Se consideră tabelul de mai jos corespunzător funcţionării unui decodificator binar zecimal cu 4 intrări şi 10 ieşiri.Completaţi spaţiile goale din tabel cu valorile 0 sau 1 asociate intrărilor sau ieşirilor decodificatorului.

INTRARI IESIRI0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

A B C D0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 00 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 00 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 00 0 1 1 0 0 0 0 0 00 1 0 0 0 0 0 0 0 0

0 1 0 0 0 0 0 1 0 0 0 00 1 1 0 0 0 0 0 1 00 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 1 0 01 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 1

Aplicaţia 1

1. logic; intrǎri; 2n. 2. intrările; activatǎ. 3. conversia; binar.

Aplicaţia 2

INTRARI IESIRI0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

A B C D0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 00 0 0 1 0 1 0 0 0 0 0 0 0 00 0 1 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 00 0 1 1 0 0 0 1 0 0 0 0 0 00 1 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 00 1 0 1 0 0 0 0 0 1 0 0 0 00 1 1 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 00 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 1 0 01 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 01 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1

NORME DE TEHNICA SECURITĂŢII MUNCIIŞI DE PREVENIRE ŞI STINGERE A INCENDIILOR

ÎN LABORATORUL DE TEHNOLOGIE

Respectarea normelor de tehnica securităţii muncii contribuie Ia asigurarea condiţiilor de muncă normale şi Ia înlăturarea cauzelor care pot provoca accidente de muncă sau îmbolnăviri profesionale.

În această direcţie responsabilitatea pe linie tehnică a securităţii muncii şi prevenirea şi stingerea incendiilor, revine atât celor care organizează, controlează şi conduc procesul de muncă, cât şi celor care lucrează direct în producţie.

Conducătorul laboratorului trebuie să ia măsuri pentru realizarea următoarelor obiective:• Să se asigure iluminatul, încălzirea şi ventilaţia în laborator;• Să se asigure expunerea vizuală prin afişe sugestive, privitoare atât la

protecţia muncii, cât şi la prevenirea şi stingerea incendiilor;• Maşinile şi instalaţiile din laborator să fie echipate cu instrucţiuni de folosire;• Să se asigure legarea la pământ şi la nul a tuturor maşinilor acţionate

electric;• În laborator să se găsească la locuri vizibile mijloace pentru combaterea

incendiilor;• Să se efectueze instructaje periodice pe linie de protecţie a muncii, de

prevenire şi stingere a incendiilor;• Înainte de începerea orei se va verifica dacă atmosfera nu este

încărcată cu vapori de benzină sau cu gaze inflamabile provenite de la substanţele din laborator;

• Dacă s-a utilizat benzină sau alte produse uşor inflamabile pentru spălarea mâinilor, acestea trebuie din nou spălate cu apă şi săpun şi şterse cu un prosop;

• Machetele sau exponatele trebuie să fie bine fixate în suport, iar utilizarea lor se va face numai în prezenţa inginerului sau laborantului;

• Materialele utilizate se vor manevra cu grijă, pentru a nu se produce accidente precum:

> Răniri ale mâinilor;> Răniri ale ochilor;> Insuficienţe respiratorii, etc.

• Manevrarea instrumentelor, a mijloacelor de lucru, a machetelor mai grele se va face cu atenţie pentru a evita riscul de lovire.Elevii:

• Vor utiliza materialul didactic doar sub supravegherea profesorului, iar în timpul pauzelor, vor aerisi sala de clasă pentru a păstra un microclimat corespunzător de lucru;

• Nu vor folosi în joacă instrumentele puse la dispoziţie;

1. Robe, M., (coord.), (2000), Componente şi circuite electronice – Sinteze pentru examenul naţional de bacalaureat, Editura Economicǎ, Bucureşti.

2. Airinei, Gh., (1980), Echipamente electronice pentru telecomunicaţii – Manual pentru licee industriale, Editura Didacticǎ şi Pedagogicǎ, Bucureşti.

3. Trifu, A., Electronicǎ digitalǎ – Manual pentru şcoalǎ profesionalǎ anul II, Editura Economicǎ, Bucureşti.

4. Miroiu, C., Olaru, V., (1983), Lucrǎri Practice de Componente şi circuite electronice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.

5. Chivu, A., Cosma, D., (2005), Electronicǎ analogicǎ, electronicǎ digitalǎ – Lucrǎri practice, Editura Arves, Bucureşti.

6. www.clopotel.ro 7. www.syscominfo18.info 8 www.e-profu.ro